────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 8 din 18 martie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 aprilie 2025.────────── CAP. I Obiectul, domeniul de aplicare şi terminologie ART. 1 (1) Obiectul prezentei norme tehnice este proiectarea, executarea, recepţia şi punerea în funcţiune a conductelor prevăzute la art. 2, pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a acestora. (2) Prin aplicarea prevederilor prezentei norme tehnice se asigură interoperabilitatea conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării gazelor naturale, a instalaţiilor GNL utilizate pentru stocarea gazelor naturale lichefiate cu celelalte obiective din sectorul gazelor naturale, cu respectarea principiului obiectivităţii şi asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru operatorii economici autorizaţi de ANRE, titularii licenţelor de operare şi/sau pentru clienţii finali de gaze naturale. (3) Conductele prevăzute la art. 2 sunt amplasate terestru, subteran sau suprateran. (4) Proiectarea, executarea, recepţia şi punerea în funcţiune a conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, amplasate offshore, se realizează în conformitate cu prevederile standardelor specifice aplicabile. ART. 2 Domeniul de aplicare al prezentei norme tehnice îl constituie conducta, care poate fi: a) conducta de alimentare din amonte a gazelor naturale, prevăzută la art. 100 pct. 32 din Legea nr. 123/2012, şi anume conductele colectoare de gaze naturale delimitate între grupurile de instalaţii tehnologice sau parcurile de separatoare şi staţia de măsurare predare a gazelor naturale în sistemul de transport al gazelor naturale sau staţia de reglare măsurare predare a gazelor naturale în sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau postul de reglare măsurare a gazelor naturale aferent clienţilor racordaţi direct în conducta de alimentare din amonte; b) instalaţia tehnologică de suprafaţă aferentă producţiei de gaze naturale, prevăzută la art. 100 pct. 52 din Legea nr. 123/2012; c) instalaţia de înmagazinare a gazelor naturale, prevăzută la art. 100 pct. 53 din Legea nr. 123/2012, respectiv instalaţia tehnologică de suprafaţă aferentă depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale, prevăzută la art. 124 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2012; d) instalaţia GNL utilizată pentru stocarea gazelor naturale lichefiate, prevăzută la art. 100 pct. 53 din Legea nr. 123/2012; e) racordul realizat la una din conductele prevăzute la lit. a)d). ART. 3 (1) Prezenta normă tehnică se aplică şi pentru: a) stabilirea condiţiilor impuse de P/OÎ/OGNL prin emiterea avizelor de amplasament în vederea autorizării executării construcţiilor în zona de siguranţă a conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente producţiei sau înmagazinării gazelor naturale sau a instalaţiilor GNL utilizate pentru stocarea gazelor naturale lichefiate, existente la momentul solicitării acestora; b) instituirea de P/OÎ/OGNL al zonelor de protecţie şi de siguranţă de-a lungul traseului conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente producţiei sau înmagazinării gazelor naturale sau a instalaţiilor GNL utilizate pentru stocarea gazelor naturale lichefiate, noi proiectate; c) lucrările de modernizare, reabilitare, modificare, deviere, retehnologizare şi reparare a conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente producţiei sau înmagazinării gazelor naturale sau a instalaţiilor GNL utilizate pentru stocarea gazelor naturale lichefiate, existente. (2) Prezenta normă tehnică se aplică atât lucrărilor noi de conducte, prevăzute la art. 2, cât şi reparaţiilor capitale ale conductelor existente şi puse în funcţiune. ART. 4 Prezenta normă tehnică se aplică, după caz, de către: a) producătorul de gaze naturale şi/sau de operatorul conductei de alimentare din amonte, titular al licenţei de operare a conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale; b) operatorul de înmagazinare a gazelor naturale, titular al licenţei de operare a sistemului de înmagazinare subterană a gazelor naturale; c) operatorul terminalului GNL, titular al licenţei de operare a terminalelor GNL; d) operatorul economic autorizat de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia conductelor de alimentare din amonte, tip autorizaţie PPI şi/sau EPI^1; ^1 PPI/EPI/PGNL/EGNL - tipuri de autorizaţii emise de ANRE în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 132/2021, cu modificările şi completările ulterioare. e) operatorul economic autorizat de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării gazelor naturale, tip autorizaţie PPI şi/sau EPI; f) operatorul economic autorizat de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia instalaţiilor din terminale GNL, tip autorizaţie PGNL şi/sau EGNL; g) persoana fizică autorizată de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia conductelor de alimentare din amonte, tip autorizaţie PGT şi/sau EGT^2; ^2 PGT/EGT/PGLT/EGLT - tipuri de autorizaţii emise de ANRE în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru autorizarea persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 65/2023, cu modificările ulterioare. h) persoana fizică autorizată de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării gazelor naturale, tip autorizaţie PGT şi/sau EGT; i) persoana fizică autorizată de ANRE pentru proiectarea şi/sau execuţia instalaţiilor din terminale GNL, tip autorizaţie PGLT şi/sau EGLT; j) verificatorul de proiecte şi/sau expertul tehnic atestat de ANRE pentru conductele de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale, tip atestat VGp şi/sau EGp^3; ^3 VGp/VGs/VGg/VGl/EGp/EGs/EGg/EGl - tipuri de atestate emise de ANRE în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru atestarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 133/2021, cu modificările şi completările ulterioare. k) verificatorul de proiecte şi/sau expertul tehnic atestat de ANRE pentru instalaţiile tehnologice de suprafaţă aferente înmagazinării gazelor naturale, tip atestat VGs şi/sau EGs; l) verificatorul de proiecte şi/sau expertul tehnic atestat de ANRE pentru instalaţiile din terminalul GNL, tip atestat VGl şi/sau EGl; m) producătorul materialului tubular. ART. 5 (1) Prevederile prezentei norme tehnice nu se aplică proiectării şi/sau executării: a) sistemelor de transport al gazelor naturale; b) sistemelor de distribuţie a gazelor naturale; c) sistemelor de distribuţie închise; d) magistralelor directe, definite conform prevederilor art. 100 pct. 57 din Legea nr. 123/2012; e) instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de regimul de presiune a gazelor naturale la care funcţionează; f) instalaţiilor specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale