Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA nr. 5 din 24 iunie 2004 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA nr. 5 din 24 iunie 2004 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit

EMITENT: BANCA NATIONALA A ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 768 din 23 august 2004
Comenteaza legea
NORMA nr. 5 din 24 iunie 2004
privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit
EMITENT: BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 768 din 23 august 2004

Având în vedere prevederile <>art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998 *) privind Statutul Bãncii Naţionale a României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 38 alin. 1 şi 2, art. 45 alin. 1 lit. a), c) şi e), art. 66, art. 68^1 şi ale <>art. 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cele ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 şi ale <>art. 284 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 200/2002 , cu modificãrile ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor <>art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 93 din Legea nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
----------
*) <>Legea nr. 101/1998 a fost abrogatã prin <>Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii.

Banca Nationala a României emite prezentele norme.

ART. 1
Sfera de aplicare
Prezentele norme se aplica instituţiilor de credit, asa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, şi reglementeazã adecvarea capitalului acestor instituţii, pe baza individualã şi consolidata, reprezentând implementarea pentru instituţiile menţionate a Directivei 93/6/EEC privind adecvarea capitalului societãţilor de investiţii şi instituţiilor de credit, asa cum a fost modificatã prin Directiva 98/31/EC şi Directiva 98/33/EC .
ART. 2
Definiţii
Pentru scopul aplicãrii prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
1. - instituţii de credit din Uniunea Europeanã - toate instituţiile din Uniunea Europeanã care satisfac definitia de la art. 1(1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC privind condiţiile de acces şi exercitare a activitãţii bancare de cãtre instituţiile de credit şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de Directiva 2000/12/EC ;
- instituţii de credit din România - toate instituţiile din România care satisfac definitia de la <>art. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitãţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit;
2. societãţi de investiţii din Uniunea Europeanã - toate instituţiile din Uniunea Europeanã care satisfac definitia de la art. 2(2) din Directiva 93/6/EEC ;
3. instituţii - instituţii de credit din Uniunea Europeanã şi din România, precum şi societãţi de investiţii din Uniunea Europeanã; în cadrul anexelor la prezentele norme, prin instituţii se va înţelege instituţii de credit din România;
4. societãţi de investiţii recunoscute din tari terţe societãţi care:
- sunt autorizate într-o ţara terta Uniunii Europene şi României; şi
- sunt recunoscute de cãtre autoritãţile competente din statele membre ale Uniunii Europene pe baza faptului ca sunt supuse şi respecta cerinţe de prudenta cel puţin la fel de stringente ca cele stabilite prin Directiva 93/6/EEC ;
5. instrumente financiare - instrumentele (titlurile) enumerate în anexa nr. I la prezentele norme;
6. "trading book" (portofoliu de tranzactionare) al unei instituţii de credit din România consta în:
a) poziţiile sale proprii pe instrumente financiare, mãrfuri şi instrumente financiare derivate pe mãrfuri care sunt deţinute pentru revânzare şi/sau care sunt luate de cãtre instituţie cu intenţia de a beneficia, pe termen scurt, de pe urma diferenţelor prezente şi/sau asteptate dintre preţurile lor de cumpãrare şi vânzare sau de pe urma altor variatii de preţ ori de rata a dobânzii şi poziţii pe instrumente financiare, mãrfuri şi instrumente financiare derivate pe mãrfuri, decurgând din cumpãrãri şi vânzãri simultane efectuate în cont propriu (matched principal broking) sau poziţii deţinute pentru a acoperi alte elemente de trading book;
b) expunerile datorate tranzacţiilor nedecontate, tranzacţiilor incomplete şi instrumentelor financiare derivate tranzacţionate pe OTC, la care se face referire la pct. 1, 2.1, 2.2 şi 4 din anexa nr. III, expunerile datorate acordurilor repo şi operaţiunilor de dare de titluri/mãrfuri cu împrumut, la care se face referire la pct. 3.1 din anexa nr. III, care se bazeazã pe titluri/mãrfuri incluse în trading book, asa cum este definit la lit. a), iar, cu aprobarea Bãncii Naţionale a României, acele expuneri datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut, descrise la acelaşi punct, dacã acestea îndeplinesc fie condiţiile prevãzute la subpunctele (i), (ii), (iii) şi (v), fie pe cele prevãzute la subpunctele (iv) şi (v), dupã cum urmeazã:
(i) expunerile sunt marcate la piata zilnic, urmând procedurile stabilite în anexa nr. III;
(ii) colateralul este ajustat pentru a tine cont de schimbãrile materiale în valoarea titlurilor/mãrfurilor implicate în acordul sau tranzacţia în cauza, conform unei reguli acceptabile pentru Banca Nationala a României;
(iii) acordul sau tranzacţia asigura ca creanţele instituţiei sa fie în mod automat şi imediat compensate cu creanţele contrapartidei sale, în situaţia în care acesta din urma nu îşi îndeplineşte obligaţiile;
(iv) acordul sau tranzacţia în cauza are un caracter interprofesional;
(v) asemenea acorduri sau tranzacţii sunt limitate la utilizarea acceptatã şi adecvatã, iar tranzacţiile artificiale, în mod special cele care nu sunt de natura celor pe termen scurt, sunt excluse; şi
c) acele expuneri sub forma taxelor, comisioanelor, dobânzilor, dividendelor şi marjelor pe instrumentele financiare derivate tranzacţionate pe bursa care sunt în mod direct legate de elementele incluse în trading book la care se face referire la pct. 5 din anexa nr. III.
Fiecare dintre elemente va fi inclus sau exclus din trading book, conform procedurilor interne cu caracter obiectiv care includ, acolo unde este cazul, tratamentul contabil aplicat de instituţia în cauza. Asemenea proceduri, precum şi implementarea lor coerenta sunt supuse examinãrii din partea Bãncii Naţionale a României;
7. a) societate-mama, filiala - au sensul prevãzut de normele Bãncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare;
b) instituţie financiarã - are semnificatia prevãzutã la <>art. 3 pct. 2 din Legea nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
8. holding financiar - o instituţie financiarã ale carei filiale sunt fie în totalitate, fie în principal instituţii de credit, societãţi de investiţii sau alte instituţii financiare, cel puţin una dintre acestea fiind o instituţie de credit sau o societate de investiţii;
9. ponderari de risc - gradele de risc de credit aplicabile contrapartidelor relevante, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 . Totuşi, activele constituind creanţe asupra şi alte expuneri fata de societãţile de investiţii din Uniunea Europeanã sau fata de societãţile de investiţii recunoscute din tari terţe şi expunerile asumate fata de case de compensare recunoscute şi fata de burse recunoscute vor avea atribuite aceleaşi ponderari ca şi în cazul în care contrapartida relevanta este o instituţie de credit;
10. instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC (over-the-counter) - elementele din afarã bilanţului cãrora li se aplica, conform <>art. 6 pct. 3 din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , metoda prevãzutã în anexa nr. II la normele menţionate.
11. piata reglementatã - o piata din Uniunea Europeanã, care satisface definitia de la art. 1(13) din Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul titlurilor, precum şi o piata din România, care satisface o definitie echivalenta din cadrul reglementãrilor naţionale în domeniu;
12. elemente eligibile - poziţii lungi şi scurte pe activele la care se face referire în <>art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 şi pe titluri de creanta asupra societãţilor de investiţii din Uniunea Europeanã sau asupra societãţilor de investiţii recunoscute din tari terţe. De asemenea, vor insemna elemente eligibile poziţii lungi şi scurte pe titluri de creanta, cu condiţia ca asemenea titluri sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: în primul rând, sa fie listate pe cel puţin una dintre pieţele reglementate sau pe o bursa (stock exchange) dintr-o ţara terta Uniunii Europene şi României, cu condiţia ca acea bursa sa fie recunoscuta de cãtre Banca Nationala a României, iar în al doilea rând, sa fie considerate suficient de lichide de cãtre instituţia de credit din România în cauza şi sa aibã atribuit totodatã, datoritã solvabilitãţii emitentului, un grad de risc de neplata (faliment) comparabil cu sau mai mic decât cel al activelor la care se face referire în <>art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 ; maniera în care sunt evaluate titlurile va fi supusã examinãrii Bãncii Naţionale a României, care va schimba decizia instituţiei de credit respective dacã va considera ca titlurilor în cauza le este atribuit un grad de risc de neplata (faliment) prea mare pentru ca aceste elemente sa fie considerate eligibile.
Instituţiile de credit din România vor aplica ponderarea maxima, arãtatã în tabelul nr. 1 de la pct. 13 din anexa nr. II, titlurilor care prezintã un risc particular datoritã solvabilitãţii sau lichiditatii insuficiente a emitentului;
13. elemente aferente administraţiei centrale - poziţii lungi şi scurte pe active la care se face referire în <>art. 6 pct. 1 lit. a) din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 ;
14. titlu convertibil - un titlu care, la opţiunea deţinãtorului, poate fi schimbat cu un alt titlu, de obicei titluri de capital asupra emitentului;
15. warrant - un titlu care conferã deţinãtorului dreptul de a cumpara un activ suport la un preţ stabilit, pana la sau la data expirãrii warrant-ului. Acesta poate fi decontat prin livrarea activului suport însuşi sau prin decontare în numerar;
16. finanţare de stocuri - poziţii în care stocuri fizice au fost vândute forward, iar costul finanţãrii a fost inghetat pana la data vânzãrii forward;
17. acord repo şi acord reverse repo - orice acord prin care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transfera titluri/mãrfuri ori drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/mãrfurilor (cu condiţia ca aceasta garanţie sa fie emisã de cãtre o bursa recunoscuta care deţine drepturile asupra titlurilor/mãrfurilor), dar fãrã ca prin acord sa fie permisã transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa cãtre mai mult de o contrapartida la un moment dat, şi prin care se angajeazã sa le rascumpere (sau sa rascumpere titluri/mãrfuri care prezintã aceleaşi caracteristici) la un preţ specificat la o data viitoare specificatã sau care urmeazã a fi specificatã de cãtre cel care efectueazã transferul. Acordul reprezintã un acord repo pentru cel care vinde titlurile/mãrfurile şi un acord reverse repo pentru cel care le cumpara.
Un acord reverse repo va fi considerat o tranzacţie interprofesionala când contrapartida este supusã coordonãrii prudentiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, asa cum este definitã în <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , sau este o societate de investiţii recunoscuta dintr-o ţara terta ori când acordul este încheiat cu o casa de compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta de Banca Nationala a României;
18. operaţiuni de dare de titluri/mãrfuri cu împrumut şi operaţiuni de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut - orice tranzacţie în care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transfera titluri/mãrfuri contra unui colateral adecvat, supusã unui angajament conform cãruia împrumutatul va returna titluri/mãrfuri echivalente la o data viitoare sau atunci când i se solicita astfel de cãtre cel care efectueazã transferul, tranzacţia respectiva reprezentând dare de titluri/mãrfuri cu împrumut pentru cel care transfera titlurile/mãrfurile şi luare de titluri/mãrfuri cu împrumut pentru cel cãtre care acestea sunt transferate.
Operaţiunea de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut va fi consideratã o tranzacţie interprofesionala când contrapartida este supusã coordonãrii prudentiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, asa cum este definitã în <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , sau este o societate de investiţii recunoscuta dintr-o ţara terta ori când tranzacţia este încheiatã cu o casa de compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta de Banca Nationala a României;
19. delta va insemna variatia asteptata a preţului unei optiuni în raport cu o variatie mica a preţului instrumentului suport al opţiunii;
20. pentru scopurile pct. 4 din anexa nr. II:
