Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA din 13 iunie 2002 de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA din 13 iunie 2002 de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 22 iunie 2002
Comenteaza legea

CAP. 1
Sfera de aplicare

SECŢIUNEA 1
Operaţiuni impozabile

ART. 1
(1) Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile efectuate în România care îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile prevãzute la <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, denumita în continuare lege. În situaţia în care cel puţin una dintre condiţiile respective nu este îndeplinitã, operaţiunile nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã. Se cuprind, de asemenea, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã importurile de bunuri. Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã sunt operaţiuni impozabile şi sunt supuse regulilor prevãzute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adãugatã.
(2) Sunt considerate operaţiuni efectuate în România livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii pentru care locul livrãrii, respectiv locul prestãrii, este considerat a fi în România potrivit art. 6 şi 7 din lege.
(3) Operaţiunile desfãşurate în interiorul zonelor libere, precum şi livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii efectuate din România pentru unitãţi din zonele libere şi cele efectuate de unitãţi din zonele libere pentru unitãţi din România sunt considerate operaţiuni efectuate în România, fiind supuse regulilor prevãzute de lege privind taxa pe valoarea adãugatã.
(4) Pentru a se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii trebuie sa fie efectuate cu plata. Aceasta condiţie implica existenta unei legãturi directe între operaţiune şi contrapartida obţinutã. Pentru a se determina dacã o operaţiune poate fi plasata în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã trebuie ca aceasta sa aducã un avantaj clientului şi preţul sa fie în legatura cu avantajul primit, astfel:
a) condiţia referitoare la existenta unui avantaj în folosul clientului este îndeplinitã atunci când exista un angajament al furnizorului sau al prestatorului de a furniza un bun sau un serviciu determinabil unei persoane care asigura finanţarea sau, în absenta acestuia, atunci când operaţiunea a fost efectuatã, sa permitã sa se stabileascã un asemenea angajament. Aceasta condiţie este compatibila cu faptul ca serviciul a fost colectiv, nu a fost masurabil cu exactitate sau se înscrie în cadrul unei obligaţii legale;
b) condiţia referitoare la existenta unei legãturi între operaţiune şi contrapartida obţinutã este respectata chiar dacã preţul nu reflecta valoarea normalã a operaţiunii, este achitat sub forma de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept rabat, nu este plãtit de cãtre beneficiar, ci de un terţ.
ART. 2
(1) În sensul art. 2 alin. (2) din lege, o activitate economicã nu va include vânzarea de cãtre persoanele fizice a locuinţelor proprietate personalã sau a altor bunuri care sunt folosite de cãtre acestea pentru scopuri personale.
(2) Nu constituie activitate economicã, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, activitatea de încasare a sumelor cuvenite bugetelor locale potrivit prevederilor <>art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectiv ale <>art. 50 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, începând cu data de 1 ianuarie 2003, efectuatã de cãtre persoane impozabile care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice.
(3) În înţelesul prezentelor norme, instituţiile publice, prevãzute la art. 2 alin. (4) din lege, sunt cele definite la <>art. 1 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte instituţii şi/sau organisme a cãror înfiinţare este reglementatã prin lege sau hotãrâre a Guvernului, iar activitãţile prevãzute prin actul normativ de înfiinţare nu pot fi desfãşurate şi de alţi operatori economici.
(4) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru:
a) activitãţile enumerate în anexa la lege;
b) activitãţile prevãzute la art. 2 alin. (4) din lege, care conduc la distorsiuni concurentiale în situaţia în care instituţiile publice nu ar fi tratate ca persoane impozabile pentru aceste operaţiuni, chiar dacã sunt efectuate în calitate de autoritate publica. Când aceeaşi activitate este desfasurata de mai mulţi operatori economici, dintre care unii beneficiazã de un tratament fiscal preferenţial din punct de vedere al taxei pe valoarea adãugatã, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de aceştia nu este grevata de taxa pe valoarea adãugatã, fata de ceilalţi operatori economici care sunt obligaţi sa greveze contravaloarea livrãrilor de bunuri şi/sau a prestãrilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adãugatã, rezulta distorsiuni concurentiale;
c) alte activitãţi efectuate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacã sunt prestate în calitate de autoritate publica.
(5) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru urmãtoarele activitãţi:
a) vânzarea cãtre persoane fizice a imobilelor sau a pãrţilor de imobile, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta, date în folosinta înainte de introducerea taxei pe valoarea adãugatã;
b) închirierea de imobile sau pãrţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta;
c) livrãrile de bunuri dobândite dupã data de 1 iulie 1993, pentru care nu au avut drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã.
(6) Direcţiile generale ale finanţelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privatã a statului potrivit legii.
(7) Livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii efectuate în mod gratuit de organizaţiile fãrã scop patrimonial nu sunt considerate activitãţi economice.
ART. 3
În sensul art. 3 din lege se considera livrãri de bunuri:
a) vânzarea de bunuri cu plata în rate;
b) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevãzute de legislaţia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despãgubiri;
c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silitã, dacã debitorul este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã;
d) orice distribuire de active de cãtre o societate comercialã cãtre asociaţii sau actionarii sãi, inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau de dizolvarea fãrã lichidare a societãţii, cu excepţia transferului total al activelor şi pasivelor prevãzut la art. 3 alin. (6) din lege;
e) bunurile constatate lipsa pe baza de inventariere, atât cele imputabile, cat şi cele neimputabile, cu excepţia celor prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din prezentele norme;
f) produsele agricole reţinute drept plata în natura a prestaţiei efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natura a arendei.
ART. 4
(1) Nu sunt considerate livrãri de bunuri în sensul art. 3 din lege:
a) intrãrile şi ieşirile de bunuri constituite în rezerve de mobilizare la persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, mandatate în acest scop. Bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim şi la livrarea cãtre alţi beneficiari;
b) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cauze de forta majorã;
c) scoaterea în mod gratuit a unor cantitãţi de produse din rezervele de stat pentru acordarea de ajutoare umanitare externe sau interne.
(2) Bunurile acordate şi/sau serviciile prestate în mod gratuit, precum şi punerea la dispoziţie în mod gratuit de bunuri care fac parte din activele persoanei impozabile, potrivit limitelor şi destinaţiilor prevãzute de lege, cum sunt acţiunile de sponsorizare, mecenat, protocol şi alte acţiuni stabilite prin lege, nu sunt asimilate cu livrãrile de bunuri şi/sau cu prestãrile de servicii. Încadrarea în plafoanele legale se determina pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Depãşirea plafonului constituie operaţiune asimilatã livrãrii de bunuri şi/sau prestãrii de servicii, dacã s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã corespunzãtoare depãşirii, respectiv se colecteazã taxa pe valoarea adãugatã. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizarile, acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevãzute prin legi, acordate în numerar. Taxa pe valoarea adãugatã colectata, aferentã depãşirii plafonului, se calculeazã şi se include la rubrica de regularizari din decontul întocmit pentru luna în care persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã au depus situaţiile financiare anuale, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a acestora.
(3) Preluarea de cãtre persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfãşurãrii activitãţii economice a acestora nu este consideratã livrare de bunuri. Aceleaşi prevederi se aplica şi prestãrilor de servicii.
ART. 5
(1) Potrivit prevederilor art. 3 alin. (7) din lege, aportul în natura la capitalul social al unei societãţi comerciale, efectuat între doua persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, în situaţia în care beneficiarul are drept de deducere integral a taxei pe valoarea adãugatã, nu constituie livrare de bunuri, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor respective sau pãrţilor lor componente a fost dedusã total ori parţial. Persoana impozabilã care a acordat aportul în natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. e) din lege.
(2) Aportul în natura la capitalul social acordat de o persoana impozabilã înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã, fie datoritã faptului ca nu este înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, fie datoritã faptului ca operaţiunile desfãşurate de aceasta nu dau drept de deducere, constituie livrare de bunuri. În acest caz beneficiarul va evidenţia în patrimoniul sau contravaloarea bunului primit, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã.
(3) Aportul în natura acordat de o persoana impozabilã înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã unei persoane impozabile care are drept de deducere parţialã a taxei pe valoarea adãugatã constituie livrare de bunuri, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor respective sau pãrţilor lor componente a fost dedusã total sau parţial. La persoana impozabilã care a acordat aportul în natura, precum şi la beneficiar taxa pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunii respective se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilã, fãrã a avea loc plati efective între cele doua unitãţi în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 6
Importul de bunuri care se constituie aport în natura la capitalul social al unei societãţi comerciale, efectuat de o persoana strãinã, se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã potrivit prevederilor art. 5 din lege. Persoana impozabilã care primeşte aportul în natura poate sa îşi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a
Locul operaţiunilor impozabile

ART. 7
(1) Livrãrile de bunuri pentru care locul livrãrii nu este considerat în România nu sunt operaţiuni impozabile în România.
(2) Bunurile provenite din strãinãtate, plasate în regim de import, pentru care locul livrãrii este considerat a fi în România, sunt operaţiuni impozabile în România.
(3) Bunurile provenite din strãinãtate, plasate în regimuri vamale suspensive, sunt operaţiuni impozabile în România numai în situaţia în care destinaţia finala a acestora este în România, respectiv dacã sunt plasate în regim de import. Bunurile provenite din strãinãtate, care se afla în regimuri vamale suspensive de perfecţionare activa, admitere temporarã cu exonerarea totalã de la plata drepturilor de import, tranzit vamal, precum şi introducerea de mãrfuri strãine în zonele libere direct din strãinãtate fãrã întocmirea de formalitãţi vamale sunt supuse regimurilor de impozitare şi regulilor prevãzute în lege şi în prezentele norme, cu condiţia ca destinaţia finala a acestora sa nu fie în România, respectiv utilizarea şi/sau consumul final al acestora sa nu fie în România.
ART. 8
(1) În sensul art. 7 alin. (1) din lege locul prestãrilor de servicii este considerat a fi în România, dacã sediul activitãţii economice, sediul stabil sau, în absenta acestora, domiciliul ori resedinta obişnuitã a prestatorului de la care sunt prestate serviciile este amplasata în România, cu excepţiile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d) din lege.
(2) Pentru operaţiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din lege locul prestãrii este situat în ţara în care este situat bunul imobil, iar taxa pe valoarea adãugatã este datoratã de prestator, dacã operaţiunile sunt taxabile.
(3) Pentru operaţiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 1 din lege locul prestãrii pentru transportul de persoane este situat în ţara în care se afla locul de plecare a transportului de persoane. Transportul de persoane pentru care punctul de plecare se afla în strãinãtate, iar punctul de sosire se afla în România nu este operaţiune impozabilã în România, iar persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã beneficiazã de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege. Pentru transportul de marfa sau de persoane al cãrui punct de plecare este în România, locul prestãrii este în România, indiferent dacã locul de sosire se afla în România sau în strãinãtate. Pentru transportul de marfa prevãzut la art. 7 alin. (1) lit. b) pct. 2 din lege locul prestãrii se afla în România, dacã locul de plecare se afla în strãinãtate şi locul destinaţiei finale se afla în România. Taxa pe valoarea adãugatã pentru transporturile al cãror loc de prestare este considerat a fi în România se datoreazã de prestator numai în situaţia în care operaţiunile sunt taxabile.
(4) Pentru operaţiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege locul prestãrii este situat în ţara în care beneficiarul îşi are stabilit sediul activitãţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia. Dacã operaţiunile sunt taxabile, beneficiarii care au sediul sau domiciliul în România şi au contractat cu prestatori din strãinãtate operaţiuni de natura celor prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adãugatã. Operaţiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din lege, efectuate de prestatori din România, contractate cu beneficiari din strãinãtate, nu sunt impozabile în România, iar prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã potrivit prevederilor art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.
(5) Pentru operaţiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege locul prestãrii se afla în ţara în care operaţiunile respective sunt prestate efectiv, chiar dacã prestatorul nu are stabilit în ţara respectiva sediul activitãţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta sa obişnuitã. Taxa pe valoarea adãugatã este în sarcina prestatorului, dacã operaţiunile sunt taxabile, şi se datoreazã în ţara în care se situeaza locul prestãrii.
(6) Prestãrile de servicii pentru care locul prestãrii nu este în România nu sunt operaţiuni impozabile în România.
(7) Persoanele strãine care nu sunt înregistrate în România ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã şi efectueazã livrãri de bunuri şi/sau prestãri de servicii pentru care locul livrãrii, respectiv locul prestãrii, este considerat a fi în România sunt obligate sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România. În cazul în care acestea nu îşi desemneazã un reprezentant fiscal în România, beneficiarii operaţiunilor respective vor fi obligaţi sa plãteascã taxa pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunilor respective.

