Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PARTEA I CAMBIA Pct. 1. - În temeiul <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancarã, Banca Naţionalã a României emite prezentele norme-cadru al cãror obiect îl constituie comerţul fãcut de societãţile bancare şi celelalte societãţi de credit, cu cambii şi bilete la ordin pe baza Legii asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 2. - Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de platã care constatã obligaţia asumatã de cãtre debitor de a plãti la vedere sau la o scadenţã fixatã, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumã de bani determinatã. Pct. 3. - Societãţile bancare organizate şi funcţionând în condiţiile prevederilor <>Legii nr. 33/1991 , precum şi alte societãţi de credit, denumite în continuare pentru scopurile prezentelor norme-cadru "societãţi bancare", vor putea face comerţ cu cambii şi bilete la ordin şi presta servicii bancare specifice acestei activitãţi pentru clienţii lor, luându-şi toate mãsurile pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri. Banca Naţionalã a României, organizatã şi funcţionând în condiţiile prevederilor <>Legii nr. 34/1991 , efectueazã operaţiuni cu cambii şi bilete la ordin în cadrul propriei sale activitãţi. Cap. I DESPRE EMITEREA ŞI FORMA CAMBIEI Pct. 4. - CAMBIA este un titlu de credit, sub semnãturã privatã, care pune în legãturã în procesul creãrii sale trei persoane: trãgãtorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trãgãtor în calitate de creditor care dã ordin debitorului sãu numit tras sã plãteascã o sumã fixatã la o datã determinatã în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmã. Cambia trebuie sã îndeplineascã condiţiile de formã şi de fond obligatorii stabilite de <>Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi descrise de prezentele norme-cadru. Pct. 5. - Cambia trebuie sã fie un act autentic în situaţia în care trãgãtorul nu ştie carte. Pct. 6. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta în operaţiunile lor numai cambii redactate în limba românã. Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare pot accepta şi cambii redactate într-o limbã strãinã, luând mãsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare în urma operaţiunilor efectuate cu aceste titluri. Pct. 7. - Cambiile trebuie sã fie completate în întregime cu cernealã sau pix de culoare albastrã sau neagrã sau prin dactilografiere. Pct. 8. - Standardul de conţinut obligatoriu al cambiei este prezentat în anexa nr. 1. Pct. 9. - Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sã satisfacã anumite condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului care exprimã clauze cu valoare juridicã strictã. În toate redactãrile, cambia trebuie sã cuprindã menţiunile obligatorii cuprinse în lege care sã satisfacã cerinţele suficientei informaţii, precum şi cerinţele reflectãrii obligaţiilor cambiale asumate de cãtre pãrţi prin titlul respectiv. Pct. 10. - În textul cambiei se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care sã stipuleze clauze facultative, rãspunzând unor necesitãţi specifice din practica comercialã şi financiarã. Menţiunile facultative fac obiectul înţelegerii dintre persoanele care îşi pun semnãtura pe titlu (denumiţi semnatari).---------- În temeiul <>art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia cuprinde: 1. denumirea de cambie trecutã în însuşi textul titlului şi exprimatã în limba întrebuinţatã pentru redactarea acestui titlu; 2. ordinul necondiţionat de a plãti o sumã determinatã; 3. numele aceluia care trebuie sã plãteascã (tras); 4. arãtarea scadenţei; 5. arãtarea locului unde plata trebuie fãcutã; 6. numele acelui cãruia sau la ordinul cãruia plata trebuie fãcutã; 7. arãtarea datei şi a locului emiterii; 8. semnãtura celui care emite cambia (trãgãtor)." Pct. 11. - Denumirea de cambie trebuie sã figureze în textul ordinului de a plãti, dat prin intermediul cambiei, utilizând formula consacratã "plãtiţi în schimbul acestei cambii". Pct. 12. - Denumirea de cambie nu va putea fi trecutã pe marginea, în diagonala sau în partea de jos a titlului chiar dacã este însoţitã de semnãtura trãgãtorului. În orice situaţie, denumirea de cambie va figura deasupra semnãturii trãgãtorului. Pct. 13. - Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului. Pct. 14. - Din redactarea textului cambiei trebuie sã reiasã obligaţiile pãrţilor şi natura juridicã strictã a raporturilor dintre acestea. Pct. 15. - Ordinul de a plãti dat de trãgãtor în calitate de creditor, debitorului sãu, adicã trasului, trebuie sã fie clar, precis şi necondiţionat. El reprezintã un ordin de a plãti pur şi simplu reflectând o obligaţie care nu este afectatã în nici un fel de condiţiile stipulate prin menţiunile din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative (termen, eventuale indicaţii asupra provizionului sau depozitului cambiei etc.). Pct. 16. - Ordinul necondiţionat de a plãti se va referi la plata unei sume de bani, exprimatã în monedã conform prevederilor pct. 54 - 57 şi pct. 259 - 263 din prezentele norme-cadru. Pct. 17. - Este interzisã tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricãrui titlu de credit. Pct. 18. - Deoarece ordinul de platã nu poate comporta nici condiţie suspensivã, nici condiţie rezolutorie, ceea ce ar afecta încrederea purtãtorului în calitatea cambiei, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta în operaţiunile lor numai cambii cuprinzând formula imperativã: "plãtiţi". Pct. 19. - Orice condiţii, limitãri sau contraprestaţii, care se adaugã ordinului de a plãti, în cambie, duc la nulitatea titlului. Pct. 20. - Redactarea textului ordinului de a plãti nu va putea fi efectuatã pe marginea titlului, în diagonala acestuia sau în linie cu semnãtura trãgãtorului ori sub aceasta. Pct. 21. - Indicarea numelui trasului este obligatorie. Pct. 22. - Trasul care a acceptat cambia şi nu trãgãtorul este obligatul principal într-o cambie. Pct. 23. - În aplicarea dispoziţiilor <>art. 4 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta numai cambii în care numele trasului este indicat prin numele şi prenumele persoanei fizice aşa cum se aflã acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice aşa cum se aflã aceasta înscrisã în Registrul comerţului. Lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea cambiei. Pct. 24. - Numele trasului nu va fi redactat pe titlu în diagonalã. Pct. 25. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta numai cambii care au indicatã scadenţa pe faţa titlului, cu excepţia cazului prevãzut la art. 2 alin. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 26. - Redactarea textului privind scadenţa nu se poate face pe diagonala titlului ori sub semnãtura trãgãtorului. Pct. 27. - Pentru scopurile prezentelor norme-cadru locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie fãcutã vor fi denumite adresã sau adrese. Adresa conţine locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorialã existentã în prezent - judeţ, municipiu, oraş, comunã - identificatã prin denumirea acesteia, însoţitã de denumirea exactã a strãzii şi a numãrului, eventual al codului poştal şi alte elemente de identificare care sã permitã localizarea neechivocã. Pct. 28. - Redactarea textului privind adresa unde plata urmeazã sã fie fãcutã nu se poate face pe diagonala titlului sau sub semnãtura trãgãtorului. Pct. 29. - În ceea ce priveşte numele beneficiarului sau purtãtorului se vor respecta condiţiile privitoare la redactarea numelui trasului de la pct. 23 şi pct. 24 din prezentele norme-cadru. Pct. 30. - Cambiile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii pentru a permite: a) calculul datei scadenţei (în cazul scadenţei la o anumitã perioadã de la data emiterii); b) constatarea capacitãţii legale a semnatarilor în momentul aplicãrii semnãturii pe titlu; c) determinarea drepturilor semnatarilor privind acţiunea cambialã împotriva obligaţilor cambiali (protest, regres etc.). Pct. 31. - Data emiterii trebuie sã fie unicã, posibilã şi certã, chiar dacã pe cambie figureazã mai mulţi trãgãtori. Pct. 32. - Data înscrisã pe titlu este prezumatã, certã şi opozabilã tuturor pânã la proba contrarie. Pct. 33. - Locul emiterii trebuie sã figureze alãturi de data emiterii titlului. Pct. 34. - Semnãtura trãgãtorului trebuie sã fie autografã, manuscrisã şi redactatã cu pixul sau cu cernealã neagrã sau albastrã la sfârşitul textului cambiei. Pct. 35. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta cambii în care numele trãgãtorului este redactat clar. Prin numele trãgãtorului se înţelege numele şi prenumele persoanei fizice aşa cum se aflã acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice aşa cum se aflã aceasta înscrisã în Registrul comerţului. Pct. 36. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare pot cere ca titlurile cambiale sã poarte ştampilele persoanelor juridice implicate în lanţul cambial respectiv, aplicate clar. Lipsa ştampilei nu afecteazã valabilitatea titlului. Simpla ştampilã a unui trãgãtor, persoanã juridicã, neînsoţitã de semnãtura reprezentantului autorizat al acesteia, anuleazã titlul. Pct. 37. - Trãgãtorul poate recurge la forma autenticã a cambiei sau la darea unei împuterniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzând un nume de persoanã fizicã nu este permisã, ducând la anularea titlului.---------- În temeiul <>art. 2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Titlul cãruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arãtate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afarã de cazurile arãtate în alineatele ce urmeazã. Cambia fãrã arãtarea scadenţei este socotitã plãtibilã la vedere. În lipsa unei arãtãri speciale, locul arãtat lângã numele trasului este socotit loc de platã şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului. Cambia care nu aratã locul unde a fost emisã se socoteşte semnatã în locul arãtat lângã numele trãgãtorului. Dacã în cambie sunt arãtate mai multe locuri de platã, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau platã la oricare din aceste locuri." Pct. 38. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor cambii cãrora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege. Aceastã reglementare a activitãţii va fi general-valabilã, cu excepţia urmãtoarelor cazuri: a) în situaţia în care indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe titlu, cambia se considerã ca fiind plãtibilã la vedere; b) în situaţia în care indicarea locului de platã nu se face în mod expres pe titlu, se considerã ca loc de platã a cambiei locul indicat lângã numele trasului, prezumat a fi în acelaşi timp şi loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea noţiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementãrile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 4 şi art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin); c) în situaţia în care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângã numele trãgãtorului.---------- În temeiul <>art. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia poate fi la ordinul trãgãtorului însuşi. Ea poate fi trasã asupra trãgãtorului însuşi. Ea poate fi trasã pentru contul unui terţiu." Pct. 39. - În situaţia în care o cambie este trasã la ordinul trãgãtorului însuşi, acesta se aflã şi în poziţia de beneficiar al cambiei. Pct. 40. - În situaţia în care o cambie este trasã asupra trãgãtorului însuşi, acesta se aflã şi în poziţia de tras. În cazul efectuãrii unor operaţiuni cu cambii trase asupra trãgãtorului însuşi, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor face verificãri suplimentare urmãrind ca aceste titluri sã aibã la bazã operaţiuni reale. Pct. 41. - O cambie poate fi trasã pentru contul unui terţ în situaţia în care între trãgãtorul şi beneficiarul cambiei nu existã o relaţie directã, între ei interpunându-se un terţ care nu este expres indicat pe cambie şi faţã de care trãgãtorul are o datorie. În acest caz, trãgãtorul completeazã pe cambie numele beneficiarului, la cererea expresã a terţului care are o datorie anterioarã faţã de beneficiarul indicat. Pct. 42. - Trãgãtorul pentru contul terţului îşi asumã obligaţiile pe care le are orice trãgãtor faţã de beneficiarul unei cambii şi purtãtorii ulteriori ai acesteia.---------- În temeiul <>art. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia poate fi plãtitã la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliazã, fie în altã localitate. Dacã în cambie nu se prevede de cãtre tras cã plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune cã ea va fi fãcutã de acesta din urmã." Pct. 43. - Se prezumã cã locul plãţii este întreg teritoriul localitãţii indicate în cambie în acest scop. În absenţa unei astfel de indicaţii se considerã ca loc al plãţii întreg teritoriul localitãţii înscrise lângã numele trasului conform art. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 44. - Dacã, pe lângã localitate, nu se indicã şi adresa exactã, atunci societãţile bancare pot prezenta cambiile la platã astfel: a) fie la domiciliul trasului; b) fie la domiciliul persoanei desemnate expres pe titlu sã plãteascã pentru ea; c) fie la domiciliul acceptantului sau al unei alte persoane desemnate expres pe titlu sã plãteascã pentru acceptant; d) fie la domiciliul celui "indicat la nevoie". Pct. 45. - În cazul în care cambia cuprinde o clauzã expresã prin care ea este plãtibilã la domiciliul unui terţ (cambie domiciliatã), se prezumã cã plata va fi efectuatã de cãtre terţ. Pct. 46. - Domiciliul terţului se poate afla fie în aceeaşi localitate în care îşi are domiciliul trasul, fie în altã localitate. Pct. 47. - În situaţia în care cambia este plãtibilã la domiciliul trasului, cu ocazia acceptãrii, acesta poate indica o altã adresã în localitatea respectivã fãrã a avea dreptul de a schimba localitatea. Pct. 48. - Clauza domicilierii poate fi inseratã în titlu fie de cãtre trãgãtor, cu ocazia emiterii titlului, fie de cãtre tras cu ocazia acceptãrii cambiei, pentru ca plata sã nu fie cerutã la domiciliul sãu. Pct. 49. - Domicilierea fãcutã de un girant va fi socotitã de societãţile bancare ca nescrisã (inexistentã). Pct. 50. - În prezentele norme-cadru prin domiciliu se înţelege adresa exactã la care persoana fizicã domiciliazã sau la care persoana juridicã îşi are sediul principal (vezi comentariul din prezentele norme-cadru privind art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin).---------- În temeiul <>art. 5 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Într-o cambie plãtibilã la vedere sau la un anume timp de la vedere, trãgãtorul poate stipula cã suma va fi producãtoare de dobândã. În orice altã cambie aceastã stipulaţiune se socoteşte nescrisã. Cifra dobânzii va trebui sã fie arãtatã în cambie; în lipsa acestei arãtãri stipulaţiunea se socoteşte nescrisã. Dobânda curge de la data emisiunii cambiei dacã o altã datã nu este arãtatã." Pct. 51. - Pentru ca dobânzile datorate de obligatul principal sã fie determinate şi sã nu rãmânã la discreţia posesorului titlului, este obligatorie înscrierea ratei dobânzii în chiar textul cambiei. Pct. 52. - În cazul în care pe o cambie plãtibilã la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusã o menţiune referitoare la dobândã, dar din textul cãreia lipsesc indicaţiile precise privind nivelul sau suma acesteia, menţiunea se considerã ca şi cum nu ar fi fost scrisã. Pct. 53. - Menţiunea expresã privind dobânda trebuie sã cuprindã: a) expresia "suma este purtãtoare de dobândã"; b) cã nivelul dobânzii este de ...... % (rata dobânzii); c) cã dobânda curge de la data de .............. . Menţiunile a) şi b) trebuie sã figureze expres şi cumulativ în textul cambiei la care s-a fãcut referire mai sus cu respectarea condiţiilor de redactare. Menţiunea c) poate sã lipseascã. Dacã sunt întrunite cumulativ menţiunile a) şi b) şi chiar dacã lipseşte menţiunea c), dobânda se considerã curgând implicit de la data emiterii.---------- În temeiul <>art. 6 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã într-o cambie suma de platã este scrisã în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de platã este cea scrisã în litere. Dacã suma de platã este scrisã de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de platã este suma cea mai micã." Pct. 54. - Suma de platã va putea fi trecutã în orice parte de pe faţa (recto) cambiei, în cadrul textului acesteia, dar nu în diagonalã sau sub semnãtura trãgãtorului, cu condiţia ca între aceastã sumã şi declaraţia cambialã sã poatã fi stabilitã o legãturã. Pct. 55. - Pentru a fi evitat riscul falsificãrii cambiilor, nu vor fi acceptate decât cambii având suma de platã indicatã atât în litere, cât şi în cifre, cu un scris cât se poate de clar şi fãrã alterãri ale textului în litere sau cifre. Pct. 56. - În cazul în care existã deosebiri între suma scrisã în cifre şi cea scrisã în litere, suma de platã va fi suma redactatã în litere. Pct. 57. - În cazul în care suma de platã este înscrisã de mai multe ori pe faţa cambiei, fie în cifre, fie în litere, suma care se va plãti va fi suma cea mai micã.---------- În temeiul <>art. 7 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã cambia poartã semnãturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnãturi false sau semnãturi ale unor persoane imaginare, ori semnãturi care pentru orice alt motiv, nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cãrora ea a fost semnatã, obligaţiunile celorlalţi semnatari rãmân totuşi valabile." Pct. 58. - În activitatea lor, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor respecta esenţa şi consecinţele principiului independenţei semnãturilor cambiale, în vederea facilitãrii circulaţiei cambiilor, care ar fi dificilã dacã s-ar cerceta validitatea obligaţiilor asumate anterior cu ocazia fiecãrei transmisiuni, semnãturile de pe cambie fiind considerate independente ca şi obligaţiile cambiale. Pct. 59. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor considera ca semnãturi care nu sunt legal valabile pe cambie semnãturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnãturile false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori în numele cãrora titlul a fost semnat. Obligaţiile celorlalţi semnatari capabili din punct de vedere juridic rãmân totuşi valabile.---------- În temeiul <>art. 8 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Orice semnãturã cambialã trebuie sã cuprindã numele şi pronumele sau firma celui care se obligã. Este totuşi valabilã semnãtura în care pronumele este prescurtat sau arãtat numai prin iniţialã." Pct. 60. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta în cadrul operaţiunilor lor numai cambii în care semnãturile celor care se obligã sunt executate pe titlu în condiţiile pct. 34 - 37 din prezentele norme-cadru. Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta numai cambii care au semnãtura explicatã. Semnãtura explicatã cuprinde integral numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice şi numele şi prenumele reprezentantului sãu legal care se obligã prin cambie în condiţiile prezentelor norme-cadru. Semnãtura în care prenumele este prescurtat sau indicat prin iniţiale este valabilã.---------- În temeiul <>art. 9 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cine pune semnãtura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei şi, dacã a plãtit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regulã se aplicã reprezentantului care a depãşit împuternicirea sa." Pct. 61. - Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care şi-a depãşit împuternicirile date pentru un anumit titlu este obligat personal, în ambele cazuri pentru întreaga sumã arãtatã pe titlu. Pct. 62. - În cazul în care un titlu a fost plãtit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care şi-a depãşit împuternicirile date pentru titlul respectiv, acesta are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul.---------- În temeiul <>art. 10 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Orice persoanã se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacã mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii." Pct. 63. - Obligaţia cambialã poate fi asumatã prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, cãruia nu îi pot fi opuse excepţiile ce puteau fi opuse reprezentatului sãu care rãmâne principalul obligat într-o cambie. Pct. 64. - Posesorul titlului se va prezenta reprezentatului sau mandantului pentru ca acesta sã îndeplineascã obligaţiile cambiale luate în numele sãu de reprezentant sau de mandatar. Pct. 65. - O persoanã se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu condiţia ca prin mandat general sã se specifice acest drept pentru mandatar. Aceastã acordare de puteri este suficientã, legea necerând un mandat special pentru fiecare obligaţie cambialã. Pct. 66. - Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semneazã cambia trebuie sã rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant. Astfel, semnãtura sa trebuie sã fie precedatã de formula "în calitate de mandatar" sau "prin procurã (p.p.)", cãci altfel ar rezulta cã semnatarul se obligã personal. Redactarea acestei menţiuni trebuie sã fie clarã, mai ales dacã este autografã, cu respectarea condiţiilor de redactare din prezentele norme-cadru.---------- În temeiul <>art. 11 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trãgãtorul rãspunde de acceptare şi de platã. El poate sã se descarce de rãspunderea de acceptare; orice clauzã prin care se descarcã de rãspunderea de platã se socoteşte nescrisã." Pct. 67. - Trãgãtorul este rãspunzãtor de acceptarea şi de plata cambiei. Pct. 68. - Trãgãtorul se poate elibera de rãspunderea pentru acceptarea cambiei. Eliberarea trãgãtorului de rãspunderea pentru acceptarea cambiei trebuie sã rezulte din însuşi textul titlului cambial. Pct. 69. - Trãgãtorul nu se poate elibera în nici un caz de rãspunderea de platã. Menţiuni cu privire la eliberarea trãgãtorului de rãspunderea de platã nu pot fi cuprinse în textul cambial deoarece ar conduce la imposibilitatea acţiunii de regres a beneficiarului sau a purtãtorului titlului faţã de trãgãtor, în cazul neacceptãrii acestuia la platã de cãtre tras sau de cãtre garanţii acestuia.---------- În temeiul <>art. 12 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã o cambie, necomplectatã la emitere, a fost complectatã fãrã a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusã posesorului, afarã numai dacã acesta a dobândit cambia cu rea-credinţã sau dacã a sãvârşit o greşealã gravã în dobândirea ei. Posesorul decade din dreptul de a complecta cambia în alb dupã trei ani de la data emisiunii cambiei. Asemenea decãdere nu este opozabilã posesorului de bunã-credinţã, cãruia titlul i-a fost transmis complectat." Pct. 70. - Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnãtura trãgãtorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 71. - Menţiunile care lipsesc vor trebui sã fie completate atunci când posesorul prezintã titlul la platã, fiind obligatoriu ca o cambie în alb sã aibã completat numele ultimului posesor în momentul plãţii. Pct. 72. - Primitorul cambiei în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fãrã a mai fi necesarã intervenţia trãgãtorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odatã cu predarea titlului. În acest scop, o datã cu predarea titlului se va adãuga şi o clauzã, care va trebui sã fie astfel fãcutã încât sã poatã întregi voinţa semnatarului titlului. Aceastã clauzã va fi redactatã astfel: a) "Înaintea plãţii posesorul va completa cambia" - în cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia; sau b) "Înaintea plãţii posesorul va completa cambia, fãrã a depãşi ..." - în cazul dreptului limitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia. Limitarea dreptului posesorului cambiei în alb de a completa titlul respectiv se va face în legãturã cu una sau mai multe din cele opt menţiuni obligatorii prevãzute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, respectând standardele de conţinut din prezentele norme-cadru. De asemenea, posesorul poate completa o cambie în alb destinatã de el sã fie o cambie la vedere sau la un anume timp de la vedere cu menţiuni privind limitãri ale clauzei de dobândã. Pct. 73. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta cambii în alb necompletate la momentul intrãrii în portofoliul lor. Pct. 74. - Cu ocazia completãrii cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie sã respecte întocmai înţelegerile dintre trãgãtor şi beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului. Pct. 75. - Posesorului de bunã-credinţã nu i se poate imputa nerespectarea înţelegerilor dintre trãgãtor şi beneficiar exprimate prin cambia în alb la momentul emiterii acesteia, dacã titlul a fost completat în mod abuziv de cãtre beneficiar sau de cãtre un alt posesor al titlului. Pct. 76. - Nerespectarea înţelegerilor stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completãrii titlului, va putea fi opusã posesorului care a dobândit cambia cu rea-credinţã sau a sãvârşit o greşealã gravã în dobândirea ei. Banca Naţionalã a României şi oricare societate bancarã, cãrora le-a fost notificat oficial de cãtre un trãgãtor faptul cã o cambie în alb emisã de el a fost completatã abuziv şi apoi pusã în circulaţie, nu pot primi acest titlu chiar dacã el le este prezentat în vederea plãţii de cãtre un posesor de bunã-credinţã. Pct. 77. - Completarea cambiei în alb se va putea face în orice moment, însã anterior prezentãrii acesteia la platã şi dresãrii protestului în cazul refuzului plãţii. Pct. 78. - Completarea cambiei în alb va trebui sã se efectueze în termen de trei ani de la data realã a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sã decadã din dreptul de a-l completa dupã expirarea lui, decãdere care poate fi invocatã atât de trãgãtor, cât şi de oricare dintre debitorii cambiali. Pct. 79. - Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin convenţia pãrţilor. Cap. II DESPRE GIR---------- În temeiul <>art. 13 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia, chiar dacã nu a fost expres trasã la ordin, este transmisibilã prin gir. Dacã trãgãtorul a înscris în cambie cuvintele: ,,nu la ordin" sau o expresiune echivalentã, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi fãcut chiar în folosul trasului, indiferent dacã a acceptat sau nu, al trãgãtorului sau al oricãrui alt obligat. Aceştia pot sã gireze din nou cambia." Pct. 80. - Cambiile cuprinzând sau nu menţiunea "la ordin" pot circula prin gir. Pct. 81. - Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferã altei persoane, numitã giratar, printr-o declaraţie scrisã şi subscrisã pe titlu o datã cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat. Dacã trãgãtorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţã ordinare. Ca şi girul, cesiunea de creanţã este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţã (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sãu de creanţã unei alte persoane (numitã cesionar), care va deveni astfel creditor în locul sãu şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedatã. Pct. 82. - Girul poate fi fãcut chiar în folosul trasului, indiferent dacã a acceptat sau nu, al trãgãtorului sau al oricãrui alt obligat. Aceştia pot sã gireze din nou cambia. Pct. 83. - Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţã ordinarã devine opozabilã numai începând din momentul notificãrii ei debitorului sau începând din momentul în care debitorul o acceptã prin act autentic. Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor alte redactãri referitoare la gir sau la cesiunea de creanţã decât expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care sã figureze pe titlu în condiţiile prezentelor norme-cadru. Pct. 84. - De îndatã ce titlul a fost creat cu respectarea condiţiilor de validitate şi de formã cerute de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, el va putea circula prin gir. Pct. 85. - Declaraţia cambialã, necesarã transferãrii titlului, este fãcutã de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar cãruia girantul îi transmisese anterior titlul şi care are capacitatea legalã de a-l gira. Pct. 86. - Menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac de regulã pe spatele (verso) titlului, ceea ce face ca operaţiunea de girare sã mai poarte şi denumirea de andosare. În cadrul exprimãrii scrise privind operaţiunile de "girare" se va folosi exclusiv noţiunea de "girare" şi nu aceea de "andosare". Pct. 87. - În cazul în care cambia a fost creatã cu numele în alb al beneficiarului, este necesarã completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulatã a girurilor. Pct. 88. - Giratarul titlului poate fi orice persoanã care se poate obliga cambial în condiţiile legii, indiferent dacã s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. În acest caz girul este un gir de întoarcere. Pct. 89. - Când titlul este transmis prin girul de întoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de cãtre aceeaşi persoanã atât a calitãţii de creditor, cât şi a calitãţii de debitor principal. Reunirea prin girul de întoarcere a celor douã calitãţi are efect numai pânã la ajungerea la scadenţã a titlului destinat a circula prin gir. Pct. 90. - În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul gireazã în folosul trasului, al trãgãtorului sau al oricãrui alt obligat, aceştia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel: a) dacã girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia şi care la scadenţã are cambia în posesia sa, el devine şi creditor şi debitor cambial şi, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Dacã trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar şi în aceastã calitate poate sã cearã plata de la girant şi de la trãgãtor; b) dacã girul s-a dat în folosul trãgãtorului şi trasul a acceptat cambia, trãgãtorul îi poate cere trasului plata. În cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanţa cambialã se stinge, deoarece trãgãtorul este şi creditor şi debitor al girantului. Pct. 91. - Pe titlu pot fi arãtaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor cambiale se va face de cãtre toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se aflã în posesia titlului poate sã exercite drepturile cambiale. Dacã în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul sã poarte semnãtura tuturor giratarilor care devin astfel, la rândul lor, giranţi. Pct. 92. - Girarea titlului cãtre o societate bancarã poartã denumirea de scontare şi constituie o modalitate prin care posesorul cambiei îşi poate procura prin gir bani, mai înainte de scadenţã.---------- În temeiul <>art. 14 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul trebuie sã fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisã. Girul parţial este nul. Girul "la purtãtor" este echivalent unui gir în alb." Pct. 93. - Girul trebuie sã fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligaţiei cambiale încorporate în titlu. Pct. 94. - Pentru a evita ca circulaţia titlului sã devinã nesigurã şi pentru a apãra pe posesorul lui de eventualele excepţii ce i-ar putea fi opuse, nu se va ţine seama de nici o eventualã condiţionare a girului apãrutã pe titlu. Pct. 95. - Cambia fiind indivizibilã, girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanţei încorporatã în el sã aparţinã girantului, iar cealaltã parte giratarului. Pct. 96. - Girul "la purtãtor", exprimat prin formula "plãtiţi purtãtorului", echivaleazã cu un gir în alb.---------- În temeiul <>art. 15 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul trebuie sã fie scris pe cambie sau pe un adaos (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie sã fie semnat de girant. Girul este valabil chiar dacã beneficiarul nu este arãtat sau dacã girantul a pus numai semnãtura (gir în alb). În acest din urmã caz girul pentru a fi valabil trebuie sã fie scris pe dosul cambiei sau pe adaos." Pct. 97. - Girul poate fi "în plin" sau "în alb". Pct. 98. - Girul "în plin" presupune declaraţia girantului semnatã şi datatã de el, cuprinzând ordinul adresat debitorului principal de a plãti unei anume persoane indicate de girant. Girul "în plin" trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente redactate în condiţiile prezentelor norme-cadru: a) semnãtura girantului, care este elementul esenţial al girului şi care trebuie sã îndeplineascã condiţiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin pentru validitatea unei semnãturi; b) numele giratarului; c) data girãrii;, în cazul lipsei datei girãrii aceasta va putea fi doveditã prin toate mijloacele de probã admise de Codul comercial, art. 57. Pct. 99. - Girul poate fi scris pe spatele (verso) cambiei sau pe un adaos al acesteia denumit "foaie de prelungire" sau "allonge". Pct. 100. - Girul "în plin" poate fi înscris chiar pe faţa titlului, dar în acest caz el trebuie sã cuprindã în afarã de semnãturã şi alte menţiuni care sã deosebeascã girul de oricare altã operaţiune cambialã (acceptare, avalizare). Pct. 101. - Girul "în alb" produce aceleaşi efecte ca şi girul "în plin". Pct. 102. - Girul "în alb" este format numai din semnãtura girantului, pusã pe spatele cambiei sau pe adaosul acesteia. Nu este permisã înscrierea girului "în alb" pe faţa titlului, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea. Pct. 103. - Girul "în alb" permite posesorului cambiei sã o transmitã fãrã a lua asupra sa vreo rãspundere cambialã, deoarece numele sãu nu figureazã pe titlu. Pct. 104. - Girul "în alb" permite darea în gaj a cambiei şi scoaterea ei din gaj mai înainte de scadenţã, fãrã ca aceastã operaţiune sã lase urme pe titlu. Pct. 105. - Girul "în alb" permite prezentarea cambiei la scont.---------- În temeiul <>art. 16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Dacã girul este în alb posesorul poate: 1) sã-l completeze cu propriul sãu nume sau cu numele altei persoane; 2) sã gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane; 3) sã predea cambia unui terţiu fãrã sã completeze girul în alb şi fãrã s-o gireze." Pct. 106. - Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea cãtre giratar a tuturor drepturilor izvorând din titlu, în mod autonom, astfel cã debitorul cambial nu îi va putea opune giratarului excepţiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare şi la platã debitorului cambial şi se va putea îndrepta pe cale de regres împotriva obligaţilor cambiali. Pct. 107. - Transmiterea cambiei prin gir nu implicã şi transmiterea raporturilor materiale care au dat naştere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor între trãgãtor şi tras ce decurg din raportul cambial fundamental şi a raporturilor dintre giranţi şi ceilalţi semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constatã obligaţiile cambiale nu cuprinde şi aceste raporturi. Pct. 108. - Posesorul cambiei cu un gir "în alb" are urmãtoarele posibilitãţi: a) sã-l completeze cu propriul sãu nume; b) sã-l completeze cu numele altei persoane şi în acest caz îl predã acesteia; c) sã gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane; d) sã transmitã cambia unui terţ, fãrã sã completeze girul în alb.---------- În temeiul <>art. 17 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girantul, dacã nu s-a stipulat altfel, rãspunde de acceptare şi de platã. El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu rãspunde faţã de persoanele cãrora cambia a fost ulterior giratã." Pct. 109. - Girantul rãspunde faţã de giratar şi faţã de posesorii titlului pentru acceptarea şi plata titlului, în caz de neplatã la scadenţã din partea debitorului. Pct. 110. - Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea cã giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la scadenţã. În caz de neplatã la scadenţã din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate îndrepta pe cale de regres contra oricãruia dintre obligaţi şi implicit contra oricãruia dintre giranţi. Pct. 111. - Girantul se poate exonera de garanţia de acceptare şi platã faţã de primul giratar şi faţã de ceilalţi giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulã corespunzãtoare, precum: "fãrã garanţie", "fãrã rãspundere" sau "fãrã obligo". Aceastã clauzã va putea fi invocatã de cãtre girant şi numai de cãtre el împotriva oricãrui posesor al titlului. Pct. 112. - Persoana care primeşte o cambie cu o astfel de clauzã dobândeşte proprietatea asupra ei ca şi drepturile care izvorãsc din ea, însã nu va putea exercita acţiunea de regres contra girantului pentru plata titlului. Pct. 113. - Clauza exprimatã printr-una din redactãrile "fãrã rãspundere", "fãrã obligo" sau "fãrã garanţie" poate avea ca scop exonerarea de garanţie numai pentru acceptare sau numai pentru platã; în primul caz girantul rãspunde numai dacã plata nu este efectuatã la scadenţã; în cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de rãspundere în cazul acceptãrii cambiei. Pct. 114. - Girantul poate interzice un nou gir. În cazul în care în textul unui gir este inseratã o astfel de interdicţie prin expresia "fãrã gir ulterior", girantul nu rãspunde faţã de persoanele cãrora cambia le-a fost giratã ulterior, contrar indicaţiilor sale.---------- În temeiul <>art. 18 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Deţinãtorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacã justificã dreptul sãu printr-o serie neîntreruptã de giruri, chiar dacã ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în aceastã privinţã, nescrise. Dacã un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit cã a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb. Dacã o persoanã a pierdut prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justificã dreptul sãu în modul arãtat în alineatul precedent, nu este ţinut sã predea cambia, afarã numai dacã a dobândit-o cu rea-credinţã, sau dacã a sãvârşit o greşealã gravã în dobândirea ei." Pct. 115. - Pentru ca deţinãtorul unei cambii sã fie socotit posesor legitim al titlului este necesar sã existe o serie neîntreruptã a girurilor menţionate pe cambie sau pe adaos ("foaie de prelungire" sau "allonge"). Pct. 116. - Ultimul gir poate fi în alb; în acest caz posesorul cambiei nu mai trebuie sã-l completeze, deoarece existã prezumţia cã el este giratar. Pct. 117. - Posesorul cambiei este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacã este vorba de un gir în alb, atunci posesor poate fi orice persoanã. Pct. 118. - Dacã şirul de giruri este întrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea întreruperii. Pct. 119. - Debitorul cambial nu are dreptul sã verifice dacã girurile sunt reale sau false şi nici dacã emanã de la persoane capabile ori de la cele împuternicite sã le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul sã stabileascã numai identitatea posesorului. Pct. 120. - Prin succesiune neîntreruptã de giruri se înţelege succesiunea în care fiecare gir este semnat de cãtre cel îndreptãţit, adicã fiecare gir este semnat în calitate de girant, de cãtre cel care, în girul precedent, figura ca giratar. Pct. 121. - Dacã în seria girurilor se aflã un gir în alb, semnatarul girului urmãtor este considerat giratarul girului în alb. Pct. 122. - În cazul în care o persoanã pierde, prin orice întâmplare, posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adicã acel posesor care va justifica dreptul sãu printr-o serie neîntreruptã de giruri, nu este obligat sã predea cambia celui care a pierdut-o, cu excepţia situaţiilor în care a dobândit-o cu rea-credinţã sau a sãvârşit o greşealã gravã în dobândirea ei. Pct. 123. - Sarcina administrãrii probelor într-o acţiune în revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului ci reclamantului care va trebui sã dovedeascã faptul cã posesorul este de rea-credinţã sau a sãvârşit o greşealã gravã cu ocazia dobândirii titlului respectiv. Pct. 124. - Girurile şterse sunt considerate ca nescrise, ele neputând servi nici pentru a umple eventualele lacune în şirul girurilor şi nici pentru a-l întrerupe dacã acesta este regulat. Aceste giruri se considerã ca şi cum nu ar fi existat. Pct. 125. - Dacã un gir este şters şi prin aceasta seria este întreruptã, este exclusã legitimitatea formalã a ultimului girant şi deci şi dreptul sãu de creditor cambial. În aceastã situaţie ultimul girant îşi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun. Pct. 126. - Girantul care plãteşte pe cale de regres are dreptul de a şterge girul sãu şi girurile care urmeazã dupã al sãu, cãci giranţii ulteriori lui sunt eliberaţi de obligaţie prin plata fãcutã de el. Pct. 127. - Girantul care se gãseşte în posesia titlului înainte de scadenţã poate şterge girurile, ulterioare unui gir în alb care se gãseşte în şirul acestora, pentru a lua el locul girantului în alb. Aceastã operaţie poate fi fãcutã numai de cãtre acea persoanã care deţine titlul în mod legitim şi nu de cãtre o persoanã care îl posedã în mod abuziv şi vrea ca prin aceasta sã dobândeascã în cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals.---------- În temeiul art. 19 şi <>art. 20 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Art. 19 - Persoanele împotriva cãrora s-a pornit acţiune cambialã nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trãgãtorul sau cu posesorii anteriori, afarã numai dacã posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţã în paguba debitorului. Art. 20 - Dacã girul cuprinde menţiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procurã", sau orice altã menţiune care implicã un simplu mandat, posesorul poate sã exercite toate drepturile izvorând din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procurã. Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "de procurã" nu înceteazã prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacitãţii acestuia." Pct. 128. - Girul care cuprinde una din menţiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procurã", menţiuni care implicã un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procurã), are drept scop sã confere giratarului dreptul de a încasa suma prevãzutã în cambie, la scadenţã sau mai înainte de scadenţã, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz sã îndeplineascã formalitãţile pentru realizarea drepturilor cambiale. Pct. 129. - În cazul girului pentru procurã, giratarul nu poate transmite cambia prin gir altei persoane. Pct. 130. - Dacã totuşi giratarul pentru procurã gireazã la rândul sãu cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procurã, giratarul având dreptul de a-şi substitui o altã persoanã, în calitate de mandatar. Pct. 131. - Giratarul este obligat şi pe deplin legitimat sã exercite drepturile decurgând din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului. Pct. 132. - Debitorii cambiali pot opune giratarului pentru procurã numai excepţiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului. Pct. 133. - În situaţia girului pentru procurã, raporturile între girant şi giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare. Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procurã nu înceteazã prin moartea, incapacitatea sau restrângerea capacitãţii mandantului.---------- În temeiul <>art. 21 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã girul cuprinde menţiunea "valoare în garanţie", "valoare în gaj", sau orice altã menţiune care implicã un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorând din cambie, dar un gir fãcut de el este socotit ca fãcut cu titlul de procurã. Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afarã numai dacã posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţã în paguba debitorului." Pct. 134. - Cambia poate fi datã în garanţie pentru asigurarea unei alte creanţe pe care giratarul o are contra girantului. Aceasta se realizeazã prin inserarea în gir a formulei "în garanţie", "valoarea în gaj", "valoarea în garanţie". Pct. 135. - Posesorul cambiei, în baza unui gir în garanţie, poate exercita toate drepturile ce decurg din titlu, chiar şi în cazul în care creanţa garantatã prin gaj nu este exigibilã. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi şi împotriva girantului sãu, care este faţã de el un debitor cambial. În aceastã situaţie, giratarul nu poate sã transmitã cambia prin gir; dacã ar face aceastã operaţie, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procurã. Pct. 136. - Cambia giratã în garanţie de cãtre girantul care datoreazã o sumã de bani giratarului dã dreptul giratarului sã se despãgubeascã cu preferinţã din suma încasatã în baza titlului, faţã de ceilalţi creditori ai debitorului girant care a dat cambia în gaj. Pct. 137. - Pentru valabilitatea gajului, menţiunea gajãrii titlului va trebui sã fie cuprinsã chiar în gir şi sã poarte semnãtura girantului, gajul bazându-se pe înţelegerea dintre pãrţi şi pe inserarea în acest mod a girului pe titlu. Pct. 138. - Obligaţii cambiali nu vor putea opune posesorului titlului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decât în cazul în care posesorul, primind cambia, a lucrat conştient în paguba debitorului. Prin darea în posesie a titlului, creditorul care ia în gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuând sã aibã un drept autonom, pe care îl exercitã în propriul sãu interes. Pct. 139. - În afarã de prevederile menţionate mai sus şi de situaţia în care existã o convenţie specialã în raporturile dintre giratar şi girant se aplicã regulile de drept comun privitoare la gaj.---------- În temeiul <>art. 22 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul posterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul fãcut posterior protestului de neplatã, sau fãcut dupã trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fãrã datã este socotit, pânã la dovada contrarie, ca fiind fãcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului." Pct. 140. - Girul ulterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior, giratarul dobândind un drept propriu. Pct. 141. - Dacã girul este dat ulterior protestului de neplatã sau dupã trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinarã presupune transferarea creanţei cambiale din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului în aceleaşi condiţii în care se gãsea patrimoniul primului. Pct. 142. - Giratarul este supus, în acest fel de gir, tuturor excepţiilor opozabile girantului. Girantul garanteazã numai existenţa creanţei nu şi plata sumei cambiale, fiindcã nu-şi poate asuma rãspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu şi-a respectat obligaţiile. Pct. 143. - Giratarul va putea exercita toate drepturile aparţinând girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali în momentul scadenţei. Pct. 144. - Girul fãrã datã, fãcut dupã scadenţã, este considerat, pânã la proba contrarie, a fi fost fãcut înaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producând în consecinţã efecte normale. Pct. 145. - Deşi girul este fãcut dupã scadenţã, titlul îşi pãstreazã avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordatã cambiei şi nu posesorului acesteia.---------- În temeiul <>art. 23 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir fãcut posterior protestului de neplatã sau dupã expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenţei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, cãruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei." Pct. 146. - Prin girul fãcut pe titlu ulterior protestului de neplatã, dupã expirarea termenului pentru dresarea protestului sãu pe un act separat alcãtuit în acest sens, chiar anterior scadenţei, creditorul dobândeşte toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include şi dreptul de a uza de procedura de executare cambialã prevãzutã de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi de prezentele norme-cadru. Pct. 147. - Girul dupã protest este asimilat cu girul fãcut prin act separat, atât din punctul de vedere al opozabilitãţii excepţiilor, cât şi din punctul de vedere al efectului executoriu al titlului dobândit, cu alte cuvinte se dobândeşte un drept derivat şi se beneficiazã de procedura de executare prevãzutã de lege. Cap. III DESPRE ACCEPTARE---------- În temeiul <>art. 24 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinãtor poate prezenta trasului, pânã la scadenţã, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia." Pct. 148. - Acceptarea este actul prin care trasul, cãtre care s-a adresat trãgãtorul pentru platã prin emiterea titlului, se obligã sã plãteascã, la scadenţã, suma arãtatã în cambie, posesorului legitim al titlului. Pct. 149. - Prezentarea cambiei la acceptare este facultativã, dacã nu existã o indicaţie expresã în sens contrar în text. Prezentarea la acceptare va putea fi fãcutã oricând, dacã trãgãtorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare va putea fi fãcutã atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinãtor al ei. De aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezultã nici un fel de rãspundere pentru posesor. Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi fãcutã şi în ziua scadenţei. Pct. 150. - Acceptarea trebuie cerutã trasului sau indicatului la nevoie, dacã existã o asemenea indicaţie expresã privind indicatul la nevoie. Pct. 151. - Acceptarea va fi cerutã la domiciliul trasului, prin domiciliu înţelegându-se locul unde acesta îşi are locuinţa sau sediul (art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin). Pct. 152. - Dacã a fost indicatã o persoanã pentru a accepta cambia la nevoie (indicatul la nevoie) şi dacã cambia nu a fost acceptatã de tras, ea trebuie prezentatã şi indicatului la nevoie.---------- În temeiul <>art. 25 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În orice cambie trãgãtorul poate stipula cã ea va trebui sã fie prezentatã spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare. El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afarã numai de cazul în care cambia este plãtibilã la un terţiu sau este plãtibilã într-o altã localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacã este plãtibilã la un anume timp de la vedere. El poate de asemenea sã stipuleze cã prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date. În afarã de cazul când trãgãtorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranţi poate stipula cã va trebui sã fie prezentatã cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare." Pct. 153. - Prezentarea cambiei la acceptarea trasului poate fi obligatorie dacã trãgãtorul insereazã pe titlu o indicaţie expresã în acest sens. Trãgãtorul poate sã fixeze sau sã nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare. Pct. 154. - Oricare dintre giranţi va putea stipula obligativitatea prezentãrii cambiei la acceptare, fixând sau nu un termen pentru aceasta, cu excepţia cazului în care trãgãtorul a interzis prezentarea spre acceptare de la bun început. Giranţii nu vor putea interzice prezentarea la acceptare. Pct. 155. - Dacã posesorul nu prezintã cambia spre acceptare sau nu o prezintã în termenul fixat, el nu se va putea îndrepta, în caz de lipsã de acceptare sau platã, atunci când clauza acceptãrii a fost stabilitã expres de trãgãtor, nici împotriva acestuia, nici împotriva giranţilor. Dacã clauza a fost pusã de un girant, posesorul nu se va putea îndrepta împotriva acestuia. Pct. 156. - Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisã, luând naştere aşa-numita cambie neacceptabilã, cu excepţia cazurilor în care cambia este plãtibilã la un terţ sau în altã localitate decât aceea a domiciliului trasului sau dacã ea este plãtibilã la un anume timp de la vedere. Pct. 157. - Dacã o cambie a fost prezentatã spre acceptare cu toate cã prezentarea a fost interzisã, iar trasul a refuzat acceptarea, trãgãtorul şi giranţii cambiei nu rãspund de lipsa de acceptare.---------- În temeiul <>art. 26 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia plãtibilã la un anume timp de la vedere trebuie prezentatã spre acceptare în termen de un an de la data emisiunii. Trãgãtorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranţi." Pct. 158. - Prezentarea la acceptare este obligatorie în cazul în care cambia este plãtibilã la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentãrii la acceptare începe sã curgã termenul pentru scadenţã. Pct. 159. - Cambia plãtibilã la un anume timp de la vedere trebuie sã fie prezentatã pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii sale, trãgãtorul putând reduce sau prelungi acest termen prin menţiuni exprese în text, în timp ce giranţii pot numai sã reducã acest termen, fãcând, de asemenea, menţiunile cuvenite pe titlu. Pct. 160. - Dacã posesorul unei cambii plãtibile la un anumit timp de la vedere nu prezintã cambia spre acceptare în termen de un an sau în interiorul termenului fixat de trãgãtor, el nu mai are dreptul la nici o acţiune cambialã, faţã de nici un debitor cambial (faţã de trãgãtor sau giranţi fiindcã decade din acţiunea de regres, iar faţã de tras fiindcã acesta nu a acceptat cambia). Pct. 161. - Dacã posesorul nu respectã termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de rãspundere şi, odatã cu el, sunt eliberaţi de rãspundere şi giranţii urmãtori. Trãgãtorul şi giranţii precedenţi nu sunt eliberaţi de rãspundere, deoarece ei sunt supuşi încã acţiunii de regres pânã la trecerea termenului de un an, termen pe care ei nu l-au redus. Pct. 162. - În cazul menţionãrii pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diverşi posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual este obligat sã respecte toate aceste termene, dacã nu doreşte sã renunţe la dreptul de a exercita acţiunea de regres, deoarece exercitarea acestei acţiuni se face în funcţie de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.