a) poziţie lungã - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va primi la un anumit moment în viitor; iar
b) poziţie scurta - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va plati la un anumit moment în viitor;
21. fonduri proprii - fonduri proprii, asa cum sunt definite în <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individualã şi consolidata a fondurilor proprii;
22. capital - fonduri proprii;
23. durata modificatã - va fi calculatã utilizându-se formula stabilitã la pct. 25 din anexa nr. II;
24. burse recunoscute - au semnificatia prevãzutã de <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
ART. 3
Prevederi pentru acoperirea riscurilor
1. Instituţiile de credit din România vor dispune de un nivel al fondurilor proprii care sa fie întotdeauna mai mare sau egal cu suma:
(i) cerinţelor de capital pentru activitãţile lor de trading book, calculate în concordanta cu anexele nr. II, III şi V şi, dupã caz, anexa nr. VII;
(ii) cerinţelor de capital pentru intreaga lor activitate, calculate în concordanta cu anexele nr. IV şi VI, şi, dupã caz, anexa nr. VII;
(iii) cerinţelor de capital, impuse de prevederile privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , pentru intreaga lor activitate, excluzând activitãţile lor de trading book;
(iv) cerinţelor de capital impuse la pct. 2.
2. Instituţiile de credit din România vor acoperi prin fonduri proprii adecvate riscurile care apar în legatura cu activitãţi ce sunt în afarã sferei de aplicare a prezentelor norme şi a prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , şi considerate a fi similare riscurilor acoperite de reglementãrile menţionate.
3. În cazul în care fondurile proprii deţinute de cãtre o instituţie de credit din România scad sub nivelul cerintei de fonduri proprii impuse la pct. 1, instituţia în cauza va lua mãsuri adecvate pentru a rectifica situaţia cat mai repede cu putinta.
4. Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme de monitorizare şi control al riscurilor de rata a dobânzii pentru intreaga lor activitate, care vor fi supuse revizuirii din partea Bãncii Naţionale a României;
5. Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme care sa poatã calcula poziţiile financiare cu acuratete rezonabila la orice moment;
6. Instituţiile de credit din România vor putea calcula cerinţele de capital pentru activitãţile lor de trading book, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , şi nu conform anexei nr. II şi III, în condiţiile în care:
(i) activitãţile de trading book nu depãşesc în mod normal 5% din totalul fondurilor proprii;
(ii) poziţiile totale din trading book nu depãşesc în mod normal 15 milioane euro; şi
(iii) activitãţile de trading book nu depãşesc niciodatã 6% din totalul fondurilor proprii, iar poziţiile totale din trading book nu depãşesc niciodatã 20 milioane euro.
7. În cazul în care o instituţie de credit din România depãşeşte una sau ambele limite impuse la pct. 6 (i) şi la pct. 6 (ii) sau depãşeşte una ori ambele limite impuse la pct. 6 (iii), pe o perioada ce nu poate fi consideratã scurta, instituţia de credit respectiva va fi supusã, în ceea ce priveşte activitãţile de trading book, cerinţelor impuse la art. 3 pct. 1 (i) şi nu celor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , şi va notifica acest lucru Bãncii Naţionale a României.
ART. 4
Monitorizarea şi controlul expunerilor mari
1. Instituţiile de credit din România vor monitoriza şi vor controla expunerile lor mari conform prevederilor privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
2. Instituţiile de credit din România care calculeazã cerinţele de capital pentru activitãţile lor de trading book în concordanta cu anexele nr. II şi III şi, acolo unde este cazul, cu anexa nr. VII îşi vor monitoriza şi controla expunerile mari în concordanta cu prevederile privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 supuse modificãrilor prevãzute în anexa nr. V.
ART. 5
Evaluarea poziţiilor pentru scopuri de raportare
1. Instituţiile de credit din România vor marca zilnic la piata activitãţile lor de trading book, cu excepţia cazului în care acestea sunt supuse prevederilor art. 3 pct. 6.
2. În absenta unor preţuri de piata disponibile imediat, de exemplu în cazul tranzactionarii de noi emisiuni pe pieţele primare, instituţiile de credit din România pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu condiţia ca aceste metode sa fi fost aprobate de cãtre Banca Nationala a României.
ART. 6
Supravegherea pe baza consolidata
Principii generale
1. Cerinţele de capital impuse în art. 3 şi 4 pentru instituţiile de credit din România se vor aplica pe baza individualã.
2. Cerinţele impuse în art. 3 şi 4 pentru:
(i) orice instituţie de credit din România, care:
- are ca filiala o instituţie de credit din România, în înţelesul definitiei din <>Legea nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, o instituţie de credit din Uniunea Europeanã în înţelesul definitiei de la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC , o societate privatã sau publica care satisface definitia instituţiei de credit din legislaţia menţionatã şi care a fost autorizata într-o ţara terta Uniunii Europene şi României, o societate de investiţii din Uniunea Europeanã sau o alta instituţie financiarã;
- sau care deţine o participaţie într-o asemenea entitate; şi
(ii) orice instituţie de credit din România a carei societate-mama este un holding financiar, vor fi aplicate pe baza consolidata conform metodelor stabilite în normele Bãncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare şi la pct. 3-5.
Calcularea cerinţelor consolidate
3. Pentru scopul calculãrii, pe baza consolidata, a cerinţelor de capital stabilite în anexele nr. II şi VII şi a expunerilor fata de clienţi stabilite în anexa nr. V, poziţiile din trading book-ul unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile din trading book-ul altei instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexele nr. II, V şi VII.
De asemenea, poziţiile pe valuta ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe valuta ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. IV şi/sau anexa nr. VII. Totodatã poziţiile pe mãrfuri ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe mãrfuri ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. VI şi/sau în anexa nr. VII. Compensãrile menţionate în primele doua alineate vor putea fi efectuate numai între instituţiile care îndeplinesc, pe baza individualã, cerinţele de capital impuse la art. 3 şi 4.
4. De asemenea, vor putea fi compensate poziţiile din trading book şi, respectiv, poziţiile pe valuta şi pe mãrfuri, aferente entitatilor economice localizate în tari terţe Uniunii Europene şi României, sub rezerva îndeplinirii simultane a urmãtoarelor condiţii:
(i) entitatile economice respective au fost autorizate într-o ţara terta Uniunii Europene şi României şi fie ca satisfac definitia instituţiilor de credit prevãzutã la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC , respectiv în <>Legea nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fie ca sunt recunoscute ca societãţi de investiţii din tari terţe;
(ii) asemenea entitãţi economice se conformeazã, pe baza individualã, cu norme de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevãzute de Directiva 93/6/EEC ;
(iii) în ţãrile în cauza nu exista nici o reglementare care sa poatã afecta semnificativ transferul fondurilor în cadrul grupului.
Definitia fondurilor proprii consolidate
5. La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se vor aplica prevederile <>cap. IV din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 11/2003 .
ART. 7
Cerinţe de raportare
1. La solicitarea Bãncii Naţionale a României instituţiile de credit din România vor furniza toate informaţiile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformeazã cu prezentele norme. Instituţiile vor lua toate mãsurile necesare astfel încât mecanismele de control intern şi procedurile administrative şi contabile sa permitã, în orice moment, verificarea conformitatii cu prezentele norme.
2. Instituţiile de credit din România vor întocmi şi vor transmite raportarile în maniera specificatã de Banca Nationala a României.
3. Instituţiile de credit din România vor raporta imediat Bãncii Naţionale a României orice caz în care contrapartidele acestora nu îşi onoreazã obligaţiile ce decurg din acordurile repo şi reverse repo sau din operaţiunile de dare de titluri/mãrfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut.
ART. 8
Dispoziţii specifice reţelelor cooperatiste de credit
Supravegherea efectuatã de casa centrala
1. În cazul reţelelor cooperatiste de credit supravegherea pe baza individualã a adecvarii capitalului cooperativelor de credit va fi efectuatã de cãtre casa centrala a acestora. În acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevãzute de prezentele norme şi care vor fi transmise spre avizare Bãncii Naţionale a României.
Supravegherea efectuatã de Banca Nationala a României
2. Supravegherea pe baza individualã şi, dacã este cazul, pe baza consolidata a adecvarii capitalului caselor centrale ale reţelelor cooperatiste de credit se realizeazã de cãtre Banca Nationala a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Bãncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum şi în normele Bãncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.
Supravegherea fiecãrei reţele cooperatiste de credit se realizeazã de cãtre Banca Nationala a României pe baza situaţiei financiare agregate, întocmitã de cãtre casa centrala a acesteia în conformitate cu normele Bãncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.
ART. 9
Atribuţii ale Bãncii Naţionale a României
În scopul aplicãrii prezentelor norme, Banca Nationala a României, prin intermediul Direcţiei supraveghere, va exercita urmãtoarele atribuţii specifice:
a) întocmirea listei cu societãţile de investiţii recunoscute din tari terţe, menţionate la art. 2 pct. 4;
b) întocmirea, pentru scopurile prezentelor norme, a unei liste cu casele de compensare recunoscute;
c) avizarea regulilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 1 lit. b) subpunctul (ii);
d) aprobarea includerii în trading book a expunerilor datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut, menţionate la art. 2 pct. 6 lit. b);
e) examinarea procedurilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 2;
f) examinarea manierei de evaluare a titlurilor, menţionatã la art. 2 pct. 12;
g) revizuirea sistemelor de monitorizare şi control al riscurilor de rata a dobânzii, menţionate la art. 3 pct. 4;
h) aprobarea, dupã caz, a metodelor alternative de evaluare, menţionate la art. 5 pct. 2;
i) avizarea normelor menţionate la art. 8 pct. 1 alin. 2;
j) analizarea şi aprobarea, dupã caz, a modelelor pe baza cãrora se calculeazã valorile delta, gama şi vega, menţionate la anexa nr. II pct. 5 şi în anexa nr. VI pct. 10;
k) analizarea şi aprobarea, dupã caz, a tratamentului compensatoriu menţionat în anexa nr. II pct. 8;
l) analizarea, pe baza solicitãrilor instituţiilor de credit, a indicilor bursieri din punct de vedere al diversificãrii, dupã cum este menţionat în anexa nr. II pct. 34;
m) analizarea şi aprobarea, dupã caz, a includerii în cadrul poziţiei deschise nete pe fiecare valuta a elementelor menţionate în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuta a 4-a;
n) exprimarea, dupã caz, a acordului în ceea ce priveşte tratamentele prevãzute în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuta a 7-a;
o) analizarea şi acordarea, dupã caz, a aprobãrilor prevãzute în anexa nr. IV pct. 3.2 şi 6;
p) analizarea şi luarea deciziilor cu privire la modelele interne, în conformitate cu prevederile anexei nr. VII.
ART. 10
Dispoziţii tranzitorii şi finale
1. Maniera de întocmire şi transmitere a raportarilor, prevãzutã la art. 7 pct. 2, va fi stabilitã de Banca Nationala a României ulterior emiterii prezentelor norme, pana la data intrãrii în vigoare a acestora.
2. Anexele nr. I-IX fac parte integrantã din prezentele norme.
Sancţiuni şi mãsuri
3. Nerespectarea de cãtre instituţiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a mãsurilor prevãzute, dupã caz, la art. 69 alin. 2 şi, respectiv, la <>art. 70 din Legea nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la art. 189 alin. 2 şi, respectiv, la art. 190 alin. 1 şi la <>art. 191 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 200/2002 , cu modificãrile ulterioare, precum şi la <>art. 34 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Norme abrogate
4. La data intrãrii în vigoare a prezentelor norme se abroga <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 16 august 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Intrare în vigoare
5. Prezentele norme intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

Preşedintele Consiliului de administraţie
al Bãncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isarescu,
guvernator

Bucureşti, 24 iunie 2004.
Nr. 5.