comprimate, gazelor naturale lichefiate pentru vehicule şi gazelor petroliere lichefiate; g) staţiilor de comprimare a gazelor naturale; h) staţiilor de comandă vane; i) staţiilor de reglare/măsurare/reglare-măsurare a gazelor naturale; j) staţiilor de tratare a gazelor naturale, de deetanizare, de dezbenzinare, de lichefiere şi/sau gazeificare; k) echipamentelor/recipientelor sub presiune; l) conductelor tehnologice pentru colectarea şi depozitarea lichidelor evacuate din conducte, din cadrul perimetrului/ perimetrelor în care se desfăşoară proiectele de producere a gazelor naturale şi ţiţei. (2) Prevederile prezentei norme tehnice nu se aplică operării/exploatării conductei prevăzute la art. 2, indiferent de regimul de presiune al gazelor naturale din aceasta. (3) Operarea/Exploatarea conductelor de alimentare din amonte a gazelor naturale, respectiv a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferentă producţiei de gaze naturale se realizează de producătorul de gaze naturale şi/sau operatorul conductei de alimentare din amonte, în baza licenţei pentru activitatea de operare a conductelor de alimentare din amonte şi a prevederilor normei tehnice specifice activităţii proprii aprobate de ANRE, conform prevederilor art. 124 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012. (4) Operarea/Exploatarea instalaţiilor de înmagazinare a gazelor naturale, respectiv a instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale se realizează de OÎ în baza licenţei pentru activitatea de operare a sistemului de înmagazinare subterană a gazelor naturale şi a prevederilor normei tehnice specifice activităţii proprii aprobate de ANRE, conform prevederilor art. 142 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 123/2012. (5) Operarea/Exploatarea instalaţiei GNL utilizate pentru stocarea gazelor naturale lichefiate se realizează de OGNL în baza licenţei pentru activitatea de operare a terminalelor GNL şi a normei tehnice specifice activităţii proprii aprobate de ANRE, conform prevederilor art. 156^2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 123/2012. ART. 6 Conductele proiectate şi/sau executate conform prezentei norme tehnice, pe întreaga durată de existenţă a acestora, trebuie să respecte şi să menţină cerinţele privind calitatea prevăzute la art. 4 alin. (5) din Regulamentul pentru atestarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 133/2021. ART. 7 (1) În sensul prezentei norme tehnice, se definesc următorii termeni: a) afuierea - eroziunea albiei unei ape curgătoare în aproprierea fundaţiei unei construcţii hidrotehnice; b) beneficiarul - persoana fizică sau juridică, care solicită proiectarea şi/sau executarea conductei şi care deţine sau nu licenţa de operare specifică, emisă de ANRE; c) clădirea - construcţia la suprafaţa solului, constituită din fundaţie, pereţi, acoperiş etc., cu încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, animalelor, materialelor etc.; d) condiţii de siguranţă - condiţiile tehnice, prevăzute în prezenta normă tehnică, în care o conductă funcţionează în siguranţă, prin instituirea unor restricţii şi interdicţii la momentul proiectării conductei, respectiv instituirea zonelor de protecţie şi de siguranţă, în scopul asigurării funcţionării normale a acesteia şi de evitare a punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; e) conducta - obiectivul din sectorul gazelor naturale, respectiv conducta sau instalaţia prevăzută la art. 2, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acesteia, respectiv traversări de ape, de căi de comunicaţie, robinete de secţionare, refulatoare (descărcătoare de presiune), separatoare, sifoane, prize de potenţial, staţii de protecţie catodică, îmbinări electroizolante, borne de marcare a traseului conductei etc.; f) conducta de aducţiune - ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură vehicularea gazelor naturale, apei de zăcământ şi condensului, delimitat de robinetul de secţionare la ieşirea din capul de erupţie, capul de injecţie/extracţie al unei sonde sau de la ieşirea din compresorul de sondă, până la robinetul de intrare în grupul de colectare, separare, injecţie, extracţie gaze naturale; conducta de aducţiune face parte din instalaţia tehnologică de suprafaţă aferentă producţiei sau depozitului de înmagazinare subterană a gazelor naturale; g) conducta colectoare de gaze - conducta prin care sunt transportate/vehiculate gazele libere sau gazele asociate, respectiv ansamblul format din conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură vehicularea gazelor naturale între robinetul de secţionare/ieşire din grupul de sonde şi instalaţiile tehnologice de suprafaţă aferente producţiei sau depozitului de înmagazinare subterană gazelor naturale; h) diametrul exterior - D_e - diametrul precizat în normele de fabricaţie a ţevilor şi este diferit de diametrul nominal, [mm]; i) diametrul nominal - D_n sau DN - mărime convenţională care serveşte la indicarea diferitelor elemente de conductă; valoarea diametrului nominal reprezintă aproximativ diametrul exterior al ţevii, [mm] sau [inch] sau este o simbolizare alfanumerică al dimensiunii pentru componentele reţelei de conducte, utilizată ca referinţă, şi cuprinde literele DN urmate de un număr întreg fără dimensiune care este indirect legat de dimensiunile reale, în [mm], ale alezajului sau ale diametrului exterior al racordărilor de capăt; j) dispecerizarea - activitatea specifică definită conform prevederilor art. 100 pct. 40 din Legea nr. 123/2012; k) distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată faţă de vecinătăţi, în vederea menţinerii gradului de securitate a conductei şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; l) durata de funcţionare - intervalul de timp în care conducta, prevăzută la art. 2, realizează scopul pentru care a fost construită în condiţii de siguranţă şi de eficienţă economică, conform prevederilor art. 100 pct. 42 din Legea nr. 123/2012; m) evaluarea riscului la o conductă - procesul sistematic prin care sunt identificate potenţialele pericole, se estimează probabilitatea materializării acestora prin avarii sau accidente tehnice şi se evaluează consecinţele producerii unor astfel de evenimente nedorite; evaluarea riscului poate avea diverse scopuri şi se poate realiza la diferite niveluri de detaliere, depinzând de obiectivele P/OÎ/OGNL; n) examinarea unei conducte - inspectarea fizică directă a unei conducte de către o persoană, care poate include şi folosirea unei metode de examinare nedistructivă; o) examinarea nedistructivă - categoria de metode sau tehnici de examinare care nu produc nicio deteriorare a elementelor verificate; în această categorie sunt incluse metodele de examinare vizuală, cu radiaţii penetrante, cu ultrasunete, electromagnetică