---------- În temeiul <>art. 27 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trasul poate cere ca o a doua prezentare sã-i fie fãcutã în ziua urmãtoare primei prezentãri. Cei interesaţi nu pot sã se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacã nu este menţionatã în protest. Posesorul nu este dator sã lase trasului cambia prezentatã spre acceptare." Pct. 163. - Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuãrii unor verificãri, ca o nouã prezentare la acceptare a cambiei sã i se facã în ziua urmãtoare primei prezentãri. Pct. 164. - Obiecţii în legãturã cu nesatisfacerea cererii ca titlul sã fie prezentat la o nouã acceptare pot fi ridicate, cu obligaţia ca cei interesaţi sã menţioneze acest fapt în actul de protest. Pct. 165. - Posesorul cambiei nu este obligat sã lase trasului titlul prezentat pentru acceptare, oricare ar fi motivele invocate de tras pentru satisfacerea unei asemenea cereri.---------- În temeiul <>art. 28 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimã prin cuvântul "acceptat" sau orice altã expresiune echivalentã; ea este semnatã de tras. Simpla semnãturã a trasului pusã pe faţa cambiei e socotitã acceptare. Când cambia este plãtibilã la un anume timp de la vedere, sau când ea trebuie prezentatã spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauzã specialã, acceptarea trebuie sã poarte data zilei când este fãcutã, afarã numai dacã posesorul cere ca ea sã poarte data zilei prezentãrii. Dacã acceptarea nu este datatã, posesorul, pentru a pãstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi împotriva trãgãtorului, trebuie sã cearã sã se constate aceastã lipsã printr-un protest fãcut în timp util." Pct. 166. - Pentru respectarea principiului literalitãţii obligaţiei cambiale, acceptarea trebuie sã fie scrisã pe cambie, fie pe faţa (recto), fie pe spatele titlului (verso) şi sã poarte semnãtura trasului. Pct. 167. - Dacã acceptarea este scrisã pe spatele cambiei, ea va trebui întotdeauna sã se exprime prin cuvântul "acceptat" sau expresiile echivalente: "voi plãti", "voi onora". Cuvântul "vãzut" nu este echivalent cu "acceptat". Dacã lipseşte o asemenea indicaţie, semnãtura aplicatã pe spatele cambiei va fi consideratã ca fiind aceea a unui obligat pe cale de regres sau dacã nu i se poate da nici o valoare cambialã, ea va fi socotitã fãrã valoare. Pct. 168. - Dacã acceptarea este fãcutã pe faţa cambiei, este suficientã simpla semnãturã a trasului care va fi echivalentã cu acceptarea. În ceea ce priveşte semnãtura trasului se vor respecta prevederile prezentelor norme-cadru şi ale Legii asupra cambiei şi biletului la ordin privind toate semnãturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale împuterniciţilor persoanelor juridice. Pct. 169. - Pentru ca acceptarea sã poatã produce efecte cambiale ea nu poate fi datã printr-un act separat. Acceptarea prin act separat dã naştere numai unei acţiuni conform dreptului comun. Este lipsitã de valoare cambialã acceptarea fãcutã verbal chiar în faţa martorilor. Pct. 170. - Acceptarea poate fi valabil fãcutã pe un duplicat, dar nu şi pe o copie a cambiei. Pct. 171. - Acceptantul trebuie sã fie aceeaşi persoanã cu trasul. Semnãtura trasului şi a acceptantului trebuie sã fie identice, cu excepţia cazului în care se apeleazã la un indicat la nevoie. Dacã o terţã persoanã acceptã, acceptarea sa nu are nici o valoare juridicã. Pct. 172. - Pentru cambiile plãtibile la un anumit termen de la vedere şi pentru acele cambii care trebuie sã fie prezentate spre acceptare într-un termen stabilit de cãtre trãgãtor sau de cãtre un girant, acceptarea trebuie sã fie datatã. Pct. 173. - Data va trebui sã cuprindã anul, luna şi ziua acceptãrii, cu excepţia cazului în care posesorul solicitã ca data înscrisã sã fie data prezentãrii. În cazul în care trasul refuzã sã dateze, posesorul este obligat sã constate data prezentãrii sale printr-un protest de nedatare. Acesta este unicul mijloc de a proba data acceptãrii, necesarã posesorului pentru a putea pãstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi a trãgãtorului.---------- În temeiul <>art. 29 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea trebuie sã fie necondiţionatã; trasul o poate însã rãstfrânge la o parte din sumã. Orice altã modificare adusã prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptantul rãmâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptãri." Pct. 174. - Acceptarea trebuie sã fie necondiţionatã, orice modificare adusã prin ea menţiunilor cuprinse în cambie, în afarã de aceea referitoare la sumã, socotindu-se ca refuz de acceptare. Acceptantul rãmâne totuşi obligat în limitele acestei acceptãri. Pct. 175. - Acceptantul poate restrânge acceptarea la o sumã mai micã decât aceea prevãzutã în cambie. Pct. 176. - Dacã acceptarea a fost datã pentru o sumã mai micã, posesorul acesteia nu o poate refuza, pentru cã acceptarea îi foloseşte nu numai lui, ci şi celorlalţi obligaţi cambiali. Pentru restul sumei neacceptate, posesorul are acelaşi drept ca şi în cazul lipsei de acceptare.---------- În temeiul <>art. 30 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã trãgãtorul a arãtat în cambie un loc de platã, altul decât cel al domiciliului trasului, fãrã însã sã arate un terţiu la care plata trebuie sã fie fãcutã, trasul îl va putea arãta odatã cu acceptarea. În lipsa unei atari arãtãri, acceptantul este socotit cã s-a obligat sã plãteascã el însuşi la locul plãţii. Când cambia este plãtibilã la domiciliul trasului, acesta poate sã arate în acceptare o adresã în aceeaşi localitate unde plata trebuie sã fie fãcutã." Pct. 177. - În cazul în care trãgãtorul unei cambii indicã un loc de platã, altul decât cel al domiciliului trasului, fãrã a indica însã şi persoana care trebuie sã facã plata, acceptantul unei astfel de cambii domiciliate are obligaţia ca, o datã cu acceptarea, sã arate şi persoana care va face plata la locul indicat de trãgãtor. Pct. 178. - În cazul în care acceptantul nu onoreazã obligaţia de la punctul precedent, se prezumã cã acceptantul înţelege sã plãteascã el însuşi la locul indicat pentru platã. Pct. 179. - Atunci când cambia este plãtibilã la domiciliul sãu, o datã cu acceptarea, trasul are dreptul de a indica un alt loc de platã, adicã o altã adresã unde se va efectua plata, cu condiţia ca aceasta sã se afle în aceeaşi localitate.---------- În temeiul <>art. 31 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Prin acceptare trasul se obligã a plãti cambia la scadenţã. În caz de neplatã posesorul, chiar dacã este trãgãtor, are împotriva acceptantului o acţiune cambialã directã pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54. Trasul care a acceptat rãmâne obligat, chiar dacã nu a avut cunoştinţã de falimentul trãgãtorului." Pct. 180. - Prin acceptare trasul se obligã a plãti cambia la scadenţã. Pct. 181. - Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal în lanţul obligaţiilor cambiale. Pct. 182. - Obligaţia trasului de a plãti cambia asumatã prin acceptare este valabilã şi în situaţia în care trãgãtorul este declarat în stare de faliment, chiar dacã acceptantul nu a cunoscut acest lucru în momentul acceptãrii. Pct. 183. - În cazul în care cambia este acceptatã şi, la data scadenţei, posesorul întâmpinã un refuz de platã, acesta (posesorul), chiar dacã este trãgãtor, poate recurge la o acţiune cambialã directã pentru tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi art. 54 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin.---------- În temeiul <>art. 32 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã acceptarea scrisã pe cambie de cãtre tras este ştearsã de cãtre acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotitã refuzatã. Ştergerea se socoteşte pânã la dovada contrarie cã a fost fãcutã înainte de restituirea titlului. Totuşi, dacã trasul a adus, prin scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricãrui alt semnatar cã a acceptat, el este ţinut cãtre aceştia în limitele acestei acceptãri." Pct. 184. - Acceptantul poate reveni asupra acceptãrii sale pânã în momentul în care restituie titlul posesorului legal al acestuia. Din momentul în care cambia a fost înapoiatã de acceptant personal sau a intrat fãrã ştiinţa şi fãrã voia sa în mâna posesorului sãu legitim, acceptantul este obligat cambial şi nu mai poate reveni asupra semnãturii sale. Pct. 185. - Dacã acceptarea scrisã pe cambie de cãtre tras este ştearsã de cãtre acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este consideratã refuzatã. Pct. 186. - Pânã la proba contrarie, se prezumã cã ştergerea acceptãrii a fost fãcutã înainte de remiterea titlului posesorului sãu legitim, în afarã de cazul când acceptantul a adus la cunoştinţã în scris posesorului cambiei sau oricãrui alt semnatar cã a acceptat cambia, situaţie în care ştergerea acceptãrii nu le mai poate fi opusã acestora de cãtre acceptant. Cap. IV DESPRE AVAL---------- În temeiul <>art. 33 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Plata unei cambii poate fi garantatã printr-un aval pentru întreaga sumã sau numai pentru o parte din ea. Aceastã garanţie poate fi datã de un terţiu sau chiar de un semnatar al cambiei." Pct. 187. - Avalul este o garanţie personalã prin care o persoanã, denumitã avalist, adicã acela care dã avalul, garanteazã obligaţia unuia dintre obligaţii cambiali, direcţi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toatã suma menţionatã pe titlu sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenţa mãcar formalã a obligaţiei, al cãrei accesoriu este. Pct. 188. - Aceeaşi persoanã poate beneficia de mai multe avaluri. Între avaliştii care garanteazã pentru aceeaşi persoanã nu existã nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun. Pct. 189. - Raporturile dintre avalist şi avalizat nu au caracter cambial, ele putând izvorî din raporturi variate existente între ei sau între aceştia şi posesorul cambiei. Pct. 190. - Avalul va putea fi dat, fie de cãtre un terţ, fie chiar de cãtre un semnatar al cambiei. Avalul nu va putea fi dat de trãgãtor sau acceptant, deoarece aceştia s-au obligat deja cambial faţã de persoanele faţã de care s-ar mai putea obliga încã o datã prin aval. Pct. 191. - Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai faţã de posesorii care dobândesc cambia ulterior semnãturii sale. Pct. 192. - Avalul va putea fi dat chiar pentru o obligaţie viitoare, cu condiţia, însã, ca avalistul sã intervinã ulterior în obligaţia cambialã. Pct. 193. - Avalul va putea fi dat şi pentru o cambie în alb, cu condiţia completãrii titlului mai înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el. Pct. 194. - Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie sã aibã capacitatea juridicã deplinã. Pct. 195. - Avalul va putea fi dat pentru întreaga sumã arãtatã pe titlu sau numai pentru o parte din ea.---------- În temeiul <>art. 34 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Avalul se dã pe cambie sau pe adaos. El se exprimã prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice altã formulã echivalentã şi este semnat de avalist. Avalul este socotit cã rezultã din simpla semnãturã a avalistului pusã pe faţa cambiei, afarã numai dacã semnãtura este a trasului sau a trãgãtorului. Avalul trebuie sã arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arãtãri se socoteşte dat pentru trãgãtor." Pct. 196. - Avalul se dã pe cambie sau pe un adaos la titlu utilizându-se expresiile "pentru aval" sau "pentru garanţie", "pentru fidejusiune" urmate de semnãtura avalistului sau a împuternicitului sãu. Pct. 197. - Semnãtura avalistului, ca orice altã semnãturã cambialã, trebuie sã îndeplineascã condiţiile prevãzute de art. 8 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi în pct. 34 - 37 şi pct. 60 din prezentele norme-cadru. Pct. 198. - Avalul nu se poate da sub condiţie şi nu poate aduce schimbãri privind elementele fundamentale ale datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa. Pct. 199. - În cazul în care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele unei fidejusiuni obişnuite. Pct. 200. - Avalul poate fi dat şi pe o copie sau pe un duplicat şi poate fi redactat de mânã cu pixul, cu cernealã, chiar de avalist sau de o altã persoanã, dactilografiat sau imprimat cu o ştampilã. În orice situaţie este însã obligatoriu ca formula de avalizare sã fie urmatã de semnãtura manuscrisã a avalistului. Pct. 201. - Avalul va putea fi dat printr-o simplã semnãturã a avalistului pusã pe faţa titlului, cu condiţia ca semnãtura respectivã sã nu aparţinã trãgãtorului, trasului sau acceptantului. Atunci când avalul este dat pe spatele titlului, pentru a nu se confunda cu girul, este necesarã pe lângã semnãtura avalistului şi adãugarea unei formule de genul: "pentru aval" sau "pentru garanţie". Pct. 202. - Avalistul este obligat sã indice persoana pentru care dã avalul. În cazul în care nu îndeplineşte aceastã obligaţie se prezumã cã avalul este dat pentru trãgãtor, ca fiind persoana care elibereazã de rãspundere cel mai mare numãr de persoane obligate, fãrã a fi admisã proba contrarã.---------- În temeiul <>art. 35 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat. Obligaţiunea sa este valabilã chiar dacã obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulã din orice altã cauzã decât un viţiu de formã. Când avalistul plãteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, cum şi împotriva acelora care sunt ţinuţi cãtre acesta din urmã, în temeiul cambiei." Pct. 203. - Avalistul are o obligaţie identicã, cu acelaşi cuprins şi cu aceeaşi întindere ca şi cea garantatã, el fiind garantul unui semnatar al cambiei. Pct. 204. - Dacã debitorul avalizat este trasul, avalistul nu poate sã opunã posesorului titlului, aşa cum nu poate nici trasul, lipsa prezentãrii cambiei la scadenţã sau lipsa protestului. Prevederile acestui punct din prezentele norme-cadru nu se aplicã în cazul cambiilor la vedere sau la un timp de la vedere. Pct. 205. - Avalistul nu poate opune posesorului titlului excepţiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Avalistul nu poate sã opunã posesorului excepţiile rezultate din raporturile sale personale cu trãgãtorul titlului. Pct. 206. - Toate consecinţele de mai sus privind inopozabilitatea excepţiilor sunt înlãturate în folosul avalistului, ori de câte ori posesorul nu este de bunã-credinţã în sensul cã a cunoscut excepţia respectivã, a cunoscut diferite vicii de formã ale obligaţiei cambiale sau a cunoscut vicii de semnãturã. Pct. 207. - Obligaţia avalistului este o obligaţie cambialã autonomã, în sensul cã avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacã ele existã, dar în nici un caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţã de posesorul cambiei. Posesorul poate sã se îndrepte direct în contra avalistului fãrã a mai fi respectatã ordinea din dreptul civil, cãci obligaţia acestuia este o obligaţie autonomã şi solidarã. Pct. 208. - Avalistul poate sã opunã posesorului titlului excepţiile pe care debitorul avalizat le avea contra acestuia. În acest sens, avalistul unui girant nu poate fi urmãrit atâta timp cât cambia nu a fost prezentatã trasului spre acceptare sau platã şi protestul nu a fost dresat. De asemenea, el nu va putea fi urmãrit dacã aceste formalitãţi nu au fost îndeplinite în termenele legale. Pct. 209. - Atunci când semnãtura debitorului garantat este falsã, avalul este valabil, cãci titlul circulã ca şi cum ea ar fi adevãratã. Pct. 210. - Când posesorul a pierdut acţiunea cambialã sau titlul este nul pentru o cauzã oarecare, obligaţia avalistului se stinge, deoarece el a înţeles sã se oblige numai ca avalist. Pct. 211. - Avalul intervenit dupã scadenţa cambiei nu produce efectele cambiale pe care le-ar fi produs înainte de scadenţã, ci numai efectele unei simple fidejusiuni. Pct. 212. - Avalistul care a plãtit cambia dobândeşte toate drepturile izvorând din cambie împotriva celui garantat (avalizat), cât şi a celor obligaţi cãtre acesta din urmã în temeiul cambiei. Pct. 213. - Avalistul apare ca un debitor de regres dupã ce a plãtit el se poate îndrepta, la alegere, în contra tuturor celor obligaţi faţã de el sau numai în contra unuia dintre aceştia. Pct. 214. - Obligaţii cambiali pot opune avalistului care a plãtit numai excepţiile personale faţã de el, nu şi excepţiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului. Pct. 215. - Termenul în care trebuie exercitatã acţiunea în contra avalistului este în funcţie de poziţia pe care o are în cambie avalistul, dupã cum a garantat pe unul dintre debitorii de regres, trãgãtor sau girant sau a garantat pe acceptant, caz în care acţiunea contra sa poate dura trei ani. Pct. 216. - În cazul preschimbãrii titlului în forma sa materialã, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cambiei, continuã sã rãmânã obligat pentru conţinutul vechii cambii. Fac excepţie cazurile în care: cambia a fost retrasã de debitor; cambia a rãmas în mâinile creditorului, dar acesta a luat mãsurile pentru a pãstra acţiunea sa contra obligaţilor cambiali. Pct. 217. - Avalistului care exercitã procedura de executare nu i se pot opune excepţiile opozabile fostului posesor al titlului. Pct. 218. - Dacã avalistul pierde acţiunea cambialã în contra avalizatului, îi rãmâne la dispoziţie acţiunea derivând din raportul de drept comun care îi leagã, cãci avalul nu a putut schimba, cu excepţia unor dispoziţii exprese ale pãrţilor în sens contrar, raportul fundamental între avalist şi avalizat. Pct. 219. - Obligaţia avalistului poate fi la rândul sãu garantatã printr-un aval. În acest caz, acest al doilea avalist, dacã plãteşte cambia, se poate folosi de procedura cambialã atât în contra primului avalist, cât şi în contra avalizatului şi a obligaţilor cambiali anteriori. Pct. 220. - Lichidarea raporturilor dintre coavalişti se face dupã principiile dreptului comun privind pe codebitorii solidari. Cap. V DESPRE SCADENŢĂ---------- În temeiul <>art. 36 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "O cambie poate fi trasã: La vedere; La un anume timp de la vedere; La un anume timp de la data emisiunii; La o zi fixã. Cambiile cu alte scadenţe sau cu scadenţe succesive sunt nule." Pct. 221. - Scadenţa este termenul la care cambia este exigibilã şi trebuie plãtitã. Pct. 222. - Pentru a nu obliga pe debitorul cambial sã pãstreze suma de platã fãrã limitã de timp, scadenţa trebuie sã fie certã, adicã sã indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul cãruia creditorul trebuie sã se prezinte la platã. Pct. 223. - Scadenţa trebuie sã fie unicã, titlul cu scadenţe succesive fiind nul. Pct. 224. - Scadenţa trebuie sã fie posibilã. Titlurile care poartã o scadenţã anterioarã datei de emitere sau o scadenţã ce nu se poate verifica sunt nule. Pct. 225. - Scadenţa trebuie sã rezulte cu precizie din textul titlului. Pct. 226. - Scadenţa poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o datã fixã.---------- În temeiul <>art. 37 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia la vedere este plãtibilã la prezentare. Ea trebuie prezentatã spre platã în termen de un an de la data sa. Trãgãtorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranţi. Trãgãtorul poate stipula cã o cambie plãtibilã la vedere nu trebuie sã fie prezentatã spre platã înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la aceastã datã." Pct. 227. - Cambia cu scadenţã la vedere este plãtibilã la prezentare şi în orice caz în termenul legal de un an de la emisiune sau în termenul convenţional fixat de trãgãtor care îl poate reduce sau prelungi, sau de cãtre giranţi care nu pot decât sã reducã termenul. Pct. 228. - Dacã trãgãtorul stipuleazã cã o cambie plãtibilã la vedere nu trebuie sã fie prezentatã spre platã înaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge de la acea datã.---------- În temeiul <>art. 38 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Scadenţa unei cambii la un anume timp de la vedere este determinatã, fie de data acceptãrii, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatatã este socotitã faţã de acceptant ca fiind fãcutã în ultima zi a termenului prevãzut pentru prezentare spre acceptare." Pct. 229. - Momentul din care se calculeazã data scadenţei cambiei la un anumit timp de la vedere este determinat de data acceptãrii, sau pur şi simplu, de data vizei pusã de debitor pe cambie care atestã cã posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor. În caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare. În cazul în care a fost omisã precizarea datei prezentãrii, acceptãrii sau a datei dresãrii protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de înfãţişare, adicã ultima zi a termenului de un an prevãzut de art. 37 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin.---------- În temeiul <>art. 39 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Scadenţa unei cambii trasã la una sau mai multe luni de la data emisiunii, sau de la vedere, e socotitã la data corespunzãtoare din luna în care plata trebuie sã fie fãcutã. În lipsã de datã corespunzãtoare, scadenţa va fi în ultima zi a acestei luni. Când o cambie este trasã la una sau mai multe luni şi jumãtate de la datã sau de la vedere, se socotesc mai întâi lunile întregi şi apoi jumãtatea. Dacã scadenţa este fixatã la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege prin aceste termene: prima, a cincisprezecea sau cea din urmã zi a lunii. Expresiunile "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înţelege nu ca una sau douã sãptãmâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective. Prin expresiunea "jumãtate lunã" se înţelege cincisprezece zile." Pct. 230. - Dacã scadenţa este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimatã în zile, sãptãmâni, luni şi ani de la data emiterii. Pct. 231. - Dacã scadenţa este fixatã la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, prin aceste termene se vor înţelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii. Pct. 232. - Expresii ca "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înţeleg nu în sensul de o sãptãmânã sau douã, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective. Pct. 233. - Dacã scadenţa este fixatã pe luni, prin expresii ca "trei luni de la data ......" scadenţa se calculeazã fãrã a ţine seama de variaţia numãrului de zile calendaristice ale fiecãrei luni. În cazul concret considerat, scadenţa are loc în ziua calendaristicã corespunzãtoare a lunii stabilite. Pct. 234. - Dacã o cambie este scadentã la una sau mai multe luni şi jumãtate de la o anumitã datã sau de la vedere, se calculeazã mai întâi lunile întregi şi apoi jumãtatea, în sensul prevederilor punctelor precedente din prezentele norme-cadru. Pct. 235. - Dacã o cambie este scadentã într-un anumit an sau peste un numãr de ani, atunci scadenţa va fi în ziua şi luna anului indicat, care vor corespunde numãrului zilei şi lunii emiterii.---------- În temeiul <>art. 40 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când o cambie este plãtibilã la o zi fixã într-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadenţei se considerã fixatã dupã calendarul locului de platã. Când o cambie trasã între douã locuri, având calendare deosebite, este plãtibilã la un anume timp de la data emisiunii, scadenţa se stabileşte socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de platã, corespunde zilei de emisiune. Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului precedent. Aceste reguli nu sunt aplicabile dacã într-o clauzã a cambiei sau numai din simplele arãtãri ale titlului rezultã intenţiunea de a se adopta reguli deosebite." Pct. 236. - Numãrul de zile calendaristice, în cazul cambiilor plãtibile la un anumit termen de la data emiterii sau de la prezentare, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularitãţi în cazul trecerii de la orarul de varã la cel de iarnã şi invers). Prezentarea cambiei trebuie fãcutã urmând uzanţele tradiţionale şi pe cele internaţionale "la o orã rezonabilã", ceea ce, pentru scopurile prezentelor norme-cadru, se considerã o orã în interiorul orarului de funcţionare al Bãncii Naţionale a României şi al societãţilor bancare. Cap. VI DESPRE PLATĂ---------- În temeiul <>art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Posesorul unei cambii plãtibile la o zi fixã sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sã o prezinte la platã, fie în ziua în care ea este plãtibilã, fie în una din cele douã zile lucrãtoare ce urmeazã. Prezentarea unei cambii la o casã de compensaţii echivaleazã cu o prezentare spre platã." Pct. 237. - Posesorul cambiei plãtibile la o zi fixã sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sã cearã debitorului plata fie în ziua în care este plãtibilã cambia, fie în una din cele douã zile lucrãtoare care urmeazã zilei plãţii. Dacã în intervalul celor douã zile lucrãtoare admise pentru amânarea plãţii peste ziua scadenţei cambiei intervine o sãrbãtoare legalã de o zi sau mai multe, numãrul de zile reprezentând sãrbãtoarea legalã se adaugã toleranţei de douã zile lucrãtoare menţionate. Pct. 238. - În cazul în care posesorul unei cambii nu prezintã titlul respectiv debitorului direct, ci prin intermediul unei case de compensaţie, operaţiunea respectivã este echivalentã cu o prezentare la platã.---------- În temeiul <>art. 42 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia trebuie sã fie prezentatã spre platã la locul şi adresa indicate în cambie. În lipsa arãtãrii unei adrese, cambia trebuie sã fie prezentatã pentru platã: 1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie sã plãteascã pentru el. 2) La domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate în cambie sã plãteascã pentru acesta. 3) La domiciliul celui indicat la nevoie." Pct. 239. - Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadenţã la locul şi adresa indicate pentru platã. Pct. 240. - În cazul în care locul plãţii nu este indicat în textul cambiei, atunci, în baza art. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, va fi considerat ca loc al plãţii locul indicat lângã numele trasului. Pct. 241. - Dacã o cambie a fost acceptatã prin intervenţie, atunci ea trebuie prezentatã la platã şi persoanei care a acceptat-o sau persoanei indicate în titlu sã plãteascã pentru persoana care a acceptat cambia, cãci prin acceptare, persoana care a acceptat prin intervenţie devine debitorul principal pe titlu. Prezentarea la platã se face la domiciliul acestor persoane. În cazul în care cambia cuprinde indicaţi la nevoie, titlul va fi prezentat şi acestora. Pct. 242. - În lipsa indicãrii unei adrese pe cambie, posesorul ei va trebui sã o prezinte trasului sau persoanei indicate în titlu sã plãteascã pentru el, indiferent dacã acesta a acceptat-o sau nu, pentru cã refuzul de acceptare nu poate sã ducã la concluzia cã plata va fi refuzatã. Pct. 243. - Plata va fi cerutã la locuinţa debitorului persoanã fizicã sau la sediul principal al debitorului persoanã juridicã. Nu va fi consideratã ca o prezentare valabilã aceea fãcutã în stradã sau la bursã. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplatã. Pct. 244. - În cazul în care locuinţa sau sediul debitorului nu poate fi gãsit, atunci posesorul trebuie sã cearã plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. În situaţia în care nici prin acest mijloc debitorul nu este gãsit, atunci se va dresa un "protest în vânt", în conformitate cu prevederile art. 68, alin. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin.---------- În temeiul <>art. 43 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trasul care plãteşte cambia poate pretinde ca aceasta sã-i fie predatã cu menţiunea de achitare scrisã de cãtre posesor. Posesorul nu poate refuza o platã parţialã. În caz de platã parţialã trasul poate cere sã i se facã pe cambie menţiune de aceastã platã şi sã i se dea o chitanţã." Pct. 245. - La cererea trasului, o datã cu primirea plãţii, posesorul cambiei este obligat sã predea titlul pe care a înscris menţiunea "achitat". Pct. 246. - În cazul în care trasul solicitã o chitanţã separatã de titlu prin care sã se probeze efectuarea plãţii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act. Pct. 247. - În situaţia în care, o datã cu efectuarea plãţii, trasul nu solicitã nici înscrierea menţiunii "achitat" pe cambie, nici o chitanţã separatã dovedind plata, atunci posesorul va restitui cambia fãrã a mai efectua nici o operaţiune. Restituirea voluntarã a titlului debitorului de cãtre creditor constituie dovada eliberãrii acestuia şi a codebitorilor sãi solidari de obligaţiile cambiale pe care şi le-au asumat. În caz de contestaţie va trebui sã se facã dovada, prin orice mijloc de probã, cã restituirea titlului de cãtre posesor debitorului sãu s-a fãcut în mod voluntar. Pct. 248. - Debitorul poate sã refuze plata ori de câte ori nu i se prezintã cambia. El poate sã refuze plata când din semnãtura pusã de posesor rezultã cã acesta nu este persoana care prin titlu este legitimatã sã cearã plata, conform art. 18 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 249. - În cazul în care cambia este sechestratã de o autoritate judecãtoreascã, posesorul sãu legitim poate cere plata, în baza unui ordin al autoritãţii judecãtoreşti respective. Debitorul care plãteşte devine posesorul titlului în baza acestui ordin al autoritãţii judecãtoreşti. Pct. 250. - În cazul în care, deşi debitorul a plãtit cambia, fãrã însã a-i fi fost eliberatã o chitanţã în acest sens şi fãrã a-i fi fost remis titlul şi acestuia i se solicitã o nouã platã, debitorul poate sã probeze achitarea sumei cu martori şi registre sau acte scrise pe cale legalã în instanţã. Pct. 251. - Posesorul este obligat sã primeascã orice platã parţialã care i se oferã, atâta timp cât cambia nu a fost protestatã, în scopul uşurãrii sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmãriţi decât pentru restul sumei de platã. Posesorul care a primit o platã parţialã pierde dreptul la acţiunea de regres pentru aceastã sumã. Pct. 252. - În cazul în care creditorul solicitã numai o platã parţialã, debitorii cambiali îl pot obliga pe acesta sã primeascã plata integralã, fãcând ofertã realã de platã. Pct. 253. - În cazul plãţii parţiale, posesorul, pentru a-şi conserva dreptul la acţiunea de regres, trebuie sã protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru cã numai în acest mod el se va putea întoarce în contra giranţilor anteriori şi a trãgãtorului. Pct. 254. - Debitorul care a fãcut o platã parţialã nu poate pretinde sã i se remitã cambia achitatã şi chitanţa eliberatã cãtre el în acest sens (cambia chitanţatã), cãci titlul este necesar posesorului pentru restul sumei neplãtite. Posesorul cãruia i s-a fãcut o platã parţialã este obligat sã elibereze debitorului o chitanţã separatã pentru plata fãcutã, fãcând în acelaşi timp o menţiune despre aceasta şi pe cambie, pentru a se putea vedea cã ea nu mai este valabilã decât pentru restul sumei.---------- În temeiul <>art. 44 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul unei cambii nu este ţinut sã primeascã plata înainte de scadenţã. Trasul care plãteşte înainte de scadenţã, o face pe riscul şi pericolul sãu. Acel care plãteşte la scadenţã este valabil liberat, afarã numai dacã nu a fost fraudã sau greşealã gravã din partea sa. El este dator sã verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnãturilor giranţilor." Pct. 255. - Debitorul care plãteşte la scadenţã este valabil eliberat de obligaţia sa cambialã, cu excepţia cazurilor în care plata este o fraudã sau o gravã greşealã a sa. Prin fraudã se înţelege cazul în care trasul plãteşte, deşi cunoaşte sau ar fi putut sã afle, depunând o diligenţã rezonabilã, faptul cã persoana care prezintã titlul la platã l-a dobândit prin rea-credinţã. Pct. 256. - În aplicarea art. 18 şi art. 44 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi în virtutea principiului independenţei şi autonomiei obligaţiilor cambiale, debitorul care plãteşte la scadenţã este obligat sã verifice numai succesiunea regulatã a girurilor, nu şi autenticitatea semnãturilor giranţilor. Pct. 257. - Deşi debitorul nu este obligat sã verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat şi de obligaţia de a verifica dacã identitatea persoanei care prezintã titlul la platã corespunde cu identitatea ultimului giratar prevãzut de titlu. Pct. 258. - Trasul care face plata înainte de scadenţã o face pe riscul şi pericolul sãu, pentru cã s-ar putea sã fie constrâns sã facã o nouã platã în favoarea aceluia care s-ar dovedi, la scadenţa titlului, cã este posesorul legitim al cambiei.---------- În temeiul <>art. 45 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când o cambie este plãtibilã într-o monedã, care nu are curs la locul plãţii, suma poate fi plãtitã în moneda ţãrii, dupã valoarea ei din ziua scadenţei. Dacã debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sã cearã ca suma sã fie plãtitã în moneda ţãrii, fie dupã valoarea din ziua scadenţei, fie dupã valoarea din ziua plãţii. Valoarea monedei strãine este determinatã de uzurile locului de platã. Trãgãtorul poate totuşi sã stipuleze cã suma de platã va fi calculatã dupã un curs indicat în cambie. Regulele aci arãtate nu se aplicã în cazul când trãgãtorul a stipulat cã plata va trebui fãcutã într-o monedã anume arãtatã (clauza de platã efectiv în moneda strãinã). Dacã suma este arãtatã într-o monedã având aceeaşi denumire, dar de o valoare diferitã, în ţara de emisiune, şi în aceea a plãţii, se presupune cã arãtarea se referã la moneda locului de platã." Pct. 259. - Pe orice cambie este obligatorie înscrierea sumei de platã şi a monedei în care urmeazã sã se efectueze plata. Pct. 260. - De regulã, cambia trebuie sã fie plãtitã în moneda locului plãţii, respectiv în lei pentru cambiile plãtibile în România. Excepţie de la aceastã regulã pot fi urmãtoarele douã situaţii: a) trãgãtorul exprimã suma de platã într-o altã monedã decât în lei şi plata urmeazã sã se efectueze în aceastã monedã; b) trãgãtorul exprimã suma de platã într-o altã monedã decât în lei, dar stipuleazã cã plata efectivã se va face în lei la cursul zilei. În cazul de la lit. a) plata se poate face de cãtre tras numai cu condiţia ca trãgãtorul sã posede disponibilul în valuta respectivã. Pentru cambiile aflate în situaţia de la lit. b) şi de la pct. 262, clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilitã la emiterea titlurilor se considerã nule. Pct. 261. - Pentru o cambie aflatã în situaţia de la pct. 260 lit. b), în cazul întârzierii la platã de cãtre debitor, posesorul poate cere, la alegerea sa, ca titlul sã-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua scadenţei, fie la cursul de schimb valutar din ziua plãţii. Pct. 262. - Trãgãtorul poate sã stipuleze pe cambie un curs de schimb valutar în funcţie de care va fi calculatã suma de platã. Pct. 263. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta şi cambiile în care suma de platã este exprimatã într-o monedã strãinã numai cu condiţia ca denumirea monedei strãine sã fie fãcutã complet (dolar S.U.A., dolar Australia, etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan internaţional pentru valutele respective (USD, AUD etc.).---------- În temeiul <>art. 46 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Când cambia nu este prezentatã spre platã în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la altã instituţie legal abilitatã sã efectueze astfel de operaţiuni, pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecãtoria locului de platã." Pct. 264. - În cazul în care posesorul legitim al cambiei nu prezintã titlul la platã debitorului cambial, în termenul prevãzut la art. 40 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, acesta (debitorul cambial) poate consemna suma de platã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, depunând recipisa la judecãtoria locului de platã. Aceastã depunere va fi fãcutã pe cheltuiala şi pe riscul posesorului cambiei în ceea ce priveşte depozitul la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi procedurile de intrare în posesia sumei. Prin aceasta, debitorul se elibereazã legal de obligaţia de platã pe care o avea faţã de beneficiarul cambiei. Cap. VII REGRESUL ÎN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATĂ---------- În temeiul <>art. 47 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acţiunea cambialã este directã sau de regres: directã contra acceptantului şi avaliştilor sãi; de regres contra oricãrui alt obligat." Pct. 265. - În materie cambialã obligatul principal este acceptantul. Pentru exercitarea acţiunii cambiale contra acestuia nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiţii de ordin cambial, cu excepţia aceleia referitoare la prescripţia cambialã. Pct. 266. - Acţiunea cambialã contra acceptantului şi respectiv a avaliştilor sãi este o acţiune cambialã directã. Pct. 267. - Faţã de ceilalţi obligaţi cambiali, pentru a se putea exercita acţiunea cambialã în contra lor, este necesar sã fie îndeplinite urmãtoarele douã condiţii obligatorii: a) constatarea refuzului de platã din partea obligatului principal printr-un act de protest; b) introducerea acţiunii în termen. Pct. 268. - Acţiunea cambialã contra obligaţilor cambiali şi a avaliştilor lor, alţii decât acceptantul şi avaliştii sãi, este o acţiune cambialã de regres.---------- În temeiul <>art. 48 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor, trãgãtorului şi a celorlalţi obligaţi: a) La scadenţã, dacã plata nu a avut loc; b) Chiar înainte de scadenţã: 1) Dacã acceptarea a fost refuzatã în totul sau în parte. 2) În caz de faliment al trasului, fie cã acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plãţi din partea acestuia, chiar dacã încetarea de plãţi nu este constatatã printr-o hotãrâre, dacã urmãrirea bunurilor lui a rãmas fãrã rezultat. 3) În caz de faliment al trãgãtorului unei cambii stipulatã neacceptabilã." Pct. 269. - În cazul în care acceptantul şi avaliştii sãi refuzã o cambie la platã, la scadenţã, posesorul acesteia poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trãgãtorului şi a celorlalţi obligaţi cambiali, cu excepţia acceptantului şi a avaliştilor acceptantului împotriva cãrora se poate îndrepta printr-o acţiune cambialã directã. Pct. 270. - În situaţia în care acceptantul sau avaliştii sãi au plãtit parţial cambia, posesorul va putea face acţiunea de regres numai pentru suma neplãtitã. Pct. 271. - Acţiunea de regres va putea fi exercitatã şi înainte de scadenţã în urmãtoarele cazuri în care efectuarea plãţii este aleatorie: a) dacã acceptarea a fost refuzatã total sau în parte. În situaţia în care trãgãtorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvântului "neacceptabilã", nu se poate acţiona pe cale de regres pentru lipsa de acceptare, pentru cã titlul nu trebuia prezentat la acceptare; b) în caz de faliment al trasului, fie cã acesta a acceptat sau nu; c) în caz de încetare de plãţi din partea trasului, chiar dacã aceasta nu este constatatã printr-o hotãrâre; d) în cazul în care urmãrirea bunurilor trasului a rãmas fãrã rezultat; e) în caz de faliment al trãgãtorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei, care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea trãgãtorului la scadenţã.---------- În temeiul <>art. 49 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Refuzul de acceptare sau de platã trebuie sã fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplatã). Protestul de neacceptare trebuie fãcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacã în cazul prevãzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încã fãcut în ziua urmãtoare. Protestul de neplatã a unei cambii plãtibilã la zi fixã sau la un anume timp de la data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie sã fie fãcut în una din cele douã zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care cambia este plãtibilã. Când cambia este plãtibilã la vedere, protestul trebuie sã fie fãcut în condiţiunile arãtate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare. Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la platã şi de protestul de neplatã. În cazul când trasul a încetat plãţile, fie cã a acceptat sau nu, sau în cazul când o urmãrire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sãu de regres decât numai dupã ce cambia a fost prezentatã trasului spre platã şi dupã ce protestul a fost fãcut. În cazul când trasul, fie cã a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum şi în caz de faliment al trãgãtorului unei cambii stipulate neacceptabilã, prezentarea hotãrârii declarative de faliment este îndestulãtoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres." Pct. 272. - Protestul reprezintã constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al prezentãrii cambiei spre acceptare şi platã. Pct. 273. - Protestul de neacceptare se face în contra trasului şi a indicatului la nevoie pentru acceptare, în cazul în care posesorul cambiei doreşte sã exercite dreptul de regres înainte de scadenţã. Pct. 274. - Protestul pentru lipsa de acceptare va trebui sã fie fãcut în termenele fixate pentru prezentarea la acceptare. Astfel, pentru cambiile cu scadenţã la o datã fixã sau la un anumit termen de la data emiterii, protestul pentru neacceptare va putea fi fãcut pânã în ziua precedentã scadenţei, iar pentru cambiile cu scadenţã la un anumit anumit termen de la prezentare, protestul va putea fi fãcut în termen de un an de la data emiterii (a se vedea şi art. 26 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin). Dacã trasul a cerut, potrivit dispoziţiilor art. 27 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, ca o a doua prezentare sã-i fie fãcutã în ziua urmãtoare primei prezentãri, protestul va putea fi dresat în ziua care urmeazã ultimei zile utile. Pct. 275. - Protestul de neplatã se face contra trasului acceptant, a domiciliatarului (când plata urmeazã a se face printr-un terţ) şi, în subsidiar, contra acceptantului prin intervenţie sau a persoanei indicate în cambie sã plãteascã pentru acceptantul prin intervenţie şi contra indicatului la nevoie pentru platã. Obligaţiile acestora din urmã sunt subsidiare, executarea lor putând fi cerutã numai în caz de refuz din partea trasului. Pct. 276. - Protestul de neplatã a unei cambii plãtibile la o zi fixã sau la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la prezentare trebuie sã fie fãcut în una din cele douã zile lucrãtoare care urmeazã zilei în care cambia este plãtibilã. Pct. 277. - În baza dispoziţiilor art. 37 şi art. 49 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin dacã titlul este plãtibil la vedere, plata va trebui cerutã şi protestul dresat în termenul legal de un an calculat de la data emiterii cambiei. Pct. 278. - Posesorul cambiei care a dresat protestul pentru neacceptarea titlului nu mai este obligat sã se prezinte la platã şi sã dreseze şi un protest de neplatã. Pct. 279. - Situaţia în care trasul, fie cã a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment sau situaţia în care trãgãtorul unei cambii stipulate drept neacceptabilã a fost declarat în faliment este asimilatã cu refuzul de acceptare. De aceea, în locul protestului este suficientã prezentarea sentinţei declarative de faliment pentru a permite posesorului exercitarea acţiunii sau execuţiei de regres. Pct. 280. - În cazurile în care încetarea de plãţi din partea trasului, fie cã acesta a acceptat sau nu titlul, nu a fost constatatã printr-o sentinţã declarativã de faliment sau bunurile trasului au fost urmãrite fãrã rezultat, posesorul cambiei nu poate sã-şi exercite dreptul sãu de regres decât dupã ce titlul a fost prezentat trasului spre platã şi dupã ce protestul a fost dresat.---------- În temeiul <>art. 50 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul trebuie sã încunoştinţeze pe girantul sãu şi pe trãgãtor despre neacceptare sau neplatã, în cele patru zile lucrãtoare ce urmeazã zilei protestului sau zilei prezentãrii, dacã existã stipulaţiunea "fãrã cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele douã zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care a primit încunoştinţarea, sã aducã la cunoştinţa girantului sãu încunoştinţarea primitã, arãtând numele şi adresele acelora care au fãcut încunoştinţãrile precedente; se va urma tot astfel pânã la trãgãtor. Termenele aci arãtate curg de la primirea încunoştinţãrii precedente. Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştinţare este fãcutã unui semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştinţare trebuie sã fie fãcutã, în acelaşi termen, avalistului sãu. În cazul când un girant n-a arãtat adresa sa, sau a arãtat-o într-un mod ilizibil, încunoştinţarea fãcutã girantului care îl precede este îndestulãtoare. Acel care e dator sã facã încunoştinţarea poate sã o facã în orice formã, chiar prin simpla înapoiere a cambiei. El trebuie sã probeze cã a fãcut încunoştinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacã o scrisoare cuprinzând încunoştinţarea a fost predatã poştei în termenul prescris. Acel care nu face încunoştinţarea în termenul mai sus arãtat, nu decade din dreptul de regres; el este rãspunzãtor, dacã va fi locul, de paguba cauzatã prin culpa sa, fãrã însã ca daunele interese sã poatã întrece suma din cambie." Pct. 281. - Procedura de încunoştinţare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neacceptarea sau neplata cambiei va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs titlul. Astfel, posesorul cambiei care a dresat protestul va trebui sã notifice acest fapt girantului sãu şi trãgãtorului, în cele patru zile lucrãtoare care urmeazã protestului sau zilei prezentãrii, dacã a fost inseratã clauza "fãrã cheltuieli". Pct. 282. - Notificarea fãcutã unui semnatar al cambiei trebuie sã fie fãcutã în acelaşi interval de timp şi avalistului sãu. Pct. 283. - Acela care nu îndeplineşte aceastã procedurã de încunoştinţare rãspunde numai de eventualele daune, însã fãrã a pierde dreptul de regres. Aceste daune nu vor putea sã fie mai mari decât suma din cambie.---------- În temeiul <>art. 51 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trãgãtorul, girantul sau avalistul poate prin stipulaţiunea "fãrã cheltuieli", "fãrã protest", sau orice altã expresiune echivalentã, scrisã pe cambie şi semnatã, sã scuteascã pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplatã. Aceastã stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de încunoştinţãrile ce urmeazã a fi fãcute. Dovada neobservãrii termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului. Dacã stipulaţiunea este înscrisã de trãgãtor, ea produce efectele sale faţã de toţi semnatarii; dacã ea este înscrisã de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai faţã de acesta. Dacã, cu toatã stipulaţiunea înscrisã de trãgãtor, posesorul face protestul, cheltuielile rãmân în sarcina sa. Dacã stipulaţiunea a fost înscrisã de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacã a fost fãcut, pot fi cerute de la toţi semnatarii." Pct. 284. - Clauza "fãrã cheltuieli" sau "fãrã protest" înscrisã pe cambie de trãgãtor, girant sau avalist, îl scuteşte pe posesor, pentru exercitarea acţiunii sau execuţiei de regres, de dresarea protestului de neacceptare sau neplatã. Pct. 285. - O asemenea clauzã ca cea de la punctul precedent nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la acceptare sau platã în termenele legale stabilite şi nici de notificãrile prevãzute la art. 50 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 286. - Efectele clauzei "fãrã cheltuieli" sau "fãrã protest" de la pct. 284 se diferenţiazã în funcţie de semnatarul care a înscris-o în textul cambiei. Astfel, dacã aceastã clauzã este înscrisã de trãgãtor, ea va produce efecte faţã de toţi ceilalţi semnatari, iar dacã clauza este înscrisã de un girant sau de un avalist, ea va produce efecte numai faţã de aceştia. Pct. 287. - Dacã posesorul face totuşi protestul în situaţia înscrierii pe titlu de cãtre trãgãtor a uneia dintre clauzele de la punctul precedent, cheltuielile rãmân în sarcina sa. În cazul în care clauza este înscrisã de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacã acesta a fost fãcut, pot fi cerute de la toţi semnatarii.---------- În temeiul <>art. 52 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trãgãtorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar faţã de posesor. Posesorul are dreptul de urmãrire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fãrã a fi ţinut sã observe ordinea în care s-au obligat. Acelaşi drept îl are orice semnatar care a plãtit cambia. Acţiunea pornitã împotriva unuia din obligaţi nu împiedicã urmãrirea celorlalţi, chiar dacã sunt posteriori aceluia împotriva cãruia s-a procedat mai întâi." Pct. 288. - Toate persoanele care, în orice calitate, au semnat o cambie sunt responsabile solidar în ceea ce priveşte plata titlului cu toate cã obligaţiile cambiale au fost asumate în momente diferite. Pct. 289. - Posesorul sau oricare semnatar care a plãtit cambia va putea exercita acţiunea cambialã împotriva oricãruia dintre obligaţi, individual sau colectiv, şi nu obligatoriu în ordinea în care aceştia s-au obligat, fãrã a pierde dreptul de acţiune faţã de ceilalţi în caz de neplatã. Pct. 290. - Solidaritatea nu se stinge atunci când plãteşte unul dintre codebitori, ci continuã sã producã efecte în raporturile cambiale, pânã în momentul în care plãteşte obligatul principal, acceptant al cambiei. Pct. 291. - Posesorul titlului se va putea îndrepta însã, în ceea ce îi priveşte pe obligaţii pe cale de regres, numai împotriva acelora care îl preced, faţã de cei ulteriori, el fiind garant pentru platã.---------- În temeiul <>art. 53 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul poate cere pe cale de regres: 1) Suma arãtatã în cambia neacceptatã sau neplãtitã, împreunã cu dobânda, dacã a fost stipulatã; 2) Dobânda legalã socotitã cu începere de la scadenţã; 3) Cheltuielile de protest, acelea ale încunoştinţãrilor fãcute, cum şi alte cheltuieli justificate. Dacã regresul este exercitat înainte de scadenţã, va fi dedus un scont la suma arãtatã în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bãncii Naţionale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului." Pct. 292. - Posesorul unei cambii are dreptul de a cere tuturor obligaţilor cambiali atât pe cale de regres cât şi pe cale directã, în funcţie de respectivul obligat cambial, urmãtoarele: a) suma indicatã în textul cambiei neacceptatã sau neplãtitã împreunã cu dobânda, dacã aceasta a fost stipulatã (a se vedea şi textul art. 5 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin); b) dobânda legalã calculatã cu începere de la data scadenţei; c) cheltuielile de protest, acelea aferente notificãrilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotrivã pe obligaţii de regres şi pe obligaţii principali. Pct. 293. - În cazul în care acţiunea sau execuţia cambialã de regres se vor exercita înainte de scadenţã, din suma reclamatã se va deduce o sumã egalã cu dobânda calculatã pentru perioada cuprinsã între data regresului şi data scadenţei. Nivelul acestei dobânzi este stabilit a fi egal cu nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţionalã a României, cu excepţia cazurilor în care în cambie este menţionat expres un anumit nivel al dobânzii. În cazul în care în textul cambiei este menţionat expres un anumit nivel al dobânzii, scontul se va calcula pe baza acestui nivel determinat.---------- În temeiul <>art. 54 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acel care a plãtit prin regres cambia poate cere de la giranţii sãi: 1) Întreaga sumã plãtitã; 2) Dobânda legalã la aceastã sumã, socotitã cu începere din ziua când a plãtit suma; 3) Cheltuielile pe care le-a fãcut." Pct. 294. - Acela care a plãtit prin regres cambia poate cere de la giranţii sãi întreaga sumã plãtitã calculatã conform dispoziţiilor art. 53 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, precum şi dobânda legalã la aceastã sumã plãtitã, cu începere din ziua când a efectuat plata. Pct. 295. - Regula prevãzutã în art. 54 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin se aplicã şi faţã de avaliştii giranţilor, deoarece ei se aflã în aceeaşi poziţie cu a acestora din urmã în raport cu prevederile menţionatului articol.---------- În temeiul <>art. 55 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Orice obligat împotriva cãruia se exercitã sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plãţii, predarea cambiei cu protestul şi un cont de întoarcere achitat. Oricare girant care a plãtit cambia poate şterge girul sãu şi pe acelea ale giranţilor urmãtori." Pct. 296. - În schimbul plãţii efectuate, debitorul de regres are dreptul sã cearã de la posesorul cambiei predarea acesteia împreunã cu actul de protest şi un "cont de întoarcere" care poartã menţiunea "achitat". Pct. 297. - Contul de întoarcere este un document adiţional cambiei care atestã dobânzile şi cheltuielile prevãzute de art. 54 şi art. 55 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pe baza contului de întoarcere şi a titlului însuşi, debitorul de regres care a achitat cambia poate pretinde de la debitorii sãi de regres sau de la obligatul principal suma plãtitã în total pentru acest titlu, inclusiv suma achitatã pentru "contul de întoarcere". În absenţa contului de întoarcere, el va putea pretinde numai suma din cambie împreunã cu dobânda legalã de la scadenţã plus taxele legale de protest, de executare sau acţionare. În plus faţã de aceste sume, el va avea dreptul de a cere şi plata cheltuielilor fãcute de el personal, pentru care posedã documente valabile. Pct. 298. - Oricare girant care a plãtit cambia poate şterge girurile giranţilor urmãtori. Aceasta este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a plãtit cambia, fiind garant faţã de posesorii ulteriori pentru plata cambiei, nu poate pretinde de la giranţii ulteriori efectuarea unei plãţi pe care el însuşi a garantat-o. Pct. 299. - Oricare girant care a plãtit cambia poate şterge propriul sãu gir, deoarece giranţii ulteriori sunt eliberaţi de rãspundere şi deci nu mai existã posibilitate de regres împotriva sa. Pct. 300. - Un girant care a şters propriul sãu gir în condiţiile de mai sus şi care doreşte sã mai transmitã cambia dupã ce a plãtit-o va trebui sã facã un nou gir, gir care îl va obliga în funcţie de conţinutul sãu şi de momentul în care îl dã.