ANEXA I

Instrumente:
1. a) titluri transferabile (valori mobiliare):
- titluri de capital în societãţi comerciale şi alte titluri echivalente titlurilor de capital în societãţi comerciale;
- obligaţiuni şi alte titluri de creanta, negociabile pe piata de capital; şi
- orice alte titluri negociate în mod curent, care dau dreptul de a achizitiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori care dau naştere la decontare în numerar, excluzând instrumentele de plata;
b) unitãţi în organisme de plasament colectiv;
2. instrumente de piata monetara;
3. contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar;
4. forward interest-rate agreements (FRAs);
5. contracte swap pe rata dobânzii, valute şi pe titluri de capital (acţiuni);
6. optiuni de cumpãrare sau de vânzare a oricãrui instrument din aceasta anexa, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar. Aceasta categorie include, în special, optiuni pe valute şi pe rata dobânzii.


ANEXA II

RISCUL DE POZIŢIE

INTRODUCERE

Compensarea
1. Excedentul poziţiilor lungi (scurte) ale unei instituţii fata de poziţiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta şi titluri convertibile, identice, precum şi pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri şi warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta poziţia sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea poziţiei nete, poziţiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, dupã cum este prevãzut la pct. 4-7, ca poziţii pe titlul/titlurile suport (sau pe valorile notionale). Titlurile de creanta asupra instituţiei insesi, deţinute de instituţie, nu vor fi luate în considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.
2. Nu va fi permisã compensarea între un titlu convertibil şi o poziţie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
3. Toate poziţiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, înainte de a le agrega, în moneda de raportare, utilizând cel mai rãspândit curs de schimb la vedere (spot) de pe piata. Pentru devizele pentru care Banca Nationala a României calculeazã şi comunica cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunţate în ziua respectiva.
Instrumente speciale
4. Contractele futures pe rata dobânzii, FRA-urile şi angajamentele forward de cumpãrare sau vânzare a titlurilor de creanta vor fi tratate ca şi combinatii de poziţii lungi şi scurte. Astfel, o poziţie lungã pe contracte futures pe rata dobânzii va fi tratata ca o combinatie între un împrumut cu scadenta la livrarea contractului futures şi o deţinere a unui activ a cãrui scadenta este egala cu cea a instrumentului sau a poziţiei notionale, reprezentând suport la contractul futures în cauza. În mod similar, un FRA vândut va fi tratat ca o poziţie lungã, cu o scadenta egala cu data decontãrii plus perioada contractului, şi o poziţie scurta, cu o scadenta egala cu data decontãrii. Atât împrumutul, cat şi activul deţinut vor fi incluse în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1, în scopul calculãrii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobânzii şi FRA-urilor. Un angajament forward de cumpãrare a unui titlu de creanta va fi tratat ca o combinatie între un împrumut cu scadenta la data livrãrii şi o poziţie lungã spot pe însuşi titlul de creanta. Împrumutul va fi inclus în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta în coloana corespunzãtoare din cadrul aceluiaşi tabel.
În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luatã în considerare ca şi cerinta de capital marja cerutã de bursa, dacã marja respectiva este cel puţin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilitã în cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispunã de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevãzute în prezentele norme. Verificarea efectivã a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile.
5. Pentru scopurile prezentei anexe, opţiunile pe rata dobânzii, titluri de creanta, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures, swap-uri şi pe valute vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentã instrumentului suport la care se referã opţiunea, înmulţitã cu valoarea delta aferentã. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilã, precum şi în cazul optiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculatã de instituţia însãşi, sub rezerva ca aceasta utilizeazã un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urma caz instituţia va notifica Banca Nationala a României cu privire la modelul ales, Banca Nationala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodatã instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinãrii cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevãzutã în anexa nr. VIII.
În cazul unei optiuni scrise, tranzactionata pe bursa, va putea fi luatã în considerare ca şi cerinta de capital marja cerutã de bursa, dacã marja respectiva este cel puţin egala cu cerinta de capital pentru o opţiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilitã în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispunã de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevãzute în prezentele norme. Verificarea efectivã a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerinta pentru o opţiune cumpãratã, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca şi cea pentru instrumentul suport, dar fãrã sa depãşeascã valoarea de piata a opţiunii. Cerinta pentru o opţiune scrisã, tranzactionata pe OTC, va fi stabilitã în funcţie de instrumentul suport al acesteia.
6. Warrant-urile aferente titlurilor de creanta şi de capital vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile, conform pct. 5.
7. Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rata a dobânzii pe aceeaşi baza ca şi instrumentele din bilanţ. Astfel, un swap pe rata dobânzii, în cadrul cãruia o instituţie primeşte o rata a dobânzii variabila şi plãteşte o rata a dobânzii fixa, va fi tratat ca fiind echivalent cu o poziţie lungã pe un instrument pe rata a dobânzii variabila cu scadenta egala cu perioada pana la urmãtoarea data de fixare a ratei dobânzii şi o poziţie scurta pe un instrument pe rata a dobânzii fixa cu aceeaşi scadenta ca şi swap-ul însuşi.
8. Cu aprobarea Bãncii Naţionale a României, instituţiile pot sa compenseze integral toate poziţiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4-7, care îndeplinesc cel puţin urmãtoarele condiţii:
(i) poziţiile au aceeaşi valoare şi sunt exprimate în aceeaşi moneda;
(ii) rata de referinta (pentru poziţiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru poziţiile pe rata fixa) are valoare apropiatã;
(iii) urmãtoarea data de refixare a ratei sau, pentru poziţiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde urmãtoarelor limite:
- mai puţin de o luna: aceeaşi zi;
- între o luna şi un an: în cadrul a 7 zile;
- peste un an: în cadrul a 30 de zile.
9. O instituţie, în cazul în care transfera titlurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titularilor într-un acord repo sau în cazul în care da cu împrumut titlurile în cadrul unei operaţiuni de dare de titluri cu împrumut va include titlurile respective în calculul cerintei sale de capital, conform acestei anexe, cu condiţia ca astfel de titluri sa îndeplineascã criteriile prevãzute la art. 2 pct. 6 lit. a).
10. Poziţiile pe unitãţi în organismele de plasament colectiv vor fi supuse cerinţelor de capital din <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitãţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit, şi nu cerinţelor pentru acoperirea riscului de poziţie conform acestei anexe.
Riscuri generale şi specifice
11. Riscul de poziţie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactionat (sau instrument financiar derivat pe un titlu de creanta ori de capital) va fi împãrţit în doua componente în vederea calculãrii cerintei de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componenta va fi cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului în cauza datoritã factorilor legaţi de emitentul acestuia sau, în cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta va acoperi riscul general - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului datoritã unei modificãri în nivelul ratelor dobânzii (în cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat) sau unei fluctuatii generale a pieţei titlurilor de capital care nu este legatã de nici un atribut specific titlurilor individuale (în cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).
TITLURI DE CREANTA TRANZACŢIONATE
12. Instituţia va clasifica poziţiile sale nete corespunzãtor monedei în care acestea sunt exprimate şi va calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general şi a celui specific, separat pentru fiecare valuta individualã.
Riscul specific
13. Instituţia va atribui poziţiile sale nete, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzãtoare din tabelul nr. 1 pe baza scadentelor lor reziduale şi, în continuare, le va inmulti cu ponderile indicate. Instituţia va insuma poziţiile sale ponderate (indiferent dacã acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculãrii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.


     Tabelul nr. 1
  ┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
  │ Elemente     │                Elemente eligibile            │              │
  │ aferente ad- ├───────────────┬──────────────┬───────────────┤    Alte      │
  │ ministratiei │  Pana la 6    │Peste 6 luni  │               │   elemente   │
  │ centrale     │ luni inclusiv │şi pana la 24 │ Peste 24 luni │              │
  │              │               │ luni inclusiv│               │              │
  ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
  │     0,00%    │    0,25%      │    1,00%     │     1,60%     │   8,00%      │
  └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘



Riscul general
a) Pe baza scadentei
14. Procedura de calcul al cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. În prima etapa toate poziţiile vor fi ponderate corespunzãtor scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 15) în vederea calculãrii cerintei de capital necesare pentru acoperirea acestora. În a doua etapa cerinţele de capital pot fi reduse în cazul în care o poziţie ponderatã este detinuta în paralel cu o poziţie ponderatã de semn opus, în cadrul aceleiaşi benzi de scadenta. Reducerea cerintei de capital va fi, de asemenea, permisã în cazul în care poziţiile ponderate de semn opus se încadreazã în benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putând depinde atât de faptul ca cele doua poziţii aparţin sau nu aceleiaşi zone, cat şi de zonele particulare de care aparţin. Exista în total 3 zone (grupe de benzi de scadenta).
15. Instituţia va încadra poziţiile sale nete în benzile de scadenta corespunzãtoare din col. 2 sau, dupã caz, col. 3 a tabelului nr. 2. Instituţia va realiza acest lucru pe baza scadentei reziduale, în cazul instrumentelor pe rata fixa, şi pe baza perioadei rãmase pana la urmãtoarea refixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este refixata înainte de scadenta finala. Instituţia va face, de asemenea, distincţie între titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult şi cele cu un cupon de mai puţin de 3% şi, în consecinta, le va aloca în col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. În continuare, instituţia le va inmulti pe fiecare dintre ele cu ponderea aferentã benzii de scadenta în cauza din col. 4 a tabelului nr. 2.
16. Instituţia va calcula în continuare suma poziţiilor lungi ponderate şi, separat, suma poziţiilor scurte ponderate în fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, într-o banda de scadenta data, va reprezenta poziţia ponderatã pusã în corespondenta în acea banda, în timp ce poziţia lungã reziduala sau poziţia scurta reziduala va reprezenta poziţia ponderatã nepusa în corespondenta în aceeaşi banda. În continuare se va calcula totalul poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile.
17. Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2, instituţia va calcula totalurile poziţiilor lungi ponderate, nepuse în corespondenta, în vederea determinãrii poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru fiecare zona. În mod similar, totalurile aferente poziţiilor scurte ponderate nepuse în corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumitã zona, vor fi insumate în vederea determinãrii poziţiei scurte ponderate nepuse în corespondenta, pentru acea zona. Partea aferentã poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona data, care este pusã în corespondenta cu poziţia scurta ponderatã, nepusa în corespondenta pentru aceeaşi zona, va reprezenta poziţia ponderatã pusã în corespondenta pentru zona respectiva. Partea rãmasã a poziţiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta, sau a poziţiei scurte ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona care nu a putut fi astfel pusã în corespondenta, va reprezenta poziţia ponderatã nepusa în corespondenta pentru zona respectiva.