SECŢIUNEA a 3-a
Operaţiuni scutite

A. Scutiri în interiorul tarii

ART. 9
(1) Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, cuprinde spitalizarea, ingrijirile medicale umane şi veterinare, inclusiv operaţiunile strâns legate de acestea, desfãşurate de unitãţi autorizate pentru astfel de activitãţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, cum sunt: spitale, sanatorii, centre de diagnostic, centre medicale, centre de sãnãtate rurale sau urbane, dispensare TBC, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenta, centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrica, alte unitãţi autorizate sa desfãşoare astfel de activitãţi, precum şi cantinele organizate pe lângã aceste unitãţi.
(2) Operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare şi ingrijirile medicale umane şi veterinare includ medicamentele, bandajele şi alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor la momentul tratamentului, precum şi hrana şi cazarea acestora în unitãţile care asigura spitalizarea şi ingrijirile medicale.
(3) Scutirea prevãzutã la art. 9 alin. (1) din lege nu se va aplica pentru: furnizarea de medicamente, bandaje şi alte bunuri similare, efectuatã de cãtre persoane care nu oferã tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile.
(4) Sunt, de asemenea, scutite, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de cãtre persoane impozabile autorizate care îşi desfãşoarã activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a cãror contravaloare este decontatã pe baza de bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unitãţile sanitare.
ART. 10
În sensul art. 9 alin. (1) lit. f) din lege se acorda scutire de taxa pe valoarea adãugatã pentru prestãrile de servicii şi livrãrile de bunuri strâns legate de asistenta şi protecţia socialã, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: cãminele de bãtrâni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfãşoare activitãţi de asistenta socialã, cãminele pentru elevi şi studenţi.
ART. 11
Potrivit art. 9 alin. (1) lit. g) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã prestãrile de servicii şi livrãrile de bunuri care sunt strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum sunt: centre-pilot pentru tineri cu handicap, case de copii, centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, alte organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, întreţinerii, educãrii sau petrecerii timpului liber a tinerilor.
ART. 12
(1) În sensul art. 9 alin. (1) lit. h) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã prestãrile de servicii şi livrãrile de bunuri furnizate membrilor lor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fãrã scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, patronala, profesionalã, religioasã, patriotica, filozofica, filantropica sau civicã, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacã distorsiuni de concurenta.
(2) Cuantumul cotizaţiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fãrã scop patrimonial prevãzute la alin. (1).
(3) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã pentru activitãţile desfãşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza <>art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România.
ART. 13
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (1) lit. i) din lege, prestãrile de servicii ce au strânsã legatura cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educaţia fizica de cãtre organizaţii fãrã scop patrimonial, cum sunt: cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu sunt scutite încasãrile pentru publicitate, precum şi încasãrile din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestãrilor sportive.
ART. 14
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (1) lit. k) din lege, prestãrile de servicii şi livrãrile de bunuri efectuate de unitãţi ale cãror operaţiuni sunt scutite, conform art. 9 alin. (1) lit. a), e), f), g), h), i) şi j) din lege, cu ocazia manifestãrilor destinate sa le aducã sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producã distorsiuni concurentiale. Astfel de activitãţi pot fi: reprezentaţii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziţii, concerte, conferinţe, cu condiţia ca veniturile obţinute din aceste activitãţi sa serveascã numai la acoperirea cheltuielilor unitãţilor care le-au organizat.
ART. 15
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (1) lit. l) din lege, realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celor de publicitate, efectuate de unitãţile care produc şi/sau difuzeazã programele audiovizuale, precum şi de unitãţile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale. Lucrãrile efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã.
ART. 16
Este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (1) lit. m) din lege, vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate a fi difuzate la televiziune, cu excepţia filmelor sau licenţelor de filme care sunt destinate sa facã publicitate unui anume produs sau persoane. Prin film se înţelege producţia artisticã, inclusiv suportul material pe care este înregistrat. Reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video dupã original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 17
Este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (1) lit. n) din lege, activitatea de transport al bolnavilor şi rãniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest sens, efectuatã de staţiile de salvare, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, sau de alte unitãţi autorizate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei pentru desfãşurarea acestei activitãţi.
ART. 18
Potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) pct. 3 din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile specifice efectuate de Banca Nationala a României, reglementate în mod expres prin <>Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Sunt, de asemenea, scutite operaţiunile specifice preluate de la Banca Nationala a României de cãtre Societatea Nationala de Transfer de Fonduri şi Decontãri - S.A., pentru care este autorizata de Banca Nationala a României.
ART. 19
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (2) lit. g) din lege, livrãrile de bunuri efectuate de unitãţile din sistemul penitenciar, în situaţia în care aceste bunuri sunt realizate în cadrul acestor unitãţi folosindu-se munca detinutilor. Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adãugatã prestãrile de servicii efectuate folosindu-se munca detinutilor de cãtre unitãţile din sistemul penitenciar.
ART. 20
Potrivit art. 9 alin. (2) lit. i) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã încasãrile din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grãdini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intra în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin <>Legea nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor, pentru care se datoreazã impozitul pe spectacole de cãtre unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasãri proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public.
ART. 21
(1) În sensul art. 9 alin. (2) lit. j) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã:
a) editarea şi/sau tipãrirea de: cãrţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cãrţi ilustrate pentru copii, cãrţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic;
b) vânzarea de: cãrţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cãrţi ilustrate pentru copii, cãrţi de desenat pentru copii, albume de pictura, caiete speciale pentru elevi, atlasuri şi alte tiparituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport magnetic, indiferent de modul de vânzare, direct sau prin intermediari.
(2) Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la alin. (1), nu se aplica veniturilor provenite din publicitate şi nici editãrii, tipãririi sau vânzãrii de tiparituri care sunt exclusiv destinate publicitãţii.
ART. 22
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (2) lit. k) din lege:
a) livrarea de proteze medicale de orice fel şi accesorii ale acestora. Proteza medicalã reprezintã orice dispozitiv medical care este destinat sa fie introdus şi sa rãmânã implantat în corpul uman sau într-un orificiu al acestuia, parţial ori total, prin intervenţie medicalã sau chirurgicala, alte dispozitive medicale utilizate pentru înlocuirea unei pãrţi a corpului uman, precum şi orice alte dispozitive care se poarta sau se duc în mana, necesare compensãrii unei deficiente ori infirmitãţi. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevãzut în mod special de cãtre producãtor pentru a fi utilizat împreunã cu proteza medicalã;
b) livrarea de produse ortopedice, cum sunt: fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, pãrţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi, articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri şi/sau bandaje medico-chirurgicale şi carje, atele, gutiere şi alte articole pentru fracturi, articole şi aparate de proteza ortopedice.
ART. 23
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 9 alin. (3) şi (4) din lege, activitãţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, dupã caz, realizate anual, pana la plafonul de impozitare prevãzut de lege inclusiv. Persoanele impozabile care la înfiinţare nu au fost înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, deoarece au declarat ca realizeazã venituri anuale sub plafonul de impozitare prevãzut de lege, au obligaţia sa solicite înregistrarea ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dacã în cursul unui an fiscal realizeazã venituri din operaţiuni taxabile superioare plafonului de impozitare. Dupã înscrierea ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã persoanele impozabile respective nu mai beneficiazã de scutire chiar dacã ulterior realizeazã venituri inferioare plafonului de impozitare stabilit de lege.
(2) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care în anul 2001 au realizat venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. De asemenea, pot solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã persoanele impozabile care s-au înregistrat ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã de la 1 ianuarie 2002 pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care nu au realizat venituri din operaţiuni taxabile mai mari de 600 milioane lei inclusiv. Persoanele impozabile care solicita scoaterea din evidenta trebuie sa facã dovada achitãrii obligaţiei de plata privind taxa pe valoarea adãugatã din ultimul decont privind taxa pe valoarea adãugatã. Persoanele impozabile care nu îndeplinesc aceasta obligaţie nu pot beneficia de prevederile art. 9 alin. (3) din lege, respectiv nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. Cererea de scoatere din evidenta se depune la organul fiscal teritorial pana la data de 30 septembrie 2002.
(3) Nu pot solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã persoanele impozabile care au realizat în anul 2001 venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei, dar au realizat venituri din astfel de operaţiuni de peste 600 milioane lei de la 1 ianuarie 2002 pana la 31 mai 2002.
(4) Persoanele impozabile au obligaţia de a corecta costurile de achiziţie a materiilor prime, materialelor, mãrfurilor şi altor bunuri existente în stoc la sfârşitul lunii în care se solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. În acest sens se vor inventaria stocurile de bunuri şi se va determina taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestora, care va fi inclusã în costul de achiziţie a bunurilor din stoc. Din punct de vedere contabil, suma taxei pe valoarea adãugatã aferente stocului se înregistreazã în debitul contului de stocuri corespunzãtor prin creditul contului 4426 "T.V.A. deductibilã" şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã cu semnul minus, în luna în care s-a efectuat inventarierea stocului. Persoanele impozabile care ţin evidenta mãrfurilor la preţuri cu amãnuntul înregistreazã concomitent şi stingerea contului 4428 "T.V.A. neexigibila" prin articolul contabil:
371 = 4428, cu suma în roşu.
(5) Organele fiscale vor opera scoaterea din evidenta a plãtitorilor de taxa pe valoarea adãugatã, care au depus cereri în acest sens, cu data de 1 a lunii urmãtoare depunerii cererii.
(6) Persoanele impozabile care au fost scoase din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, conform art. 9 alin. (3) din lege, nu pot solicita ulterior înregistrarea prin opţiune ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. Persoanele impozabile care nu au depus cereri pentru a solicita scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pana la data de 30 septembrie 2002 rãmân în evidenta, cu obligaţia respectãrii prevederilor legii şi ale prezentelor norme, şi nu mai pot solicita ulterior scoaterea din evidenta.
ART. 24
Se încadreazã în prevederile art. 9 alin. (5) din lege livrãrile de bunuri care au fost achiziţionate dupã data de 1 iulie 1993, dacã acestea au fost destinate exclusiv realizãrii de operaţiuni scutite, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere.

B. Operaţiuni scutite la import

ART. 25
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit prevederilor art. 10 lit. b) din lege, bunurile introduse în ţara de cãlãtori sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţara ori în strãinãtate, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil acestora, fãrã plata taxelor vamale.
ART. 26
(1) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apãrare a sãnãtãţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura, se acorda de cãtre birourile vamale de control şi vamuire, pe baza unei declaraţii pe propria rãspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor menţionate. Reprezentanţii legali îşi asuma intreaga rãspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizeazã importurile. Declaraţiile nereale atrag rãspunderea civilã sau penalã, dupã caz, potrivit prevederilor <>Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Declaraţia pe propria rãspundere se întocmeşte în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaraţia vamalã de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se pãstreazã la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã, prevãzutã de lege, bunurile respective trebuie sa îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) sa fie trimise de expeditor cãtre destinatar fãrã nici un fel de obligaţii de plata;
b) sa nu facã obiectul unor comercializari ulterioare;
c) sa fie folosite numai în scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinaţiei bunurilor importatorii sunt obligaţi sa îndeplineascã formalitãţile legale privind importul mãrfurilor şi sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã importului.
(2) Prin împrumuturi nerambursabile acordate României, în sensul art. 10 lit. f) din lege, se înţelege împrumuturile acordate de organisme internaţionale, de guverne strãine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate din strãinãtate, ai cãror beneficiari îşi au sediul stabil în România şi care sunt consemnate în acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu guverne strãine sau cu organisme internaţionale. Importurile achitate din fondul de contrapartida constituit din contravaloarea în lei a ajutoarelor primite de România sub forma de bunuri şi de servicii sunt considerate ca fiind finanţate direct din împrumuturi nerambursabile.
(3) Orice import finanţat din sursele prevãzute la alin. (1) se considera finanţat direct din împrumuturi nerambursabile.
(4) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organisme internaţionale sau de guverne strãine, se acorda de cãtre birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile.
(5) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 10 lit. f) din lege, pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organizaţii nonprofit şi de caritate din strãinãtate, se acorda de cãtre birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile şi sunt destinate realizãrii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apãrare a sãnãtãţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finanţare şi destinaţia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu organizaţii nonprofit şi de caritate din strãinãtate.
(6) Pentru bunurile importate prevãzute la alin. (1)-(4) organele de control fiscal şi ale Garzii financiare sunt obligate sa urmãreascã destinaţia data bunurilor respective şi, în cazul în care se constata schimbarea acesteia, sa sesizeze organele vamale pentru luarea mãsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele şi impozitele astfel datorate se stabilesc şi se urmãresc pe o perioada de 5 ani de la data intrãrii în ţara a bunurilor.
(7) În sensul art. 10 lit. g) din lege bunurile strãine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt:
a) bunurile care sunt abandonate printr-o declaraţie scrisã data autoritãţilor vamale;
b) bunurile pentru care la expirarea termenului de pãstrare, acordat de autoritatea vamalã, titularii nu au reglementat situaţia vamalã a acestora;
c) bunurile confiscate de autoritãţile competente potrivit legii.

C. Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional

ART. 27
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, exportul de bunuri, transportul şi prestãrile de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum şi bunurile comercializate prin magazinele duty-free. Exportul consta în livrãri de bunuri efectuate de persoane impozabile pentru beneficiari cu sediul în strãinãtate şi care sunt transportate în afarã teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalitãţilor vamale de export.
(2) Pentru exportul realizat direct de persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care acţioneazã în nume propriu, justificarea regimului de scutire se face cu:
a) factura externa şi factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale;
c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare.
(3) Pentru exportul realizat în nume propriu de persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producãtor şi exportator, livrarea bunurilor cãtre beneficiarul extern se face direct de unitatea producãtoare, beneficiazã de scutire atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producãtoare.
a) Unitatea exportatoare va justifica regimul de scutire pe baza documentelor prevãzute la alin. (2).
b) Unitatea producãtoare va justifica regimul de scutire cu:
1. contractul încheiat cu unitatea exportatoare;
2. factura fiscalã emisã cãtre unitatea exportatoare, cu menţiunea "scutit cu drept de deducere";
3. copie de pe documentul de transport internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare. Denumirea producãtorului şi localitatea vor fi înscrise în documentul de transport internaţional sau, dupã caz, în anexa la acesta va fi înscrisã specificaţia bunurilor exportate de fiecare unitate producãtoare;
4. copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de unitatea vamalã, în care la rubrica 31 se înscriu denumirea producãtorului şi localitatea. În situaţia în care exista mai mulţi producãtori care trebuie mentionati, în declaraţia vamalã de export se înscrie "conform anexei conţinând producãtorii - localitatea". Anexa va fi certificatã prin semnatura şi ştampila de cãtre declarant şi se va ataşa la declaraţia vamalã de export.
(4) În situaţia bunurilor care necesita prelucrari succesive realizate de unitãţi diferite din ţara, precum şi încorporarea altor bunuri, inclusiv ambalajele, iar produsul finit este exportat de o singura unitate, beneficiazã de scutire de taxa pe valoarea adãugatã fiecare unitate care a participat la realizarea produsului finit şi a contractat contravaloarea bunurilor sau a prestaţiei efectuate cu acelaşi beneficiar din strãinãtate, care este şi destinatarul bunurilor exportate, precum şi unitatea care realizeazã exportul produsului finit. Predarea bunurilor între unitãţile din ţara se efectueazã din dispoziţia beneficiarului extern, potrivit prevederilor contractuale, pe baza avizului de însoţire a mãrfii, cu menţiunea "nu se factureaza".
a) Unitatea exportatoare va justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pe baza documentelor prevãzute la alin. (2).
b) Unitãţile producãtoare/prelucratoare justifica scutirea cu:
1. contractul încheiat cu partenerul extern, din care sa rezulte cantitãţile de bunuri ori prelucrarile contractate şi unitãţile din ţara la care se face predarea acestora, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de organul vamal;
2. factura externa şi factura fiscalã, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", emise cãtre beneficiarul extern;
3. avizul de însoţire a mãrfii, cu menţiunea "nu se factureaza".
(5) Pentru exportul realizat prin comisionari justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã de cãtre comitent se realizeazã pe baza urmãtoarelor documente:
a) copie de pe factura externa;
b) contractul încheiat cu comisionarul, din care sa rezulte cantitãţile de bunuri, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de organul vamal, şi copie de pe lista-anexa la declaraţia vamalã, în care comisionarul a înscris denumirea unitãţii proprietare a mãrfurilor exportate;
c) factura fiscalã emisã de comitent cãtre comisionar, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere-export în comision".
(6) Comisionarul justifica scutirea pentru comision, în baza art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, cu urmãtoarele documente:
a) factura externa;
b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale, şi lista-anexa la declaraţia vamalã, în care comisionarul a înscris denumirea unitãţii proprietare a mãrfurilor exportate;
c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare;
d) factura fiscalã pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere";
e) contractul încheiat între comitent şi comisionar, în care se prevede termenul de realizare a exportului.
(7) Pentru transportul mãrfurilor exportate la destinaţie în strãinãtate beneficiazã de scutire de taxa pe valoarea adãugatã transportatorii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, şi casele de expeditii, în baza art. 11 alin. (1) lit. a) şi r) din lege. Justificarea scutirii, în funcţie de tipul transportului, se face astfel:
a) în cazul transportului auto, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional, vizat de organele vamale, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie;
b) în cazul transporturilor combinate sau prin conducte, legate direct de exportul bunurilor, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate sau comenzile acestora; copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale; documentul specific de transport vizat de organele vamale;
c) în cazul transportului feroviar, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe cãile ferate, care sa poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului la calea feratã vecina, care sa confirme ieşirea mãrfii din ţara pentru trasportator;
d) în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, vizat de organele vamale.
(8) Pentru alte prestãri de servicii legate direct de exportul bunurilor scutirea de taxa pe valoarea adãugatã se justifica cu:
a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare ori cu beneficiarul din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b) documente prezentate de exportator ori de intermediarul care acţioneazã în numele ori în contul sau, din care sa rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor, sau factura externa, în cazul prestãrilor de servicii contractate cu beneficiari din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora.
(9) Pentru bunurile comercializate în cursul unei luni prin magazine duty-free scutirea de taxa pe valoarea adãugatã se justifica cu:
a) declaraţia vamalã de export, pentru bunurile din producţia interna;
b) declaraţia vamalã de import, pentru mãrfurile provenite direct din strãinãtate, din antrepozite sau din zonele libere.
ART. 28
(1) Transportul internaţional de persoane, pentru care se aplica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, este transportul pentru care locul prestãrii se considera a fi în România potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) din lege.
(2) Transportul internaţional auto de persoane este scutit de taxa pe valoarea adãugatã, conform art. 11 alin. (1) lit. b) din lege, dacã durata acestuia pe parcurs extern depãşeşte 24 de ore. Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã de cãtre transportatori se face cu urmãtoarele documente:
a) licenta de transport;
b) caietul de sarcini al licenţei de traseu, dupã caz;
c) foaia de parcurs sau alte documente din care sa rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara, vizate de organul vamal;
d) diagrama biletelor de cãlãtorie sau, dupã caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale;
e) factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" pentru contravaloarea biletelor vândute, în situaţia în care vânzarea biletelor se face prin intermediari.
(3) Pentru transportul internaţional aerian, fluvial, maritim, feroviar de persoane justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã se face de cãtre transportatori cu:
a) documentele specifice de transport, din care sa rezulte traseul transportului, data de ieşire/intrare din/în ţara, dupã caz;
b) factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" în situaţia în care biletele de cãlãtorie au fost vândute prin intermediari;
c) borderoul/diagrama biletelor de cãlãtorie vândute sau, dupã caz, facturile fiscale în cazul curselor ocazionale.
(4) Persoanele impozabile care vand bilete pentru transportul internaţional de persoane sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã pentru aceste operaţiuni, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege. Justificarea scutirii se face cu:
a) borderoul/diagrama biletelor de cãlãtorie vândute;
b) factura fiscalã pentru comision, pe care se înscrie menţiunea "scutit cu drept de deducere", sau, dupã caz, factura primitã de la transportator pentru biletele vândute.
(5) Agenţiile companiilor aeriene strãine care funcţioneazã pe teritoriul României beneficiazã de scutire de taxa pe valoarea adãugatã pentru vânzãrile de bilete aferente transportului internaţional de persoane, conform art. 11 alin. (1) lit. b) şi r) din lege, pe baza de reciprocitate acordatã companiilor aeriene romane care au deschise agenţii în strãinãtate. Rãspunderea pentru verificarea respectãrii condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale de servicii transport aerian şi aeroporturi din cadrul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Aceasta va comunica Ministerului Finanţelor Publice lista cuprinzând ţãrile în care companiile aeriene romane au deschise agenţii, dacã acestea beneficiazã în ţãrile respective de rambursarea taxei pe valoarea adãugatã şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificãri în relaţiile reciproce dintre tari.
(6) Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pentru vânzãrile de bilete efectuate în România de agenţiile companiilor aeriene strãine se realizeazã prin restituirea de cãtre Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor de funcţionare a agentiilor. Restituirea taxei pe valoarea adãugatã se efectueazã trimestrial, pe baza de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene strãine la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adãugatã vor fi justificate numai cu documente aferente cumpãrãrilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adãugatã, însoţite de documentele care atesta efectuarea plãţii contravalorii bunurilor şi serviciilor pana la data depunerii cererii.
(7) Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti analizeazã cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificãrii şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemneazã numãrul şi data cererii, rezultatul verificãrii şi propunerea restituirii sau, dupã caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adãugatã. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti.
(8) În cazul aprobãrii restituirii taxei pe valoarea adãugatã, se întocmesc comunicãrile cãtre trezorerie, precum şi comunicarea cãtre solicitant. În baza comunicãrii primite trezoreria va întocmi ordine de plata tip trezorerie pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.
ART. 29
În sensul prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) din lege sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strãinãtate, direct sau prin case de expediţie, pentru care locul prestãrii se considera a fi în România. Justificarea scutirii se face cu documentele care confirma efectuarea transportului. Pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane efectuate cu nave sau aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strãinãtate, direct sau prin case de expediţie, efectuate între doua porturi/aeroporturi din strãinãtate, locul prestãrii este în strãinãtate, iar transportatorii beneficiazã de dreptul de deducere potrivit art. 22 alin. (4) lit. d) din lege.
ART. 30
(1) Pentru transportul mãrfurilor importate, a cãrui contravaloare este inclusã în baza de impozitare conform art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, în funcţie de tipul transportului, astfel:
a) în cazul transportului auto, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din strãinãtate sau comenzile acestora, documentul de transport internaţional sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie, copie de pe declaraţia vamalã de import;
b) în cazul transporturilor prin conducte şi al transporturilor combinate, legate direct de importul bunurilor, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din strãinãtate sau comenzile acestora, documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamalã de import;
c) în cazul transportului feroviar, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din strãinãtate sau comenzile acestora; documentul de transport internaţional pe cãile ferate, care sa poarte ştampila statiei de expediţie pentru transportator, sau copie de pe acesta pentru casele de expediţie; documentul de transmitere a vagonului de la calea feratã vecina, care sa confirme intrarea mãrfii în ţara pentru transportator, copie de pe declaraţia vamalã de import;
d) în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu urmãtoarele documente: contractul încheiat cu unitatea importatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu furnizorul din strãinãtate sau comenzile acestora; documentul specific de transport, copie de pe declaraţia vamalã de import.
(2) Prestãrile de servicii accesorii transportului şi alte prestãri de servicii aferente mãrfurilor din import, a cãror contravaloare a fost inclusã în valoarea în vama potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi (2) din lege, se justifica de unitãţile prestatoare cu:
a) contractul încheiat cu unitatea transportatoare, cu importatorul mãrfurilor ori cu beneficiarul din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b) documente prezentate de transportator sau de importatorul mãrfurilor ori de intermediarul care acţioneazã în numele sau în contul sau, din care sa rezulte ca prestãrile de servicii respective sunt accesorii transportului sau sunt aferente mãrfurilor importate; factura externa, în cazul prestãrilor de servicii contractate cu beneficiari din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora.
ART. 31
(1) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care efectueazã livrãri de bunuri destinate utilizãrii pe nave sau aeronave ori incorporarii în nave sau aeronave, sub pavilion romanesc, care presteazã transporturi de persoane şi/sau de mãrfuri în trafic internaţional, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 11 alin. (1) lit. f) din lege, cu documentul stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau al aeronavei, şi factura fiscalã cu menţiunea "scutit cu drept de deducere".
(2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã pentru bunuri destinate utilizãrii pe nave sau aeronave ori incoporarii în nave sau aeronave, sub pavilion strãin, care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi/sau de mãrfuri, se face cu:
a) factura externa şi factura fiscalã, pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale.
ART. 32
Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 11 alin. (1) lit. g) din lege, se face cu factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, dupã caz, şi cu factura externa, precum şi cu documente specifice din care sa rezulte ca serviciile sunt prestate în porturi sau în aeroporturi şi sunt aferente aeronavelor în trafic internaţional, navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale.
ART. 33
(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 11 alin. (1) lit. i) din lege, operaţiunile efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în strãinãtate ori cu intermediari care acţioneazã în numele sau în contul acestora, privind:
a) servicii prestate în contul beneficiarilor cu sediul în strãinãtate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;
b) transportul şi prestãrile de servicii accesorii transportului, aferente mãrfurilor în tranzit pe teritoriul României;
c) servicii constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piata, asistenta de specialitate;
d) serviciile a cãror contravaloare a fost inclusã în valoarea în vama aferentã bunurilor din import;
e) servicii poştale efectuate pe teritoriul României de operatorii prevãzuţi de <>Ordonanta Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale de la Beijing (1999), aprobatã prin <>Legea nr. 670/2001 , constând în preluarea şi distribuirea trimiterilor poştale din strãinãtate, inclusiv servicii financiar-poştale.
(2) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã pentru serviciile prevãzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se face cu:
a) facturile externe şi facturile fiscale;
b) contractele încheiate cu partenerii externi sau comenzile acestora.
(3) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã pentru serviciile prevãzute la alin. (1) lit. b) se face cu:
a) documentul specific de transport, declaraţia vamalã de tranzit, factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" şi, dupã caz, factura externa, emise cãtre beneficiarul transportului sau casa de expediţie, în cazul transportatorilor;
b) copie de pe documentul specific de transport şi de pe declaraţia vamalã de tranzit, factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, dupã caz, şi factura externa, cãtre beneficiarul transportului, în cazul caselor de expediţie;
c) contractele încheiate cu beneficiarul transportului sau cu casele de expediţie ori comenzile acestora, factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere" sau, dupã caz, şi factura externa, copie de pe declaraţia vamalã de tranzit, în cazul unitãţilor care presteazã servicii accesorii transportului mãrfurilor în tranzit pe teritoriul României.
(4) Justificarea scutirii de taxa pe valoarea adãugatã pentru serviciile prevãzute la alin. (1) lit. e) se face cu documentele specifice poştale internaţionale.
ART. 34
Intermediarii care acţioneazã în numele sau în contul altuia justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 11 alin. (1) lit. r) din lege, potrivit prevederilor art. 27-33 din prezentele norme, atunci când intervin în operaţiunile scutite de taxa conform art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g) şi i) din lege.
ART. 35
(1) Operaţiunile prevãzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-c), e)-g), i) şi r) din lege, pentru care nu se justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã potrivit prevederilor prezentelor norme, sunt supuse cotei standard a taxei pe valoarea adãugatã.
(2) Contractele cu partenerii externi, prevãzute la art. 27-33 din prezentele norme, vor fi traduse în limba romana şi certificate pe propria rãspundere de cãtre persoanele impozabile care au încheiate astfel de contracte. Aceleaşi prevederi se aplica şi pentru contractele încheiate de persoanele impozabile prevãzute la art. 36-39 din prezentele norme.

D. Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

ART. 36
(1) Plasarea unor bunuri sub regim de perfecţionare activa este supusã reglementãrilor <>Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României în ceea ce priveşte drepturile de import. În conformitate cu prevederile art. 12 lit. a) din lege, sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile de transformare sau prelucrare a mãrfurilor strãine/mãrfurilor importate pe teritoriul României, destinate a fi reexportate/exportate, sub forma de produse compensatoare, prevãzute la <>cap. VII secţiunea a IV-a din Legea nr. 141/1997 .
(2) Persoanele impozabile care au încheiat contracte de perfecţionare activa cu beneficiari din strãinãtate şi care realizeazã exportul sau, dupã caz, reexportul produselor compensatoare vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pe baza urmãtoarelor documente:
a) contractul încheiat cu beneficiarul din strãinãtate sau comanda acestuia;
b) autorizaţia pentru perfecţionare activa, eliberata de organele vamale;
c) factura externa şi factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
d) declaraţia vamalã de export sau, dupã caz, de reexport, vizata de organele vamale, sau copie de pe declaraţia vamalã de export ori, dupã caz, de reexport, întocmitã de unitatea care realizeazã exportul/reexportul produselor compensatoare, în cazul unitãţilor care au cesionat regimul de perfecţionare activa;
e) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz.
(3) Persoanele impozabile care au încheiat contracte de prelucrare cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa beneficiazã de scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pentru aceste operaţiuni, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. f) din lege, pe baza urmãtoarelor documente:
a) contractul încheiat cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de perfecţionare activa sau comanda acestuia, din care sa rezulte termenul pentru justificarea exportului cu copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de organul vamal;
b) copie de pe autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa;
c) factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere", pentru operaţiunile de prelucrare prestate.
(4) Se interzice facturarea bunurilor date spre prelucrare de cãtre titularul operaţiunii de perfecţionare activa sau de persoana cãreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, cãtre unitãţile care realizeazã prelucrarea acestora. Bunurile respective vor fi predate spre prelucrare pe baza avizului de însoţire a mãrfii. Unitãţile care au realizat prelucrarea vor preda bunurile titularului operaţiunii de perfecţionare activa sau persoanei cãreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activa, pe baza avizului de însoţire a mãrfii şi a facturii fiscale pentru contravaloarea prestaţiei efectuate.
(5) Pentru transportul produselor compensatoare la destinaţie în strãinãtate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica scutirea de taxa pe valoarea adãugatã pe baza documentelor prevãzute la art. 27 alin. (7) din prezentele norme.
(6) Pentru prestãri de servicii legate direct de exportul produselor compensatoare scutirea se justifica pe baza documentelor prevãzute la art. 27 alin. (8) din prezentele norme.
ART. 37
(1) Conform prevederilor art. 12 lit. b) din lege unitãţile care plaseaza, din dispoziţia beneficiarilor din strãinãtate, în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României produse compensatoare realizate în regim de perfecţionare activa, potrivit prevederilor <>art. 111 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 141/1997 , beneficiazã de scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, care se justifica cu urmãtoarele documente:
a) contractul încheiat cu beneficiarul din strãinãtate;
b) autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activa, eliberata de direcţia regionala vamalã în a carei raza teritorialã se afla titularul operaţiunii respective;
c) factura externa şi factura fiscalã pe care se înscrie "scutit cu drept de deducere";
d) autorizaţia de antrepozitare;
e) declaraţia vamalã de antrepozitare, vizata de organele vamale.
(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adãugatã prestãrile de servicii legate direct de operaţiunile prevãzute la alin. (1). Acestea se justifica cu:
a) contractul încheiat cu unitatea care plaseaza bunurile în antrepozit vamal, cu beneficiarul din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora sau comenzile date de aceştia;
b) documente prezentate de unitatea care plaseaza bunurile în antrepozit vamal sau de intermediarul care acţioneazã în numele ori în contul sau, din care sa rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor, ori factura externa, în cazul prestãrilor de servicii contractate cu beneficiari din strãinãtate sau cu intermediari care acţioneazã în numele ori în contul acestora.
ART. 38
Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 12 lit. c) din lege, se aplica bunurilor plasate în regim de admitere temporarã cu exonerare totalã de la plata drepturilor de import, precum şi prestãrilor de servicii legate direct de aceste operaţiuni.
ART. 39
(1) Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la art. 12 lit. d) şi e) din lege, se acorda pentru:
a) introducerea de bunuri strãine în zonele libere direct din strãinãtate, în vederea simplei depozitari, fãrã întocmirea de formalitãţi vamale;
b) operaţiunile comerciale de vânzare-cumpãrare a mãrfurilor strãine între diversi operatori din zona libera şi între aceştia şi persoane fizice sau juridice din afarã zonei libere;
c) scoaterea de bunuri strãine din zona libera în afarã tarii, fãrã întocmirea de declaraţii vamale de export;
d) transportul, ambalarea, marcarea şi alte prestãri de servicii legate direct de operaţiunile prevãzute la lit. a)-c).
(2) Scutirea de taxa pe valoarea adãugatã, prevãzutã la alin. (1), se acorda atât timp cat bunurile strãine nu sunt importate sau plasate sub un alt regim vamal, dupã care se vor aplica regulile sau regimul de impozitare în funcţie de regimul vamal sub care sunt plasate bunurile strãine.
(3) Bunurile strãine care sunt introduse din zonele libere în România ori care se consuma sau se utilizeazã în zonele libere vor fi supuse reglementãrilor prevãzute la <>art. 126-134 din Legea nr. 141/1997 sau, dupã caz, reglementãrilor prevazute de <>Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, republicatã.

CAP. 2
Persoane obligate la plata taxei pe valoarea adãugatã

ART. 40
(1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana strãinã la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plãtitor de impozite şi taxe. Cererea trebuie însoţitã de:
a) declaraţia de începere a activitãţii, care sa cuprindã: data, volumul şi natura activitãţii pe care o va desfasura în România;
b) copie de pe actul de constituire în strãinãtate a persoanei impozabile respective;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta sa se angajeze sa îndeplineascã obligaţiile ce îi revin conform legii şi în care acesta trebuie sa precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimatã a acestora.
(2) Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfãşurate de persoana strãinã în România. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanţi fiscali orice persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
(3) Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2) şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luatã atât persoanei strãine, cat şi persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. În cazul acceptãrii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie sa fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de cãtre Direcţia generalã a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În cazul respingerii cererii decizia se comunica ambelor pãrţi, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, dupã ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana strãinã, atât timp cat dureazã mandatul sau.
(5) Reprezentantul fiscal poate sa renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresatã organului fiscal. În cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adãugatã pe care îl va depune în aceasta calitate şi sa propunã o data ulterioara depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacã renunţarea la mandat se datoreazã încetãrii activitãţii persoanei strãine. În cazul în care persoana strãinã îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptatã numai dupã ce persoana strãinã a întocmit toate formalitãţile necesare desemnãrii unui alt reprezentant fiscal. Dupã încetarea activitãţii persoanei strãine sau dupã înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adãugatã, a majorãrilor de întârziere, penalitatilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevãzute de lege. Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent sa efectueze, într-un termen de pana la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa. Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de cãtre organul fiscal, sub rezerva ca acesta rãmâne rãspunzãtor de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacã acestea rezulta din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana strãinã ori alte persoane.
(6) Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor efectuate în România de cãtre persoana strãinã sunt cele prevãzute de legislaţia romana pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã cu sediul în România. Persoana strãinã transmite reprezentantului fiscal factura externa destinatã beneficiarului sau, fãrã a indica în aceasta suma taxei pe valoarea adãugatã datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva. Reprezentantul fiscal emite factura fiscalã potrivit reglementãrilor în vigoare în România, aplicând taxa pe valoarea adãugatã asupra bazei de impozitare stabilite prin transformarea în lei a contravalorii în valuta a livrãrilor de bunuri şi/sau prestãrilor de servicii din factura externa, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României din data emiterii facturii fiscale. În facturile fiscale, la rubrica destinatã furnizorului vor fi înscrise denumirea şi adresa reprezentantului fiscal, precum şi de codul fiscal romanesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei strãine. Exemplarul original al facturii fiscale se transmite beneficiarului împreunã cu factura externa originala emisã de persoana strãinã.
(7) Decontul de taxa pe valoarea adãugatã, depus de reprezentantul fiscal, va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfasurata în România de persoana strãinã pe care o reprezintã. În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane strãine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana strãinã pe care o reprezintã. Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevãzute de reglementãrile în vigoare pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã cu sediul în România.
(8) Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana strãinã, destinate operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor cap. VI "Regimul deducerilor" din lege. Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, sa detina documentele originale prevãzute de lege. Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe valoarea adãugatã pe baza fotocopiei de pe factura originala, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) persoana strãinã justifica organului fiscal obligaţia legalã impusa de ţara unde aceasta este stabilitã, de a deţine facturi originale la sediul societãţii strãine;
b) fotocopiile sa fie certificate de societatea strãinã ca sunt conforme cu originalul;
c) persoana strãinã trebuie sa se angajeze în scris ca va pune, temporar, facturile originale la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.
(9) Persoanele strãine care realizeazã operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere în România nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, în urmãtoarele situaţii:
a) când taxa pe valoarea adãugatã este în sarcina beneficiarului potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din lege;
b) dacã au subunitati prin care îşi desfãşoarã activitatea, înregistrate ca plãtitori de impozite şi taxe în România;
c) când realizeazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
(10) În situaţia în care persoana strãinã nu îşi desemneazã un reprezentant fiscal domiciliat în România, obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor taxabile desfãşurate de aceasta pe teritoriul României revine beneficiarilor.
(11) Societãţile comerciale care cedeazã o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adãugatã vor determina suma cuvenitã partenerului extern prin aplicarea cotei prevãzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã. Reflectarea în contabilitate a vânzãrii bunurilor se face dupã cum urmeazã:



 411 = %   - cu valoarea totalã a facturii;
 701       - cu preţul de vânzare al produselor finite, exclusiv
             T.V.A. colectata şi suma cuvenitã partenerului strãin;
 462       - cu suma cuvenitã partenerului strãin;
4427       - cu suma reprezentând taxa pe valoarea adãugatã, 
             determinata  prin aplicarea cotei prevãzute de lege
             asupra sumelor cumulate din conturile 701 şi 462;
 462 = 446 - cu impozitul pe redevenţe, reţinut din suma datoratã
             partenerului strãin;
446 = 5121 - cu impozitul virat la bugetul de stat;
462 = 5121 - cu suma achitatã partenerului strãin.



CAP. 3
Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã

ART. 41
(1) Operaţiunile legate import-export, realizate, în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu completãrile ulterioare, de cãtre persoanele impozabile cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã astfel:
a) la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmeascã declaraţia vamalã de import, sa plãteascã taxa pe valoarea adãugatã aferentã şi, în mod corespunzãtor, sa îşi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare;
b) bunurile din import predate producãtorilor în vederea realizãrii produselor ce urmeazã a fi exportate, a cãror contravaloare reprezintã plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus taxa pe valoarea adãugatã;
c) produsele realizate de unitãţile producãtoare, livrate unitãţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se factureaza la preţurile negociate plus taxa pe valoarea adãugatã.
(2) Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c) ia naştere, atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrãrii produselor la export.
(3) Operaţiunile legate import-export se justifica cu urmãtoarele documente:
a) licenta de operaţiune;
b) contractele încheiate de unitatea cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producãtorii interni, din care sa rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;
c) documentele prevãzute la art. 27 alin. (2) din prezentele norme.
ART. 42
(1) În sensul art. 15 lit. d) din lege faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã pentru bunurile provenind din strãinãtate, introduse în ţara în regimuri vamale suspensive, intervine la data la care acestea sunt plasate în regim vamal de import.
(2) Pentru bunurile exportate care s-au returnat faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate cãtre beneficiarii interni.
ART. 43
Pentru operaţiunile de intermediere în turism exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la data prestãrii serviciilor turistice.
ART. 44
(1) Pentru lucrãrile imobiliare care se finalizeazã într-un bun imobil antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la data la care ia naştere faptul generator al taxei, respectiv data livrãrii, pentru lucrãrile imobiliare care îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiţii:
a) sunt executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;
b) valoarea materialelor şi aparatelor necesare pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrãrile imobiliare depãşeşte 50% din preţul negociat între antreprenor şi beneficiar.
(2) Opţiunea se comunica organului fiscal teritorial la care antreprenorul este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, printr-o declaraţie prin care acesta se obliga sa colecteze, la efectuarea livrãrii, taxa pe valoarea adãugatã aferentã lucrãrilor care se încadreazã în prevederile alin. (1). Declaraţia de opţiune se comunica pentru fiecare lucrare imobiliarã.
(3) Dupã comunicarea opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adãugatã înainte de efectuarea livrãrii pentru lucrãrile imobiliare respective.
(4) Nerespectarea condiţiilor prevãzute la alin. (1)-(3) atrage anularea opţiunii şi obligarea la colectarea taxei pe valoarea adãugatã aferente avansurilor încasate.
(5) Antreprenorul poate renunţa oricând la aceasta opţiune, situaţie în care are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate.