---------- În temeiul <>art. 56 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În cazul unui regres, dupã o acceptare parţialã, acel care plãteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptatã poate cere sã se facã menţiunea de aceastã platã pe cambie şi sã i se dea chitanţã. Posesorul trebuie, în afarã de aceasta, sã-i predea o copie a cambiei, certificatã conform, cum şi protestul, pentru a-i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare." Pct. 301. - În cazul în care o cambie este acceptatã parţial de cãtre tras şi posesorul exercitã regresul pentru neacceptare, iar diferenţa de sumã care nu a fost acceptatã de cãtre tras este plãtitã de o altã persoanã obligatã cambial, atunci aceastã din urmã persoanã are dreptul sã cearã posesorului urmãtoarele: menţionarea pe cambie a plãţii efectuate de cãtre ea, primirea unei chitanţe şi a unei copii a cambiei certificatã pentru conformitate de cãtre acesta, precum şi protestul dresat anterior pentru neacceptarea unei pãrţi din sumã. Toate aceste dovezi îi sunt necesare acestei persoane obligate cambial care efectueazã restul de platã pentru a putea, la rândul sãu, sã exercite regresul.---------- În temeiul <>art. 57 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Oricare persoanã, având dreptul sã exercite regresul poate, dacã nu s-a stipulat altfel, sã se despãgubeascã prin o nouã cambie (contracambie), trasã la vedere asupra unuia din giranţii sãi şi plãtibilã la domiciliul acestuia. Contracambia cuprinde, în afarã de sumele arãtate la art. 53 şi 54, un drept de curtaj şi taxa de timbru pentru ea. Dacã contracambia este trasã de posesor, suma este fixatã dupã cursul unei cambii la vedere, trasã de la locul unde cambia originarã era plãtibilã asupra locului domiciliului girantului. Dacã contracambia este trasã de un girant, suma este fixatã dupã cursul unei cambii la vedere, trasã de la locul unde trãgãtorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului." Pct. 302. - Dacã la scadenţã acceptantul unei cambii nu plãteşte, posesorul titlului, care doreşte sã încaseze mai repede suma care îi este datoratã, va putea sã se despãgubeascã prin tragerea unei noi cambii (contracambie) asupra unuia din giranţii sãi plãtibilã la domiciliul acestuia, evitând astfel cheltuielile şi întârzierile necesare susţinerii unei proceduri de executare cambialã. Pct. 303. - Contracambia va trebui sã cuprindã toate menţiunile esenţiale cerute pentru validitatea unei cambii. Pct. 304. - Suma de platã a contracambiei va fi suma care poate fi cerutã prin acţiunea de regres, plus un drept de curtaj şi taxa de timbru aferentã contracambiei. În ceea ce priveşte suma cerutã prin contracambie, dacã respectiva cambie este trasã de posesor, suma se va fixa dupã procedura aferentã unei cambii la vedere, trasã de la locul unde cambia originarã este plãtibilã asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia. Dacã contracambia este trasã de un girant (sau avalist care a plãtit cambia), suma din cambie se va determina dupã procedura aferentã unei cambii la vedere, trasã de la locul unde trãgãtorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia. Pct. 305. - Scadenţa contracambiei poate fi numai la vedere. Pct. 306. - Trasul în contracambie nu poate fi decât un debitor de regres sau avalistul acestuia şi în nici un caz trasul sau un obligat principal sau avaliştii acestora. Pct. 307. - Locul de platã al contracambiei va fi domiciliul aceluia asupra cãruia contracambia a fost trasã. Pct. 308. - Regresul prin contracambie se poate exercita tot timpul cât dureazã prescripţia cambialã.---------- În temeiul <>art. 58 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dupã trecerea termenelor fixate: a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere; b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplatã; c) pentru prezentarea la platã în cazul stipulaţiunii "fãrã cheltuieli". Posesorul este decãzut din drepturile sale împotriva giranţilor, împotriva trãgãtorului şi împotriva celorlalţi obligaţi cu excepţiunea acceptantului. În cazul în care cambia nu este prezentatã spre acceptare în termenul stipulat de trãgãtor, posesorul este decãzut din dreptul sãu de regres, atât pentru neplatã, cât şi pentru neacceptare, afarã numai dacã nu rezultã din cuprinsul stipulaţiunii cã trãgãtorul a înţeles sã se descarce numai de garanţia de acceptare. Dacã stipulaţiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsã într-un gir, numai girantul poate opune lipsa." Pct. 309. - În urmãtoarele situaţii posesorul unei cambii este decãzut din drepturile sale faţã de persoanele obligate în regres: a) în cazul neprezentãrii la platã a unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii sale; b) în cazul neîntocmirii protestului de neacceptare sau de neplatã; c) în cazul neprezentãrii la platã atunci când cambia cuprinde clauza "fãrã cheltuieli". Prin aceste fapte, posesorul, deşi pierde acţiunea de regres, nu pierde însã acţiunea directã contra acceptantului şi nici contra avalistului acestuia. Pct. 310. - Acţiunea de regres nu va putea fi exercitatã nici pentru lipsa de acceptare, nici pentru lipsa de platã, dacã titlul nu a fost prezentat pentru acceptare în termenul stipulat de trãgãtor, cu excepţia cazului în care rezultã din titlu cã trãgãtorul a înţeles sã se descarce numai de garanţia de acceptare. Faptul cã posesorul nu este decãzut din drepturile sale faţã de obligaţii de regres trebuie sã rezulte din cuprinsul stipulaţiei privind prezentarea la acceptare, fãrã a se putea recurge în acest sens la acte sau dovezi exterioare titlului din care sã se deducã eventual intenţia trãgãtorului. Pct. 311. - Menţiunea prin care posesorul cambiei este obligat sã prezinte cambia la acceptare poate fi pusã numai de cãtre trãgãtor sau de cãtre un girant. În aceastã situaţie, numai girantul care a inserat o asemenea clauzã se poate prevala de lipsa de prezentare a cambiei la acceptare la termenul stipulat.---------- În temeiul <>art. 59 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicatã de un obstacol de neînlãturat (prevedere legalã, caz fortuit ori de forţã majorã), aceste termene sunt prelungite. Posesorul este dator sã aducã, fãrã întârziere, la cunoştinţa girantului sãu, prin scrisoare recomandatã, cazul fortuit ori de forţã majorã şi sã facã pe cambie sau pe adaos menţiunea datatã şi semnatã de el pe aceastã încunoştinţare; pentru rest se aplicã dispoziţiunile art. 49. Dupã încetarea cazului fortuit ori de forţã majorã, posesorul trebuie, fãrã întârziere, sã prezinte cambia spre acceptare sau spre platã şi dacã este nevoie s-o protesteze. Dacã cazul fortuit ori de forţã majorã ţine peste treizeci de zile de la scadenţã, drepturile de regres pot fi exercitate fãrã a fi nevoie de prezentare şi de protest. Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile curge de la data când posesorul a încunoştinţat pe girantul sãu despre cazul fortuit ori de forţã majorã, chiar dacã încunoştinţarea este fãcutã înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugã termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, arãtat în cambie. Nu se socotesc cazuri fortuite, ori de forţã majorã, faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însãrcinat-o sã prezinte cambia sau de a o protesta." Pct. 312. - Posesorul unei cambii poate fi dispensat de obligaţia de a dresa protestul, în caz de neacceptare sau de neplatã, numai dacã este împiedicat de un obstacol de neînlãturat (prevedere legalã, caz fortuit ori de forţã majorã). În aceste situaţii termenele sunt prelungite. Pct. 313. - Dacã forţa majorã sau cazul fortuit dureazã mai mult de 30 de zile de la scadenţã, drepturile de regres pot fi exercitate fãrã a mai fi nevoie de prezentare şi de protest. Pct. 314. - Sarcina furnizãrii dovezii cazului fortuit sau de forţã majorã incumbã posesorului cambiei, iar faptele invocate a fi cazuri fortuite sau de forţã majorã sunt lãsate la aprecierea instanţelor judecãtoreşti. Pct. 315. - În cazul în care posesorul cambiei a sãvârşit o greşealã în exerciţiul conservãrii dreptului sãu de regres, aceastã culpã nu poate fi acoperitã de cazul fortuit sau de forţã majorã. Pe de altã parte nici faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a împuternicit-o sã prezinte cambia la acceptare sau la platã, sau sã o protesteze, nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forţã majorã. Pct. 316. - Dupã încetarea cazului fortuit sau de forţã majorã, posesorul trebuie, fãrã întârziere, sã prezinte cambia spre acceptare sau spre platã şi dacã este nevoie sã o protesteze. Cuvintele "fãrã întârziere" se referã la perioada de timp cuprinsã între data încetãrii cazului fortuit sau de forţã majorã şi prezentarea sau protestarea cambiei, perioadã de timp care nu poate fi mai lungã decât intervalul de timp dintre ziua scadenţei şi ultima zi de prezentare sau de dresare a protestului. Art. 59 alin. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin prevede cã aceste termene, prin apariţia unui caz fortuit sau de forţã majorã, sunt prelungite. Pct. 317. - De îndatã ce cazul fortuit sau de forţã majorã s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligaţia de prezentare sau de protestare, este obligat sã aducã aceste evenimente la cunoştinţa girantului sãu prin scrisoare recomandatã, fãrã întârziere (cuvinte al cãror înţeles este acelaşi cu al celor menţionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru). Posesorul cambiei mai este obligat sã facã pe titlu sau pe un adaos al acestuia o menţiune datatã şi semnatã de el privind notificarea respectivã. Pct. 318. - Neîndeplinirea obligaţiilor menţionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la acţiunea de regres, pierdere a cãrei raţiune rezidã în prejudiciul pe care se prezumã cã-l suferã girantul prin necunoaşterea la timp a acestor evenimente în perioada în care el, girantul, la rândul sãu, ar fi putut sã solicite şi sã-şi asigure plata cambiei din partea obligatului principal.---------- În temeiul <>art. 60 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egalã în cambie nu se poate exercita acţiunea cambialã, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupã normele relative la obligaţiunile solidare." Pct. 319. - În cazul în care, într-o cambie, mai mulţi obligaţi au o poziţie egalã (ex: cotrãgãtori sau cogiranţi) şi unul sau mai mulţi dintre ei au plãtit cambia iar alţii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi soluţionate dupã normele de drept comun, aplicându-se, în acelaşi timp, principiile obligaţiei solidare. Raporturile între obligaţii cambiali cu o poziţie egalã în cambie nu se pot soluţiona pe cale de acţiune sau de executare cambialã.---------- În temeiul art. 61 şi <>art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificate prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Art. 61 - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii stabilite conform art. 53, 54 şi 57. Pânã la unificarea regulilor de procedurã, se extinde, în ce priveşte cambia, formula executorie, astfel cum este arãtatã în art. 135 din Codul de procedurã civilã din Vechiul Regat.*)____________ *) Vezi art. 269 din Codul de procedurã civilã. Competentã pentru a învesti cambia cu formulã executorie este judecãtoria. Încheierea de învestire nu este supusã apelului. Cambia emisã în strãinãtate are aceleaşi efecte executorii, dacã acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisã. Somaţiunea de executare trebuie sã cuprindã transcrierea exactã a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultã suma datoratã. Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procurã, somaţiunea va face menţiune şi de actul din care rezultã mandatul." Art. 62 - În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare. Opoziţia se va introduce la judecãtoria care a învestit cambia cu formulã executorie. Judecãtoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedurã civilã, de urgenţã şi cu precãdere, înaintea oricãrei alte pricini. Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei va putea fi atacatã cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare. Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnãtura, înscriindu-se în fals sau nu recunoaşte procura. În caz de suspendarea executãrii, creditorul va putea obţine mãsuri de asigurare. Pct. 320. - În acţiunile lor cambiale Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare se vor integra în procedurile de executare silitã, ţinând seamã de urmãtoarele elemente orientative: a) cambia are valoarea unui titlu executor pentru suma înscrisã pe titlu împreunã cu dobânda (dacã aceasta a fost stipulatã), pentru dobânda legalã calculatã cu începere de la data scadenţei, pentru cheltuielile de protest şi cheltuielile pentru încunoştinţare (notificare) precum şi pentru alte cheltuieli justificate. Executarea cambialã urmeazã o procedurã specialã; b) posesorul cambiei are urmãtoarele drepturi în ceea ce priveşte o cambie pe care debitorul cambial nu o onoreazã la scadenţã:- sã intenteze o acţiune cambialã prin care sã obţinã o hotãrâre judecãtoreascã asupra cambiei neplãtite la scadenţã;- sã procedeze la executarea cambialã; c) procedura executãrii cambiale este urmãtoarea: pe baza cambiei ajunsã la scadenţã şi neplãtitã de debitorul cambial, posesorul acesteia poate cere judecãtoriei învestirea ei cu formulã executorie; d) judecãtoria, verificând existenţa elementelor formale ale cambiei şi ajungerea ei la scadenţã, printr-o încheiere de învestire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu. Încheierea de învestire nu este supusã apelului; e) pentru învestirea cambiei cu formulã executorie nu este necesarã prezentarea actului de protest. Prin încheierea de învestire nu se poate dispune ca acelaşi act sã se execute faţã de unii debitori şi faţã de alţii nu; debitorii pentru executarea cãrora este necesarã dresarea protestului sunt liberi a se prevala sau nu de neîndeplinirea formalitãţii de dresare a protestului. Debitorii de regres care înţeleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt în drept ca pe cale de contestaţie la executare sã invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului; f) o datã ce cambia a fost învestitã cu formulã executorie, posesorul ei va putea proceda la îndeplinirea formalitãţilor de executare, pe toatã perioada de timp cât dreptul sãu nu a fost prescris, respectiv: trei ani de la scadenţã contra obligatului principal; un an de la scadenţã contra girantului sau a altor debitori de regres; şase luni de la scadenţã dacã este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a plãtit. Procedura de executare silitã se va efectua la judecãtoria în a cãrei razã de competenţã se aflã locul de platã al cambiei; g) executarea va începe printr-o somaţie adresatã unuia sau oricãruia dintre obligaţii cambiali. Somaţia se va face conform regulilor de procedurã în materia executãrii silite. Ea cuprinde: transcrierea exactã a cambiei, precum şi a celorlalte acte din care rezultã suma datoratã. Aceastã sumã se stabileşte de cãtre posesor prin actul de somaţie; h) dacã executarea se va face contra unui debitor de regres, somaţia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzând la rândul sãu reproducerea exactã a cambiei, face inutilã transcrierea titlului şi în actul de somaţie; i) dacã debitorul contra cãruia se face executarea a semnat cambia, în orice calitate, prin procurã, în somaţie va fi menţionat actul din care rezultã mandatul; j) somaţia pentru executare se va comunica debitorului cãruia îi este adresatã conform normelor de procedurã respective. Neîndeplinirea comunicãrii somaţiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecinţele care decurg atât în ceea ce priveşte formele de executare pe baza unei astfel de somaţii, cât şi în ceea ce priveşte durata prescripţiei, care se întrerupe numai printr-o executare valabilã; k) în termen de cinci zile de la primirea somaţiei debitorul va putea face opoziţie la executare; l) opoziţia se adreseazã la judecãtoria care a învestit cambia cu formulã executorie. Prin urmare, în caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opoziţie la judecãtoria care executã şi nici opoziţie pentru a opri efectele executorii ale titlului cambial; m) nu vor putea face contestaţie la judecãtoria care executã decât terţele persoane, strãine de cambie, dovedind cã bunurile asupra cãrora se îndreaptã executarea nu aparţin debitorului urmãrit; n) opoziţia se judecã în şedinţã publicã, de urgenţã şi cu precãdere înaintea oricãrei alte cauze. În contra hotãrârii pronunţate asupra opoziţiei se poate face apel în termen de 15 zile de la pronunţare, apel care se declarã şi se judecã conform regulilor de procedurã civilã; o) pe baza opoziţiei, judecãtoria care a început executarea va putea suspenda executarea numai dacã oponentul nu recunoaşte semnãtura de pe titlu, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura; p) desfãşurarea şi încheierea executãrii nu împiedicã judecarea în continuare a opoziţiei; r) în cazul în care se stabileşte cã posesorul cambiei nu avea dreptul sã cearã şi sã desfãşoare executarea cambiei, acesta va fi obligat prin hotãrâre judecãtoreascã sã restituie suma încasatã, plus cheltuielile de judecatã şi de executare; s) eventualele daune, ocazionate de o executare nelegalã, nu se pot pretinde şi stabili decât pe cale de acţiune separatã, conform regulilor de drept comun; t) în cazul în care judecãtoria acordã suspendarea executãrii, creditorul are dreptul ca, pe baza titlului pe care-l posedã şi fãrã necesitatea altei acţiuni decât însãşi cererea de executare, sã obţinã de la aceeaşi judecãtorie ca mãsurã de asigurare asupra debitorului oponent: un sechestru asigurator, o poprire sau o posibilã urmãrire de venituri; u) prevederile art. 61 şi art. 62 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin se aplicã şi cambiilor emise în strãinãtate, dacã asemenea efecte executorii sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisã.---------- În temeiul <>art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19. Excepţiunile personale vor trebui sã fie de grabnicã soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probã scrisã. Excepţiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfãţişare. Prin primul termen de înfãţişare se înţelege primul termen la prima instanţã, când procedura fiind îndeplinitã pãrţile pot pune concluzii în fond, chiar dacã pârâtul sau oponentul nu se prezintã." Pct. 321. - Excepţiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în urmãtoarele categorii: a) excepţii privitoare la nulitatea titlului; b) excepţii decurgând din raporturile personale dintre posesorul şi debitorul cambiei (excepţii personale); c) excepţii privitoare la condiţiile de exercitare ale acţiunii sau execuţiei cambiale (excepţii procedurale). Pct. 322. - Excepţiile privitoare la nulitatea titlului sunt: a) excepţii deduse din însãşi forma cambiei (excepţii formale); b) excepţii bazate pe lipsa de valoare juridicã a condiţiilor de formã numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat). Pct. 323. - Pentru ca o cambie sã fie valabilã nu este necesar ca ea sã întruneascã condiţiile esenţiale menţionate în art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci în momentul prezentãrii titlului la platã. Completarea titlului trebuie sã se facã în conformitate cu înţelegerea intervenitã între trãgãtor şi primitor. Pct. 324. - În cazul în care titlul nu se prezintã la platã regulat ca formã, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esenţiale, comentate în prezentele norme-cadru în legãturã cu art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, un asemenea titlu nu are valoarea juridicã a unei cambii. O astfel de cambie este nulã din punctul de vedere al dreptului cambial. Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de formã rezultã din chiar cuprinsul cambiei şi nu necesitã alte probe. Pct. 325. - Excepţiile bazate pe lipsa de valoare juridicã a condiţiilor de formã numai aparent existente nu rezultã din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia. Pct. 326. - Excepţiile referitoare la forma titlului (excepţiile formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cambiei, deoarece titlul se prezintã inform din punct de vedere al dreptului cambial. Pct. 327. - Excepţiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsã de reprezentare valabilã nu pot fi invocate decât de cãtre persoanele ale cãror obligaţii sunt lovite de nulitate în chiar substanţa lor pe aceste considerente. Pct. 328. - Excepţiile personale derivã din raporturile juridice care intervin între pãrţile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulã, raportul fundamental al obligaţiei cambiale abstracte. Excepţiile personale sunt: a) excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia cambiei; b) excepţii referitoare la viciile de consimţãmânt; c) excepţii izvorând din raporturi ulterioare creaţiei cambiale. Pct. 329. - Excepţiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnicã soluţiune". Prin "acte scrise de grabnicã soluţiune" se înţelege acele acte prin care excepţia se dovedeşte completã, adicã fãrã a mai fi necesarã administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluţionarea procesului cambial. Pct. 330. - Excepţiile bazate pe lipsa condiţiilor necesare pentru exerciţiul acţiunii sau executãrii cambiale sunt: a) neposedarea cambiei în original (cu excepţia cazului în care cambia a fost înlocuitã printr-o hotãrâre de amortizare şi aceastã hotãrâre ţine locul titlului); b) lipsa de legitimare formalã din partea posesorului, când acesta nu justificã posesiunea cambiei printr-o serie neîntreruptã de giruri; c) lipsa protestului sau nulitatea acestuia; d) prescripţia acţiunii sau executãrii cambiale; e) pierderea acţiunii în cazul prevãzut de art. 80 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Aceste excepţii rezultã din prezentarea actelor în baza cãrora se exercitã acţiunea sau executarea cambialã. Pct. 331. - Toate excepţiile cambiale, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de înfãţişare. Prin primul termen de înfãţişare se înţelege: primul termen la prima instanţã când, procedura fiind îndeplinitã, pãrţile pot pune concluzii în fond, chiar dacã pârâtul sau oponentul nu se prezintã.---------- În temeiul <>art. 64 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacã din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cambiei, derivã o acţiune cauzalã, aceasta rãmâne în fiinţã cu toatã emiterea sau transmisiunea cambiei, afarã de cazul când se dovedeşte novaţiunea. O asemenea acţiune nu poate fi însã exercitatã decât dupã ce se dovedeşte cu protestul lipsa de acceptare sau de platã. Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzalã decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente, justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalitãţilor necesare pentru conservarea faţã de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine." Pct. 332. - Titularul creanţei, care rezultã din raportul fundamental care stã la baza emiterii cambiei, poate exercita pe lângã o acţiune cambialã şi o acţiune cauzalã. Acţiunea cauzalã este acţiunea pe care titularul creanţei exprimatã în forma cambialã o poate exercita în legãturã cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guverneazã. Pct. 333. - Pentru a putea exercita acţiunea cauzalã, posesorul cambiei are obligaţia de a restitui debitorului cambiei titlul, prin depunere la grefa judecãtoriei competente, dovedind totodatã cã a îndeplinit formalitãţile necesare pentru conservarea faţã de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine şi la care ar putea recurge. Pct. 334. - Dacã creditorul a exercitat una din cele douã acţiuni, cea cauzalã sau cea cambialã, nu o va mai putea exercita pe cealaltã. Pct. 335. - Dacã scadenţa obligaţiei rezultând din raportul fundamental este mai micã decât aceea decurgând din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea acţiona pe calea raportului fundamental la prima scadenţã. Dacã însã situaţia este inversã, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunţã la scadenţa raportului fundamental. Pct. 336. - Intentarea acţiunii cambiale nu întrerupe prescripţia acţiunii cauzale şi invers, iar persoana care a ales calea acţiunii cambiale va putea schimba cererea, cerând o hotãrâre judecãtoreascã în ceea ce priveşte relaţiile care decurg din raportul fundamental. Schimbarea acţiunii cambiale cu cea cauzalã se poate face numai la prima instanţã. Pct. 337. - În cazul în care, prin voinţa expresã a pãrţilor, se dovedeşte cã, prin emiterea cambiei, pãrţile au înţeles sã noveze (reînnoiascã) raportul fundamental, orice acţiune decurgând din acest raport este consideratã stinsã, creditorului rãmânându-i numai exerciţiul drepturilor cambiale.