     Tabelul nr. 2
 ┌──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────┬──────────────┐
 │              │        Banda de scadenta      │               │ Modificarea  │
 │    Zona      ├───────────────┬───────────────┤    Ponderea   │ presupusa a  │
 │              │  Cupon de 3%  │ Cupon de mai  │     (în %)    │ratei dobânzii│
 │              │ sau mai mult  │ puţin de 3%   │               │   (în %)     │
 ├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │      (1)     │     (2)       │     (3)       │      (4)      │      (5)     │
 ├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │   0 ≤ 1 luna  │   0 ≤ 1 luna  │       0,00    │      -       │
 │              │ > 1 ≤ 3 luni  │ > 1 ≤ 3 luni  │       0,20    │     1,00     │
 │    Unu       │ > 3 ≤ 6 luni  │ > 3 ≤ 6 luni  │       0,40    │     1,00     │
 │              │ > 6 ≤ 12 luni │ > 6 ≤ 12 luni │       0,70    │     1,00     │
 ├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │   1 ≤ 2 ani   │> 1,0 ≤ 1,9 ani│       1,25    │     0,90     │
 │    Doi       │ > 2 ≤ 3 ani   │> 1,9 ≤ 2,8 ani│       1,75    │     0,80     │
 │              │ > 3 ≤ 4 ani   │> 2,8 ≤ 3,6 ani│       2,25    │     0,75     │
 ├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │              │   4 ≤ 5 ani   │> 3,6 ≤ 4,3 ani│       2,75    │     0,75     │
 │              │ > 5 ≤ 7 ani   │> 4,3 ≤ 5,7 ani│       3,25    │     0,70     │
 │    Trei      │ > 7 ≤ 10 ani  │> 5,7 ≤ 7,3 ani│       3,75    │     0,65     │
 │              │ >10 ≤ 15 luni │> 7,3 ≤ 9,3 ani│       4,50    │     0,60     │
 │              │>15 ≤ 20 de ani│>9,3 ≤ 10,6 ani│       5,25    │     0,60     │
 │              │ >  20 ani     │>10,6 󖼜,0 ani│       6,00    │     0,60     │
 │              │               │>12,6 󖼤,0 ani│       8,00    │     0,60     │
 │              │               │  > 20 de ani  │      12,50    │     0,60     │
 └──────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┘



18. În continuare va fi determinata suma aferentã poziţiei lungi (scurte) ponderate, nepusa în corespondenta din zona unu, care este pusã în corespondenta cu poziţia scurta (lungã) ponderatã, nepusa în corespondenta din zona doi. Aceasta va fi utilizata la pct. 22 sub denumirea de poziţie ponderatã pusã în corespondenta între zonele unu şi doi. În continuare va fi aplicatã aceeaşi procedura partii rãmase din poziţia ponderatã nepusa în corespondenta din zona doi şi poziţia ponderatã nepusa în corespondenta din zona trei, în vederea calculãrii poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele doi şi trei.
19. La alegerea sa, instituţia poate inversa ordinea în cadrul pct. 18, astfel încât sa calculeze poziţia ponderatã pusã în corespondenta între zonele doi şi trei înainte sa calculeze poziţia ponderatã pusã în corespondenta între zonele unu şi doi.
20. În continuare, în vederea determinãrii poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei, soldul poziţiei ponderate nepuse în corespondenta din zona unu va fi pus în corespondenta cu cel din zona trei, rãmas dupã ce zona trei a fost pusã în corespondenta cu zona doi.
21. Poziţiile reziduale, rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenta prevãzute la pct. 18, 19 şi 20, vor fi insumate.
22. Cerinta de capital a instituţiei va fi calculatã prin însumarea urmãtoarelor elemente:
a) 10% din suma poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta;
b) 40% din poziţia ponderatã pusã în corespondenta din zona unu;
c) 30% din poziţia ponderatã pusã în corespondenta din zona doi;
d) 30% din poziţia ponderatã pusã în corespondenta din zona trei;
e) 40% din poziţia ponderatã pusã în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei (a se vedea pct. 18);
f) 150% din poziţia ponderatã pusã în corespondenta între zonele unu şi trei;
g) 100% din poziţiile ponderate reziduale nepuse în corespondenta.
b) Pe baza duratei
23. Instituţiile vor putea sa utilizeze în vederea calculãrii cerintei de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzacţionate, în locul sistemului stabilit la pct. 14-22, un sistem care reflecta durata, cu condiţia ca instituţia sa îl utilizeze în mod coerent.
24. Corespunzãtor unui asemenea sistem, instituţia va lua valoarea de piata a fiecãrui titlu de creanta cu rata fixa şi va calcula randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rata variabila, instituţia va lua valoarea de piata a fiecãrui instrument şi va calcula randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la urmãtoarea data de refixare a ratei dobânzii.
25. În continuare, instituţia va calcula durata modificatã pentru fiecare titlu de creanta pe baza urmãtoarei formule:

durata (D)
Durata modificatã = ---------------,
(1+r)
în care:

m tC(t)
f2Σ ----------
t=1 (1 + r)^t
D = -----------------,
m C(t)
Σ ----------
t=1 (1 + r)^t

în care:
r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 24);
C(t) = plata la momentul t;
m = scadenta totalã (a se vedea pct. 24).
26. În continuare, instituţia va inregistra fiecare titlu de creanta în zona corespunzãtoare din tabelul nr. 3. Instituţia va realiza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.


     Tabelul nr. 3
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Zona                      Durata modificatã               Dobanda presupusa
                                 (în ani)                   (modificare, în %)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    (1)                            (2)                             (3)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Unu                         > 0 ≤ 1,0                          1,0
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Doi                         > 1,0 ≤ 3,6                        0,85
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Trei                          > 3,6                            0,7
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



27. În continuare, instituţia va calcula poziţia ponderatã pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulţirea valorii sale de piata cu durata sa modificatã şi cu modificarea presupusa a ratei dobânzii aferente unui instrument cãruia îi corespunde respectiva durata modificatã (a se vedea col. 3 din tabelul nr. 3).
28. Instituţia va determina poziţiile sale lungi ponderate pe baza duratei, precum şi poziţiile sale scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecãrei zone. Suma rezultatã din punerea în corespondenta, în fiecare zona, a poziţiilor lungi ponderate pe baza duratei cu poziţiile scurte ponderate pe baza duratei va reprezenta poziţia ponderatã pe baza duratei, pusã în corespondenta pentru zona respectiva.
29. În continuare, instituţia va calcula pentru fiecare zona poziţiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenta. Apoi va urma procedurile stabilite la pct. 18-21, pentru poziţiile ponderate nepuse în corespondenta.
În continuare, va fi calculatã cerinta de capital a instituţiei ca suma a urmãtoarelor elemente:
a) 2% din poziţia ponderatã pe baza duratei, pusã în corespondenta pentru fiecare zona;
b) 40% din poziţiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei;
c) 150% din poziţia ponderatã pe baza duratei, pusã în corespondenta între zonele unu şi trei;
d) 100% din poziţiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenta.
TITLURI DE CAPITAL
30. Instituţia va calcula suma poziţiilor sale nete lungi şi suma poziţiilor sale nete scurte în conformitate cu pct. 1. Totalul celor doua sume va reprezenta poziţia bruta totalã a instituţiei. Diferenţa dintre cele doua sume va reprezenta poziţia neta totalã.
Riscul specific
31. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului specific, instituţia va inmulti poziţia sa bruta totalã cu 4%.
Riscul general
32. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general, o instituţie va inmulti poziţia sa neta totalã cu 8%.
Contracte futures pe indici bursieri
33. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri şi ale optiunilor pe indici bursieri vor fi denumite în continuare contracte futures pe indici bursieri.
34. Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca şi un titlu de capital individual. Totuşi, riscul specific fata de acest titlu de capital individual va putea fi ignorat dacã respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactionat pe o bursa şi, în opinia Bãncii Naţionale a României, reprezintã un indice cu o diversificare larga.
ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)
35. În cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta şi de capital, instituţia va putea sa foloseascã procedura ce urmeazã pentru calculul cerinţelor de capital. În primul rând, aceasta va calcula poziţiile nete prin deducerea poziţiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de cãtre terţe pãrţi, pe baza unor înţelegeri formale; în al doilea rând, instituţia va reduce poziţiile nete cu urmãtorii factori de reducere:
- pana la ziua lucrãtoare 0, inclusiv: 100%
- ziua lucrãtoare 1: 90%
- zilele lucrãtoare 2 şi 3: 75%
- ziua lucrãtoare 4: 50%
- ziua lucrãtoare 5: 25%
- dupã ziua lucrãtoare 5: 0%.
Ziua lucrãtoare 0 va fi ziua lucrãtoare în care instituţia devine necondiţionat angajata în acceptarea unei cantitãţi cunoscute de titluri la un preţ acceptat.
În al treilea rând, instituţia va calcula cerinţele sale de capital folosind poziţiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Instituţia va deţine capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista între momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrãtoare 1.


ANEXA III

RISCUL DE DECONTARE ŞI CONTRAPARTIDA

RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE

1. În cazul tranzacţiilor în care titlurile de creanta, titlurile de capital şi mãrfurile (excluzând acordurile repo şi reverse repo şi operaţiunile de dare şi luare de titluri/ mãrfuri cu împrumut) nu sunt decontate dupã data de livrare scadenta (tranzacţii nedecontate), o instituţie trebuie sa calculeze diferenţa de preţ la care aceasta este expusã. Aceasta este diferenţa dintre preţul de decontare agreat pentru titlul de creanta, titlul de capital sau marfa în cauza şi valoarea de piata curenta, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru instituţie. În scopul calculãrii cerintei de capital, aceasta diferenţa trebuie înmulţitã cu factorul corespunzãtor din col. A a tabelului urmãtor:


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Numãrul de zile lucrãtoare                                 Coloana A
  dupã data scadenta a decontãrii                                   (%)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
            5-15                                                     8
           16-30                                                    50
           31-45                                                    75
        46 sau mai mult                                            100
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



RISCUL DE CONTRAPARTIDA
Tranzacţii incomplete
2.1. O instituţie va trebui sa detina capital impotriva riscului de contrapartida dacã:
(i) aceasta a plãtit pentru titluri/mãrfuri înainte de a le primi sau a livrat titluri/mãrfuri înainte de a primi plata aferentã;
şi
(ii) în cazul tranzacţiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de când aceasta a efectuat plata ori livrarea.
2.2. Cerinta de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/mãrfurilor sau a sumei datorate instituţiei, înmulţitã cu ponderea de risc aplicabilã contrapartidei relevante.
Acorduri repo şi reverse repo, operaţiuni de dare sau luare de titluri/mãrfuri cu împrumut
3.1. În cazul acordurilor repo şi al operaţiunilor de dare de titluri/mãrfuri cu împrumut, desfãşurate pe baza titlurilor/mãrfurilor care sunt incluse în trading book, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea de piata a titlurilor/mãrfurilor şi valoarea luatã cu împrumut de cãtre instituţie sau valoarea de piata a colateralului, atunci când acea diferenţa este pozitiva. În cazul acordurilor reverse repo şi al operaţiunilor de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea pe care instituţia a dat-o cu împrumut sau valoarea de piata a colateralului şi valoarea de piata a titlurilor/mãrfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci când acea diferenţa este pozitiva.
În cazul operaţiunilor de luare de titluri/mãrfuri cu împrumut, instituţiile vor putea sa nu includã suma aferentã colateralului în exces la calculul de mai sus, dacã suma aferentã colateralului în exces este garantatã astfel încât exista asigurarea ca, în orice situaţie, instituţiei îi va fi returnat colateralul în exces, în cazul incapacitãţii de plata a contrapartidei sale.
Dobanda calculatã şi neajunsã la scadenta va fi inclusã în calculul valorii de piata a sumelor date/luate cu împrumut şi a colateralului.
3.2. Cerinta de capital va fi de 8% din valoarea obţinutã conform pct. 3.1, înmulţitã cu ponderea de risc aplicabilã contrapartidei relevante.
Instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC
4. Pentru a calcula cerinţele de capital pentru instrumentele financiare derivate, tranzacţionate pe OTC, instituţiile vor aplica prevederile anexei nr. II din <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 . Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.
ALTE RISCURI
5. Cerinţele de capital privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 , vor fi aplicate acelor expuneri (taxe, comisioane, dobanda, dividende şi marje care corespund contractelor futures sau optiunilor, tranzacţionate pe bursa) care nu sunt acoperite de prezenta anexa sau de anexa nr. II şi care sunt legate direct de elementele incluse în trading book.
Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9.