CAP. 4
Baza de impozitare

ART. 45
În cazul plãţii în natura valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie sa asigure acoperirea integrala a contravalorii bunurilor livrate sau, dupã caz, a serviciilor prestate.
ART. 46
Pentru determinarea bazei de impozitare la livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii contractate în valuta, a cãror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plãţii, furnizorul sau, dupã caz, prestatorul este obligat sa întocmeascã concomitent factura fiscalã atât în valuta, cat şi în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultatã ca urmare a modificãrii cursului pieţei valutare în vigoare la data încasãrii facturii fata de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscalã, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, dupã caz, în roşu pentru sumele de scãzut.
ART. 47
(1) Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor, chiar dacã prin contract se prevede plata în rate.
(2) În cazul operaţiunilor cu plata în rate taxa pe valoarea adãugatã determinata integral potrivit prevederilor alin. (1) se înregistreazã în contul 4428 "TVA neexigibila", urmând ca, pe mãsura ce aceasta devine exigibilã, sa fie înregistratã în creditul contului 4427 "TVA colectata" prin debitul contului 4428 "TVA neexigibila".
ART. 48
Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare este constituitã din suma convenitã prin contractul încheiat de pãrţi.
ART. 49
Baza de impozitare pentru echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, suportat parţial de salariaţi, este constituitã din contravaloarea care este suportatã de salariaţi.
ART. 50
Pentru bunurile vândute în regim de consignaţie baza de impozitare este constituitã din:
a) suma obţinutã din vânzarea bunurilor încredinţate de plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã. Pentru bunurile încredinţate vândute plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã respectivi sunt obligaţi sa emita facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;
b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzãrilor de bunuri aparţinând neplatitorilor de taxa pe valoarea adãugatã sau scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 51
(1) Persoanele impozabile înregistrare ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care realizeazã activitate de intermediere în turism, determina baza de impozitare pentru aceasta activitate prin scãderea din preţul sau tariful total încasat de la clienţi, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, a urmãtoarelor elemente:
a) preţul, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi de alţi prestatori;
b) cheltuielile efectuate de agenţie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna şi cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxe de parcare, combustibil.
(2) Taxa pe valoarea adãugatã colectata, aferentã activitãţii de intermediere în turism, se calculeazã prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alin. (1). Din taxa pe valoarea adãugatã colectata se scade taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor proprii de funcţionare a unitãţilor care realizeazã activitate de intermediere în turism.
(3) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.
(4) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau inchiritate, determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.
ART. 52
(1) Pentru vânzãrile de bunuri în regim second-hand, baza de impozitare se determina la livrarea bunurilor şi este constituitã din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, şi preţul de cumpãrare al bunurilor respective. Taxa pe valoarea adãugatã colectata, aferentã vânzãrilor de bunuri în regim second-hand, se calculeazã prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.
(2) Prin livrare de bunuri în regim second-hand, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege vânzarea de cãtre persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã de bunuri second-hand achiziţionate din ţara de la persoane fizice sau juridice care nu sunt înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
(3) Prin bunuri second-hand, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionãrii şi urmeazã sa fie reparate, imbunatatite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrãrilor de arta, obiectelor de antichitate, obiectelor de colectie, metalelor şi pietrelor preţioase.
ART. 53
Pentru operaţiunile realizate de casele de amanet baza de impozitare este constituitã din:
a) valoarea obţinutã din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;
b) preţul de achiziţie pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 3 alin. (4) din lege.
ART. 54
Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, prevãzute la art. 18 alin. (3) lit. a) din lege, trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare;
c) sa fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.
ART. 55
(1) Penalizãrile, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, solicitate pentru neîndeplinirea totalã sau parţialã a obligaţiilor contractuale, se exclud din baza de impozitare numai dacã sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.
(2) Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintã contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
ART. 56
(1) Sumele achitate de furnizor/prestator în contul clientului se deconteazã acestuia pe baza unei facturi fiscale pe care se înscrie menţiunea "factura de decontare - pentru plati în numele clientului", însoţitã de copii de pe facturile achitate în numele clientului. În factura fiscalã de decontare vor fi evidentiate facturile fiscale sau alte documente legal aprobate care au fost achitate, baza de impozitare şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate în numele clientului şi nu colecteazã taxa pe valoarea adãugatã din factura fiscalã de decontare. De asemenea, nu va inregistra aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri, sumele respective contabilizandu-se prin contul 462 "Creditori diversi", inclusiv taxa pe valoarea adãugatã. Clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã înscrise în factura fiscalã de decontare, însoţitã de copiile de pe documentele fiscale în baza cãrora a fost întocmitã.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica numai în situaţia în care furnizorii/prestatorii şi clientul sunt persoane impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 57
(1) Ambalajele care circula prin facturare se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã la livrare, urmând ca la restituirea acestora suma impozabilã sa fie redusã corespunzãtor, prin întocmirea unor facturi în roşu sau cu semnul minus, de cãtre unitatea care a livrat ambalajele iniţial, care vor fi înregistrate în mod obligatoriu atât în contabilitatea furnizorului, cat şi în contabilitatea beneficiarului.
(2) Ambalajele de circulaţie, cum sunt navetele, buteliile, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa şi beneficiari, nu se factureaza şi nu intra în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã la livrare.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica şi în condiţiile în care beneficiarii nu deţin cantitãţile de ambalaje necesare efectuãrii schimbului, dar aceştia primesc de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii bãneşti.
(4) Beneficiarii care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii au obligaţia sa comunice periodic furnizorului, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitãţile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natura. Pe baza datelor comunicate de beneficiari, furnizorii sunt obligaţi sa factureze cu taxa pe valoarea adãugatã cantitãţile de ambalaje respective, în termen de 3 zile de la data comunicãrii.
(5) Regimul circulaţiei ambalajelor pe baza de schimb se aplica în mod obligatoriu în relaţiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adãugatã, la livrare.

CAP. 5
Cotele de impozitare şi calculul taxei pe valoarea adãugatã

ART. 58
(1) Cotele aplicate operaţiunilor taxabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã, cu excepţia operaţiunilor prevãzute la art. 20 alin. (3) din lege, pentru care se aplica cotele în vigoare la data la care taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã. Livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate pana la data de 31 mai 2002, justificate cu documente de expediţie şi transport, cu procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care sa rezulte ca livrarea şi/sau prestarea au fost efectuate pana la data menţionatã, vor fi facturate cu cotele în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective.
(2) Modul de calcul al cotei recalculate, prevãzutã la art. 21 alin. (2) din lege, este urmãtorul: (cota taxei/cota taxei + 100) x 100. Nivelul cotei standard recalculate este de 15,966%.