---------- În temeiul <>art. 65 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când posesorul a pierdut acţiunea cambialã în contra tuturor obligaţilor şi nu are contra acestora acţiune cauzalã, poate exercita contra trãgãtorului, acceptantului sau girantului o acţiune pentru plata sumei cu care aceştia s-au îmbogãţit fãrã cauzã în dauna sa." Pct. 338. - În cazul în care posesorul unei cambii a pierdut exerciţiul acţiunii sau executãrii cambiale împotriva tuturor obligaţilor fãrã a avea la dispoziţie nici mãcar exerciţiul unei acţiuni cauzale, atunci posesorul poate apela la exerciţiul unei acţiuni denumitã acţiune de îmbogãţire fãrã justã cauzã. Pct. 339. - În temeiul acţiunii de îmbogãţire fãrã justã cauzã, posesorul cambiei, justificând posesiunea acesteia conform dreptului cambial, poate cere de la trãgãtor, de la acceptant sau de la girant, plata sumei cu care aceştia s-au îmbogãţit fãrã justã cauzã în dauna sa. Pct. 340. - Acţiunea de îmbogãţire fãrã justã cauzã nu va putea fi îndreptatã contra trasului, deoarece, acesta nu este obligat cambial mai înainte de acceptare. De asemenea, ea nu va putea fi intentatã nici contra avaliştilor sau acceptantului prin intervenţie, deoarece, pentru obligaţia pe care aceştia şi-o asumã, nu au în mod obişnuit nici un avantaj. Pct. 341. - Acţiunea de îmbogãţire fãrã justã cauzã prezintã un caracter cambial. De aceea contra ei vor putea fi ridicate aceleaşi excepţii care sunt admise şi în cazul exercitãrii acţiunii cambiale. Pct. 342. - Pentru exercitarea acţiunii de îmbogãţire fãrã justã cauzã trebuie sã fie îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) existenţa unui titlu cambial, în baza cãruia posesorul acestuia ar fi putut exercita acţiunea cambialã; b) imposibilitatea de a folosi acţiunea fundamentalã, ca o consecinţã a pierderii acţiunii cambiale. Aceastã situaţie poate apare în special atunci când este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe între ele, în caz de scontare, când nu s-a nãscut o acţiune cambialã sau când acţiunea fundamentalã s-a stins prin novaţiune; c) îmbogãţirea debitorului cambial în dauna creditorului. Cap. VIII DESPRE PROTEST---------- În temeiul <>art. 66 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Protestul se dreseazã de executorul judecãtoresc. Asistenţa martorilor nu este necesarã la dresarea protestului." Pct. 343. - Rolul executorului judecãtoresc care dreseazã protestul este acela de a constata în mod public refuzul de platã din partea obligatului principal. Pct. 344. - Executorul judecãtoresc care dreseazã protestul nu are dreptul de a încasa suma prevãzutã în cambie. Pct. 345. - Actul de protest dresat de o altã persoanã decât acelea prevãzute de art. 66 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin este nul pentru cauza de incompetenţã.---------- În temeiul <>art. 67 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacã protestul se dreseazã pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie sã punã ştampila judecãtoriei pe linia de unire. Pentru mai multe titluri plãtibile de aceeaşi persoanã, în acelaşi loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat. Dacã protestul este cuprins în act separat, menţiune de facerea protestului va fi fãcutã pe titlul depus spre protest." Pct. 346. - Executorul judecãtoresc care încheie protestul poate sã-l redacteze pe originalul cambiei, pe unul din exemplarele acesteia, pe copia originalului cambiei sau pe un adaos al acestora. Pct. 347. - Protestul poate fi redactat şi ca un act separat. Pct. 348. - În cazul în care protestul este redactat pe un adaos al cambiei, executorul judecãtoresc care-l întocmeşte trebuie sã aplice ştampila judecãtoriei pe linia care uneşte titlul cu adaosul sãu. Pct. 349. - În cazul în care protestul este întocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cambie sã se facã menţiunea "protestat". Pct. 350. - În scopul facilitãrii exercitãrii drepturilor cambiale ale posesorului mai multor cambii plãtibile de aceeaşi persoanã, acesta are dreptul de a solicita întocmirea unui unic protest pentru toate aceste cambii, într-un singur act separat.---------- În temeiul <>art. 68 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Protestul trebuie fãcut în locurile prevãzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacã nu sunt prezente. Dacã domiciliul acestor persoane nu poate fi gãsit, protestul se dreseazã la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã locul de platã indicat în cambie. Incapacitatea persoanelor cãrora cambia trebuie sã fie prezentatã nu dispenseazã de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepţia celor prevãzute de ultimul alineat al art. 49. Dacã persoana cãreia trebuie sã fie prezentatã cambia a încetat din viaţã, protestul se va face de asemenea pe numele sãu, dupã regulele precedente." Pct. 351. - Actul de protest se întocmeşte la cererea posesorului cambiei la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se gãseşte locul plãţii cambiei. Pct. 352. - Art. 42 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin stabileşte cã în lipsa indicãrii unei adrese pentru plata cambiei, aceasta sã fie prezentatã: a) la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie sã plãteascã pentru el; b) la domiciliul acceptantului prin intervenţie sau al persoanei desemnatã în cambie sã plãteascã pentru acesta; c) la domiciliul celui indicat la nevoie. De aceea, în acest caz, al lipsei unei indicaţii privind adresa la care se va face plata cambiei, protestul va fi întocmit la cererea posesorului cambiei, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se gãseşte domiciliul persoanelor indicate de art. 42 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 353. - Protestul întocmit în alt loc decât cel indicat în cambie sau, în lipsa unei asemenea indicaţii, în alt loc decât cel prezumat conform art. 42 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, este nul. Consecinţa nulitãţii protestului este decãderea posesorului din exerciţiul acţiunii sau executãrii de regres. Pct. 354. - Protestul se întocmeşte contra acceptantului, care este obligatul principal pentru plata cambiei, în contra trasului dacã este vorba de o cambie neacceptatã, sau în contra celorlalte persoane prevãzute de art. 42 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 355. - Art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin prevede cã prin cuvântul "domiciliu", în sensul legii cambiale, se înţelege locul unde persoana obligatã îşi are locuinţa sau sediul, iar prin expresia "loc de platã" se înţelege întreg teritoriul localitãţii respective. De aceea, în cazul în care domiciliul persoanelor contra cãrora se întocmeşte protestul nu poate fi gãsit, protestul se va putea face la orice judecãtorie de pe raza locului de platã, la libera alegere a posesorului cambiei ("protest în vânt"). Pct. 356. - Obligaţia întocmirii protestului existã chiar dacã persoanele contra cãrora acesta este întocmit nu sunt prezente la acel domiciliu. Pct. 357. - Incapacitatea persoanelor cãrora cambia trebuie sã le fie prezentatã nu scuteşte pe posesor de obligaţia întocmirii protestului. De la aceastã regulã este exceptatã numai ipoteza prevãzutã de art. 49 alin. 6 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, caz în care sentinţa de declarare în stare de faliment a trasului sau a trãgãtorului (în caz de cambie stipulatã neacceptabilã) ţine loc de act de protest pentru exercitarea regresului cambial. Pct. 358. - Dacã persoana contra cãreia se întocmeşte protestul a încetat din viaţã, actul de protest se va face, nu pe numele moştenitorilor sãi, ci pe numele decedatului (decujus), dupã regulile indicate în punctele prezentelor norme-cadru. În acest caz, posesorul cambiei nu este scutit de întocmirea protestului pentru conservarea acţiunii sau executãrii de regres.---------- În temeiul <>art. 69 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Protestul trebuie sã cuprindã: 1) Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat; 2) Numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului; 3) Numele şi prenumele persoanei sau persoanelor contra cãrora s-a fãcut protestul; 4) Arãtarea locurilor în care a fost dresat cu menţiunea cercetãrilor fãcute, conform art. 42; 5) Transcrierea exactã a cambiei, dacã protestul nu s-a fãcut chiar pe înscrisul cambial; 6) Somaţiunea de platã, rãspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un rãspuns. Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat. Când trasul cãruia i se prezintã spre acceptare o cambie cere ca o nouã prezentare sã-i fie fãcutã în ziua urmãtoare, aceastã cerere trebuie cuprinsã în protest." Pct. 359. - În actul de protest este obligatoriu sã fie incluse urmãtoarele elemente: a) anul, luna, ziua şi ora întocmirii protestului; b) numele şi prenumele celui care a cerut întocmirea protestului; c) numele şi prenumele persoanei sau persoanelor contra cãrora s-a întocmit protestul; d) indicarea locurilor în care protestul a fost întocmit şi menţionarea cercetãrilor care au fost fãcute, conform cu art. 42 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin; e) transcrierea exactã a textului cambiei în cazul în care protestul nu a fost fãcut chiar pe titlu; f) somaţia de platã, rãspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un rãspuns. Pct. 360. - Protestul va fi subscris de executorul judecãtoresc care l-a dresat. Pct. 361. - Lipsa totalã a uneia sau a mai multor menţiuni esenţiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, dacã judecãtorul de fond apreciazã cã ele nu rezultã nici expres, nici implicit din textul actului de protest. Pct. 362. - În cazul în care trasul cãruia i se prezintã cambia spre acceptare cere ca posesorul acesteia sã-i facã o nouã prezentare în ziua urmãtoare, conform art. 27 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, iar în ziua respectivã trasul nu acceptã cambia, este obligatoriu ca în actul de protest posesorul cambiei sã menţioneze şi acest fapt.---------- În temeiul <>art. 70 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Ştersãturile, îndreptãrile şi scrisul printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuiesc sã fie aprobate de acel care face protestul." Pct. 363. - Executorul judecãtoresc care dreseazã protestul aprobã orice ştersãturã, modificare, adãugare realizatã prin intermediul scrisului printre rânduri sau ca un semn de trimitere.---------- În temeiul <>art. 71 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cel care face protestul este dator sã treacã protestele în întregime, zi cu zi, dupã ordinea datei, într-un registru special. Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul. În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizatã dupã registru." Pct. 364. - Executorul judecãtoresc care dreseazã protestul trebuie sã-l înregistreze în aceeaşi zi într-un registru special. Pct. 365. - Cel care a cerut dresarea protestului are dreptul la originalul actului de protest care-i este înmânat de executorul judecãtoresc care dreseazã protestul. Pct. 366. - În cazul pierderii originalului actului de protest, acesta va putea fi înlocuit printr-o copie legalizatã dupã registrul judecãtoriei unde a fost dresat protestul.---------- În temeiul <>art. 72 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Judecãtoriile ţin un registru de proteste, în care se înregistreazã, zilnic şi în ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele precedente. În prima zi a fiecãrei sãptãmâni, fiecare judecãtorie trimite Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de neplatã a cambiilor, fãcute în cursul sãptãmânii precedente. Acest tabel trebuie sã indice data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva cãreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele şi prenumele trãgãtorului, suma datoratã şi scadenţa titlului protestat." Pct. 367. - Judecãtoriile ţin un registru special în care protestele sunt înregistrate în întregime, zilnic, în ordinea dresãrii lor. Pct. 368. - În prima zi a fiecãrei sãptãmâni, pe baza registrului special de evidenţã a protestelor pe care-l ţin, judecãtoriile transmit cãtre Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti un tabel cu protestele de neplatã dresate în cursul sãptãmânii precedente. Pct. 369. - Tabelele întocmite de judecãtorii privind protestele de neplatã cuprind urmãtoarele elemente privind fiecare protest: a) data protestului; b) numele şi prenumele persoanei împotriva cãreia s-a fãcut protestul; c) numele şi prenumele persoanei care a cerut protestul; d) numele şi prenumele trãgãtorului; e) suma datoratã; f) scadenţa titlului protestat. Pct. 370. - Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoaşterea situaţiei financiare a comercianţilor şi societãţilor comerciale şi luarea unor eventuale mãsuri pentru declararea în faliment în caz de încetare de plãţi a unor comercianţi sau a unor societãţi comerciale, acumularea unui numãr important de proteste fiind un indiciu al acestei stãri. Pe baza tabelelor privind protestele de neplatã pe care Banca Naţionalã a României le va solicita Camerelor de Comerţ şi Industrie judeţene şi a municipiului Bucureşti, Banca Naţionalã a României va organiza fişierul central de date privind titlurile cambiale protestate şi va furniza la cererea societãţilor bancare informaţii privind aceste titluri.---------- În temeiul <>art. 73 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În afarã de cazul când trãgãtorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacã posesorul se învoieşte, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau platã scrisã şi datatã pe titlu sau pe adaos, semnatã de cel împotriva cãruia protestul urma sã fie fãcut. Aceastã declaraţiune trebuie sã fie învestitã cu data certã, în termenul stabilit pentru facerea protestului." Pct. 371. - Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decât în condiţiile prevãzute de lege şi nici nu poate fi înlocuit prin vreun alt act. Pct. 372. - Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este urmãtoarea: cu aprobarea posesorului cambiei, cel împotriva cãruia s-a dresat protestul dã o declaraţie de refuz de acceptare sau de platã. Declaraţia va fi scrisã şi datatã pe titlu sau pe adaosul cambiei şi va fi semnatã de cel împotriva cãruia protestul urma sã fie fãcut. Aceastã declaraţie va trebui în mod obligatoriu sã poarte o datã certã din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului. Pct. 373. - În cazul în care trãgãtorul a stipulat expres pe cambie obligaţia de protest, posesorul cambiei nu mai are dreptul de a fi de acord cu modalitatea evocatã la articolul precedent din prezentele norme-cadru. În acest caz el este obligat sã dreseze actul de protest în condiţiile Legii asupra cambiei şi biletului la ordin, în caz contrar el decãzând din drepturile sale privind regresul cambial. Cap. IX DESPRE INTERVENŢIE---------- În temeiul <>art. 74 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trãgãtorul, girantul sau avalistul pot indica o persoanã care sã accepte sau sã plãteascã la nevoie. Cambia poate fi, în condiţiunile arãtate mai jos, acceptatã sau plãtitã de o persoanã care intervine pentru oricare din obligaţi pe cale de regres. Intervenientul poate fi un terţiu, însuşi trasul sau o persoanã deja obligatã prin cambie, cu excepţia acceptantului. Intervenientul trebuie, în cele douã zile lucrãtoare ce urmeazã intervenţiunii, sã încunoştinţeze de intervenţiunea sa pe acel pentru care a intervenit. În caz de neobservare a acestui termen, el este rãspunzãtor, dacã va fi locul, de paguba cauzatã prin neglijenţa sa, fãrã însã ca daunele interese sã poatã întrece suma din cambie." Pct. 374. - Pentru a preîntâmpina situaţia în care trasul ar refuza sã accepte sau sã plãteascã valoarea cambiei, trãgãtorul sau avalistul acestuia, un girant sau un avalist al acestuia pot stipula în cambie cã, într-un asemenea caz, acceptarea sau plata cambiei se va face de cãtre o terţã persoanã desemnatã în acest scop. Aceastã persoanã se numeşte recomandatar sau indicat la nevoie. Pct. 375. - În cazul în care persoanele menţionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru nu au luat aceste mãsuri asiguratorii, este posibil ca o terţã persoanã, care are un interes juridic oarecare ca acceptarea sau plata cambiei sã nu fie refuzatã, sã intervinã ea însãşi sã accepte sau sã plãteascã acea cambie. Aceastã terţã persoanã poartã numele de intervenient pentru acceptare sau pentru platã. Pct. 376. - Intervenientul poate fi nu numai o terţã persoanã, ci chiar însuşi trasul sau o persoanã obligatã prin cambie cu excepţia acceptantului. Intervenientul poate fi trasul în situaţia în care el a refuzat sã accepte cambia pentru a nu credita pe trãgãtor, însã intervine pentru un alt semnatar al cambiei. Pct. 377. - În caz de acceptare sau de platã a cambiei prin intervenţie, intervenientul este obligat ca în cele douã zile lucrãtoare care urmeazã intervenţiei sã notifice acest fapt celui pentru care a intervenit. Nerespectarea acestei obligaţii atrage dupã sine pentru intervenient obligaţia de a-l despãgubi pe acela pentru care a intervenit, pentru dauna cauzatã prin neglijenţa sa în notificare. Daunele interese datorate astfel nu pot întrece suma din cambie. Pct. 378. - Nerespectarea obligaţiei de notificare menţionatã la punctul precedent din prezentele norme-cadru nu atrage însã şi decãderea intervenientului din subrogarea cambialã.---------- În temeiul <>art. 75 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea prin intervenţiune poate fi fãcutã ori de câte ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptatã ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenţã. Când într-o cambie s-a indicat o persoanã pentru a o accepta sau a o plãti la nevoie, la locul plãţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenţã, dreptul de regres în contra acelui care a fãcut indicaţiunea şi în contra semnatarilor urmãtori, afarã numai dacã a prezentat cambia persoanei indicate şi dacã aceasta, refuzând acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest. În alte cazuri de intervenţiune, posesorul poate refuza acceptarea prin intervenţiune. Totuşi, dacã o admite el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenţã, pe cale de regres, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost fãcutã şi a semnatarilor urmãtori." Pct. 379. - O cambie poate fi acceptatã prin intervenţie din momentul în care posesorul poate exercita dreptul sãu de regres pânã la scadenţa cambiei (a se vedea art. 48 lit. b) din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi punctele din prezentele norme-cadru cu referire la acest articol din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin). Pct. 380. - În cazul în care trãgãtorul sau un girant indicã în textul cambiei o persoanã care sã o accepte sau sã o plãteascã la nevoie, posesorul nu poate, înainte de scadenţã, sã exercite dreptul de regres împotriva acestora sau a semnatarilor ulteriori lor. Pct. 381. - Exercitarea dreptului de regres înainte de scadenţã împotriva trãgãtorului sau a girantului care au indicat o persoanã care sã accepte sau sã plãteascã la nevoie se poate face de cãtre posesor numai în cazul în care şi recomandatarul sau indicatul la nevoie refuzã sã accepte cambia, iar acest fapt este constatat prin actul de protest. Pct. 382. - În cazul unei cambii pe care a fost indicatã o persoanã pentru a o accepta sau plãti la nevoie la locul plãţii, acceptarea prin intervenţie ca şi dresarea protestului pentru neacceptare din partea acestei persoane - indicat la nevoie - trebuie sã se efectueze la locul şi adresa stipulate în cambie pentru platã, respectiv la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã locul şi adresa la care se efectueazã plata. Pct. 383. - Posesorul cambiei poate refuza o acceptare prin intervenţie, când intervenientul nu a fost indicat pe cambie, fiindcã nu i se poate impune ca acceptant o persoanã pe care nu o cunoaşte şi care ar putea fi insolvabilã. Pct. 384. - Dacã totuşi posesorul admite o acceptare prin intervenţie atunci când intervenientul nu a fost indicat în textul cambiei, acesta - posesorul - pierde dreptul de a acţiona în regres, anterior scadenţei, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost fãcutã, ca şi împotriva semnatarilor ulteriori acestuia. Pct. 385. - Intervenţia poate avea loc în favoarea oricãrui obligat cambial care nu a onorat propria lui semnãturã. Un girant va putea interveni numai în favoarea sa, a giranţilor anteriori şi a trãgãtorului.---------- În temeiul <>art. 76 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea prin intervenţiune se scrie pe cambie şi se semneazã de intervenient. Ea aratã pentru cine este datã; în lipsa acestei arãtãri, acceptarea se socoteşte datã pentru trãgãtor." Pct. 386. - Intervenientul pentru acceptare trebuie sã scrie şi sã semneze acceptarea pe cambie. Pct. 387. - Textul acceptãrii va indica în clar pentru care dintre semnatarii cambiei este datã acceptarea. Pct. 388. - În lipsa indicaţiei clare privind semnatarul pentru care a fost datã acceptarea cambiei, se prezumã cã aceasta a fost datã pentru trãgãtor.---------- În temeiul <>art. 77 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptantul prin intervenţiune este ţinut faţã de posesorul cambiei şi faţã de giranţii posteriori aceluia pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta. Cu toatã acceptarea prin intervenţiune, acela pentru care ea a fost fãcutã şi giranţii sãi pot cere posesorului, în schimbul plãţii sumei arãtate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului şi, dacã va fi locul, a contului de întoarcere achitat. Obligaţiunea acceptantului prin intervenţiune înceteazã în cazul în care cambia nu i-a fost prezentatã cel mai târziu în ziua urmãtoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplatã." Pct. 389. - Prin acceptarea pe care o dã, intervenientul se obligã conform dreptului cambial la fel ca şi un acceptant simplu. Pct. 390. - Dupã acceptarea cambiei, intervenientul este obligat faţã de posesorul cambiei la plata acesteia, în aceleaşi condiţii ca şi persoana pentru care a intervenit. Pct. 391. - Intervenientul este obligat, în aceleaşi condiţii ca şi persoana pentru care a intervenit, faţã de toţi giranţii ulteriori acestei persoane. El nu are nici o obligaţie referitoare la plata cambiei faţã de giranţii anteriori, pentru care nu a înţeles sã intervinã. Astfel de giranţi anteriori nu au nici un drept de acţiune contra unui asemenea intervenient. Pct. 392. - Chiar dacã acceptarea prin intervenţie a avut loc, onoratul, adicã persoana pentru care a fost fãcutã acceptarea prin intervenţie, ca şi giranţii sãi anteriori pot cere posesorului cambiei, indiferent de acceptarea prin intervenţie, în schimbul plãţii sumei arãtate pe titlu, a dobânzilor şi cheltuielilor, predarea cambiei, a protestului şi, dacã este cazul, a contului de întoarcere achitat. Pct. 393. - În cazul acceptãrii unei cambii prin intervenţie, posesorul este totuşi obligat sã prezinte cambia la platã trasului respectiv. În caz de refuz al plãţii din partea trasului, acceptantul prin intervenţie este obligat sã facã el plata, situaţie în care posesorul trebuie sã-i prezinte cambia spre platã cel mai târziu în ziua urmãtoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplatã. Pct. 394. - În cazul în care posesorul nu respectã obligaţia de a prezenta acceptantului prin intervenţie cambia cel mai târziu în ziua urmãtoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplatã, obligaţia pe care şi-a asumat-o acceptantul prin intervenţie înceteazã. Pct. 395. - Refuzul de platã atât din partea trasului, cât şi a acceptantului prin intervenţie trebuie constatat prin respectivul act de protest ce va fi dresat.---------- În temeiul <>art. 78 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Plata prin intervenţiune poate fi fãcutã ori de câte ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenţã sau înainte de aceasta. Plata trebuie sã cuprindã întreaga sumã ce ar fi avut sã plãteascã acel pentru care intervenţiunea s-a fãcut. Ea trebuie fãcutã cel mai târziu în ziua ce urmeazã, ultima zi admisã pentru facerea protestului de neplatã. Plata prin intervenţie trebuie sã rezulte din protest şi, dacã acesta a fost deja dresat, trebuie sã fie menţionatã la sfârşitul actului de protest de cãtre cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacã trãgãtorul a pus clauza "FĂRĂ CHELTUIELI"." Pct. 396. - O cambie poate fi plãtitã prin intervenţie din momentul în care posesorul poate exercita regresul pentru neplatã adicã în toate cazurile prevãzute la art. 48 lit. a) şi b) din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 397. - Plata prin intervenţie nu se poate face decât pânã în momentul dresãrii protestului pentru neplatã, situaţie în care aceastã platã va trebui sã fie menţionatã în chiar cuprinsul actului de protest. Pct. 398. - Plata se poate face şi ulterior dresãrii protestului de neplatã, în cazul în care protestul a fost dresat mai înainte de expirarea termenului de protest şi posesorul cambiei ar mai fi fost în termenul legal pentru a dresa acest protest. În acest caz, plata prin intervenţie trebuie sã rezulte dintr-o menţiune pe care o va face executorul judecãtoresc care a dresat protestul, la sfârşitul actului de protest deja dresat. Cheltuielile de protest sunt restituite celui care a protestat cambia chiar dacã trãgãtorul a pus clauza "fãrã cheltuieli". Pct. 399. - Intervenientul pentru platã va plãti întreaga sumã la care era obligatã persoana pentru care a fãcut asemenea platã.---------- În temeiul <>art. 79 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În cazul în care cambia a fost acceptatã de mai mulţi intervenienţi, care au domiciliul la locul plãţii, sau dacã au fost indicate pentru a plãti - la nevoie - persoane având domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie sã prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar dacã va fi locul, sã cearã protestul de neplatã cel mai târziu în ziua ce urmeazã ultimei zile admise pentru facerea protestului. Dacã protestul nu a fost fãcut în acest termen, acel care a fãcut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptatã, cum şi giranţii posteriori, sunt liberaţi." Pct. 400. - În cazul în care cambia a fost acceptatã de mai mulţi intervenienţi care au domiciliul la locul plãţii, cambia va fi prezentatã la platã mai întâi trasului şi apoi tuturor acestor persoane care au intervenit pentru acceptare. Pct. 401. - Dacã în cambie au fost desemnaţi unul sau mai mulţi indicaţi la nevoie cu domiciliul la locul plãţii iar trasul nu plãteşte titlul, posesorul cambiei este dator a prezenta cambia la platã mai întâi acestor persoane - indicaţi la nevoie - şi apoi intervenienţilor acceptanţi. Pct. 402. - În caz de neplatã din partea indicatului la nevoie sau a acceptanţilor prin intervenţie, posesorul este obligat sã cearã dresarea protestului de neplatã cel mai târziu în ziua care urmeazã ultimei zile admise pentru dresarea protestului de neplatã. Pct. 403. - Dacã protestul nu a fost fãcut în acest termen, persoana care a desemnat un recomandatar (indicat la nevoie) ca şi aceea pentru care o cambie a fost acceptatã sunt eliberate de obligaţiile lor decurgând din acea cambie. Neprotestarea cambiei în acest termen elibereazã şi pe giranţii ulteriori celui care a fãcut indicarea la nevoie, sau pentru care cambia a fost acceptatã prin intervenţie, de obligaţiile lor privind aceastã cambie.---------- În temeiul <>art. 80 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul care refuzã plata prin intervenţiune pierde dreptul de regres împotriva celor care ar fi fost liberaţi." Pct. 404. - Plata prin intervenţia unui terţ este admisã în cazul în care cambia nu este plãtitã de tras sau acceptant, sau de indicaţii la nevoie ai acestora. Dacã posesorul titlului refuzã o astfel de platã prin intervenţie, el pierde dreptul de regres împotriva obligaţilor care ar fi fost eliberaţi prin platã de obligaţiile cambiale pe care şi le-au asumat prin respectivul titlu.