ANEXA IV

RISCUL VALUTAR

1. Dacã suma dintre poziţia sa neta totalã pe valuta şi poziţia sa neta pe aur, calculatã în concordanta cu procedura stabilitã mai jos, depãşeşte 2% din totalul fondurilor sale proprii, instituţia va inmulti suma dintre poziţia sa neta totalã pe valuta şi poziţia sa neta pe aur cu 8% pentru a-şi calcula cerinta de fonduri proprii care sa acopere riscul valutar.
2. Va fi folosit un calcul în doua etape.
3.1. În primul rând, va fi calculatã poziţia deschisã neta a instituţiei pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) şi pe aur. Aceasta poziţie va consta din suma urmãtoarelor elemente (pozitive ori negative):
- poziţia spot neta (respectiv toate elementele de activ din care se scad elementele reprezentând datorii, inclusiv dobanda calculatã şi neajunsã la scadenta, pe valuta în cauza sau, pentru aur, poziţia neta spot pe aur);
- poziţia forward neta (respectiv toate sumele de primit din care se scad sumele de plãtit în cadrul tranzacţiilor forward pe valuta şi pe aur, inclusiv futures pe valuta şi pe aur şi principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta în poziţia spot);
- garanţii irevocabile (şi instrumente similare) care în mod sigur vor fi utilizate şi, probabil, nu vor putea fi recuperate;
- venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt încã angajate, dar sunt deja acoperite în întregime (pot fi incluse aici, la discretia instituţiei raportoare şi cu acordul prealabil al Bãncii Naţionale a României, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost încã înregistrate în contabilitate, dar sunt deja acoperite în întregime prin tranzacţii forward pe valuta). O asemenea opţiune trebuie exercitatã în mod coerent;
- echivalentul delta net (sau calculat în funcţie de delta) al totalului portofoliului de optiuni pe valuta şi pe aur;
- valoarea de piata a altor optiuni (altele decât cele pe valuta şi aur);
- orice poziţii pe care o instituţie le-a luat în mod deliberat pentru a se acoperi impotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul poziţiei valutare deschise nete. Asemenea poziţii trebuie sa fie de natura netranzactionabila sau structuralã, iar excluderea acestora, precum şi orice variatie a condiţiilor privind excluderea lor vor necesita acordul Bãncii Naţionale a României. Acelaşi tratament, supus aceloraşi condiţii ca şi cele de mai sus, poate fi aplicat poziţiilor reprezentând elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.
3.2. Instituţiile vor putea sa utilizeze, cu aprobarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României, valoarea actualizatã neta când se calculeazã poziţia deschisã neta pe fiecare valuta şi pe aur.
4. În al doilea rând, poziţiile lungi şi scurte nete pe fiecare dintre valute, altele decât moneda de raportare, precum şi poziţiile lungi sau scurte nete pe aur vor fi transformate în moneda de raportare la cele mai rãspândite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pieţei. Pentru devizele pentru care Banca Nationala a României calculeazã şi comunica cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anunţate în ziua respectiva. Aceste poziţii vor fi, în continuare, adunate separat pentru a forma totalul poziţiilor nete scurte şi, respectiv, totalul poziţiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri va reprezenta poziţia valutarã neta totalã a instituţiei.
5. Pentru scopurile aplicãrii prezentei anexe, instituţiile pot utiliza procedurile alternative prevãzute la pct. 6 şi 7.
6. Instituţiile vor putea sa menţinã, cu aprobarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României, cerinţe de capital pentru acoperirea poziţiilor pe valute strâns corelate, mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea pct. 1-4. Doua valute sunt considerate ca fiind strâns corelate numai dacã înregistrarea, în urmãtoarele 10 zile lucrãtoare, a unei pierderi din poziţii egale şi opuse pe astfel de valute calculatã pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 ani sau 5 ani - de 4% sau mai puţin din valoarea respectivei poziţii puse în corespondenta (exprimatã în moneda de raportare) are o probabilitate de cel puţin 99%, atunci când se foloseşte o perioada de observare de 3 ani, sau de cel puţin 95%, când se foloseşte o perioada de 5 ani. Cerinta de fonduri proprii pentru poziţia pusã în corespondenta pe doua valute strâns corelate va fi de 4%, înmulţitã cu valoarea poziţiei puse în corespondenta. Cerinta de capital pentru poziţiile pe valutele strâns corelate, nepuse în corespondenta, precum şi pentru toate poziţiile pe alte valute va fi de 8% de inmultit cu cea mai mare dintre suma poziţiilor nete scurte şi suma poziţiilor nete lungi pe valutele respective, dupã eliminarea poziţiilor pe valutele strâns corelate, puse în corespondenta.
7. Instituţiile vor putea ca, în cadrul oricãrei metode descrise la pct. 1-6, pe care instituţia o aplica, sa elimine poziţiile pe orice valuta care face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variaţiei acesteia fata de alte valute prevãzute de acordul respectiv. Instituţiile îşi vor calcula poziţiile puse în corespondenta pe asemenea valute şi le vor supune unei cerinţe de capital care sa nu fie mai mica de jumãtate din variatia maxima permisã, stabilitã în respectivul acord interguvernamental, aferentã valutelor în cauza. Poziţiile nepuse în corespondenta pe respectivele valute vor fi tratate în acelaşi mod şi ca celelalte valute.
8. Poziţiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele componente în funcţie de cotele în vigoare.


ANEXA V

EXPUNERI MARI

1. Instituţiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza şi vor controla expunerile lor fata de clienţi individuali şi grupuri de clienţi, reprezentând un singur debitor, asa cum este definit în <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
2. Expunerile fata de clienţii individuali, care rezulta din trading book, vor fi calculate prin însumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (ii) şi (iii) de mai jos:
(i) excedentul - atunci când este pozitiv - al poziţiilor lungi fata de poziţiile scurte ale unei instituţii pe toate instrumentele financiare emise de clientul în cauza (poziţia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente calculandu-se conform metodelor prevãzute în anexa nr. II);
(ii) în cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta sau de capital, expunerea instituţiei va fi reprezentatã de expunerea sa neta (care este calculatã prin deducerea acelor poziţii rezultate din angajamente de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de terţe pãrţi pe baza unei înţelegeri formale) redusã cu factorii stabiliţi la pct. 35 din anexa nr. II.
Instituţiile vor realiza un sistem de monitorizare şi control al expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma în perioada dintre momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrãtoare 1, ţinând cont de natura riscurilor intalnite pe pieţele în cauza;
(iii) expunerile fata de clientul în cauza, rezultate din tranzacţii, acorduri şi contracte la care se face referire în anexa nr. III şi care sunt calculate în maniera descrisã în prezenta anexa, fãrã aplicarea ponderilor pentru riscul de contrapartida.
3. Expunerile din trading book fata de grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi în continuare calculate prin însumarea expunerilor fata de clienţii individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.
4. Expunerile totale fata de clienţi individuali sau grupuri de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi calculate prin însumarea expunerilor care rezulta din trading book şi a expunerilor care rezulta din afarã trading book-ului, ţinând cont de <>art. 9 pct. 5-7 din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
5. Expunerile totale ale instituţiei fata de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor, calculate în conformitate cu pct. 4, vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare privind expunerile mari prevãzute în cadrul <>Normelor Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
6. Suma expunerilor fata de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor va fi limitatã în conformitate cu <>art. 9 din Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .
7. Activele reprezentând creanţe şi alte expuneri în instrumente financiare fata de societãţi de investiţii din Uniunea Europeanã, societãţi de investiţii recunoscute din terţe tari, case de compensare recunoscute şi burse recunoscute vor fi supuse aceluiaşi tratament acordat creanţelor şi expunerilor fata de instituţiile de credit prin art. 9 pct. 6 lit. b) pct. 1 şi 2 din <>Normele Bãncii Naţionale a României nr. 12/2003 .