sau cu lichide penetrante; p) executantul - operatorul economic autorizat de ANRE, precizat la art. 4 lit. d)-f), pentru executarea conductei prevăzute la art. 2, după caz, prin personalul autorizat de ANRE menţionat la art. 4 lit. g)-i); q) execuţia conductei - ansamblul activităţilor desfăşurate de instalatorii autorizaţi de ANRE sau de către personalul calificat/necalificat sub coordonarea directă a instalatorilor autorizaţi de ANRE în vederea realizării/modificării conductei, prevăzute la art. 2, în conformitate cu PT; r) gazele asociate - amestecurile de gaze constituite din metan, alte hidrocarburi saturate şi impurităţi, aflate în cupole subterane, în vecinătatea zăcământului de ţiţei, şi care se exploatează simultan cu sau după extragerea ţiţeiului; s) gazele libere - amestecurile de gaze, constituite în cea mai mare parte din metan, obţinute din zăcăminte în care se află numai gaze; t) gazele naturale - gazele definite conform prevederilor art. 100 pct. 48 din Legea nr. 123/2012; u) gazele naturale lichefiate - gazele naturale aduse în stare lichidă şi stocate în recipiente speciale, conform prevederilor art. 100 pct. 47 din Legea nr. 123/2012; v) gazele umede - gazele care nu pot fi încadrate în categoria gazelor naturale de calitatea corespunzătoare vehiculării prin conducte, având în vedere componenţii nedoriţi, cum ar fi apa liberă, vaporii de apă şi/sau hidrocarburile superioare în astfel de cantităţi încât acestea să poată condensa în condiţiile din conductă; w) gazele acide - gazele care au o concentraţie foarte mare de hidrogen sulfurat - H_2S; x) investitorul - entitate publică, persoană juridică sau fizică, care efectuează cheltuieli de investiţii, având drept rezultat punerea în funcţiune a conductei; y) limita de curgere a materialului ţevii - σ_c. - valoarea efortului unic la care conducta se deformează fără ca sarcina să mai crească, respectiv raportul dintre sarcina corespunzătoare unei alungiri şi aria secţiunii transversale a conductei; z) presiunea nominală - P_n sau PN - presiunea gazelor naturale convenţională care constituie un criteriu pentru clasificarea, proiectarea şi alegerea componentelor conductei; presiunea nominală reprezintă presiunea maximă a gazelor naturale, la care pot fi exploatate conductele, [MPa] sau [bar]; sau este o simbolizare alfanumerică a presiunii pentru componentele reţelei de conducte, utilizată ca referinţă, şi cuprinde literele PN urmate de un număr întreg fără dimensiune care este legat de capabilitatea presiune/temperatură a componentelor reţelei de conducte; aa) presiunea de proiectare sau de calcul - P_c - presiunea gazelor naturale utilizată la calculul materialului tubular şi al componentelor conductei pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, [MPa] sau [bar]; această presiune este cel puţin egală cu presiunea maximă admisibilă de operare P_c ≥ P_MAOP; bb) presiunea maximă admisibilă de operare - P_MAOP - presiunea maximă a gazelor naturale la care poate funcţiona conducta, [MPa] sau [bar]; cc) presiunea maximă de operare - P_MOP - presiunea maximă a gazelor naturale, la care conducta poate funcţiona în condiţii de siguranţă, într-un ciclu de funcţionare, [MPa] sau [bar]; dd) presiunea de operare - P_OP - presiunea gazelor naturale din conductă, în condiţii de operare/exploatare normală; aceasta nu trebuie să depăşească presiunea maximă de operare, P_OP < P_MOP, [MPa] sau [bar]; ee) presiunea de probă - presiunea interioară la care este supusă conducta, executată cu un fluid de probă; aceasta este prevăzută în PAC/PT în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice; ff) presiunea maximă de avarie - P_MAV - presiunea maximă a gazelor naturale de scurtă durată, care poate fi atinsă într-o conductă, limitată de dispozitivele de siguranţă, [MPa] sau [bar]; gg) proiectantul - operatorul economic autorizat de ANRE, precizat la art. 4 lit. d)-f), pentru proiectarea conductei prevăzute la art. 2, după caz, prin personalul autorizat de ANRE menţionat la art. 4 lit. g)-i); proiectantul realizează studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, PAC/PAD şi/sau PT, detaliile de execuţie; hh) protecţia catodică - tehnica prin care conductele metalice îngropate sunt protejate împotriva deteriorării prin coroziune generală sau locală, făcând ca tubulatura conductei să fie catodul unei celule electrochimice şi reglând astfel potenţialul electric dintre conductă şi mediul în care este amplasată aceasta; ii) punerea în funcţiune - activităţile efectuate în vederea începerii operării/exploatării unei conducte conform PT; jj) reabilitarea interioară a conductei - ansamblul de activităţi prin care se intervine asupra unei conducte metalice, total sau parţial, în scopul de a asigura funcţionarea ei ulterioară în condiţii de siguranţă, respectiv prin introducerea în interiorul conductei bine curăţate a unei tubulaturi/conducte flexibile destinate a fi utilizate pentru gaze naturale; în urma acestui proces rezultă o reducere a diametrului interior al conductei reabilitate; kk) remedierea - activitatea care transformă într-o entitate acceptabilă un defect sau o condiţie inacceptabilă; remedierea poate include repararea, reducerea presiunii gazelor naturale sau alte acţiuni menite să împiedice ca un defect să producă o cedare conductei; ll) repararea - procesul de remediere a unui defect din materialul de bază sau îmbinările sudate ale unei conducte, respectiv acţiunea desfăşurată asupra unui produs neconform, pentru a-l face acceptabil utilizării intenţionate; repararea poate afecta sau schimba părţi ale produsului neconform; repararea include şi acţiunile de remediere întreprinse asupra unui produs, anterior conform, pentru a-l repune în uz; mm) reparaţia - rezultatul unui proces de reparare; nn) reparaţia capitală - complexul de lucrări ce se execută asupra unei conducte în funcţiune pentru readucerea acesteia la parametrii iniţiali, respectiv asigurarea menţinerii caracteristicilor tehnico-economice ale acesteia pe întreaga durată de funcţionare; reparaţia capitală se realizează în baza documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii şi a proiectului tehnic de execuţie al conductei; oo) repunerea în funcţiune - activităţile necesare a se desfăşura în vederea punerii în funcţiune a unei conducte, unui echipament sau a unui ansamblu de echipamente, care a fost scoasă/scos din funcţiune; pp) risc - combinaţia dintre consecinţă şi frecvenţa unui pericol specific, care apare într-o perioadă specificată, în circumstanţe specificate; qq) şeful de proiect - instalatorul autorizat de ANRE care se ocupă cu coordonarea directă a activităţii de proiectare, definită conform prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 19 din Regulamentul pentru autorizarea persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 65/2023, cu modificările ulterioare; rr) temperatura de montaj - T - temperatura medie a gazelor naturale la care se execută montajul conductei, [K^4]; ^4 În Sistemul internaţional, unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius - „°C“ sau unitatea Kelvin - „K“. ss) temperatura maximă admisibilă de operare - t_max - temperatura gazelor naturale cea mai ridicată pe peretele conductei, care poate fi atinsă în timpul operării/exploatării când conducta este supusă presiunii maxime admisibile de operare, [°C]; tt) temperatura minimă admisibilă de operare - t_min - temperatura gazelor naturale cea mai scăzută pe peretele conductei care poate fi atinsă în timpul operării/exploatării acesteia, [°C]; uu) ţeavă flexibilă metaloplastică în construcţie multistrat - ţeavă realizată dintr-un miez rezistent, alcătuit din mai multe straturi obţinute prin înfăşurarea unor benzi de oţel, acoperit, la interior şi la exterior, prin extrudare, cu straturi de polietilenă de înaltă densitate, care se livrează sub formă de colac înfăşurat pe tambur suport sau tuburi; vv) ţeavă nemetalică - ţeavă destinată a fi utilizată pentru vehicularea gazelor naturale de regim de înaltă presiune (mai mare de 10 [MPa] sau [bar]), executată, suficient de flexibilă pentru a permite rularea şi derularea, executată prin înfăşurări elicoidale, care să permită inclusiv reabilitarea interioară a conductelor de oţel existente; principalele tipuri de ţevi de acest tip sunt din materiale compozite din fibră de sticlă armată cu răşini epoxidice termorigide sau din materiale termoplastice armate; ww) zona de protecţie - zona definită conform prevederilor art. 100 pct. 91 din Legea nr. 123/2012; xx) zona de siguranţă - zona definită conform prevederilor art. 100 pct. 92 din Legea nr. 123/2012. (2) Abrevierile utilizate în prezenta normă tehnică sunt următoarele: a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; b) GNL - gaze naturale lichefiate; c) OGNL - operatorul terminalului GNL; d) OÎ - operatorul de înmagazinare subterană a gazelor naturale; e) P - producătorul de gaze naturale şi/sau operatorul conductei de alimentare din amonte a gazelor naturale; f) PAC - proiectul pentru autorizarea executării conductei; g) PAD - proiectul pentru desfiinţarea conductei; h) PIG - Pipeline Inspection Gauge; i) PSI - prevenirea şi stingerea incendiilor; j) PT - proiectul tehnic de execuţie al conductei; k) Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 - Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive; l) Legea nr. 123/2012 - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Termenii prevăzuţi la alin. (1) se completează cu termenii şi expresiile definiţi/definite în Legea nr. 123/2012 şi în legislaţia aplicabilă în sectorul gazelor naturale. CAP. II Fazele de proiectare a conductelor SECŢIUNEA 1 Dispoziţiile generale ART. 8 Proiectarea conductelor se realizează de către proiectant, în baza temei de proiectare. ART. 9 (1) Lucrările de proiectare şi/sau executare a conductelor se realizează de către operatorii economici autorizaţi de ANRE, prevăzuţi la art. 4 lit. d)÷f), după caz. (2) Schema funcţională a obiectivelor/instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferentă producţiei de gaze naturale este prezentată în anexa nr. 1a. ART. 10 (1) Echipamentele, instalaţiile, aparatele, produsele şi procedeele utilizate în executarea conductelor deţin atestate/agremente tehnice/declaraţii de conformitate, cu luarea în considerare a prevederilor legislaţiei specifice aplicabile. (2) Utilizarea echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor, produselor şi/sau procedeelor prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 123/2012. (3) Produsele utilizate în executarea conductelor se comercializează însoţite de următoarele documente, respectiv: a) produsul care face obiectul unui standard european armonizat, respectiv al unei specificaţii tehnice armonizate, se comercializează însoţit de declaraţia de performanţă întocmită de producătorul acestuia; b) produsul care face obiectul unei specificaţii tehnice nearmonizate se comercializează însoţit de declaraţia de conformitate întocmită de producătorul acestuia; c) produsul pentru care nu există specificaţii tehnice armonizate sau specificaţii tehnice nearmonizate se comercializează însoţit de declaraţia de conformitate întocmită de producătorul acestuia, pe baza unui agrement tehnic în construcţii; d) produsele care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 189 din 27 iunie 2014, se comercializează însoţite de declaraţia UE de conformitate. (4) Sculele, produsele şi dispozitivele utilizate, care nu intră în componenţa conductei, precum şi cele care intră în componenţa conductei, dar care nu au un impact în exploatarea în condiţii de siguranţă a acesteia, sunt însoţite de declaraţiile de conformitate/declaraţiile de performanţă întocmite de producătorii acestora şi se utilizează conform prescripţiilor acestora. ART. 11 (1) Activitatea de urmărire a lucrărilor de execuţie se realizează conform prevederilor legale aplicabile. (2) Executantul împreună cu P/OÎ/OGNL au obligaţia de a organiza şi urmări verificarea permanentă a lucrărilor de execuţie, pe durata derulării acestora. (3) Executantul comunică investitorului numele şi prenumele responsabilului tehnic cu execuţia, atestat tehnico-profesional, care verifică lucrările din partea sa. (4) Urmărirea lucrărilor de execuţie a conductelor se realizează astfel: a) în cazul în care lucrarea de execuţie face parte dintr-un obiectiv din sectorul gazelor naturale pentru care operatorul economic deţine licenţă de operare emisă de ANRE, urmărirea se realizează de un diriginte de şantier al P/OÎ/OGNL, respectiv din partea investitorului, şi de un responsabil tehnic cu execuţia, din partea executantului; b) în cazul în care lucrarea de execuţie face parte dintr-un obiectiv nou din sectorul gazelor naturale, pentru care operatorul economic nu deţine licenţă de operare emisă de ANRE, urmărirea se realizează de dirigintele de şantier al unui P/OÎ cu care operatorul are încheiat un contract de asistenţă tehnică, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) din Regulamentul pentru acordarea autorizaţiilor de înfiinţare şi a licenţelor în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 199/2020, cu modificările ulterioare, şi un responsabil tehnic cu execuţia, din partea executantului. (5) Drepturile şi obligaţiile dirigintelui de şantier, respectiv ale responsabilului tehnic cu execuţia sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă specifică. SECŢIUNEA a 2-a Fazele de proiectare ART. 12 Proiectarea cuprinde următoarele faze, după caz: a) studiul de prefezabilitate; b) studiul de fezabilitate sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, după caz; c) proiectul pentru autorizarea executării conductei sau proiectul pentru desfiinţarea conductei; d) proiectul tehnic de execuţie al conductei; e) detaliile de execuţie. ART. 13 Proiectantul are obligaţia ca, prin conţinutul PAC/PT elaborat, să asigure interoperabilitatea cu orice sistem/instalaţie din sectorul gazelor naturale cu care conducta se interconectează. SECŢIUNEA a 3-a Tema de proiectare ART. 14 (1) Tema de proiectare, prevăzută la art. 8, cuprinde, după caz, în funcţie de faza de proiectare, cel puţin următoarele informaţii: a) destinaţia conductei; b) definirea sistemului preconizat, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente conductei, punctele şi modul de conectare şi interfeţele cu alte obiective; c) cerinţele funcţionale, incluzând durata de funcţionare preconizată şi condiţiile de operare normală şi excepţională; d) debitul maxim de gaze naturale - Q_max, [m3/h]; e) presiunea maximă admisibilă de operare a gazelor naturale - P_MAOP, [MPa] sau [bar]; f) presiunea gazelor naturale din punctul iniţial şi punctul final - P_i şi P_f, [MPa] sau [bar]; g) compoziţia gazelor naturale şi nivelul maxim al impurităţilor; h) temperatura gazelor naturale în punctul iniţial (valoarea minimă, maximă şi medie) - t_imin, t_imax şi t_imed, [°C]; i) modul de cuplare a conductelor; j) datele climatice şi seismice; k) condiţiile tehnice specifice pentru materiale şi echipamente; l) cerinţele de operare/exploatare şi mentenanţă a conductei referitoare la inspecţia internă şi externă, monitorizare şi dispecerizare, respectiv: (i) sistemul de monitorizare şi control; (ii) instrumentele utilizate; (iii) personalul necesar pentru operare/exploatare şi mentenanţă; (iv) localizarea şi ierarhia centrelor de control; (v) sistemul de comunicaţii; (vi) managementul coroziunii; (vii) monitorizarea stării de funcţionare; (viii) detecţia scăpărilor de gaze naturale; (ix) filozofia de izolare în vederea mentenanţei şi/sau a reparării; (x) depresurizarea de urgenţă a conductei; (xi) sistarea şi repunerea în funcţiune a conductei; (xii) filozofia de godevilare; (xiii) rezultate ale analizei hidraulice m) rezerva de elemente de conductă în caz de avarie; n) alte cerinţe. (2) Tema de proiectare se elaborează: a) de către beneficiarul investiţiei şi se însuşeşte de proiectant, sau, b) de către proiectant, conform specificaţiilor beneficiarului, şi se aprobă de către beneficiar. ART. 15 Cartuşul planului/planşei din cadrul secţiunii „Piese desenate“, din orice fază a proiectării, care există în partea dreaptă jos, cuprinde, cel puţin, următoarele: a) proiectantul: denumirea şi autorizaţia, emisă de ANRE, deţinută de proiectant: numărul, tipul şi valabilitatea acesteia; b) titlul proiectului şi al planului/planşei; c) numărul proiectului şi al planului/planşei; d) data elaborării proiectului; e) şeful proiectului:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │numele şi prenumele; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │autorizaţia, emisă de ANRE, │
││(ii) │deţinută de acesta: numărul, │
││ │tipul şi valabilitatea │
││ │acesteia; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iii)│semnătura; │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
f) elaboratorul/elaboratorii, respectiv proiectantul/proiectanţii pe specialitate/specialităţi:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │numele şi prenumele; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │autorizaţia deţinută de acesta,│
││(ii) │dacă este cazul: numărul, tipul│
││ │şi valabilitatea acesteia; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iii)│calitatea; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iv) │semnătura. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
SECŢIUNEA a 4-a Studiul de prefezabilitate ART. 16 (1) Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia prin care, fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea şi oportunitatea realizării conductei, se identifică scenarii/opţiuni tehnico-economice posibile şi se selectează un număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea investiţiei, respectiv a conductei. (2) Studiul de prefezabilitate, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectivului, poate cuprinde următoarele: A. Piese scrise:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │informaţii generale privind │
││ │investiţia: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. denumirea investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │2. beneficiarul investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │3. datele de identificare ale │
││ │proiectantului studiului de │
││ │prefezabilitate; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │situaţia existentă şi │
││(ii) │necesitatea realizării │
││ │investiţiei: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. prezentarea contextului, a │
││ │strategiei şi legislaţiei │
││ │aplicabile la momentul │
││ │elaborării; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │2. analiza situaţiei existente │
││ │şi identificarea deficienţelor;│
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │3. analiza privind scopul │
││ │justificării necesităţii şi │
││ │dimensionării investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │4. obiectivele preconizate a fi│
││ │atinse prin realizarea │
││ │investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │identificarea şi prezentarea │
││(iii)│scenariilor/opţiunilor │
││ │tehnico-economice posibile │
││ │pentru realizarea investiţiei: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. descrierea amplasamentului: │
││ │localizare - intravilan/ │
││ │extravilan, suprafaţa terenului│
││ │afectat, regimul juridic al │
││ │investiţiei, servituţi, drept │
││ │de preempţiune, zonă de │
││ │utilitate publică sau nu etc.; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │2. caracteristici geofizice ale│
││ │terenului din amplasament - │
││ │date privind zonarea seismică; │
││ │date geologice generale; date │
││ │geotehnice; încadrarea în zone │
││ │de risc (cutremur, alunecări de│
││ │teren, inundaţii) în │
││ │conformitate cu reglementările │
││ │tehnice în domeniu; │
││ │caracteristici din punct de │
││ │vedere hidrologic etc.; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │3. datele tehnice şi │
││ │funcţionale ale investiţiei: │
││ │caracteristici, parametri, date│
││ │tehnice specifice; durata │
││ │minimă de funcţionare a │
││ │investiţiei etc.; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │4. costurile de investiţie; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │5. costurile de exploatare şi │
││ │întreţinere a investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │6. analiza preliminară privind │
││ │aspectele economice şi │