---------- În temeiul <>art. 81 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Plata prin intervenţiune trebuie sã fie constatatã prin menţiune pe cambie, cu indicarea acelui pentru care este fãcutã. În lipsa unei atari indicãri, plata se socoteşte fãcutã pentru trãgãtor. Cambia şi protestul, dacã a fost încheiat, trebuie sã fie predate aceluia care a plãtit prin intervenţiune." Pct. 405. - În cazul în care s-a efectuat o platã prin intervenţie, ea trebuie menţionatã pe de o parte în actul de protest, iar pe de altã parte chiar pe titlu. Cele douã menţiuni trebuie sã indice cu claritate persoana pentru care a fost fãcutã plata. În lipsa unor indicaţii clare privind persoana pentru care intervenientul a fãcut plata, se prezumã cã aceasta a fost fãcutã pentru trãgãtor. Pct. 406. - Posesorul cambiei este obligat sã predea titlul cambial şi protestul, dacã acesta a fost dresat, persoanei care a plãtit prin intervenţie, în vederea exercitãrii de cãtre aceasta a drepturilor sale de subrogare.---------- În temeiul <>art. 82 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cel care a plãtit prin intervenţiune dobândeşte drepturile rezultând din cambie împotriva aceluia pentru care a plãtit şi împotriva acelora care sunt ţinuţi cambialmente cãtre aceasta din urmã; el nu poate însã gira din nou cambia. Giranţii posteriori semnatarului pentru care plata a fost fãcutã sunt liberaţi. Dacã mai multe persoane oferã plata prin intervenţiune, este preferat acela a cãrui platã libereazã un numãr mai mare de obligaţi. Acela care, în cunoştinţã de cauzã, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost liberaţi." Pct. 407. - Intervenientul care a plãtit cambia se subrogã în drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, însã, numai parţialã, deoarece intervenientul dobândeşte astfel drepturile rezultând din cambie numai împotriva aceluia pentru care a plãtit, precum şi împotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligaţi la platã faţã de persoana pentru care s-a fãcut plata prin intervenţie. Pct. 408. - Intervenientul plãtitor nu dobândeşte însã nici unul din drepturile pe care posesorul le avea faţã de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a fãcut o asemenea platã. Faţã de aceştia intervenientul nu poate avea mai multe drepturi decât avea persoana pentru care s-a intervenit, deoarece persoana respectivã era în aceastã poziţie garantã pentru platã, pentru semnatarii ulteriori ei. Pct. 409. - Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a plãtit prin intervenţie cambia sunt eliberaţi prin plata fãcutã în acest mod. Pct. 410. - Plata prin intervenţie fãcutã de cãtre persoana numitã intervenient închide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv. Pct. 411. - În cazul în care mai multe persoane se oferã sã facã plata prin intervenţie, este preferat intervenientului a cãrui platã elibereazã de rãspunderea cambialã un numãr mai mare de obligaţi (semnatari ulteriori aceluia pentru care se face plata). Pct. 412. - Persoana care, contrar regulii enunţate în punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine în cunoştinţã de cauzã în plata cambiei pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost astfel eliberaţi de obligaţiile cambiale pe care şi le-au asumat în legãturã cu titlul respectiv. Cap. X DESPRE PLURALITATEA EXEMPLARELOR ŞI DESPRE COPII---------- În temeiul <>art. 83 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia poate fi trasã în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie sã fie numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie distinctã. Oricare posesor al unei cambii în care nu se aratã cã a fost trasã într-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie sã se adreseze girantului sãu nemijlocit, care este dator sã-i dea sprijinul cãtre propriul sãu girant; se va urma astfel pânã la trãgãtor. Giranţii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare." Pct. 413. - În vederea facilitãrii comerţului şi în special a comerţului internaţional, trãgãtorul are dreptul sã tragã cambia în mai multe exemplare identice. Astfel, pânã la acceptarea cambiei de cãtre tras, cambia care este de obicei însoţitã de documentele prezentând mãrfurile în curs de transport, trãgãtorul poate negocia exemplarul pe care-l deţine, procurându-şi astfel creditele de care are nevoie. Pct. 414. - Pentru a apãra pe trãgãtor şi pe giranţi de eventualitatea unei duble plãţi, exemplarele aceleiaşi cambii trebuie sã fie identice şi numerotate în însuşi textul titlului. În cazul în care nu se respectã aceastã obligaţie fiecare exemplar se considerã ca o cambie distinctã. Pct. 415. - Orice posesor al unei cambii, în textul cãreia nu se aratã cã a fost trasã într-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie sã se adreseze girantului sãu nemijlocit, care, la rândul sãu este dator sã se adreseze girantului anterior şi tot astfel pânã se ajunge la trãgãtor. Toţi aceşti semnatari sunt obligaţi a reproduce pe exemplarul nou-eliberat, semnãturile lor. Refuzul de a da aceste semnãturi noi nu este sancţionat cu vreo decãdere de ordin cambial. Refuzul de a reproduce girul pe noul exemplar se sancţioneazã conform normelor de drept comun prin pretinderea unor sume privind daunele astfel aduse posesorului solicitant. Pct. 416. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor urmãri cu multã prudenţã cambiile emise şi utilizate în mai multe exemplare care intrã în portofoliul lor, pe de o parte pentru a evita eventuale fraude, iar pe de altã parte pentru a nu încuraja multiplicarea fãrã cauzã realã a aceleiaşi creanţe, ceea ce, practic, ar produce o perturbare atât a activitãţii agenţilor economici individuali, semnatari ai respectivelor cambii, cât şi în economia naţionalã în general.---------- În temeiul <>art. 84 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacã nu s-a stipulat cã o atare platã anuleazã efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rãmâne ţinut în temeiul fiecãrui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat. Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii urmãtori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor, purtând semnãtura lor care nu le-au fost înapoiate." Pct. 417. - Prin plata unui exemplar al aceleiaşi cambii, toţi semnatarii titlului sunt eliberaţi de obligaţiile cambiale pe care şi le asumaserã chiar dacã nu s-a stipulat cã o astfel de platã anuleazã efectele obligatorii ale celorlalte exemplare. Pct. 418. - Excepţie de la regula enunţatã în articolul precedent fac urmãtoarele douã situaţii: a) trasul care a acceptat cambia semnând mai multe exemplare, iar la prezentarea unui exemplar la platã nu a solicitat posesorului predarea tuturor exemplarelor semnate, este obligat în temeiul fiecãrui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat; b) girantul care a transmis exemplarele aceleiaşi cambii la persoane diferite ca şi giranţii urmãtori sunt obligaţi la plata tuturor exemplarelor care poartã semnãtura lor şi care nu le-au fost înapoiate.---------- În temeiul <>art. 85 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acel care a trimis un exemplar al cambiei, în vederea acceptãrii, trebuie sã indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gãseşte. Aceastã persoanã este datoare sã-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar. Dacã acesta refuzã, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât dupã ce a fãcut sã se constate prin protest: 1) Cã exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toatã cererea sa; 2) Cã acceptarea sau plata nu a putut fi obţinutã pe alt exemplar." Pct. 419. - Transmiterea spre acceptare a unui exemplar al cambiei trebuie sã fie menţionatã pe celelalte exemplare, pentru ca posesorul legitim al acestora sã poatã cere direct predarea titlului acceptat de la posesorul acestuia. Pct. 420. - Posesorul titlului acceptat poate exercita drepturile sale atât în virtutea acestui titlu, cât şi în virtutea exemplarului deosebit, dacã acesta cuprinde şi alte semnãturi decât cele existente pe exemplarul acceptat. Pct. 421. - Refuzul nejustificat al deţinãtorului de a preda posesorului legitim al unui alt exemplar titlul cambial trimis spre acceptare poate fi temei numai pentru o acţiune în daune. Pct. 422. - Posesorul exemplarului netrimis la acceptare, în caz de refuz din partea deţinãtorului exemplarului trimis la acceptare de a i-l preda, poate exercita dreptul de regres faţã de debitorii anteriori, cu condiţia de a constata acest refuz prin dresarea unui protest prin care sã se constate cã: a) exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, la cererea sa, de cãtre deţinãtor; b) acceptarea sau plata nu a putut fi obţinutã pe un alt exemplar. Pct. 423. - În caz de refuz din partea deţinãtorului de a-i preda exemplarul trimis spre acceptare, posesorul unui alt exemplar se poate adresa trasului spre a accepta acest exemplar, dresând protestul de constatare atât pentru refuzul de acceptare, cât şi pentru refuzul de predare din partea deţinãtorului.---------- În temeiul <>art. 86 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Oricare posesor al unei cambii are dreptul sã facã una sau mai multe copii. Copia trebuie sã reproducã întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figureazã în cambie; ea trebuie sã indice unde ia sfârşit. Copia poate fi giratã şi avalizatã în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul." Pct. 424. - Orice posesor al unei cambii are dreptul sã-şi facã una sau mai multe copii ale titlului cambial. Pct. 425. - Prin copie se înţelege o reproducere exactã dupã exemplarul original pe care este marcat strict locul în care textul titlului ia sfârşit. Pct. 426. - Copia poate fi giratã şi avalizatã în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul.---------- În temeiul <>art. 87 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Copia trebuie sã arate pe deţinãtorul titlului original. Acesta este dator sã-l predea posesorului legitim al copiei. În caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres împotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decât dupã ce a fãcut sã se constate, prin protest, cã originalul nu i-a fost predat, cu toatã cererea sa. Dacã titlul original poartã dupã ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei stipulaţiunea "de aci girul nu este valabil decât pe copie" sau orice altã formã echivalentã, girul ulterior pe original este nul." Pct. 427. - Copia trebuie sã indice cu exactitate pe deţinãtorul titlului original, deţinãtor care este obligat sã predea titlul original posesorului legitim al copiei. Pct. 428. - În caz de refuz din partea deţinãtorului de a preda posesorului legitim al unei copii exemplarul original, acesta are dreptul de a exercita regresul sãu faţã de obligaţii anteriori (giranţi sau avalişti), cu condiţia ca acest refuz sã fie constatat printr-un act de protest. Pct. 429. - Existã posibilitatea ca ultimul posesor al unui titlu original sã menţioneze pe acest titlu, mai înainte de a emite o copie dupã el, ca acest original sã nu se mai poatã gira, ci se va putea gira numai copia. Aceastã menţiune se poate face prin expresia: "de aici girul nu este valabil decât pe copie". În acest caz, girurile ulterioare de pe original sunt nule, posesorul legitim al tuturor drepturilor cambiale ce derivã atât din acest exemplar original, cât şi din copia pusã în circulaţie, fiind considerat numai posesorul legitim al copiei. Cap. XI DESPRE ALTERĂRI---------- În temeiul <>art. 88 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În cazul alterãrii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterãrii sunt ţinuţi în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi potrivit textului original. În cazul în care din titlu nu rezultã sau nu se dovedeşte cã semnãtura a fost pusã înainte sau dupã alterare, se presupune cã a fost pusã înainte." Pct. 430. - Fiecare semnatar este obligat la plata cambiei în mãsura în care a consimţit sã se oblige prin acest titlu. Pct. 431. - Prin alterarea unui titlu se înţelege ştergerea, modificarea unor cuvinte, date sau menţiuni care au fãcut sau fac parte din textul titlului sau adãugarea altora. Pct. 432. - Alterarea unui titlu valabil emis nu este o cauzã de nulitate a acestui titlu. Numai lipsa unor elemente esenţiale atrage nulitatea titlului. Pct. 433. - Dacã alterarea este fãcutã astfel încât pentru unii dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligaţiile care le revin, faţã de aceştia şi numai faţã de aceştia, titlul este considerat inoperant. Pct. 434. - În cazul în care din titlul alterat nu rezultã cu claritate dacã o semnãturã a fost pusã înainte sau dupã data alterãrii, se presupune cã semnãtura a fost pusã înaintea alterãrii. Pct. 435. - Regimul probator pentru combaterea acestei prezumţii nu este supus restricţiilor prevãzute de art. 63 alin. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, pentru excepţiile personale. Cap. XII DESPRE ANULARE ŞI ÎNLOCUIREA TITLULUI---------- În temeiul <>art. 89 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate înştiinţa despre aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresatã preşedintelui judecãtoriei locului în care cambia este plãtibilã. Cererea va trebui sã arate condiţiile esenţiale ale cambiei şi, dacã este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica. Preşedintele judecãtoriei, dupã examinarea cererii şi a elementelor produse, precum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţã prin care, specificând datele cambiei, o va declara nulã în mâinile oricui se va gãsi ea şi va autoriza sã se facã plata ei dupã trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenţa depãşitã sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenţei, dacã aceasta este ulterioarã publicãrii în Monitorul Oficial al României şi numai dacã, între timp, deţinãtorul nu a fãcut opoziţie. Ordonanţa trebuie sã fie notificatã trasului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, la stãruinţa şi pe cheltuiala petiţionarului. Plata fãcutã de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toatã înştiinţarea fãcutã, libereazã pe debitor." Pct. 436. - Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea titlului printr-o cerere în care sã fie cuprinse menţiunile obligatorii ale acesteia (procedura de amortizare). Dacã titlul este o cambie în alb, cererea va trebui sã indice suficiente elemente pentru a permite identificarea cambiei. Pct. 437. - Cererea va trebui sã fie adresatã preşedintelui judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã locul şi adresa unde se efectueazã plata cambiei. Pct. 438. - Posesorul poate notifica trasului şi societãţii bancare, unde acesta din urmã îşi are deschis contul, cererea de anulare introdusã la judecãtorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea titlului, precum şi termenul fixat pentru judecarea cauzei. Pct. 439. - Dupã examinarea cererii şi a dovezilor aduse în sprijinul acesteia, preşedintele judecãtoriei cãreia i s-a adresat cererea se pronunţã în cel mai scurt timp printr-o ordonanţã în care sunt cuprinse elementele definitorii, de identificare, ale titlului. Prin aceastã ordonanţã titlul este declarat nul, indiferent în posesia cui s-ar gãsi. Pct. 440. - Ordonanţa trebuie sã fie notificatã trasului, notificare dupã care acesta nu mai poate plãti valabil titlul unei persoane care-l prezintã. Dupã trecerea a treizeci de zile de la publicarea textului ordonanţei în Monitorul Oficial al României, este autorizatã plata cambiei cãtre posesorul legitim, beneficiar al hotãrârii judecãtoreşti. Pct. 441. - Înainte de notificarea ordonanţei, plata fãcutã de tras elibereazã pe debitor de obligaţiile cambiale asumate indiferent de introducerea cererii de anulare a titlului şi de notificarea acesteia cãtre tras. Pct. 442. - Cheltuielile de notificare cãtre tras a pierderii, distrugerii sau sustragerii titlului, ca şi cele efectuate cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României sunt în sarcina petiţionarului.---------- În temeiul <>art. 90 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În termen de 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, detentorul cambiei va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica atât petiţionarului cât şi trasului, o datã cu citarea lor înaintea instanţei locului de platã." Pct. 443. - Deţinãtorul cambiei poate face opoziţie la judecãtoria competentã în termen de treizeci de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României. Pct. 444. - Judecãtoria competentã a judeca opoziţia fãcutã de deţinãtorul cambiei este judecãtoria care a emis ordonanţa, respectiv judecãtoria locului de platã. Pct. 445. - Opoziţia fãcutã de deţinãtorul cambiei la judecãtoria competentã va fi notificatã în copie atât petiţionarului, cât şi trasului (sau acceptantului), cu ocazia citãrii lor înaintea instanţei locului de platã.---------- În temeiul <>art. 91 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Pânã la împlinirea termenului prevãzut de art. 89, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi dacã este vorba de o cambie deja scãzutã sau care a scãzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a cãrei anulare a cerut-o, depunând o cauţiune egalã cu suma pretinsã sau sã cearã consemnarea acestei sume." Pct. 446. - Pe baza ordonanţei obţinutã de la preşedintele judecãtoriei locului de platã, posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate îndeplini toate actele de conservare a regresului cambial. Pct. 447. - În cazul în care titlul a ajuns la scadenţã, pe baza ordonanţei, petiţionarul - posesor legitim al cambiei - va putea obţine chiar plata cambiei a cãrei anulare a cerut-o, depunând însã o cauţiune egalã cu suma pretinsã. Pct. 448. - În loc sã cearã plata, posesorul reclamant poate solicita ca debitorul sã consemneze suma pretinsã.---------- În temeiul <>art. 92 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dupã trecerea termenului prevãzut de art. 89, fãrã a se fi fãcut opoziţie, sau dupã respingerea opoziţiei printr-o hotãrâre rãmasã definitivã, cambia pierdutã sau sustrasã nu mai are nici un efect. Oricine a obţinut înlocuirea cambiei va putea, la prezentarea ordonanţei de anulare şi a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziţiei în termen, sau la prezentarea hotãrârii definitive de respingerea opoziţiei, sã cearã plata acelei cambii; când cambia a fost datã în alb sau nu a scãzut încã, va putea cere, în aceleaşi condiţiuni, un duplicat. Pentru cambiile scãzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 şi 54, afarã de cazul când suma datoratã a fost depusã potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea cãreia a avut loc anularea sau a fost pronunţatã sentinţa." Pct. 449. - Dupã trecerea termenului de treizeci de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României fãrã a se face opoziţie din partea deţinãtorului titlului sau dupã respingerea opoziţiei printr-o hotãrâre rãmasã definitivã, cambia pierdutã, sustrasã sau furatã este anulatã, ea nemaiputând produce nici un efect. Pct. 450. - Ordonanţa de anulare a cambiei sau hotãrârea de respingere a opoziţiei au ca efect nu numai anularea cambiei pierdute, distruse sau sustrase, ci şi crearea unui titlu nou care-l înlocuieşte pe cel anulat. Pct. 451. - Plata cambiei va putea fi cerutã de persoana care a obţinut înlocuirea titlului. În acest scop aceasta va trebui sã prezinte fie ordonanţa de anulare şi un certificat de la judecãtoria respectivã cã nu s-a introdus opoziţia în termen, fie hotãrârea definitivã de respingere a opoziţiei. Dacã titlul sustras, distrus sau pierdut este o cambie în alb sau o cambie care nu a ajuns încã la scadenţã se va putea cere un duplicat în aceleaşi condiţii.---------- În temeiul <>art. 93 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Ordonanţa sau hotãrârea rãmasã definitivã stinge orice drept decurgând din cambia anulatã, fãrã a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţã de cel care a obţinut anularea." Pct. 452. - Dupã eliberarea ordonanţei de anulare a cambiei şi apariţia acesteia în Monitorul Oficial al României sau dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de respingere a opoziţiei, orice drepturi cambiale pot fi exercitate numai pe baza noului titlu creat ca urmare a procedurii de amortizare. Pct. 453. - Deţinãtorul cambiei care a admis prin neintroducerea opoziţiei sã se deruleze şi sã se finalizeze procedura de amortizare a cambiei sau a cãrui opoziţie a fost respinsã de judecãtorie nu mai poate sã exercite drepturile izvorând din cambie decât pe calea dreptului comun şi nu a dreptului cambial. Cap. XIII DESPRE PRESCRIPŢIE---------- În temeiul <>art. 94 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiţi de la data scadenţei. Acţiunile posesorului împotriva giranţilor şi împotriva trãgãtorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului fãcut în timp util sau de la data scadenţei în caz de stipulaţiune, fãrã cheltuieli. Acţiunile giranţilor, unii împotriva altora şi împotriva trãgãtorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plãtit cambia sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornitã împotriva sa. Acţiunea de îmbogãţire fãrã cauzã se prescrie printr-un an din ziua în care hotãrârea pronunţatã asupra acţiunii cambiale va fi rãmas definitivã." Pct. 454. - Obligaţiile cambiale, cu excepţia cauzelor de stingere admise de dreptul comun, se sting prin decãdere (art. 58 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin) şi prescripţie. Pct. 455. - Prin prescripţie se înţelege modul de stingere a dreptului la acţiune în sens material, prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege (timp util). Prescripţia face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a rãmas inactiv un anumit rãstimp sã-şi piardã ocrotirea dreptului respectiv pe calea acţiunii în justiţie şi, odatã cu aceasta, posibilitatea de a obţine executarea silitã a obligaţiei corelative lui. Pct. 456. - Durata prescripţiei în materie cambialã este urmãtoarea: a) trei ani în ceea ce priveşte acţiunea sau executarea cambialã directã; b) un an în ceea ce priveşte acţiunea sau executarea cambialã de regres; c) şase luni în ceea ce priveşte regresul girantului plãtitor faţã de ceilalţi obligaţi de regres; d) acţiunea de îmbogãţire fãrã cauzã justã se prescrie în termen de un an din ziua în care hotãrârea judecãtoreascã pronunţatã asupra acţiunii sau execuţiei cambiale a rãmas definitivã. Pct. 457. - Cauzele de întrerupere a prescripţiei sunt cele din dreptul comun. Pct. 458. - Obligaţiile cambiale fiind autonome, întreruperea prescripţiei contra unuia dintre obligaţi nu are efect faţã de ceilalţi. Pct. 459. - Pentru cambiile la un anumit termen de la vedere, în cazul în care cambia a fost prezentatã spre acceptare şi acceptatã, prescripţia curge din ultima zi a termenului prevãzut pentru acceptare. În cazul în care cambia nu a fost acceptatã, prescripţia curge din ultima zi a termenului prevãzut pentru prezentarea spre acceptare, determinat de data protestului. Pct. 460. - Dacã acceptarea a fost datã, însã nu a fost datatã, termenul de scadenţã, de la expirarea cãruia va începe a curge prescripţia, va fi socotit de la data protestului dresat pentru constatarea nedatãrii. Pct. 461. - În cazul cambiei în alb, faţã de posesorul titlului, se va calcula scadenţa şi, respectiv, prescripţia care rezultã din titlu. Dacã completarea cambiei nu a fost fãcutã potrivit înţelegerii iniţiale, debitorul poate opune aceastã excepţie oricãrui posesor care a dobândit cambia cu rea-credinţã sau printr-o greşealã gravã. În acest din urmã caz, prescripţia începe sã curgã de la scadenţa convenitã şi nu de la aceea care rezultã din titlu. Pct. 462. - Orice cercetare privind prescripţia devine inutilã, dacã debitorul dovedeşte cã o cambie în alb a fost completatã dupã trei ani de la data emiterii sale. Aceastã excepţie nu este opozabilã posesorului de bunã-credinţã care a dobândit titlul completat. Pct. 463. - Împotriva trãgãtorului şi giranţilor sãi, prescripţia acţiunii din partea posesorului curge de la data protestului, iar în cazul unei clauze de scutire de protest sau de cheltuieli, de la data scadenţei cambiei. Dacã aceastã clauzã a fost inseratã de trãgãtor, prescripţia va curge de la scadenţã faţã de toţi debitorii de regres; dacã a fost inseratã de cãtre unul dintre giranţi, prescripţia va curge de la scadenţã numai faţã de acesta, iar faţã de ceilalţi debitori de regres, de la data protestului. Pct. 464. - Dacã girantul a plãtit voluntar sau prin contracambie sau dacã girantul nu a plãtit din ziua în care acţiunea de regres a fost exercitatã judecãtoreşte, prescripţia acţiunii giranţilor între ei curge din ziua plãţii. Pct. 465. - Termenul de prescripţie a acţiunii contra intervenienţilor este de un an, fiind vorba de o obligaţiune de regres. Pct. 466. - Prescripţia acţiunii de îmbogãţire fãrã cauzã justã curge din ziua pierderii acţiunii cambiale. Cap. XIV DISPOZIŢII GENERALE---------- În temeiul <>art. 95 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Plata unei cambii, a cãrei scadenţã este într-o zi de sãrbãtoare legalã, nu poate fi cerutã decât în prima zi lucrãtoare ce urmeazã. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi fãcute decât într-o zi lucrãtoare. Când unul din aceste acte trebuie sã fie fãcut într-un anumit termen, a cãrui ultimã zi este o zi de sãrbãtoare legalã, acest termen este prelungit pânã la prima zi lucrãtoare, ce urmeazã. Zilele de sãrbãtoare legalã intermediare intrã în calculul termenului." Pct. 467. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare stabilesc şi comunicã oficial programul lor în zilele lucrãtoare în care se efectueazã operaţiuni cu cambii. În cazul în care termenul prevãzut de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin privind diferitele operaţiuni cu cambii sau acte privitoare la acestea are ca ultimã zi o zi de sãrbãtoare legalã, acesta se prelungeşte pânã la prima zi lucrãtoare care urmeazã. Toate actele privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, pot fi fãcute numai într-o zi lucrãtoare. Zilele de sãrbãtoare legalã sunt cuprinse în calculul termenelor legale prevãzute de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin privind diferitele operaţiuni cu astfel de titluri.---------- În temeiul <>art. 96 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În termenele legale sau convenţionale nu se socoteşte ziua de la care ele încep sã curgã." Pct. 468. - Termenele legale sau convenţionale se calculeazã începând cu ziua urmãtoare zilei din care ele încep sã curgã.