ANEXA VI

RISCUL DE MARFA

1. Fiecare poziţie pe mãrfuri sau pe instrumente financiare derivate pe mãrfuri va fi exprimatã în unitãţi de mãsura standard. Preţul spot pe fiecare marfa va fi exprimat în moneda de raportare.
2. Pentru scopul calculãrii riscului de piata, poziţiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse riscului valutar şi vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau anexei nr. VII, dupã caz.
3. Instituţiile pot exclude de la calcularea riscului de marfa poziţiile care sunt în adevãratul sens finantari de stocuri, doar pentru scopurile prezentei anexe.
4. Riscul de rata a dobânzii şi cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzacţionate şi la calcularea riscului valutar.
5. În cazul în care poziţia scurta devine scadenta înaintea poziţiei lungi, instituţiile vor lua mãsuri impotriva riscului unei lipse de lichiditati care poate exista în unele pieţe.
6. Pentru scopul pct. 19, excedentul poziţiilor lungi (scurte) al unei instituţii fata de poziţiile sale scurte (lungi), pe aceeaşi marfa şi pe instrumente financiare derivate identice pe aceeaşi marfa (contractele futures, opţiunile şi warrant-urile pe aceeaşi marfa), reprezintã poziţia sa neta pe marfa respectiva. Poziţiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevãzut la pct. 8, 9 şi 10, ca poziţii pe marfa suport.
7. Instituţiile pot considera urmãtoarele poziţii ca poziţii pe aceeaşi marfa:
- poziţii pe diferite subcategorii de mãrfuri în cazurile în care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; şi
- poziţii pe mãrfuri similare, dacã acestea au caracteristici apropiate, putând fi substituite (fungibile), şi dacã poate fi stabilitã o corelatie minima de 0,9 între fluctuatiile de preţ, pe durata a minimum un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures pe mãrfuri şi angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde mãrfuri individuale vor fi încorporate în sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate în unitãţi de mãsura standard şi le va fi atribuitã o scadenta în funcţie de data expirãrii. În cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luatã în considerare, ca cerinta de capital, marja cerutã de bursa, dacã marja respectiva este cel puţin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilitã în cuprinsul acestei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispunã de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevãzute în prezentele norme. Verificarea efectivã a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile.
9. Swap-urile pe mãrfuri, în care o parte a tranzacţiei este un preţ fixat, iar cealaltã este preţul de piata curent, vor fi încorporate în abordarea pe benzi de scadenta ca o serie de poziţii egale cu valoarea notionala a contractului, o poziţie corespunzand fiecãrei plati aferente swap-ului, şi vor fi încadrate în benzile de scadenta stabilite în tabelul de la pct. 13. Poziţiile sunt poziţii lungi dacã instituţia plãteşte un preţ fix şi primeşte un preţ variabil şi sunt poziţii scurte dacã instituţia primeşte un preţ fix şi plãteşte un preţ variabil.
În cazul swap-urilor pe mãrfuri în care tranzacţiile aferente sunt în mãrfuri diferite, acestea vor fi raportate în benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta.
10. Pentru scopurile acestei anexe, opţiunile pe mãrfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe mãrfuri vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentã instrumentului suport la care se referã opţiunea, înmulţitã cu valoarea delta aferentã. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe mãrfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe mãrfuri, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei în cauza sau, în cazul în care nu este disponibilã, precum şi în cazul optiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculatã de instituţia însãşi, sub rezerva ca aceasta utilizeazã un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urma caz instituţia va notifica Banca Nationala a României cu privire la modelul ales, Banca Nationala a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodatã instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinãrii cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevãzutã în anexa nr. VIII.
În cazul unei optiuni scrise pe mãrfuri, tranzactionata pe bursa, va putea fi luatã în considerare, ca cerinta de capital, marja cerutã de bursa, dacã marja respectiva este cel puţin egala cu cerinta de capital pentru o opţiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilitã în cuprinsul prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui sa dispunã de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevãzute în prezentele norme. Verificarea efectivã a echivalentei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportarile. Cerinta pentru o opţiune pe mãrfuri cumpãratã, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca cea pentru marfa suport, dar fãrã sa depãşeascã valoarea de piata a opţiunii. Cerinta pentru o opţiune scrisã, tranzactionata pe OTC, va fi stabilitã în funcţie de marfa suport a acesteia.
11. Warrant-urile referitoare la mãrfuri vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile pe mãrfuri, conform pct. 10.
12. O instituţie, în cazul în care transfera mãrfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea mãrfurilor, în cadrul unui acord repo, sau în cazul în care da mãrfurile cu împrumut, în cadrul unui acord de dare de mãrfuri cu împrumut, va include asemenea mãrfuri la calculul cerintei sale de capital, conform acestei anexe.
a) Abordarea pe benzi de scadenta (a se vedea exemplul din anexa nr. IX lit. C)
13. Instituţia va utiliza un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru fiecare marfa, conform urmatorului tabel. Toate poziţiile pe acea marfa şi toate poziţiile care sunt considerate ca fiind poziţii pe aceeaşi marfa, conform pct. 7, vor fi încadrate în benzile de scadenta corespunzãtoare.
Stocurile fizice vor fi încadrate pe prima banda de scadenta.


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Banda de scadenta                                   Rata spread
                                                              %
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
             (1)                                             (2)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       0 ≤ 1 luna                                           1,50
      > 1 ≤ 3 luni                                          1,50
      > 3 ≤ 6 luni                                          1,50
      > 6 ≤ 12 luni                                         1,50
      > 1 ≤ 2 ani                                           1,50
      > 2 ≤ 3 ani                                           1,50
       > 3 ani                                              1,50
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


14. Poziţiile pe aceeaşi marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind poziţii pe aceeaşi marfa pot fi compensate şi li se pot atribui benzi de scadenta corespunzãtoare pe baza neta pentru:
- poziţiile pe contracte care au scadenta în aceeaşi data; şi
- poziţiile pe contracte care înregistreazã unul fata de celãlalt o diferenţa de scadenta de 10 zile, dacã contractele sunt tranzacţionate pe pieţe care au date de livrare zilnice.
15. Instituţia va calcula în acest caz suma poziţiilor lungi şi suma poziţiilor scurte în fiecare banda de scadenta. Suma poziţiilor lungi (scurte) puse în corespondenta cu poziţiile scurte (lungi) într-o anumitã banda de scadenta va reprezenta poziţia pusã în corespondenta în acea banda de scadenta, în timp ce poziţia reziduala lungã sau scurta va reprezenta poziţia nepusa în corespondenta pentru aceeaşi banda.
16. Acea parte a poziţiei lungi (scurte), nepusa în corespondenta în cadrul unei anumite benzi de scadenta, care este pusã în corespondenta cu poziţia scurta (lungã), nepusa în corespondenta în cadrul unei benzi de scadenta ulterioare, va reprezenta poziţia pusã în corespondenta între doua benzi de scadenta. Acea parte a poziţiei lungi sau scurte nepusa în corespondenta, care nu poate fi astfel pusã în corespondenta, va reprezenta poziţia nepusa în corespondenta între doua benzi de scadenta.
17. Cerinta de capital a instituţiei pentru fiecare marfa va fi calculatã, pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a urmãtoarelor:
(i) suma poziţiilor lungi şi scurte puse în corespondenta, înmulţitã cu rata spread corespunzãtoare asa cum este indicat în a doua coloana a tabelului de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, şi înmulţitã cu preţul spot al mãrfii;
(ii) poziţia pusã în corespondenta între doua benzi de scadenta, înmulţitã, pentru fiecare banda de scadenta în care o poziţie nepusa în corespondenta este reportata, cu 0,6% (rata carry) şi cu preţul spot al mãrfii;
(iii) poziţiile reziduale nepuse în corespondenta, înmulţite cu 15% (rata outright) şi cu preţul spot al mãrfii.
18. Cerinta de capital totalã a instituţiei pentru riscul de marfa va fi calculatã ca suma a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 17.
b) Abordarea simplificata
19. În scopul calculãrii cerinţelor de capital pentru riscul de marfa, instituţiile pot opta pentru abordarea simplificata. Cerinta de capital a instituţiei pentru fiecare marfa va fi calculatã ca suma a:
(i) 15% din poziţia neta, lungã sau scurta, înmulţitã cu preţul spot al mãrfii;
(ii) 3% din poziţia bruta, lungã plus scurta, înmulţitã cu preţul spot al mãrfii;
20. Cerinta de capital totalã a instituţiei pentru riscul de marfa va fi calculatã ca suma a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 19.


ANEXA VII

MODELE INTERNE

1. Instituţiile vor putea, în condiţiile stabilite în aceasta anexa, sa calculeze cerinţele de capital pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi/sau riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de management al riscului, în loc de utilizarea metodelor descrise în anexele nr. II, IV şi VI, sau a unei combinatii între acestea. În fiecare caz va fi necesarã recunoaşterea prealabilã din partea Bãncii Naţionale a României în ceea ce priveşte utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.
2. Recunoaşterea va fi acordatã numai dacã, în opinia Bãncii Naţionale a României, sistemul de management al riscului deţinut de cãtre instituţie este solid din punct de vedere conceptual şi este implementat cu profesionalism şi dacã, în mod particular, urmãtoarele standarde calitative sunt îndeplinite:
(i) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integrantã din procesul instituţiei de management zilnic al riscului şi serveşte ca baza pentru raportarea cãtre managementul superior al instituţiei a expunerilor la risc;
(ii) instituţia are o unitate de control al riscului care este independenta de unitãţile care desfãşoarã activitãţi de tranzactionare şi care raporteazã direct managementului superior. Unitatea respectiva trebuie sa fie responsabilã pentru proiectarea şi implementarea sistemului instituţiei de management al riscului. Aceasta va produce şi va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului şi asupra mãsurilor adecvate care trebuie luate, exprimate ca limite de tranzactionare;
(iii) consiliul de administraţie al instituţiei şi managementul superior sunt implicate în mod activ în procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de cãtre unitatea de control al riscului sunt revazute de cãtre un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a impune atât diminuarea poziţiilor luate de cãtre cei care tranzactioneaza în mod individual, cat şi diminuarea expunerii totale la risc a instituţiei;
(iv) instituţia are personal suficient de numeros şi de calificat în utilizarea modelelor sofisticate în domeniile tranzactionarii, controlului riscului, auditului şi al back-office-ului;
(v) instituţia a stabilit proceduri pentru monitorizarea şi asigurarea respectãrii setului de documente care stabilesc politicile şi procedurile de control interne privind funcţionarea generalã a sistemului de cuantificare a riscului;
(vi) modelele instituţiei au un istoric care dovedeşte acuratetea rezonabila în cuantificarea riscului;
(vii) instituţia deruleazã în mod frecvent un program riguros de stress-testing (simulare de criza), iar aceste rezultate sunt revazute de cãtre managementul superior şi se reflecta în politicile şi în limitele pe care acesta le stabileşte;
(viii) instituţia trebuie sa desfãşoare, ca parte componenta a procesului periodic de audit intern, o revizuire independenta a sistemului sau de cuantificare a riscului. Aceasta revizuire trebuie sa includã atât activitãţile unitãţii care desfãşoarã activitãţi de tranzactionare, cat şi activitãţile unitãţii independente de control al riscului. Cel puţin o data pe an instituţia trebuie sa desfãşoare o revizuire a procesului general de management al riscului. Revizuirea trebuie sa aibã în vedere:
- caracterul adecvat al documentaţiei sistemului şi procesului de management al riscului, precum şi organizarea unitãţii de control al riscului;
- integrarea rezultatelor cuantificãrii riscului de piata în cadrul managementului zilnic al riscului şi integritatea sistemului de informare a managementului;
- procesul pe care instituţia îl utilizeazã pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului şi pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de cãtre personalul din front- şi back-office;
- întinderea riscurilor de piata surprinse de cãtre modelul de cuantificare a riscului şi validitatea oricãror schimbãri semnificative în cadrul procesului de cuantificare a riscului;
- acuratetea şi caracterul complet al datelor aferente poziţiilor, exactitatea şi pertinenta în ceea ce priveşte volatilitatea şi ipotezele de corelatie şi exactitatea calculelor de evaluare şi de senzitivitate la risc;
- procesul de verificare pe care instituţia îl utilizeazã la evaluarea coerentei, actualitatii şi fiabilitatii datelor-sursa folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenta unor asemenea surse; şi
- procesul de verificare pe care instituţia îl utilizeazã la evaluarea procesului de backtesting, care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea modelului.
3. Instituţia va monitoriza acuratetea şi eficacitatea modelului sau prin derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie sa furnizeze o comparatie, pentru fiecare zi lucrãtoare, între nivelul valorii la risc (value-atrisk) pe o zi, obţinut în urma aplicãrii modelului folosit de instituţie pe baza poziţiilor portofoliului de la sfârşitul zilei, şi nivelul variaţiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfârşitul urmãtoarei zile lucrãtoare. Banca Nationala a României va examina capacitatea instituţiei de a efectua back-testing-ul, atât în ceea ce priveşte schimbãrile actuale în valoarea portofoliului, cat şi în ceea ce priveşte schimbãrile ipotetice. Efectuarea back-testing-ului în ceea ce priveşte schimbãrile ipotetice în valoarea portofoliului se bazeazã pe o comparatie între valoarea portofoliului la sfârşitul zilei şi, presupunand poziţii neschimbate, valoarea portofoliului la sfârşitul zilei urmãtoare. În cazul în care Banca Nationala a României considera ca procesul de back-testing al unei instituţii prezintã deficiente, instituţia respectiva trebuie sa ia mãsuri adecvate pentru îmbunãtãţirea acestui proces.
4. În scopul calculãrii cerinţelor de capital pentru riscul specific aferent poziţiilor pe titluri de capital şi pe titluri de creanta tranzacţionate, instituţiile pot utiliza, cu aprobarea prealabilã a Bãncii Naţionale a României, un model intern dacã, în plus fata de respectarea condiţiilor din cuprinsul acestei anexe, modelul:
- explica istoricul variaţiei de preţ în cadrul portofoliului;
- surprinde concentrarea ca volum şi schimbãrile de compoziţie a portofoliului;
- este robust în cazul unui mediu advers;
- este validat prin back-testing care vizeazã evaluarea faptului dacã riscul specific este surprins cu acuratete. În cazul în care procesul de back-testing este realizat pe baza de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese într-o maniera coerenta.
5. Instituţiile care utilizeazã modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 4 vor fi supuse unei cerinţe de capital separate pentru riscul specific, calculatã conform anexei nr. II.
6. Pentru scopul pct. 10 subpunctul (ii), rezultatele aferente calculelor proprii ale instituţiilor vor fi înmulţite cu un factor de multiplicare de cel puţin 3.
7. Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar între 0 şi 1, potrivit urmatorului tabel, în funcţie de numãrul de depasiri puse în evidenta de cãtre back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucrãtoare. Instituţiile vor calcula depasirile într-un mod coerent, pe baza back-testing-ului, fie în ceea ce priveşte schimbãrile actuale în valoarea portofoliului, fie în ceea ce priveşte schimbãrile ipotetice. O depasire reprezintã o schimbare de o zi în valoarea portofoliului care depãşeşte cuantificarea valorii la risc aferente zilei respective, generata de modelul instituţiei. Pentru scopul determinãrii factorului complementar, numãrul de depasiri va fi evaluat cel puţin trimestrial.