││ │financiare; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │soluţii fezabile pentru │
││ │realizarea investiţiei: │
││(iv) │identificarea surselor │
││ │potenţiale de finanţare a │
││ │investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │recomandări privind dezvoltarea│
││ │scenariilor/opţiunilor │
││(v) │tehnico-economice fezabile │
││ │selectate pentru a fi studiate,│
││ │ulterior, în cadrul studiului │
││ │de fezabilitate. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
B. Piese desenate:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │plan de încadrare în zonă; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │plan de situaţie. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
(3) Studiul de prefezabilitate are prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care proiectantul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse. (4) Pagina de capăt prevăzută la alin. (3) conţine cel puţin următoarele informaţii: a) numărul/data contractului de prestări servicii; b) numele şi prenumele proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi parafa, după caz. SECŢIUNEA a 5-a Studiul de fezabilitate şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii ART. 17 (1) Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în tema de proiectare şi, după caz, în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează şi propune minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat şi documentat, scenariul/ opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea investiţiei, respectiv a conductei. (2) Studiul de fezabilitate, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectivului de investiţii propus, poate cuprinde următoarele: A. Piese scrise;
┌┬─────┬────────────────────────────────────────┐
││(i) │informaţii generale privind investiţia: │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. denumirea investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. beneficiarul investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. datele de identificare ale │
││ │proiectantului studiului de │
││ │fezabilitate; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││(ii) │situaţia existentă şi necesitatea │
││ │realizării investiţiei: │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. concluziile studiului de │
││ │prefezabilitate, după caz; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. prezentarea contextului, a strategiei│
││ │şi legislaţiei aplicabile la momentul │
││ │elaborării; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. analiza situaţiei existente şi │
││ │identificarea deficienţelor; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │4. analiza privind scopul justificării │
││ │necesităţii investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │5. obiectivele preconizate a fi atinse │
││ │prin realizarea investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │identificarea şi prezentarea scenariilor│
││ │/opţiunilor tehnico-economice posibile │
││ │pentru realizarea investiţiei; în │
││(iii)│studiul de fezabilitate se prezintă │
││ │minimum două scenarii/opţiuni │
││ │tehnico-economice selectate ca fezabile │
││ │prin studiul de prefezabilitate, în │
││ │situaţia în care acesta există: │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. descrierea amplasamentului: │
││ │localizare - intravilan/extravilan, │
││ │suprafaţa terenului afectat, regimul │
││ │juridic al investiţiei, servituţi, drept│
││ │de preempţiune, zonă de utilitate │
││ │publică sau nu etc.; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. relaţiile cu zonele învecinate, │
││ │accesuri existente şi/sau căi de acces │
││ │posibile; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. existenţa unor reţele edilitare în │
││ │amplasament care necesită relocare/ │
││ │protejare; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │4. existenţa unor posibile interferenţe │
││ │cu monumente istorice/de arhitectură sau│
││ │situri arheologice pe amplasament sau în│
││ │zona imediat învecinată; existenţa │
││ │condiţionărilor specifice în cazul │
││ │existenţei unor zone protejate sau de │
││ │protecţie etc.; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │5. caracteristici geofizice ale │
││ │terenului din amplasament - date privind│
││ │zonarea seismică; date geologice │
││ │generale; date geotehnice; încadrarea în│
││ │zone de risc (cutremur, alunecări de │
││ │teren, inundaţii) în conformitate cu │
││ │reglementările tehnice în domeniu; │
││ │caracteristici din punct de vedere │
││ │hidrologic etc.; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │6. descrierea din punct de vedere │
││ │tehnic, funcţional şi tehnologic: datele│
││ │tehnice şi funcţionale ale investiţiei: │
││ │caracteristici, parametri, date tehnice │
││ │specifice; durata minimă de funcţionare │
││ │a investiţiei etc.; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │7. costurile estimative ale investiţiei;│
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │8. costurile de exploatare şi │
││ │întreţinere a investiţiei pe durata de │
││ │funcţionare/amortizare a investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │9. studii de specialitate, în funcţie de│
││ │categoria şi clasa de importanţă a │
││ │investiţiei: topografic, geotehnic, │
││ │hidrologic, rutier etc.; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││(iv) │analiza fiecărui/fiecărei scenariu/ │
││ │opţiuni tehnico-economic(e) propus(e): │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. prezentarea cadrului de analiză, │
││ │inclusiv specificarea perioadei de │
││ │referinţă şi prezentarea scenariului de │
││ │referinţă; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. sustenabilitatea realizării │
││ │investiţiei: impactul social, impactul │
││ │asupra factorilor de mediu; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. analiza financiară, inclusiv │
││ │calcularea indicatorilor de performanţă │
││ │financiară: fluxul cumulat, valoarea │
││ │actualizată netă, rata internă de │
││ │rentabilitate; sustenabilitatea │
││ │financiară; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││(v) │scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) │
││ │optim(ă), recomandat(ă): │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. selectarea şi justificarea │
││ │scenariului/opţiunii optim(e) recomandat│
││ │(e); │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. descrierea scenariului/opţiunii optim│
││ │(e) recomandat(e) privind: obţinerea şi │
││ │amenajarea terenului; asigurarea │
││ │utilităţilor necesare funcţionării │
││ │investiţiei; soluţia tehnică cuprinzând │
││ │descrierea, din punct de vedere │
││ │tehnologic, constructiv, tehnic, │
││ │funcţional-arhitectural şi economic, a │