---------- În temeiul <>art. 97 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Nu sunt admise termene de graţie, nici legale, nici judecãtoreşti." Pct. 469. - Prin termen de graţie se înţelege un termen de executare scurt, pe care judecãtorul îl poate acorda, în mod excepţional, debitorului aflat în întârziere, spre a evita astfel pronunţarea rezoluţiei contractului. Pct. 470. - În raporturile cambiale, debitorului nu-i pot fi acordate termene de graţie de nici un fel, nici pe cale legalã, nici pe cale judecãtoreascã.---------- În temeiul <>art. 98 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "Prin cuvântul domiciliu, în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana obligatã, la care se referã, îşi are locuinţa sau sediul, iar prin cuvintele loc de platã se înţelege localitatea respectivã." Pct. 471. - Potrivit dreptului civil domiciliul este un loc (adresa exactã) în care o persoanã fizicã îşi are, în mod obişnuit locuinţa statornicã sau principalã sau o persoanã juridicã îşi are sediul principal, fiind luat ca atare în evidenţa organelor administrative ale statului şi în care se prezumã cã aceastã persoanã poate fi întotdeauna gãsitã. Pct. 472. - Prin "loc de platã" în Legea asupra cambiei şi biletului la ordin se înţelege întreg teritoriul localitãţii respective. Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor înţelege prin expresia "loc de platã" localitatea şi adresa exactã unde s-a stabilit sã se efectueze plata cambiei.---------- În temeiul <>art. 99 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Subscrierea prin punere de deget nu este socotitã semnãturã, afarã numai dacã înscrisul este fãcut în forma autenticã sau notarialã." Pct. 473. - O cambie poate fi semnatã în orice calitate prin punerea de deget numai dacã titlul astfel semnat este autentificat la notariat. Cap. XV CESIUNEA CREANŢEI DERIVÂND DIN VÂNZAREA DE MĂRFURI FAŢĂ DE TRAS---------- În temeiul <>art. 100 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 83/1994 : "În cambia-trasã care nu trebuie sã fie prezentatã la acceptare, cum şi în orice altã cambie-trasã în cazul în care nu a fost acceptatã, trãgãtorul poate, în limitele sumei prevãzute în cambie, sã cedeze printr-o clauzã inseratã în cuprinsul cambiei creanţa sa derivând din vânzarea de mãrfuri pe care o are faţã de tras. Clauza trebuie sã cuprindã, sub sancţiune de nulitate data şi numãrul facturii referitoare la vânzarea de mãrfuri. În cazul unei cambii emisã la ordinul trãgãtorului însuşi, clauza de cesiune poate fi inseratã în primul gir. Cesiunea nu poate fi fãcutã de trãgãtor decât în favoarea unei societãţi bancare sau a altei societãţi de credit, însã va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia societate bancarã sau altã societate de credit se înţelege persoanele juridice prevãzute de legislaţia privind activitatea bancarã şi de credit." Pct. 474. - În cazul în care trãgãtorul este creditorul trasului, pentru preţul unor mãrfuri vândute cãtre acesta, trãgãtorul poate sconta aceastã cambie, mai înainte sau chiar fãrã a fi acceptatã, cesionând societãţii bancare care i-a acordat un asemenea credit de scont, acţiunea de drept comun în contra trasului pentru plata preţului. Pct. 475. - Pentru a se putea exercita, de cãtre posesorul care a intrat în posesia unei asemenea cambii prin operaţiunea de cesionare a creanţei de cãtre trãgãtor, acţiunea în contra trasului (care, atâta timp cât nu a acceptat, nu este obligat cambial şi nici chiar obligat de drept comun, deoarece în marea majoritate a cazurilor el nu se aflã în raporturi juridice directe cu posesorul), este necesar ca, în cuprinsul cambiei, sã se insereze clauza expresã de cesiune a creanţei trãgãtorului pentru preţ, menţionându-se data şi numãrul facturii referitoare la vânzarea mãrfurilor respective. Pct. 476. - Lipsa din cuprinsul clauzei de cesiune a numãrului şi datei facturii referitoare la vânzarea de mãrfuri atrage nulitatea acestei clauze, dar nu şi a cambiei în sine. Pct. 477. - În cazul cambiei trase la ordinul trãgãtorului însuşi, clauza de cesiune se poate înscrie pe titlu la primul gir. Ea nu poate fi inseratã decât de trãgãtorul-girant, printr-un gir ulterior girului acestuia. Pct. 478. - Cesiunea creanţei derivând din vânzarea de mãrfuri nu poate fi fãcutã de trãgãtor decât în favoarea unei societãţi bancare. Ea va fi însã în folosul giratarilor succesivi.---------- În temeiul <>art. 101 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cesiunea dobândeşte efect faţã de terţi prin notificarea fãcutã trasului, notificare ce se poate face şi prin scrisoare recomandatã, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie sã cuprindã menţiunile exacte pentru identificarea cambiei. Prezentarea cambiei fãcutã trasului, rezultând din protestul de neacceptare, ţine loc de notificare." Pct. 479. - Pentru ca cesiunea preţului care rezultã din vânzarea mãrfurilor respective sã poatã fi operantã, atât în ceea ce-l priveşte pe tras cât şi faţã de terţi, cesiunea dobândeşte efect prin raport cu trasul şi cu terţii din momentul notificãrii clauzei de cesiune cãtre tras. Pct. 480. - Notificarea trebuie sã cuprindã menţiuni exacte care sã poatã duce la identificarea cambiei. Pct. 481. - Notificarea se va face de cãtre oricare din posesorii cambiei prin scrisoare recomandatã, cu confirmare de primire din partea destinatarului, confirmare care poate servi drept dovadã trasului la nevoie. Pct. 482. - Notificarea poate fi înlocuitã prin protestul de neacceptare, în cazul în care posesorul a prezentat trasului cambia la acceptare şi acesta a refuzat acceptarea sa. Un asemenea protest satisface suficient necesitatea notificãrii cesiunii.---------- În temeiul <>art. 102 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trasul, dupã notificarea cesiunii nu poate plãti decât posesorului cambiei. Acesta nu poate valorifica faţã de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacã a dresat protestul de neplatã contra acestuia şi nu au trecut 5 zile de la comunicarea fãcutã trãgãtorului a somaţiei de executare, conform art. 61, sau de la citare în acţiunea cambialã ori de la admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului trãgãtorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment. Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedicã executarea în acelaşi timp a acţiunii cambiale contra trãgãtorului şi a celorlalţi obligaţi. Posesorul cambiei nu-şi va putea valorifica drepturile derivând din cesiune, la falimentul trasului, decât dupã facerea notificãrii cerutã de alin. I al acestui articol." Pct. 483. - Dupã primirea notificãrii cesiunii, trasul nu mai poate plãti preţul mãrfurilor decât posesorului cambiei. Orice platã fãcutã vânzãtorului trãgãtor sau oricãrei alte persoane nu elibereazã pe trasul acceptant de obligaţiile cambiale pe care le are în legãturã cu cambia respectivã. Pct. 484. - Pentru a putea exercita acţiunea sa directã contra trasului pentru plata preţului conform facturii menţionate în clauza de cesiune, posesorul cambiei are obligaţia de a dresa mai întâi protestul de neplatã contra trasului. Pct. 485. - Dupã dresarea acestui protest, posesorul este dator sã procedeze la executarea sau acţionarea trãgãtorului pentru plata cambiei. Dacã, în termen de cinci zile de la comunicarea fãcutã trãgãtorului, sau de la somaţia de executare, sau de la citarea în acţiunea cambialã intentatã, trãgãtorul nu plãteşte valoarea cambiei protestate, posesorul acesteia va putea da curs acţiunii sale contra trasului pentru plata valorii cambiei, în limitele sumei prevãzute în facturã. Pct. 486. - Dacã trãgãtorul a fost declarat în stare de faliment, acţiunea pe baza clauzei de cesiune în contra trasului se poate intenta de asemenea în termen de cinci zile de la admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului trãgãtorului. Pct. 487. - Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedicã exercitarea în acelaşi timp a acţiunii sau execuţiei cambiale contra trãgãtorului şi a celorlalţi obligaţi. Pct. 488. - În caz de faliment din partea trasului, posesorul cambiei nu-şi va putea valorifica drepturile derivând din clauza de cesiune la masa falimentului acestuia decât dupã notificarea cãtre tras a clauzei de cesiune.---------- În temeiul <>art. 103 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Oricine cesioneazã o creanţã în condiţiile prevãzute de art. 100, ştiind cã în momentul cesiunii nu existã, în total sau în parte, creanţa cedatã, se va pedepsi cu amendã de la 5.000 - 100.000 lei şi închisoare pânã la 6 luni, afarã de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsã mai mare, în care caz se va aplica aceastã pedeapsã." Pct. 489. - Fapta trãgãtorului de a afirma fals, printr-o clauzã de cesiune, cã este creditorul trasului pentru preţul mãrfurilor specificate în facturã, afirmaţie pe baza cãreia acesta obţine un credit de scont, constituie un fapt penal grav şi de aceea Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor acţiona cu maximã prudenţã şi vor lua mãsurile necesare pentru reducerea riscului de sãvârşire a unor astfel de fapte de cãtre clienţii lor. Partea a II-a BILETUL LA ORDIN Cap. I DESPRE EMITEREA ŞI FORMA BILETULUI LA ORDIN Pct. 490. - BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit, sub semnãturã privatã, care pune în legãturã în procesul creãrii sale douã persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se obligã sã plãteascã o sumã de bani fixatã, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumitã beneficiar, care are calitatea de creditor. Pct. 491. - În ceea ce priveşte emiterea şi forma biletului la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor respecta dispoziţiile pct. 11 - 14, pct. 16 şi pct. 17 privind cambia din prezentele norme-cadru. În aplicarea acestor dispoziţii se va avea în vedere cã biletul la ordin este emis şi subscris de debitorul din raportul fundamental. Biletul la ordin trebuie sã îndeplineascã condiţiile de formã şi de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru. Pct. 492. - Biletul la ordin trebuie sã fie un act autentic în situaţia în care trãgãtorul nu ştie carte. Pct. 493. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor accepta în operaţiunile lor numai bilete la ordin redactate în limba românã. Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare pot accepta şi bilete la ordin redactate într-o limbã strãinã luând mãsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apãrea în urma operaţiunilor efectuate cu aceste titluri. Pct. 494. - Biletele la ordin trebuie sã fie dactilografiate sau scrise în întregime cu cernealã sau pix de culoare albastrã sau neagrã. Pct. 495. - Standardul de conţinut obligatoriu al biletului la ordin este cel prezentat în anexa nr. 2. Pct. 496. - Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sã satisfacã anumite condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimã clauze cu valoare juridicã strictã. În toate redactãrile biletul la ordin trebuie sã cuprindã menţiunile obligatorii prevãzute de lege care sã satisfacã cerinţele suficientei informaţii care decurge din titlu, precum şi cerinţele certitudinii reflectãrii obligaţiilor asumate de cãtre pãrţi prin titlul respectiv. Pct. 497. - În textul biletului la ordin se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care prin titlul respectiv sã stipuleze clauze facultative rãspunzând unor necesitãţi specifice din practica comercialã şi financiarã. Menţiunile facultative fac obiectul înţelegerii dintre persoanele care îşi pun semnãtura pe titlu (denumiţi semnatari).---------- În temeiul <>art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Biletul la ordin cuprinde: 1) denumirea de bilet la ordin trecutã în însuşi textul titlului şi exprimatã în limba întrebuinţatã pentru redactarea acestui titlu; 2) promisiunea necondiţionatã de a plãti o sumã determinatã; 3) arãtarea scadenţei; 4) arãtarea locului unde plata trebuie fãcutã; 5) numele aceluia cãruia sau la ordinul cãruia plata trebuie fãcutã; 6) arãtarea datei şi a locului emiterii; 7) semnãtura emitentului." Pct. 498. - Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie sã introducã în textul titlului denumirea de "bilet la ordin". În ceea ce priveşte denumirea de bilet la ordin, ca element obligatoriu al acestui titlu, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica pentru biletul la ordin dispoziţiile pct. 11 - 14 din prezentele norme-cadru. Pct. 499. - În cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obligã în mod necondiţionat sã plãteascã o sumã de bani. Pct. 500. - În ceea ce priveşte promisiunea de platã, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 15 - 17, pct. 19 şi pct. 20 din prezentele norme-cadru. Pct. 501. - Promisiunea de platã neputând comporta nici condiţie suspensivã, nici condiţie rezolutorie, ceea ce ar putea afecta încrederea purtãtorului în calitatea biletului la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta decât bilete la ordin cuprinzând formulele: "voi plãti ......." sau "mã oblig sã plãtesc .........". Pct. 502. - În ceea ce priveşte scadenţa, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 26 din prezentele norme-cadru. Pct. 503. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta în operaţiunile lor decât bilete la ordin care au indicatã scadenţa pe faţa titlului, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 105 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 504. - În ceea ce priveşte locul plãţii, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 27 şi pct. 28 din prezentele norme-cadru. Pct. 505. - În ceea ce priveşte numele beneficiarului sau purtãtorului biletului la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 29 şi pct. 73 din prezentele norme-cadru. Pct. 506. - În ceea ce priveşte data şi locul emiterii biletului la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 30 - 33 din prezentele norme-cadru. Pct. 507. - În ceea ce priveşte semnãtura emitentului biletului la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica dispoziţiile pct. 34 - 37 din prezentele norme-cadru.---------- În temeiul <>art. 105 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Titlul cãruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arãtate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afarã de cazurile arãtate în alineatele ce urmeazã. Biletul la ordin a cãrui scadenţã nu este arãtatã este socotit plãtibil la vedere. În lipsa unei arãtãri speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de platã şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului. Biletul la ordin care nu aratã locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arãtat lângã numele emitentului." Pct. 508. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor biletele la ordin cãrora le lipsesc una sau mai multe din menţiunile obligatorii stipulate de lege ca trebuind sã fie cuprinse într-un astfel de titlu. Aceastã reglementare a activitãţii va fi general valabilã cu excepţia urmãtoarelor cazuri: a) în situaţia în care indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind plãtibil la vedere; b) în situaţia în care indicarea locului de platã nu se face în mod expres pe titlu, se va considera, ca loc de platã al biletului la ordin, locul emiterii titlului, care este în acelaşi timp şi loc al domiciliului emitentului. Pentru interpretarea noţiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementãrile prezentelor norme-cadru referitoare la art. 4 şi art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin; c) în situaţia în care în biletul la ordin nu se aratã locul unde a fost emis, se considerã ca loc al emiterii locul indicat lângã numele emitentului. Pct. 509. - Datoritã caracterului formal al biletului la ordin, dacã titlului îi lipseşte vreuna din condiţiile obligatorii menţionate în art. 104 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, titlul este nul.---------- În temeiul <>art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Sunt aplicabile biletului la ordin, în mãsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind: girul (art. 13 - 23); scadenţa (art. 36 - 40); plata (art. 41 - 46); acţiunea sau executarea cambialã (art. 47) şi regresul în caz de neplatã (art. 48 - 55 şi 57 - 65); protestul (art. 66 - 73); plata prin intervenţiune (art. 74 şi 78 - 82); copiile (art. 83 şi 86); alterãrile (art. 88); prescripţiunea (art. 94); zilele de sãrbãtoare legalã, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95 - 98); subscrierea prin punere de deget (art. 99); acţiunea decurgând din îmbogãţirea fãrã cauzã (art. 65); anularea şi înlocuirea titlului (art. 89 - 93). Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plãtitã de un al treilea sau într-o localitate alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulaţiunea de dobândã (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de platã (art. 6), efectele unei semnãturi pusã în condiţiunile arãtate la art. 7, efectele semnãturii unei persoane care lucreazã fãrã împuternicire sau depãşind împuternicirea (art. 10) şi cambia în alb (art. 12). Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33 - 35), în cazul prevãzut de ultimul alineat al art. 34, dacã avalul nu aratã pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent." Pct. 510. - În ceea ce priveşte biletul la ordin, Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare vor aplica toate dispoziţiile prezentelor norme-cadru cuprinse în pct. 43 - 50 şi pct. 177 - 179 (privind cambia plãtitã de un al treilea sau într-o altã localitate decât aceea a domiciliului trasului), pct. 51 - 53 (privind dobânda), pct. 54 - 57 (privind indicarea sumei de platã), pct. 58 - 59 (privind efectele unor semnãturi), pct. 60 (privind semnãtura), pct. 61 şi pct. 62 (privind falsul reprezentant), pct. 63 - 66 (privind emiterea de titluri prin mandatar), pct. 70 - 79 (privind cambia în alb), pct. 80 - 147 (privind girul), pct. 187 - 220 (privind avalul), pct. 221 - 228 (privind scadenţa), pct. 237 - 264 (privind plata), pct. 265 - 268 (privind acţiunea sau executarea cambialã), pct. 269 - 300 şi pct. 302 - 342 (privind regresul în caz de neplatã), pct. 343 - 373 (privind protestul), pct. 374 - 378 şi pct. 396 - 412 (privind plata prin intervenţie), pct. 413 - 416 şi pct. 424 - 426 (privind copiile), art. 430 - 435 (privind alterãrile), pct. 467 - 470 (privind zilele de sãrbãtoare legalã, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie), pct. 473 (privind subscrierea prin punere de deget), pct. 338 - 342 (privind acţiunea decurgând din îmbogãţirea fãrã cauzã justã), pct. 436 - 453 (privind anularea sau înlocuirea titlului) şi pct. 454 - 466 (privind prescripţia). Pct. 511. - În cazul în care în formula de avalizare nu este indicatã persoana pentru care a fost dat avalul, acesta se considerã a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.---------- În temeiul <>art. 107 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii. Biletele la ordin plãtibile la un anume timp de la vedere trebuie prezentate spre vizã emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datatã se constatã prin protest (art. 28), a cãrui datã serveşte ca punct de plecare pentru termenul de la vedere." Pct. 512. - Obligaţia emitentului unui bilet la ordin este similarã cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, în sensul cã în situaţia în care trasul acceptã, el devine obligatul principal al cambiei şi, în conformitate cu art. 31 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, el se obligã a plãti cambia la scadenţã, iar în caz de neplatã posesorul are o acţiune directã împotriva sa, pentru tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi art. 54 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. În cazul biletului la ordin, emitentul se obligã personal a plãti la scadenţã suma din titlu şi tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Posesorul biletului la ordin are o acţiune directã împotriva emitentului, acesta fiind chiar din momentul emiterii titlului principalul obligat prin titlul respectiv. Pct. 513. - Datoritã faptului cã şi biletului la ordin i se aplicã toate dispoziţiile privitoare la scadenţa cambiei, în cazul biletului la ordin plãtibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului, termen prevãzut în art. 26 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Termenul de platã va curge în acest caz de la data vizei pusã de emitent. Viza pusã de emitent presupune înscrierea semnãturii acestuia pe faţa titlului sub menţiunea VĂZUT, cu ocazia prezentãrii titlului de cãtre beneficiar la emitent. Dacã emitentul refuzã sã punã viza, posesorul va dresa protest de nedatare în conformitate cu art. 28 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi pct. 173 din prezentele norme-cadru şi în acest caz termenul va curge de la data protestului. Partea a III-a DISPOZIŢII FINALE Pct. 514. - Banca Naţionalã a României şi societãţile bancare au obligaţia sã arhiveze cambiile şi biletele la ordin care au fãcut obiectul operaţiunilor lor pe o perioadã de cinci ani de la data plãţii. Pct. 515. - Anexele fac parte integrantã din prezentele norme-cadru şi sunt obligatorii pentru societãţile bancare şi Banca Naţionalã a României din punctul de vedere al formei şi conţinutului. Pct. 516. - Prezentele norme-cadru intrã în vigoare la data anunţatã prin Ordin*) al guvernatorului Bãncii Naţionale a României.---------- În temeiul <>art. II din Legea nr. 83/1994 articolele 108, 109, 110, 113, 114 şi 115 din <>Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, se abrogã._____________ *) Normele-cadru nr. 6/1994 au intrat în vigoare la data de 28 februarie 1995, conform <>Ordinului guvernatorului Bãncii Naţionale a României nr. 138/1995 , reprodus la pag. 46. Guvernatorul Bãncii Naţionale a României, Mugur Isãrescu ANEXA 1 CAMBIA (recto)
┌──────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ │ │
│ TRĂGĂTOR │ Plãtiţi în schimbul acestei CAMBII │ Data emiterii │
│ ................ │ trase în ....... exemplare │ |_|_|_|_|_|_|_|_| │
│ Cod fiscal │ stipulatã .......................... │ │
│ Adresa ......... │ _________ │ Locul emiterii │
│__________________│ suma de |_________| │ _______________ │
│ │ (moneda) │ |_______________| │
│ ACCEPTAT │ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ │ │
│ │ |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │
│ de ............. │ (în cifre) │ │
│ ________________ │ (în litere) ........................ │ Scadenţa │
│ Semnãtura │ │ |_|_|_|_|_|_|_|_| │
│ acceptantului │ lui ............. sau la ordinul sãu.│ │
│ L.S.│ │ Locul plãţii │
├──────────────────┤ Valoarea reprezintã ................ │ _______________ │
│ │ │ |_______________| │
│ AVALIZAT │ │ │
│ │ │ │
│ de ............. ├──────────────────────────────────────┤ │
│ pentru ......... │ TRAS │ │
│ │ │ │
│ │ .................................... │ _________________ │
│ │ Adresa ............................. │ Semnãtura │
├──────────────────┤ Cod fiscal │ trãgãtorului │
│ Semnãtura │ Cont nr. ........................... │ │
│ avalistului │ Deschis la ......................... │ L.S.│
│ L.S.│ │ │
│ │| Vã rugãm ca aceastã porţiune sã ^│ │
│ │v nu fie scrisã sau ştampilatã |│ │
├──────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────┤
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ │
│ 1) GIRANT │ 3) GIRANT │ 5) GIRANT │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│ Girat cãtre │ Girat cãtre │ Girat cãtre │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│Data .............. │Data .............. │Data .............. │
│ │ │ │
│ ________________ │ ________________ │ ________________ │
│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│
├────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
│ 2) GIRANT │ 4) GIRANT │ 6) GIRANT │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│ Girat cãtre │ Girat cãtre │ Girat cãtre │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│Data .............. │Data .............. │Data .............. │
│ │ │ │
│ ________________ │ ________________ │ ________________ │
│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│
│ │ │ │
│ │| Vã rugãm ca aceastã ^│ │
│ │| porţiune sã nu fie |│ │
│ │V scrisã sau ştampilatã|│ │
├────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────┬──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ │ │
│ VĂZUT │ Voi plãti în schimbul acestui │ Data emiterii │
│ │ BILET DE ORDIN │ |_|_|_|_|_|_|_|_| │
│ La data ....... │ emis în ......... exemplare │ Locul emiterii │
│ │ stipulat .......................... │ _______________ │
│ De emitent ..... │ _________ │ |_______________| │
│__________________│ suma de |_________| │ Scadenţa │
│ │ (moneda) │ │
│ │ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ │ |_|_|_|_|_|_|_|_| │
│ AVALIZAT │ |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │
│ │ (în cifre) │ Locul plãţii │
│ │ (în litere) ........................ │ _______________ │
│ de ............. │ lui ........... sau la ordinul sãu. │ |_______________| │
│ │ Valoarea reprezintã ................ │ │
│ pentru ......... ├──────────────────────────────────────┤ │
│ │ │ │
│ │ EMITENT │ │
│ │ ................................... │ │
│ │ │ │
│ _____________ │ Adresa ............................ │ │
│ Semnãtura │ Cod fiscal ........................ │ ________________ │
│ avalistului L.S. │ Cont nr. .......................... │ Semnãtura │
│ │ Deschis la ........................ │ emitentului │
│ │ │ │
│ │| Vã rugãm ca aceastã porţiune sã ^│ │
│ │V nu fie scrisã sau ştampilatã |│ L.S. │
├──────────────────┴──────────────────────────────────────┴───────────────────┤
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ │
│ 1) GIRANT │ 3) GIRANT │ 5) GIRANT │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│ Girat cãtre │ Girat cãtre │ Girat cãtre │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│Data .............. │Data .............. │Data .............. │
│ │ │ │
│ ________________ │ ________________ │ ________________ │
│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│
├────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
│ 2) GIRANT │ 4) GIRANT │ 6) GIRANT │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│ Girat cãtre │ Girat cãtre │ Girat cãtre │
│ ...................... │ ...................... │ ...................... │
│Data .............. │Data .............. │Data .............. │
│ │ │ │
│ ________________ │ ________________ │ ________________ │
│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│ Semnãtura girant L.S.│
│ │ │ │
│ │| Vã rugãm ca aceastã ^│ │
│ │| porţiune sã nu fie |│ │
│ │V scrisã sau ştampilatã|│ │
├────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