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Numãrul de depasiri                           Factorul complementar
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
       Mai putine de 5                                 0,00
            5                                          0,40
            6                                          0,50
            7                                          0,65
            8                                          0,75
            9                                          0,85
       10 sau mai multe                                1,00
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



În cazuri individuale şi în cazuri datorate unor situaţii excepţionale Banca Nationala a României va acorda derogare de la cerinta de a majorã factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzãtor tabelului de mai sus numai în condiţiile în care instituţia demonstreaza în mod convingator ca asemenea majorare este nejustificatã şi ca modelul este în esenta solid.
Dacã se înregistreazã depasiri numeroase, indicând astfel ca modelul nu este suficient de exact, Banca Nationala a României va revoca recunoaşterea modelului sau va impune mãsuri adecvate pentru a asigura îmbunãtãţirea cu promptitudine a modelului.
Pentru a permite Bãncii Naţionale a României sa monitorizeze pe baza continua corectitudinea factorului complementar, instituţiile vor notifica acesteia cu promptitudine, în orice caz nu mai târziu de 5 zile lucrãtoare, depasirile care rezulta din back-testing şi care, conform tabelului de mai sus, ar implica o creştere a factorului complementar.
8. Dacã modelul instituţiei este recunoscut de cãtre Banca Nationala a României, în conformitate cu pct. 4, în scopul calculãrii cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului specific instituţia va majorã cerinta sa de capital calculatã conform pct. 6, 7 şi 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a subportofoliilor de poziţii pe titluri de capital şi pe titluri de creanta care conţin risc specific. Instituţiile sunt obligate sa identifice a priori structura subportofoliilor lor şi sa nu o modifice fãrã acordul Bãncii Naţionale a României.
9. Banca Nationala a României va acorda derogare de la cerinta de majorare prevãzutã la pct. 8 numai dacã instituţia demonstreaza ca, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute, modelul sau surprinde, de asemenea, cu acuratete riscul de eveniment şi cel de neplata pentru poziţiile sale pe titluri de capital şi pe titluri de creanta tranzacţionate.
10. Fiecare instituţie trebuie sa îndeplineascã cerinta de capital exprimatã ca cea mai mare dintre:
(i) nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform parametrilor specificati în prezenta anexa;
(ii) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile lucrãtoare, înmulţitã cu factorul menţionat la pct. 6, ajustata cu factorul menţionat la pct. 7.
11. Modul de calcul al valorii la risc va fi supus urmãtoarelor standarde minime:
(i) calcularea valorii la risc cel puţin zilnic;
(ii) un interval de încredere unilateral de 99%;
(iii) o perioada de deţinere echivalenta cu 10 zile;
(iv) o perioada efectivã de observare de cel puţin un an, cu excepţia cazului în care se justifica o perioada de observare mai scurta datoritã unei majorãri subite şi semnificative a volatilitatii preţurilor;
(v) actualizarea trimestriala a datelor.
12. Modelul va trebui sa surprinda cu acuratete toate riscurile de preţ, cu caracter material, ale poziţiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de cãtre model vor trebui sa fie acoperite în mod adecvat de fondurile proprii.
13. Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un numãr suficient de factori de risc, în funcţie de nivelul activitãţii instituţiei pe pieţele respective. Vor fi respectate cel puţin urmãtoarele prevederi:
(i) pentru riscul de rata a dobânzii sistemul de cuantificare a riscului va incorpora un set de factori de risc corespunzãtor ratelor dobânzii pe fiecare valuta în care instituţia înregistreazã poziţii senzitive la rata dobânzii, în bilanţ şi în afarã bilanţului. Instituţia va modela curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile cu caracter material la riscul de rata a dobânzii în valute şi în pieţe importante, curba de randament va fi divizata în minimum 6 benzi de scadenta pentru a surprinde variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul fluctuatiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de randament;
(ii) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va incorpora factorii de risc corespunzatori aurului şi valutelor individuale în care sunt denominate poziţiile instituţiei;
(iii) pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare dintre pieţele de titluri de capital în care instituţia deţine poziţii semnificative;
(iv) pentru riscul de marfa sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare marfa în care instituţia deţine poziţii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de fluctuatiile, care nu sunt perfect corelate, între mãrfuri similare dar nu identice, precum şi expunerea la modificãrile preţurilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De asemenea, acesta va tine cont de caracteristicile pieţei, mai ales datele de livrare şi libertatea de manevra a operatorilor în ceea ce priveşte închiderea poziţiilor.
14. Instituţiile vor putea sa utilizeze corelatii empirice în cadrul şi de-a lungul categoriilor de risc în cazul în care, în opinia Bãncii Naţionale a României, sistemul de cuantificare a corelatiilor al instituţiei este solid şi implementat cu profesionalism.


ANEXA VIII

METODA DELTA - PLUS

În scopul determinãrii cerinţelor pentru riscul general aferent optiunilor, suplimentar cerinţelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula cerinţe de capital pentru riscurile gama şi vega. În acest sens, instituţiile vor cuantifica valorile gama (care mãsoarã variatia lui delta în raport cu variatia valorii instrumentului-suport) şi, respectiv, vega (care mãsoarã variatia preţului unei optiuni în raport cu variatia volatilitatii), separat, pentru fiecare poziţie pe optiuni.
Cerinţele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea şi exemplul din anexa nr. IX, lit. B):
(i) pentru fiecare opţiune va fi calculat riscul gama (impactul gama) astfel:
Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS)^2,
în care:
VS = variatia instrumentului-suport al opţiunii;
(ii) VS va fi calculatã dupã cum urmeazã:
- pentru optiuni pe titluri de capital şi indici bursieri, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piata a instrumentului-suport;
- pentru optiuni pe mãrfuri, VS va fi egala cu 15% din valoarea de piata a instrumentuluisuport;
- pentru optiuni pe valute şi aur, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piata a instrumentuluisuport. În cazul unei optiuni pe valute strâns corelate, VS va fi de 4%;
- pentru optiuni pe rata dobânzii:
- în cazul în care instrumentul-suport este un titlu de creanta, VS va fi egala cu valoarea de piata a instrumentului-suport x ponderea (corespunzãtor col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
- în cazul în care instrumentul-suport este rata dobânzii, VS va fi egala cu modificarea presupusa a ratei dobânzii (corespunzãtor col. 5 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
(iii) pentru scopul efectuãrii acestui calcul, urmãtoarele poziţii vor fi tratate ca fiind pe acelaşi instrumentsuport:
- în cazul ratelor dobânzii: poziţiile din cadrul fiecãrei benzi de scadenta prevãzute în tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (poziţiile vor fi încadrate în tabele separate pentru fiecare valuta);
- în cazul titlurilor de capital şi al indicilor bursieri: poziţiile din cadrul fiecãrei pieţe naţionale;
- în cazul valutelor şi al aurului: poziţiile aferente fiecãrei perechi de valute şi aurului;
- în cazul mãrfurilor: poziţiile pe fiecare marfa definitã conform pct. 7 din anexa nr. VI;
(iv) fiecare opţiune pe acelaşi instrument-suport va avea un impact gama pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi insumate, rezultând pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul cerinţelor de capital);
(v) cerinta de capital totalã pentru riscul gama va fi reprezentatã de suma valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;
(vi) riscul vega va fi calculat astfel:
Riscul vega = Vega x (variatia relativã a volatilitatii),
în care: variatia relativã a volatilitatii este, pentru toate categoriile de risc, 25% din volatilitatea presupusa (implicita) a opţiunii;
(vii) cerinta totalã de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor absolute ale cerinţelor individuale de capital care au fost calculate pentru riscul vega.


ANEXA IX

EXEMPLE DE CALCUL

A. Exemplu privind calcularea cerintei de capital pentru riscul general aferent instrumentelor pe rata dobânzii prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta

1. O instituţie deţine urmãtoarele poziţii:
- obligaţiune (bond) a carei valoare de piata este de 13,33 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de 8 ani şi cupon de 8%;
- titlu de stat a cãrui valoare de piata este de 75 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de doua luni şi cupon de 7%;
- swap pe rata dobânzii 1) , în valoare de 150 milioane EUR, la care banca primeşte o rata a dobânzii variabila şi plãteşte o rata fixa, a carei data de refixare urmãtoare este dupã 9 luni, iar scadenta reziduala a swap-ului este de 8 ani;
- poziţie lungã pe un contract futures pe rata dobânzii*1), în valoare de 50 milioane EUR, a carei data de livrare este dupã 6 luni, iar scadenta reziduala a instrumentului-suport, respectiv titlul de stat, este de 3,5 ani.
---------
*1) Poziţia trebuie raportatã ca valoare de piata a poziţiei notionale-suport. În funcţie de rata curenta a dobânzii, valoarea de piata a fiecãruia dintre cele doua segmente ale swap-ului [respectiv, o obligaţiune cu rata fixa (bond) cu scadenta reziduala de 8 ani şi o obligaţiune cu rata variabila (floater) cu scadenta reziduala de 9 luni] poate fi mai mare sau mai mica decât valoarea notionala. Pentru simplificare, exemplul presupune ca rata curenta a dobânzii este identicã cu cea pe care se bazeazã swap-ul.