CAP. 6
Regimul deducerilor

ART. 59
Taxa pe valoarea adãugatã este deductibilã la beneficiari în momentul în care aceasta este exigibilã la furnizori şi/sau prestatori, cu excepţiile prevãzute la art. 22 alin. (2) din lege.
ART. 60
(1) Dreptul de deducere prevãzut la alin. (4) al art. 22 din lege se referã la achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate realizãrii operaţiunilor prevãzute la acelaşi alineat, inclusiv pentru realizarea de investiţii necesare efectuãrii de astfel de operaţiuni.
(2) Acţiunile de sponsorizare, publicitate, protocol, precum şi alte acţiuni prevãzute în legi, efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor prevãzute în acestea, nu constituie livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii, conform art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din lege. Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã pentru achiziţiile destinate realizãrii acestor acţiuni, în conformitate cu art. 22 alin. (4) lit. c) din lege.
(3) Acţiunile prevãzute la alin. (2), efectuate peste limitele prevãzute de legi, precum şi nerespectarea destinaţiilor prevãzute de acestea constituie livrare de bunuri şi/sau prestare de servicii conform art. 3 alin. (4), respectiv art. 4 alin. (3) din lege, şi se supun regulilor de impozitare a operaţiunilor taxabile, respectiv se colecteazã taxa pe valoarea adãugatã aferentã şi se deduce taxa pe valoarea adãugatã aferentã achiziţiilor.
(4) Microintreprinderile care se încadreazã în prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, pentru bunurile acordate în cadrul acţiunilor de protocol, au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã pentru achiziţiile destinate realizãrii acestor acţiuni ca şi unitãţile care sunt impuse în baza actelor normative care reglementeazã impozitul pe profit.
(5) Persoanele impozabile care desfãşoarã în strãinãtate operaţiuni care, dacã ar fi efectuate în România, ar da drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adãugatã aferente achiziţiilor efectuate în ţara, destinate realizãrii acestor operaţiuni. Prin operaţiuni efectuate în strãinãtate se înţelege prestãrile de servicii pentru care locul prestãrii se situeaza în strãinãtate, potrivit prevederilor art. 7 din lege, şi livrãrile de bunuri pentru care locul livrãrii este situat în strãinãtate, potrivit prevederilor art. 6 din lege.
(6) Taxa pe valoarea adãugatã aferentã materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mãrfurilor existente în stoc la începutul lunii în care persoanele impozabile au fost luate în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, precum şi celor destinate realizãrii bunurilor şi serviciilor al cãror regim de taxa pe valoarea adãugatã se modifica în sensul trecerii de la scutire fãrã drept de deducere la taxare se deduce potrivit prevederilor art. 22 din lege, pe baza de inventariere şi conform documentelor legale de provenienta.
(7) În situaţia scoaterii din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, precum şi a modificãrii regimului de taxa pe valoarea adãugatã în sensul trecerii de la taxare la scutire fãrã drept de deducere, pentru bunurile de natura materiilor prime, materialelor şi mãrfurilor existente în stoc la data respectiva, stabilite pe baza de inventariere, dreptul de deducere exercitat la achiziţia bunurilor se recalculeazã corespunzãtor noului regim de impozitare.
(8) Pentru bunurile prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. b) şi c) din prezentele norme taxa pe valoarea adãugatã dedusã iniţial nu se recalculeazã.
ART. 61
(1) În sensul art. 23 din lege, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii se exercita în funcţie de gradul de utilizare a acestora la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere, prevãzute la art. 22 alin. (4) din lege.
(2) Persoanele impozabile care efectueazã atât operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi operaţiuni care nu dau drept de deducere vor determina taxa pe valoarea adãugatã de dedus astfel:
a) achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere se înscriu în jurnalul pentru cumpãrãri, care se întocmeşte separat pentru aceste operaţiuni, iar taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestora se deduce integral. În situaţia în care se efectueazã investiţii destinate exclusiv realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, intrãrile aferente acestora se înregistreazã în acelaşi jurnal şi se deduce integral taxa pe valoarea adãugatã aferentã. Nu pot fi înregistrate în acest jurnal achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii pentru care la data achiziţiei nu se cunoaşte destinaţia certa pentru operaţiuni cu drept de deducere. Acestea vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpãrãri aferent achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii destinate atât realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, prevãzut la lit. c). Dacã ulterior aceste bunuri/servicii au fost utilizate exclusiv pentru operaţiuni care dau drept de deducere, se vor efectua regularizari pentru ca taxa aferentã sa fie dedusã integral;
b) taxa pe valoarea adãugatã aferentã achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii destinate exclusiv realizãrii de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizãrii de astfel de operaţiuni nu va fi dedusã. Aceste operaţiuni se vor evidenţia într-un jurnal pentru cumpãrãri separat;
c) achiziţiile de bunuri şi/sau de servicii destinate atât realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii destinate realizãrii acestor operaţiuni se evidenţiazã în jurnalul pentru cumpãrãri întocmit separat. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestor operaţiuni se deduce pe baza de pro rata.
(3) Este obligatorie evidenta separatã a gestiunilor de bunuri, potrivit destinaţiei prevãzute la alin. (2).
(4) Pro rata se determina ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii, alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este finanţatã activitatea. Se exclud din calculul pro rata veniturile financiare, astfel cum sunt prevãzute în Regulamentul privind aplicarea <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , dacã acestea nu provin din activitatea profesionalã specifica cu caracter financiar, efectuatã de unitãţi care desfãşoarã activitãţi financiarbancare. Unitãţile care realizeazã investiţii proprii finanţate din subvenţii şi/sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale nu vor lua în calculul pro rata aceste sume. Pro rata se determina de regula anual, astfel cum este prevãzut la alin. (5) şi (6), situaţie în care elementele prevãzute la numitor şi numarator sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar prin excepţie aceasta poate fi determinata lunar, conform prevederilor alin. (8), în acest caz elementele prevãzute la numitor şi numarator fiind cele efectiv realizate în cursul fiecãrei luni.
(5) Pro rata aplicabilã provizoriu pentru un an este pro rata definitiva determinata pentru anul precedent sau pro rata determinata corespunzãtor regimului taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor prevãzute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile vor comunica în scris organului fiscal teritorial la începutul anului fiscal, dar nu mai târziu de data de 25 februarie, nivelul pro rata aplicat, precum şi modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adãugatã de dedus se determina prin aplicarea pro rata provizorie utilizata asupra taxei pe valoarea adãugatã deductibile, aferentã achiziţiilor destinate atât realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere. Începând cu data de 1 iunie 2002 persoanele impozabile vor pãstra pro rata provizorie determinata la începutul anului 2002 şi utilizata pana la 31 mai 2002, pana la determinarea pro rata definitiva potrivit prevederilor alin. (6).
(6) Pro rata definitiva se determina în luna decembrie în funcţie de realizarile efective din cursul anului, conform formulei de calcul prevãzute la alin. (4), şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã, întocmit pentru luna decembrie. Regularizarea deducerilor operate dupã pro rata provizorie se realizeazã pe baza pro rata definitiva, astfel:
I. În anul 2002:
a) pentru lunile ianuarie-mai 2002 pro rata definitiva se aplica asupra taxei pe valoarea adãugatã deductibile, rezultatã din deconturile privind taxa pe valoarea adãugatã, depuse în aceasta perioada. Diferenţa dintre suma rezultatã şi suma efectiv dedusã pe baza pro rata provizorie se cumuleazã cu suma obţinutã potrivit lit. b);
b) pentru lunile iunie-noiembrie 2002 pro rata definitiva se aplica asupra taxei pe valoarea adãugatã deductibile, aferentã achiziţiilor prevãzute la alin. (2) lit. c), rezultatã din deconturile privind taxa pe valoarea adãugatã, depuse pentru aceasta perioada. Diferenţa dintre suma rezultatã şi suma efectiv dedusã pe baza pro rata provizorie se cumuleazã cu suma obţinutã potrivit lit. a) şi se înscrie la rândul 10 din decont. Pentru achiziţiile destinate atât realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, din luna decembrie se aplica pro rata definitiva.
II. Dupã 31 decembrie 2002, pentru lunile ianuarie-noiembrie ale fiecãrui an fiscal se aplica pro rata definitiva asupra taxei pe valoarea adãugatã deductibile, aferentã achiziţiilor prevãzute la alin. (2) lit. c), rezultatã din deconturile privind taxa pe valoarea adãugatã, depuse pentru aceasta perioada. Diferenţa dintre suma rezultatã şi suma dedusã pe baza pro rata provizorie se înscrie la rândul 10 din decont. Pentru achiziţiile destinate atât realizãrii de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi celor care nu dau drept de deducere, din luna decembrie se aplica pro rata definitiva.
(7) În situaţia în care pro rata calculatã potrivit alin. (4) nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, organele fiscale teritoriale pot aproba aplicarea de pro rate speciale, la solicitarea persoanelor impozabile în cauza, pe baza justificarii prezentate. Pro rata specialã poate sa fie determinata pe baza altor elemente decât cele prevãzute la alin. (4), astfel încât sa permitã exercitarea dreptului de deducere cat mai corect posibil. Dacã aprobarea a fost acordatã în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa pe valoarea adãugatã dedusã de la începutul anului pe baza pro rata specialã, aprobatã. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata specialã numai la începutul unui an calendaristic şi sunt obligate sa anunţe organele fiscale.
(8) La cererea justificatã a persoanelor impozabile organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pot aproba ca pro rata sa fie determinata lunar, potrivit prevederilor alin. (4). În anul în care a fost acordatã aprobarea persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa pe valoarea adãugatã dedusã de la începutul anului pe baza pro rata lunarã. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata lunarã numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate sa anunţe organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizeazã la sfârşitul anului.
(9) Persoanele impozabile care au aplicat pana la data de 31 mai 2002 criterii specifice de deducere a taxei pe valoarea adãugatã, aprobate de organele fiscale teritoriale, vor continua aplicarea acestora şi a pro rata lunarã determinata potrivit alin. (4), pana la sfârşitul anului 2002.
(10) Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusã potrivit prevederilor alin. (2), se recalculeazã la sfârşitul anului calendaristic urmãtor celui de punere în funcţiune a investiţiei, astfel:
a) dacã investiţia este utilizata exclusiv pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adãugatã dedusã iniţial se recalculeazã integral;
b) dacã investiţia este utilizata pentru operaţiuni atât cu drept de deducere, cat şi fãrã drept de deducere, taxa pe valoarea adãugatã dedusã iniţial se recalculeazã pe baza pro rata definitiva determinata la sfârşitul anului calendaristic urmãtor celui de punere în funcţiune a investiţiei.
ART. 62
(1) Documentele legale prevãzute la art. 24 alin. (1) lit. a) din lege, în baza cãrora persoanele impozabile pot deduce taxa pe valoarea adãugatã, sunt: exemplarul original al facturii fiscale sau alte documente specifice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiarã şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice, emise în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 831/1997 , bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, aprobate conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicatã, aparţinând unitãţilor de desfacere a carburantilor auto, dacã sunt stampilate şi au înscrise denumirea cumpãrãtorului şi numãrul de înmatriculare a autovehiculului. Pentru achiziţiile de bunuri supuse accizelor documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adãugatã este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulaţia acestor produse, vizata de supraveghetorul fiscal. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariaţilor unei persoane impozabile, aflaţi în deplasare în interesul serviciului, pentru cazarea în hoteluri sau alte unitãţi similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adãugatã, însoţite de decontul de deplasare întocmit conform prevederilor legale.
(2) Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã înscrise în documentele pentru achiziţii de bunuri şi/sau de servicii se exercita în funcţie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacã acesta s-a primit pana la data depunerii decontului taxei pe valoarea adãugatã. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã achiziţiilor de bunuri şi sau de servicii din cursul unei luni calendaristice se înscrie în jurnalul pentru cumpãrãri şi este preluatã corespunzãtor în decontul privind taxa pe valoarea adãugatã, întocmit pentru luna respectiva. Documentele de achiziţii primite dupã data depunerii decontului întocmit pentru luna respectiva se includ în deconturile întocmite pentru lunile urmãtoare.
(3) Pentru importurile efectuate prin comisionari taxa pe valoarea adãugatã, înscrisã în declaraţia vamalã de import sau în actul constatator întocmit de organele vamale, se deduce numai de cãtre unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective, transmise în copie certificatã de comisionari.
ART. 63
(1) Taxa pe valoarea adãugatã de rambursat pentru luna de raportare, prevãzutã la art. 26 alin. (1) lit. a) din lege, este constituitã din taxa pe valoarea adãugatã intermediara de rambursat, determinata ca diferenţa între taxa dedusã şi taxa colectata în luna de raportare şi/sau taxa de rambursat din decontul lunii precedente, preluatã în decontul lunii de raportare.
(2) Compensarea diferenţei de taxa, prevãzutã la art. 26 alin. (1) lit. b) din lege, rãmasã dupã aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din lege, se efectueazã de organele fiscale, care vor proceda astfel:
a) vor efectua compensarea, pe baza controlului efectuat, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare, în situaţia în care persoanele impozabile solicita compensarea fãrã a solicita şi rambursarea taxei pe valoarea adãugatã. Persoanele impozabile trebuie sa depunã la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, precum şi decontul de taxa pe valoarea adãugatã din care rezulta suma de rambursat;
b) vor compensa din oficiu, pe baza controlului efectuat cu ocazia rambursarii cu control anticipat, suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat, în limita sumei de rambursat, în situaţia în care persoanele impozabile solicita rambursarea taxei pe valoarea adãugatã. La rambursarea cu control ulterior compensarea din oficiu se efectueazã pe baza datelor din Fişa plãtitorului de impozite şi taxe, iar controlul se efectueazã o data cu cel pentru rambursarea cu control ulterior. În ambele cazuri nu se depune cerere de compensare.
(3) La efectuarea operaţiunilor de compensare nu se tine seama de taxa pe valoarea adãugatã din facturile neachitate furnizorilor/prestatorilor.
(4) Dupã depunerea cererii de compensare la organul fiscal competent, suma respectiva, verificata şi confirmatã de organul de control, nu mai poate fi inclusã în decont şi reţinutã din taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmãtoare celei pentru care s-a solicitat compensarea.
ART. 64
(1) Persoanele impozabile care solicita rambursarea taxei pe valoarea adãugatã potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, denumita rambursare cu control anticipat, vor depune la organul fiscal teritorial cererea de rambursare prevãzutã în anexa nr. 2, pe care au bifat caseta "rambursare cu control anticipat", însoţitã de decontul de taxa pe valoarea adãugatã din care rezulta suma de rambursat. Organele fiscale vor rambursa, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, sumele rezultate în urma verificãrii documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) În vederea soluţionãrii cererilor de rambursare cu control anticipat organele fiscale vor proceda astfel:
a) vor determina taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor neachitate furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii, pana la data încheierii controlului;
b) din suma de rambursat rezultatã din ultimul decont de taxa pe valoarea adãugatã, corectatã cu eventualele diferenţe rezultate în urma verificãrii, se scade taxa aferentã facturilor neachitate, determinandu-se astfel taxa aferentã facturilor achitate;
c) vor restitui suma taxei pe valoarea adãugatã aferente facturilor achitate, determinata potrivit lit. b), în cazul în care persoana impozabilã nu are impozite şi taxe datorate bugetului de stat şi neachitate pana la data efectuãrii controlului;
d) dacã suma compensata este mai mica decât taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor achitate, vor restitui diferenţa dintre taxa aferentã facturilor achitate şi suma compensata din oficiu, conform prevederilor art. 63 alin. (2) lit. b) din prezentele norme, în cazul în care persoana impozabilã are impozite şi taxe datorate bugetului de stat neachitate la data efectuãrii controlului;
e) nu vor proceda la rambursare dacã în urma compensãrii efectuate din oficiu suma compensata este mai mare sau egala cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor achitate.
(3) Rambursarea cu control anticipat a taxei pe valoarea adãugatã se va efectua ţinându-se seama şi de prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) În cazul în care organele de control propun, în urma verificãrii, aprobarea rambursarii parţiale a taxei pe valoarea adãugatã sau respingerea cererii, vor mentiona în actul de control întocmit motivele şi cauzele care determina situaţia respectiva. Prin actul de control se va stabili modul de evidentiere, respectiv pe cheltuieli sau preluarea în decontul lunii urmãtoare a sumelor neadmise la rambursare, în funcţie de cauze.
(5) Dupã depunerea cererii de rambursare cu control anticipat la organul fiscal competent, suma respectiva, verificata şi confirmatã de organul fiscal, nu mai poate fi inclusã în decont şi reţinutã din taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmãtoare celei pentru care s-a solicitat rambursarea. Sumele prevãzute în decontul lunii precedente pentru care nu s-a primit, pana la data depunerii decontului lunii urmãtoare, confirmarea sau aprobarea rambursarii se pot prelua în decontul lunii urmãtoare, în aceasta situaţie considerându-se ca persoana impozabilã a renunţat la cererea de rambursare.
(6) Persoanele impozabile care solicita rambursarea taxei pe valoarea adãugatã cu verificarea semestriala a documentaţiei, potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, denumita rambursare cu control ulterior, au obligaţia sa depunã la organul fiscal teritorial decontul de taxa pe valoarea adãugatã, din care rezulta suma de rambursat, şi cererea de rambursare, pe care au bifat caseta "rambursare cu control ulterior".
(7) Persoanele impozabile care solicita rambursarea cu control ulterior a taxei pe valoare adãugatã au obligaţia sa respecte prevederile alin. (5) al art. 27 din lege. Se va tine seama de facturile achitate furnizorilor pana la data depunerii cererii. Organele fiscale teritoriale au obligaţia sa întocmeascã fişa de analiza de risc, prevãzutã în anexa nr. 3, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data depunerii cererii de rambursare. Grila de analiza de risc, cuprinsã în fişa de analiza de risc, se actualizeazã semestrial prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Dacã punctajul rezultat din fişa de analiza de risc este mai mic de 135 de puncte inclusiv, organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:
a) în situaţia în care persoana impozabilã nu are impozite şi taxe datorate bugetului de stat neachitate la termenele legale, vor restitui suma taxei pe valoarea adãugatã aferente facturilor achitate, rezultatã din cererea de rambursare;
b) dacã suma de compensat este mai mica decât taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor achitate, vor restitui diferenţa dintre taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor achitate, rezultatã din cererea de rambursare, şi suma compensata din oficiu potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) lit. b) din prezentele norme;
c) în cazul în care suma de compensat este mai mare sau egala cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã facturilor achitate, se respinge cererea de rambursare cu control ulterior, persoana impozabilã având posibilitatea sa solicite compensarea prevãzutã la art. 63 alin. (2) lit. a) din prezentele norme.
(8) Dacã punctajul rezultat din fişa de analiza de risc este mai mare de 135 de puncte exclusiv, organele fiscale au obligaţia sa înştiinţeze persoanele impozabile care nu au întrunit punctajul necesar şi sa le transmitã o copie de pe fişa de analiza de risc, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data depunerii cererii de rambursare. Persoanele impozabile pot solicita, în termen de 3 zile de la data primirii înştiinţãrii, reanalizarea punctajului acordat. În termen de doua zile de la data când au fost sesizate organele fiscale vor reanaliza punctajul acordat şi, în funcţie de rezultat, vor proceda la efectuarea rambursarii sau, dupã caz, vor comunica rãspunsul negativ persoanei impozabile. Persoana impozabilã a carei cerere de rambursare cu control ulterior a fost respinsã şi dupã reanalizarea punctajului poate solicita rambursarea potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, situaţie în care va depune o alta cerere de rambursare în care a bifat caseta "cu control anticipat".
(9) Pentru rambursarile cu control ulterior organele de control fiscal au obligaţia sa efectueze semestrial verificarea documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Data de referinta pentru stabilirea datelor la care se vor efectua controalele este data aprobãrii primei rambursãri cu control ulterior, urmând ca de la aceasta data controalele sa se efectueze din şase în şase luni, dacã în intervalele respective au fost acordate numai rambursãri cu control ulterior. Dacã în perioadele respective se efectueazã şi rambursãri cu control anticipat, controlul acestora va cuprinde în mod obligatoriu şi perioada anterioarã pentru care persoana impozabilã a beneficiat de rambursare cu control ulterior. Dupã efectuarea unei rambursãri cu control anticipat, termenul de referinta pentru stabilirea datelor la care se vor efectua controalele rambursarilor cu control ulterior este data primei rambursãri cu control ulterior efectuate dupã cea cu control anticipat.
(10) Subunitatile tip sedii secundare fãrã personalitate juridicã, înregistrate ca plãtitoare de taxa pe valoarea adãugatã, beneficiazã de rambursare numai dacã unitatea centrala şi toate subunitatile componente şi-au achitat taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat.
ART. 65
Prevederile art. 63 şi 64 din prezentele norme, referitoare la rambursarea cu control ulterior efectuatã în baza art. 27 alin. (2) din lege, se vor aplica începând cu data de 1 octombrie 2002.
ART. 66
(1) Organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice pot solicita persoanelor impozabile care au depus cerere de rambursare a taxei pe valoarea adãugatã cu control anticipat, pentru sume ce depãşesc 1 miliard de lei, garanţii personale sau solidare în situaţia în care rambursarea este solicitatã ca urmare a efectuãrii unor exporturi a cãror contravaloare în valuta neincasata pana la data încheierii controlului este egala sau mai mare decât suma solicitatã la rambursare.
(2) Garanţia se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancarã emisã de o banca autorizata de Banca Nationala a României, astfel:
a) pentru sume de rambursat cuprinse între 1 şi 10 miliarde lei inclusiv, garanţia se va constitui în procent de 20% din suma solicitatã la rambursare;
b) pentru sume de rambursat de peste 10 miliarde lei exclusiv, garanţia se va constitui în procent de 30% din suma solicitatã la rambursare.
(3) Organele fiscale vor debloca garanţiile constituite, proporţional cu contravaloarea exporturilor avute în vedere la data constituirii garanţiei, care au fost încasate ulterior.