││ │principalelor lucrări pentru investiţia │
││ │de bază, corelată cu nivelul calitativ, │
││ │tehnic şi de performanţă ce rezultă din │
││ │indicatorii tehnico-economici propuşi; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. probe tehnologice şi teste; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││(vi) │principalii indicatori tehnico-economici│
││ │aferenţi investiţiei: │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │1. indicatori maximali, respectiv │
││ │valoarea totală a investiţiei, exprimată│
││ │în lei, cu TVA^5 şi, respectiv, fără │
││ │TVA, din care construcţii-montaj (C + │
││ │M), în conformitate cu devizul general; │
││ │┌──────────────────────────────────────┐│
││ ││^5 TVA - taxa pe valoarea adăugată. ││
││ │└──────────────────────────────────────┘│
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │2. indicatori minimali, respectiv │
││ │indicatori de performanţă - elemente │
││ │fizice/capacităţi fizice care să indice │
││ │atingerea ţintei investiţiei - şi, după │
││ │caz, calitativi, în conformitate cu │
││ │standardele, normativele şi │
││ │reglementările tehnice în domeniu; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │3. indicatori financiari, │
││ │socioeconomici, de impact, de rezultat/ │
││ │operare, stabiliţi în funcţie de │
││ │specificul şi ţinta investiţiei; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │4. durata estimată de execuţie a │
││ │obiectivului de investiţii, exprimată în│
││ │luni; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │5. nominalizarea surselor de finanţare a│
││ │investiţiei, ca urmare a analizei │
││ │financiare şi economice; │
├┼─────┼────────────────────────────────────────┤
││ │urbanism, acorduri şi avize conforme: │
││ │certificatul de urbanism; actul │
││(vii)│administrativ al autorităţii competente │
││ │pentru protecţia mediului; avize │
││ │conforme privind asigurarea utilităţilor│
││ │etc. │
└┴─────┴────────────────────────────────────────┘
B. Piese desenate; în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a investiţiei, piesele desenate se prezintă la scări relevante în raport cu caracteristicile acesteia, cuprinzând:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │plan de încadrare în zonă; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │plan de situaţie; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planuri generale şi secţiuni │
││(iii)│caracteristice, scheme de │
││ │principiu; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planuri generale, profilurile │
││(iv) │longitudinale şi transversale │
││ │caracteristice, cotate, planuri│
││ │specifice, după caz. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
(3) Studiul de fezabilitate are prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care proiectantul îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse. (4) Pagina de capăt prevăzută la alin. (3) conţine cel puţin următoarele informaţii: a) numărul/data contractului de prestări servicii; b) numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi parafa, după caz. ART. 18 (1) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii este documentaţia tehnico-economică, similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a conductei/instalaţiilor existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiţiei. (2) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii poate cuprinde, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectivului, următoarele: A. Piese scrise:
┌┬──────┬──────────────────────────────┐
││(i) │informaţii generale privind │
││ │investiţia: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. denumirea investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. beneficiarul investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. datele de identificare ale │
││ │proiectantului documentaţiei │
││ │de avizare a lucrărilor de │
││ │intervenţii; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │situaţia existentă şi │
││(ii) │necesitatea realizării │
││ │investiţiei: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. prezentarea contextului, a │
││ │strategiei şi legislaţiei │
││ │aplicabile la momentul │
││ │elaborării; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. analiza situaţiei existente│
││ │şi identificarea │
││ │deficienţelor; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. obiectivele preconizate a │
││ │fi atinse prin realizarea │
││ │investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││(iii) │descrierea situaţiei │
││ │existente: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. descrierea amplasamentului:│
││ │localizare - intravilan/ │
││ │extravilan, suprafaţa │
││ │terenului afectat, regimul │
││ │juridic al investiţiei, │
││ │servituţi, drept de │
││ │preempţiune, zonă de utilitate│
││ │publică sau nu etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. relaţiile cu zonele │
││ │învecinate, accesuri existente│
││ │şi/sau căi de acces posibile; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. caracteristici geofizice │
││ │ale terenului din amplasament │
││ │- date privind zonarea │
││ │seismică; date geologice │
││ │generale; date geotehnice; │
││ │încadrarea în zone de risc │
││ │(cutremur, alunecări de teren,│
││ │inundaţii) în conformitate cu │
││ │reglementările tehnice în │
││ │domeniu; caracteristici din │
││ │punct de vedere hidrologic │
││ │etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │4. existenţa unor reţele │
││ │edilitare în amplasament care │
││ │necesită relocare/protejare; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │5. existenţa unor condiţionări│
││ │specifice în cazul existenţei │
││ │unor zone protejate sau de │
││ │protecţie etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │6. descrierea din punct de │
││ │vedere tehnic, funcţional şi │
││ │tehnologic: datele tehnice şi │
││ │funcţionale ale investiţiei: │
││ │caracteristici, parametri, │
││ │date tehnice specifice; durata│
││ │minimă de funcţionare a │
││ │investiţiei etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │7. analiza stării │
││ │construcţiei, pe baza │
││ │concluziilor expertizei │
││ │tehnice; se evidenţiază │
││ │degradările, precum şi cauzele│
││ │principale ale acestora, de │
││ │exemplu: degradările produse │
││ │de cutremure, acţiunile │
││ │climatice, tehnologice, │
││ │alunecările de teren, cele │
││ │rezultate din lipsa de │
││ │întreţinere a conductei, │
││ │concepţia iniţială greşită sau│
││ │alte cauze identificate prin │
││ │expertiza tehnică; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │8. starea tehnică, inclusiv │
││ │sistemul structural şi analiza│
││ │diagnostic, din punctul de │
││ │vedere al asigurării │
││ │cerinţelor fundamentale │
││ │aplicabile; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │9. actul doveditor al forţei │