2. Tabelul nr. 1 prezintã modul în care aceste poziţii sunt încadrate în benzi de scadenta şi sunt ponderate corespunzãtor ponderilor din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II. Dupã ponderarea poziţiilor vor fi parcurse urmãtoarele etape de calcul:
a) se calculeazã cerinta de capital aferentã poziţiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta - în cazul de fata numai pentru banda de scadenta 7-10 ani: poziţia pusã în corespondenta în aceasta banda de scadenta este 0,5 (cea mai mica dintre valoarea absolutã a poziţiilor ponderate lungi insumate şi valoarea absolutã a poziţiilor ponderate scurte insumate, din cadrul aceleiaşi benzi de scadenta) care conduce la o cerinta de capital de 10% x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Poziţia scurta neta rãmasã este de -5,125;
b) se calculeazã cerinta de capital din cadrul fiecãrei zone: întrucât numai în zona unu exista mai mult de o poziţie, cerinta de capital de acest tip poate fi calculatã numai pentru aceasta zona. În acest scop, poziţia pusã în corespondenta este determinata ca fiind egala cu 0,2 (cea mai mica dintre valoarea absolutã a poziţiilor ponderate lungi insumate şi valoarea absolutã a poziţiilor ponderate scurte insumate din cadrul aceleiaşi zone). Cerinta de capital aferentã zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]. Poziţia lungã neta rãmasã în zona unu este de +1,00;
c) se calculeazã cerinta de capital aferenta poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele adiacente: dupã calcularea poziţiei nete din zona unu, poziţiile rãmase sunt urmãtoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona trei -5,125. Poziţia pusã în corespondenta între zonele doi şi trei este 1,125 (cea mai mica dintre valorile absolute ale poziţiilor lungi şi scurte aferente zonelor adiacente). Cerinta de capital în acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45 = 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];
d) se calculeazã cerinta de capital aferentã poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei: poziţiile rãmase în zonele unu şi trei sunt +1,00 (poziţie lungã) şi, respectiv, -4,00 (poziţie scurta). Cerinta de capital aferentã poziţiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din anexa nr. II];
e) poziţia ponderatã reziduala nepusa în corespondenta este 3,00, ceea ce conduce la o cerinta de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din anexa nr. II].



 

     Tabelul nr. 1
     (milioane EUR)
 ┌───────┬──────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────┐
 │       │        Zona 1        │     Zona 2      │             Zona 3                │
 ├───────┼────┬─────┬─────┬─────┼────┬─────┬──────┼─────┬────┬──────┬─────┬─────┬─────┤
 │Banda  │    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │ de    │    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │sca-   │ 0-1│ 1-3 │ 3-6 𗈚-12 𗈕-2 │ 2-3 │ 3-4  │ 4-5 𗈙-7 │ 7-10 󧓒-15󧓗-20│peste│
 │denta  │    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │  20 │
 │       ├────┴─────┴─────┴─────┼────┴─────┴──────┴─────┴────┴──────┴─────┴─────┴─────┤
 │       │       Luni           │                  Ani                                │
 ├───────┼────┬─────┬─────┬─────┼────┬─────┬──────┬─────┬────┬──────┬─────┬─────┬─────┤
 │Poziţie│    │+75  │ -50 │+150 │    │     │ +50  │     │    │ -150 │     │     │     │
 │       │    │Titlu│ Fu- │Swap │    │     │Futu- │     │    │ Swap │     │     │     │
 │       │    │ de  │ tu- │     │    │     │res   │     │    │+13,33│     │     │     │
 │       │    │stat │ res │     │    │     │      │     │    │Oblig.│     │     │     │
 ├───────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼──────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
 │Ponde- │    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │re (%) 𗈔,00│ 0,20𗈔,40 │ 0,70𗈕,25│ 1,75│ 2,25 │ 2,75𗈗,25│ 3,75 │ 4,50│ 5,25│ 6,00│
 ├───────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼──────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
 │Poziţie│    │+0,15│-0,20│+1,05│    │     │+1,125│     │    │-5,625│     │     │     │
 │tie    │    │     │     │     │    │     │      │     │    │+0,5  │     │     │     │
 │ x     │    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │Pondere│    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 ├───────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼──────┼─────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┤
 │Cerinta│    │     │     │     │    │     │      │     │    │ 0,5 x│     │     │     │
 │de ca- │    │     │     │     │    │     │      │     │    │ 10%  │     │     │     │
 │pital  │    │     │     │     │    │     │      │     │    │= 0,05│     │     │     │
 │[pct.22│    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │lit. a]│    │     │     │     │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 ├───────┼────┴─────┴─────┴─────┤    │     │      │     │    ├──────┤     │     │     │
 │Cerinta│  0,20 x 40% = 0,08   │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │de ca- │                      │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │pital  │                      │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │[pct.22│                      │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 │lit. b]│                      │    │     │      │     │    │      │     │     │     │
 ├───────┼────┬─────┬─────┬─────┼────┴─────┴──────┴─────┴────┴──────┴─────┴─────┴─────┤
 │Cerinta│    │     │     │     │             1,125 x 40% = 0,45                      │
 │de ca- │    │     │     │     │                                                     │
 │pital  │    │     │     │     │                                                     │
 │[pct.22│    │     │     │     │                                                     │
 │lit. e]│    │     │     │     │                                                     │
 ├───────┼────┴─────┴─────┴─────┴─────────────────────────────────────────────────────┤
 │Cerinta│                           1,00 x 150% = 1,5                                │
 │de ca- │                                                                            │
 │pital  │                                                                            │
 │[pct.22│                                                                            │
 │lit. f]│                                                                            │
 └───────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



3. Cerinta totalã de capital în acest exemplu este data de suma urmãtoarelor:
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II] 50.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II] 80.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II] 450.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II] 1.500.000 EUR
- Cerinta de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II] 3.000.000 EUR
TOTAL: 5.080.000 EUR

B. Exemplu de calcul al cerinţelor de capital prin utilizarea metodei delta-plus

1. Presupunem ca o instituţie are o opţiune short call de tip european (opţiune care poate fi exercitatã numai la data expirãrii) pe marfa, cu un preţ de exerciţiu de 490 şi o valoare de piata a instrumentului-suport, la 12 luni de la data expirãrii opţiunii, egala cu 500; o rata de dobanda fãrã risc (risk-free) de 8% pe an şi volatilitatea de 20%. Valoarea delta curenta pentru aceasta poziţie este, corespunzãtor formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce înseamnã ca preţul opţiunii variaza cu -0,721 dacã preţul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea gama este, corespunzãtor formulei menţionate, de -0,0034 (ceea ce înseamnã ca valoarea delta variaza cu -0,0034, respectiv de la -0,721 la -0,7244, dacã preţul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea curenta a opţiunii este de 65,48.
2. Într-o prima etapa se va multiplica valoarea de piata a mãrfii cu valoarea absolutã a lui delta.
500 x 0,721 = 360,5
În continuare, poziţia ponderatã în funcţie de delta (echivalentul delta) va fi inclusã în calculul descris în cadrul anexei nr. VI. În cazul în care instituţia utilizeazã abordarea pe benzi de scadenta şi nu mai exista alte poziţii, în vederea calculãrii cerintei de capital pentru riscul delta poziţia ponderatã în funcţie de delta va fi multiplicata cu 0,15.
360,5 x 0,15 = 54,075
3. Urmãtoarele etape prezintã modalitatea de calcul al cerinţelor de capital corespunzãtor metodei delta-plus:
a) cerinta de capital pentru riscul gama va fi calculatã în conformitate cu formula prevãzutã la pct. (i) din anexa nr. VIII.
1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15)^2 = 9,5625;
b) în continuare va fi calculatã cerinta de capital pentru riscul vega. Volatilitatea curenta presupusa (implicita) este de 20%. Întrucât, pentru o opţiune short call, o creştere a volatilitatii conduce la risc de pierdere, volatilitatea trebuie majoratã cu o valoare relativã de 25%. Astfel, în cazul acestui exemplu, cerinta de capital pentru riscul vega va fi calculatã pe baza unei modificãri a volatilitatii de 5 puncte procentuale, calculatã dupã cum urmeazã: volatilitatea curenta presupusa (implicita) x 25% sau 20% x 25% = 5%. Conform formulei Black-Scholes utilizate în acest exemplu, valoarea vega este egala cu 168. Astfel, o creştere în volatilitate de 1% (0,01) conduce la o creştere cu 1,68 a valorii opţiunii. În mod corespunzãtor, o creştere a volatilitatii de 5% conduce la o creştere a valorii opţiunii cu
5 x 1,68 = 8,4,
care reprezintã cerinta de capital pentru riscul vega.

C. Exemplu privind calculul cerintei de capital pentru riscul de marfa prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta:

Se presupune ca toate poziţiile sunt pe aceeaşi marfa şi sunt exprimate în moneda de raportare (ROL).


  ┌──────────────┬───────────────────────┬──────┬───────────────────────┬──────┐
  │ Banda de     │         Poziţia       │ Rata │ Calcularea cerintei   │Rezul-│
  │ scadenta     │                       │spread│     de capital        │  tat │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │ 0 ≤ 1 luna   │                       │ 1,5% │                       │      │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │> 1 ≤ 3 luni  │                       │ 1,5% │                       │      │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │> 3 ≤ 6 luni  │Poziţie lungã 800 ROL  │ 1,5% � poziţie lungã + 800│      │
  │              │                       │      │poziţie scurta (poziţie│      │
  │              │                       │      │pusã în corespondenta) │  24  │
  │              │                       │      │x 1,5% =               │      │
  │              │Poziţie scurta 1000 ROL│      � poziţie scurta re- │      │
  │              │                       │      │portata în banda de    │      │
  │              │                       │      │scadenta > 1 ≤ 2 ani   │      │
  │              │                       │      │cerinta de capital:    │      │
  │              │                       │      � x 2 x 0,6% =       │  2,4 │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │> 6 ≤ 12 luni │                       │ 1,5% │                       │      │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │> 1 ≤ 2 ani   │Poziţie lungã 600 ROL  │ 1,5% � poziţie lungã + 200│      │
  │              │                       │      │poziţie scurta (poziţie│      │
  │              │                       │      │pusã în corespondenta) │   6  │
  │              │                       │      │x 1,5% =               │      │
  │              │                       │      � poziţie scurta re- │      │
  │              │                       │      │portata în banda de    │      │
  │              │                       │      │scadenta > 3 ani       │      │
  │              │                       │      │cerinta de capital:    │      │
  │              │                       │      � x 2 x 0,6% =       │  4,8 │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │> 2 ≤ 3 ani   │                       │ 1,5% │                       │      │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │    > 3 ani   │Poziţie lungã 600 ROL  │ 1,5% � poziţie lungã + 400│      │
  │              │                       │      │poziţie scurta (poziţie│      │
  │              │                       │      │pusã în corespondenta) │  12  │
  │              │                       │      │x 1,5% =               │      │
  │              │                       │      │poziţie neta: 200      │      │
  │              │                       │      │cerinta de capital:    │      │
  │              │                       │      � x 15% =            │  30  │
  ├──────────────┼───────────────────────┼──────┼───────────────────────┼──────┤
  │              │                       │      │Cerinta totalã de      │      │
  │              │                       │      │capital                │ 79,2 │
  └──────────────┴───────────────────────┴──────┴───────────────────────┴──────┘



------------



Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Banca Nationala a Romaniei, NORMA nr. 5 din 24 iunie 2004

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016