CAP. 7
Obligaţiile plãtitorilor

ART. 67
(1) Potrivit prevederilor art. 29 lit. A din lege persoanele impozabile care realizeazã operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere au obligaţia, în condiţiile prevãzute de lege, sa se declare ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, urmând procedurile privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite şi taxe. De asemenea, au obligaţia sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, conform reglementãrilor legale în vigoare, în caz de încetare a activitãţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneazã situaţia respectiva.
(2) Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care realizeazã în exclusivitate operaţiuni pentru care nu au calitatea de persoana impozabilã sau operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã fãrã drept de deducere, nu vor fi înregistrate sau, dupã caz, vor fi scoase din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, la solicitarea acestora.
(3) Sunt supuse obligaţiei de înregistrare ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã şi instituţiile publice prevãzute la art. 2 alin. (5) din lege, în situaţia în care realizeazã activitãţi pentru care au calitatea de persoana impozabilã. Poate fi înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã instituţia publica în ansamblul sau ori, dupã caz, în funcţie de natura activitãţilor desfãşurate, numai partea din structura organizatoricã prin care sunt realizate operaţiunile taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere.
(4) Subunitatile tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã - pot fi înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în urmãtoarele condiţii:
a) unitatea centrala sa fie înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã;
b) sa aibã acceptul unitãţii centrale şi al organului fiscal la care aceasta este înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã;
c) sa aibã condiţii asigurate pentru respectarea prevederilor art. 29 din lege.
(5) Pentru persoanele impozabile care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, dar nu au depus declaraţie de înregistrare fiscalã sau, dupã caz, declaraţie de menţiuni, în vederea luãrii în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, organele fiscale vor proceda astfel:
a) vor stabili diferenţa dintre taxa pe valoarea adãugatã la care persoana impozabilã ar fi avut drept de deducere, conform documentelor legale aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau de servicii, şi taxa pe valoarea adãugatã pe care ar fi avut obligaţia sa o colecteze, aferentã bunurilor livrate şi serviciilor prestate;
b) în situaţia în care, potrivit metodologiei prevãzute la lit. a), rezulta o diferenţa de taxa datoratã bugetului de stat, vor calcula majorãrile şi penalitãţile de întârziere legale pentru întârzierea plãţii, vor aplica sancţiunile prevãzute de lege şi vor lua mãsuri pentru intrarea în legalitate.
(6) Dacã, potrivit metodologiei prevãzute la alin. (5) lit. a), rezulta ca taxa pe valoarea adãugatã pe care persoana impozabilã ar fi avut dreptul sa o deducã este mai mare decât taxa pe care ar fi avut obligaţia sa o colecteze, aceasta nu are dreptul sa solicite bugetului restituirea sumei respective, consecinta a neîndeplinirii obligaţiei de a se inregistra ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. Organele fiscale vor aplica sancţiunile prevãzute de lege şi vor lua mãsuri pentru intrarea în legalitate.
ART. 68
(1) Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrãtoare de la data livrãrii sa emita facturi fiscale şi sa le transmitã beneficiarilor. Bunurile livrate fãrã aviz de însoţire se factureaza la data livrãrii. La constituirea unei societãţi comerciale, pentru aportul în natura la capitalul social factura fiscalã se emite de persoana care contribuie la aportul în natura la capitalul social al noii societãţi, dupã înregistrarea ca plãtitor de impozite şi taxe a acestei societãţi. Pentru avansurile încasate se aplica şi prevederile alin. (5).
(2) Pentru prestãrile de servicii, altele decât cele prevãzute la alin. (3) şi (4), prestatorii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, la data finalizarii prestãrii serviciilor sau, dupã caz, la sfârşitul lunii în care prestarea serviciilor a fost finalizatã, în funcţie de natura acestora. Pentru avansurile încasate se aplica şi prevederile alin. (5).
(3) Pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii care se efectueazã continuu - energie electrica şi termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare - facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitãţile livrate şi serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii urmãtoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea. Pentru avansurile încasate se aplica şi prevederile alin. (5).
(4) Pentru prestãrile de servicii decontate pe baza de situaţii de lucrãri, cum sunt lucrãrile de construcţii-montaj, facturarea se face la data confirmãrii situaţiilor de lucrãri de cãtre beneficiarii acestora. În situaţia în care se încaseazã avansuri, se aplica şi prevederile alin. (5).
(5) Pentru avansuri furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasãrii sumelor. Aceste prevederi se aplica şi pentru lucrãrile imobiliare care se finalizeazã într-un bun imobil, pentru care antreprenorii nu au optat pentru amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adãugatã la livrare. Facturile fiscale pentru avansuri se regularizeazã prin stornare la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrala a livrãrilor de bunuri şi/sau a prestãrilor de servicii. Persoanele impozabile care realizeazã activitate de vânzare de bunuri pe baza de contracte de vânzare-cumpãrare cãtre persoane fizice, cu plata esalonata sunt forma de avansuri, livrarea bunurilor efectuandu-se dupã achitarea integrala a contravalorii mãrfurilor contractate, nu au obligaţia sa întocmeascã facturi fiscale pentru avansurile încasate decât la livrarea bunurilor. Pentru avansurile încasate taxa pe valoarea adãugatã se colecteazã pe baza de borderou de vânzare (încasare).
(6) Pentru avansurile prevãzute la pct. 1-4 ale lit. c) a alin. (4) al art. 16 din lege persoanele impozabile nu au obligaţia sa emita facturi fiscale. La solicitarea beneficiarilor persoanele impozabile pot emite facturi fiscale fãrã taxa pe valoarea adãugatã pentru aceste avansuri, regularizarea acestora şi facturarea finala urmând a fi efectuate în termen de 3 zile lucrãtoare de la data livrãrii şi/sau prestãrii, în funcţie de regimul de impozitare al operaţiunii.
(7) Transferul proprietãţii bunurilor în executarea creanţelor, în situaţia în care bunurile au fost predate pe baza de înţelegere între debitor şi creditor, se consemneazã în facturi fiscale de cãtre debitor, dacã operaţiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme.
(8) În cazul bunurilor supuse executãrii silite, dacã operaţiunea constituie livrare de bunuri potrivit prevederilor art. 3 lit. c) din prezentele norme, obligaţia întocmirii facturii fiscale revine persoanei fizice sau juridice abilitate prin lege sa efectueze vânzarea bunurilor respective, care va proceda astfel:
a) va emite factura fiscalã de executare silitã, în trei exemplare, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din lege, în situaţia în care bunurile au fost vândute prin licitaţie. Originalul facturii fiscale de executare silitã se transmite cumpãrãtorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit;
b) va incasa contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, de la cumpãrãtor, iar taxa pe valoarea adãugatã va fi virata bugetului de stat în termen de 3 zile lucrãtoare de la data încasãrii de la cumpãrãtor. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adãugatã va fi transmisã debitorului;
c) taxa pe valoarea adãugatã din facturile fiscale de executare silitã va fi înregistratã de cãtre persoanele fizice sau juridice abilitate prin lege sa efectueze vânzarea bunurilor supuse executãrii silite, în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adãugatã. În situaţia în care persoana fizica sau juridicã abilitata prin lege sa efectueze vânzarea bunurilor supuse executãrii silite este înregistratã ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, nu va evidenţia în decontul privind taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile respective.
(9) În situaţia în care executarea silitã a fost efectuatã potrivit prevederilor alin. (8), debitorul are urmãtoarele obligaţii:
a) sa înregistreze în evidenta proprie operaţiunea de livrare de bunuri, pe baza facturii fiscale de executare silitã transmise de persoana fizica sau juridicã abilitata prin lege sa efectueze vânzarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã colectata aferentã. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adãugatã se colecteazã la data stabilitã pentru plata ratelor;
b) sa înregistreze, pe baza documentului de plata transmis de persoana fizica sau juridicã abilitata prin lege sa efectueze vânzarea bunurilor, taxa pe valoarea adãugatã la rândul 23 din decontul privind taxa pe valoarea adãugatã.
(10) Cumpãrãtorii/adjudecatarii îşi vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã pe baza facturilor fiscale de executare silitã. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adãugatã se deduce la data stabilitã pentru plata ratelor.
ART. 69
(1) Persoanele fizice sau juridice care nu îndeplinesc condiţiile de luare în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã nu au dreptul sa emita facturi fiscale sau alte documente cu taxa pe valoarea adãugatã pentru vânzãri de bunuri şi/sau prestãri de servicii.
(2) Persoanele care incalca prevederile alin. (1) sunt obligate sa procedeze astfel:
a) vor vira la bugetul de stat o suma egala cu taxa pe valoarea adãugatã declarata pe factura fiscalã sau pe alt document, dacã aceasta a fost încasatã de la beneficiar. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datoreazã majorãri şi penalitãţi de întârziere calculate de la data încasãrii, conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor;
b) în situaţia în care contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate înscrise în factura fiscalã sau în alt document nu a fost încasatã, total sau parţial, de la beneficiar, persoanele menţionate la alin. (2) sunt obligate sa storneze facturile sau documentele emise cu taxa pe valoarea adãugatã şi, concomitent, sa întocmeascã facturi sau alte documente fãrã taxa pe valoarea adãugatã.
ART. 70
(1) Taxa pe valoarea adãugatã de plata, stabilitã prin decontul de taxa pe valoarea adãugatã întocmit lunar, se achitã, pana la data de 25 a lunii urmãtoare inclusiv, la bugetul de stat în conturile deschise la trezoreria statului în acest scop.
(2) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au în structura subunitati tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã - care nu sunt înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adãugatã pentru intreaga activitate, pe baza deconturilor privind taxa pe valoarea adãugatã completate de aceste subunitati pana la rândul 17 inclusiv. Subunitatile nu vor completa randurile 8 şi 13 din decontul privind taxa pe valoarea adãugatã pe care îl transmit unitãţii centrale. Deconturile privind taxa pe valoarea adãugatã întocmite de subunitatile neinregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã nu se depun la organele fiscale.
(3) Taxa pe valoarea adãugatã datoratã potrivit prevederilor art. 29 lit. D.b) din lege se achitã la organele vamale.
(4) La persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile prevãzute la art. 29 lit. D.c)-f) din lege vor fi evidentiate contabil astfel:
a) înregistrarea obligaţiei de plata a taxei pe valoarea adãugatã:


      4428              =    446
  "T.V.A. neexigibila"      "Alte impozite, taxe şi vãrsãminte 
                             asimilate"


Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpãrãri în coloanele 9 şi 10, corespunzãtor destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme;
b) înregistrarea stingerii obligaţiei de plata prin plata efectivã a taxei pe valoarea adãugatã:


  446                    =    512 sau alt cont de disponibilitati
 "Alte impozite, taxe şi      "Disponibil în cont curent"      
 vãrsãminte asimilate" 

 4426                     =   4428
 "T.V.A. deductibilã"         "T.V.A. neexigibila"


Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpãrãri în coloanele 7 şi 8, corespunzãtor destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza documentului de plata a taxei pe valoarea adãugatã;
c) înregistrarea stingerii obligaţiei de plata prin compensarea efectuatã potrivit art. 29 lit. D.h) din lege:


 446                      =    4424 
 "Alte impozite, taxe şi       "T.V.A. de rambursat"
 vãrsãminte asimilate" 
 4426                     =    4428
 "T.V.A. deductibilã"          "T.V.A. neexigibila"


Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpãrãri în coloanele 7 şi 8, corespunzãtor destinaţiei bunurilor şi/sau serviciilor, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) din prezentele norme, pe baza notei contabile în care se consemneazã operaţiunea de compensare pe care se înscrie în mod obligatoriu data;
d) în situaţia în care plata sau compensarea taxei pe valoarea adãugatã se efectueazã în termenele prevãzute la art. 29 lit. D.c)-f) din lege, se pot efectua direct urmãtoarele înregistrãri contabile:
1. în cazul plãţii:


 4426                 =  512 sau alt cont de disponibilitati
 "T.V.A. deductibilã"    "Disponibil în cont curent"
    2. în cazul compensãrii:
 4426                 =  4424
 "T.V.A. deductibilã"    "T.V.A. de rambursat"


Înregistrãrile în jurnalul pentru cumpãrãri se efectueazã potrivit prevederilor lit. b) şi/sau c).
(5) La persoanele care nu sunt înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã operaţiunile prevãzute la art. 29 lit. D.d)-f) din lege vor fi evidentiate contabil astfel:
635 = 446 - cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã;
446 = 5121 sau alt cont de disponibilitati - cu taxa pe valoarea adãugatã plãtitã.

CAP. 8
Dispoziţii finale

ART. 71
(1) Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au facturat în mod eronat operaţiuni scutite fãrã drept de deducere cu taxa pe valoarea adãugatã, sunt obligate sa urmeze procedura stabilitã la art. 31 alin. (1) din lege, în vederea facturarii corecte, fãrã taxa pe valoarea adãugatã, a acestor operaţiuni.
(2) Taxa pe valoarea adãugatã datoratã conform prevederilor art. 29 lit. D.c)-f) din lege, constatatã de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal şi neevidentiata în contabilitate, va fi achitatã în termenele prevãzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal şi nu va fi înregistratã în decontul de taxa pe valoarea adãugatã. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datoreazã majorãri şi penalitãţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(3) Taxa pe valoarea adãugatã datoratã conform prevederilor art. 29 lit. D.c)-f) din lege, constatatã de organele de control fiscal ca neachitata în termenul legal, dar evidenţiatã în contabilitate, va fi achitatã în termenele prevãzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal şi va fi înregistratã în decontul de taxa pe valoarea adãugatã întocmit pentru luna în care plata se efectueazã. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datoreazã majorãri şi penalitãţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(4) Diferenţele de taxa pe valoarea adãugatã constatate de organele de control fiscal se plãtesc sau se restituie în termenele prevãzute de legislaţia în vigoare privind controlul fiscal. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adãugatã. Pentru neplata în termenul stabilit de lege a acestor sume se datoreazã majorãri şi penalitãţi de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
(5) Unitãţile prestatoare de servicii turistice care au încheiat, pana la data de 31 mai 2002 inclusiv, contracte ferme cu beneficiari din strãinãtate pot aplica, pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, pentru contractele respective, regimul de scutire de taxa pe valoarea adãugatã cu drept de deducere.
(6) Unitãţile prestatoare de servicii turistice care opteazã pentru regimul de scutire de taxa pe valoarea adãugatã cu drept de deducere, prevãzut la alin. (5), sunt obligate la plata contribuţiei de 3% la Fondul pentru dezvoltarea şi promovarea turismului, calculatã asupra veniturilor încasate din aceste contracte dupã data de 1 iunie 2002 inclusiv.
(7) Persoanele juridice, precum şi persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice pe baza liberei iniţiative, cu modificãrile ulterioare, care au încheiat contracte ferme de import pana la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiazã, pentru contractele respective, pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, de regimul fiscal şi procedurile aplicabile drepturilor de import, în vigoare pana la data de 31 mai 2002 inclusiv.
(8) Actelor adiţionale la contractele prevãzute la alin. (7) şi contractelor de import, încheiate dupã data de 1 iunie 2002 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare dupã aceasta data în ceea ce priveşte drepturile de import.
(9) Persoanele juridice care achiziţioneazã bunuri din import în baza unor acorduri încheiate cu organisme internaţionale, ratificate pana la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiazã pentru achiziţiile respective, pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv, de regimul fiscal şi procedurile aplicabile drepturilor de import, în vigoare pana la data de 31 mai 2002 inclusiv.
(10) Construcţiile de locuinţe realizate prin Agenţia Nationala pentru Locuinţe pe baza de contracte ferme încheiate cu societãţi de construcţii pana la data de 31 mai 2002 inclusiv beneficiazã de scutire cu drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã pana la finalizarea construcţiei, potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introdusi prin acte adiţionale impuse de situaţii tehnice justificate.
(11) Persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care au încheiat, pana la data de 31 mai 2002 inclusiv, contracte ferme pentru construcţii de locuinţe cu persoane juridice şi/sau fizice autorizate sa efectueze lucrãri de construcţii, beneficiazã de scutire de taxa pe valoarea adãugatã cu drept de deducere, pentru contractele respective, pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv.
(12) Condiţiile în care se aplica prevederile alin. (10) şi (11) se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(13) În sensul prezentelor norme contractele ferme reprezintã contracte valabil încheiate a cãror data de intrare în vigoare este anterioarã datei de 1 iunie 2002.
(14) Prevederile prezentelor norme sunt aplicabile de la data intrãrii în vigoare a legii.
ART. 72
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme.



     ANEXA 1
    ────────
la norme
────────
        ┌────────────┐
        │   ROMÂNIA  │
        │  ┌──────┐  │
        │  │M.F.P.│  │
        │  └──────┘  │     TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
        │MINISTERUL  │         CERERE DE COMPENSARE
        │FINANŢELOR  │      
        │ PUBLICE    │
        └────────────┘


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  
│ codul fiscal AL PLĂTITORULUI             [][][][][][][][][][]               │
│ DENUMIREA ..........................................................        │
│ Localitatea ......................., str. ............ nr. ..............   │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Solicit compensarea sumei de ............, rezultatã din decontul aferent lunii........ anul ......... cu urmãtoarele impozite şi taxe datorate bugetului de stat:
1. Impozit pe venit ...................................
2. Impozit pe profit ..................................
3. Alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat ......................
Numele şi prenumele .......................... funcţia ...................
Semnatura şi ştampila ....................................................



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│               CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL                               │
├───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│Se aproba compensarea sumei de ............│Organul fiscal ....... Codul .....│
│Nu se aproba compensarea sumei de .........│Numãrul de înregistrare...........│
│Numele persoanei care aproba               │Data depunerii(ZZ/LL/AA).../.../.,│ 
│compensarea ...............................│Primit                            │
│Funcţia ................. Semnatura .......│                                  │
│Data(ZZ/LL/AA).../.../..,                  │                                  │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



Tipãrit la R.A. "Imprimeria Nationala"




     ANEXA 2^1)
    ────────────
la norme
────────
        ┌────────────┐
        │   ROMÂNIA  │
        │  ┌──────┐  │
        │  │M.F.P.│  │
        │  └──────┘  │     TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
        │MINISTERUL  │        CERERE DE RAMBURSARE
        │FINANŢELOR  │      
        │ PUBLICE    │
        └────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐  
│ codul fiscal AL PLĂTITORULUI             [][][][][][][][][][]               │
│ DENUMIREA ..........................................................        │
│ Localitatea ......................., str. ............ nr. ..............   │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Solicit
rambursare cu control anticipat []
rambursare cu control ulterior []
în contul nr. ....... deschis la ....................................
Suma de rambursat rezultatã din decontul aferent lunii ..... anul ......... , este de ................. lei.
Suma solicitatã la rambursare este de ....................... lei*)
Declar pe proprie rãspundere ca suma solicitatã la rambursare este aferentã facturilor achitate furnizorilor/prestatorilor din ţara din care rezulta taxa pe valoarea adãugatã deductibilã.**)
Numele şi prenumele .................... funcţia ........................
Semnatura şi ştampila ...................................................



──────────────
    *) se va înscrie în cazul solicitãrii rambursarii cu control anticipat suma de rambursat din decontul lunii precedente iar pentru rambursarea cu control ulterior numai suma aferentã facturilor achitate
    **) declaraţia pe proprie rãspundere este valabilã numai pentru contribuabilii care solicita rambursarea cu control ulterior.





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│               CADRUL REZERVAT ORGANULUI FISCAL                               │
├───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│Se aproba rambursarea sumei de de .........│Organul fiscal ..... codul .......│
│Nu se aproba rambursarea sumei de .........│Numãrul de înregistrare ..........│
│Suma de reportat în decontul lunii         │Data depunerii (ZZ/LL/AA)         │
│urmãtoare .................................│..../..../....,                   │
│Numele persoanei care aproba               │Primit                            │
│rambursarea ...............................│                                  │
│Funcţia ............... Semnatura .........│                                  │
│Data(ZZ/LL/AA).../.../...                  │                                  │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



M.F.P. cod 14.13.03.02
Tipãrit la R.A. "Imprimeria Nationala"

Anexa 3


    ────────
la norme
─────────

    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE 
    DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE
    A JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI...............................


                         FIŞA DE ANALIZA DE RISC
                   PENTRU RAMBURSAREA TAXEI PE VALOAREA 
                        ADĂUGATĂ CU CONTROL ULTERIOR

    I. Date privind persoana impozabilã:
    1. Denumire ........................................................
    2. Cod fiscal ......................................................
    3. Adresa...............................................................
    II. Numãrul şi data cererii de rambursare
    III. Grila de analiza de risc:





┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬────────┐
│Nr.│                                                         │       │Punctaj │
│crt│       Criteriile                                        │Punctaj│acordat │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 1 │Suma solicitatã la rambursare:                           │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) pana la 500 milioane, inclusiv                        │   0   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) între 500 milioane, exclusiv şi 1,5 miliarde lei,     │       │        │
│   │   inclusiv                                              │  15   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) între 1,5 miliarde, exclusiv şi 5 miliarde,           │       │        │
│   │   inclusiv                                              │  25   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │d) peste 5 miliarde                                      │  40   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 2 │Dacã este prima cerere de rambursare                     │  50   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 3 │Total sume rambursate în ultimele 6 luni, pentru care    │       │        │
│   │nu s-a efectuat controlul:                               │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) pana la 1 miliard, inclusiv                           │   0   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) între 1 miliard, exclusiv şi 2 miliarde, inclusiv     │   5   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) între 2 miliarde, exclusiv şi 5 miliarde, inclusiv    │  10   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │d) peste 5 miliarde                                      │  15   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 4 │Rata respingerilor sumelor solicitate la rambursare în   │       │        │
│   │ultimele 6 luni, calculatã dupã formula: total sume      │       │        │
│   │respinse la rambursare/ total sume solicitate la         │       │        │
│   │rambursare*                                              │ 100   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) pana la 10 %, inclusiv                                │   0   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) între 10%, exclusiv şi 30%, inclusiv                  │  10   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) între 30%, exclusiv şi 50 %, inclusiv                 │  25   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │d) între 50%, exclusiv şi 80%, inclusiv                  │  35   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │e) peste 80%                                             │  50   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 5 │Comportamentul persoanei impozabile în ceea ce priveşte  │       │        │
│   │plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, │       │        │
│   │în  ultimele 6 luni:                                     │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) dacã a efectuat maximum 5 plati cu întârziere         │   0   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) dacã a efectuat mai mult de 5 plati cu întârziere,    │       │        │
│   │   inclusiv                                              │   5   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) dacã are restante la plata care pot fi compensate din │  10   │        │
│   │   suma de rambursat                                     │       │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │d) dacã are restante la plata mai mari decât suma de     │  30   │        │
│   │   rambursat, eşalonate la plata                         │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 6 │Dacã activitatea desfasurata include şi:                 │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) producerea şi/sau comercializarea urmãtoarelor        │  40   │        │
│   │    produse: bãuturi alcoolice, produse din tutun,       │       │        │
│   │    cafea                                                │       │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) comercializarea de fier vechi, busteni şi lemn        │  40   │        │
│   │   neprelucrat                                           │       │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) activitãţi imobiliare                                 │  10   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 7 │Forma juridicã:                                          │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) societate comercialã cu capital integral strãin;      │  30   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) societate comercialã cu capital mixt;                 │  20   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 8 │Condiţii de exercitare a activitãţii:                    │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) dacã perioada de la înfiinţarea persoanei impozabile  │  35   │        │
│   │   pana la soiclitarea rambursarii este mai mica de      │       │        │
│   │   2 ani, inclusiv                                       │       │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) dacã în ultimii doi ani şi-a schimbat sediul social   │  25   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│ 9 │Dacã în ultimele 12 luni nu a depus la organul fiscal:   │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) un decont privind taxa pe valoarea adãugatã           │  20   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) mai multe deconturi privind taxa pe valoarea adãugatã │  40   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│10 │Dacã a fost sancţionat cu ocazia controalelor fiscale    │       │        │
│   │efectuate în ultimii doi ani pentru evaziune fiscalã cu: │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) amenda contravenţionalã şi diferenţe suplimentare     │  30   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) întocmirea de dosar penal                             │  70   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│11 │Perioada scursa de la ultimul control de fond:           │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) maxim 12 luni                                         │   0   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) între 12 luni şi 24 de luni, inclusiv                 │  10   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) peste 24 de luni                                      │  20   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │d) nu a avut control de fond de la înfiinţare            │  30   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│12 │Dacã a avut activitatea suspendatã în ultimul an         │  30   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│13 │Dacã a înregistrat pierderi:                             │       │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │a) în ultimul an                                         │  10   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │b) în ultimii doi ani consecutiv                         │  25   │        │
│   ├─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │c) în ultimii trei ani consecutiv                        │  40   │        │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┤
│   │   TOTAL PUNCTAJ ACORDAT                                 │   x   │        │
└───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┘


Conducãtorul unitãţii,





                       ─────────────────────────

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Guvernul Romaniei, NORMA din 13 iunie 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016