││ │majore, după caz; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │concluziile expertizei tehnice│
││(iv) │şi, după caz, ale studiilor │
││ │efectuate: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. prezentarea a minimum două │
││ │soluţii de intervenţie; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. soluţiile tehnice şi │
││ │măsurile propuse de către │
││ │expertul tehnic spre a fi │
││ │dezvoltate în cadrul │
││ │documentaţiei de avizare a │
││ │lucrărilor de intervenţii; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. recomandarea intervenţiilor│
││ │necesare pentru asigurarea │
││ │funcţionării conform │
││ │cerinţelor şi conform │
││ │exigenţelor esenţiale de │
││ │calitate; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │identificarea şi prezentarea │
││ │scenariilor/opţiunilor │
││(v) │tehnico-economice posibile │
││ │(minimum două scenarii/ │
││ │opţiuni) şi analiza acestora: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. soluţia tehnică, din punct │
││ │de vedere tehnologic, │
││ │constructiv, tehnic, │
││ │funcţional şi economic, │
││ │cuprinzând descrierea │
││ │principalelor lucrări de │
││ │intervenţie pentru │
││ │consolidarea/repararea/ │
││ │protejarea/ relocarea │
││ │elementelor, subansamblurilor │
││ │sau a întregului obiectiv; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. demolarea/demontarea │
││ │parţială a unor elemente cu/ │
││ │fără modificarea configuraţiei│
││ │şi/sau a funcţiunii existente;│
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. introducerea unor elemente │
││ │suplimentare; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │4. descrierea, după caz, şi a │
││ │altor categorii de lucrări │
││ │incluse în soluţia tehnică de │
││ │intervenţie propusă şi lucrări│
││ │strict necesare pentru │
││ │asigurarea funcţionării în │
││ │condiţii de siguranţă a │
││ │instalaţiei/conductei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │5. analiza vulnerabilităţilor │
││ │cauzate de factori de risc, │
││ │antropici şi naturali, │
││ │inclusiv de schimbări │
││ │climatice ce pot afecta │
││ │investiţia; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │6. caracteristicile tehnice şi│
││ │parametrii specifici │
││ │investiţiei rezultate în urma │
││ │realizării lucrărilor de │
││ │intervenţie; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │7. descrierea din punct de │
││ │vedere tehnic, funcţional şi │
││ │tehnologic: datele tehnice şi │
││ │funcţionale ale investiţiei: │
││ │caracteristici, parametri, │
││ │date tehnice specifice; durata│
││ │minimă de funcţionare a │
││ │investiţiei după intervenţie │
││ │etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │8. durata de realizare şi │
││ │etapele principale corelate cu│
││ │datele prevăzute în graficul │
││ │orientativ de realizare a │
││ │intervenţiei, detaliat pe │
││ │etape principale; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │9. costurile estimative ale │
││ │investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │10. costurile de exploatare şi│
││ │întreţinere a investiţiei pe │
││ │durata de funcţionare/ │
││ │amortizare a investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │11. studii de specialitate, │
││ │după caz, în funcţie de │
││ │categoria şi clasa de │
││ │importanţă a investiţiei: │
││ │topografic, geotehnic, │
││ │hidrologic, rutier etc.; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │12. expertiza tehnică; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │analiza fiecărui/fiecărei │
││(vi) │scenariu/opţiuni │
││ │tehnico-economic(e) propus(e):│
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. prezentarea cadrului de │
││ │analiză, inclusiv specificarea│
││ │perioadei de referinţă şi │
││ │prezentarea scenariului de │
││ │referinţă; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. sustenabilitatea realizării│
││ │investiţiei: impactul social, │
││ │impactul asupra factorilor de │
││ │mediu; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. analiza financiară, │
││ │inclusiv calcularea │
││ │indicatorilor de performanţă │
││ │financiară: fluxul cumulat, │
││ │valoarea actualizată netă, │
││ │rata internă de rentabilitate;│
││ │sustenabilitatea financiară; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │scenariul/opţiunea │
││(vii) │tehnico-economic(ă) optim(ă), │
││ │recomandat(ă): │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. selectarea şi justificarea │
││ │scenariului/opţiunii optim(e) │
││ │recomandat(e); │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. descrierea scenariului/ │
││ │opţiunii optim(e) recomandat │
││ │(e) privind: obţinerea şi │
││ │amenajarea terenului; │
││ │asigurarea utilităţilor │
││ │necesare funcţionării │
││ │investiţiei; soluţia tehnică │
││ │cuprinzând descrierea, din │
││ │punct de vedere tehnologic, │
││ │constructiv, tehnic, │
││ │funcţional-arhitectural şi │
││ │economic, a principalelor │
││ │lucrări pentru investiţia de │
││ │bază, corelată cu nivelul │
││ │calitativ, tehnic şi de │
││ │performanţă ce rezultă din │
││ │indicatorii tehnico-economici │
││ │propuşi; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. probe tehnologice şi teste;│
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │principalii indicatori │
││(viii)│tehnico-economici aferenţi │
││ │investiţiei: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. indicatori maximali, │
││ │respectiv valoarea totală a │
││ │investiţiei, exprimată în lei,│
││ │cu TVA şi, respectiv, fără │
││ │TVA, din care │
││ │construcţii-montaj (C + M), în│
││ │conformitate cu devizul │
││ │general; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. indicatori minimali, │
││ │respectiv indicatori de │
││ │performanţă - elemente fizice/│
││ │capacităţi fizice care să │
││ │indice atingerea ţintei │
││ │investiţiei - şi, după caz, │
││ │calitativi, în conformitate cu│
││ │standardele, normativele şi │
││ │reglementările tehnice în │
││ │domeniu; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. indicatori financiari, │
││ │socioeconomici, de impact, de │
││ │rezultat/operare, stabiliţi în│
││ │funcţie de specificul şi ţinta│
││ │investiţiei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │4. nominalizarea surselor de │
││ │finanţare a investiţiei, ca │
││ │urmare a analizei financiare │
││ │şi economice; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │urbanism, acorduri şi avize │
││ │conforme: certificatul de │
││ │urbanism; actul administrativ │
││(ix) │al autorităţii competente │
││ │pentru protecţia mediului; │
││ │avize conforme privind │
││ │asigurarea utilităţilor etc. │
└┴──────┴──────────────────────────────┘
B. Piese desenate; în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a investiţiei, piesele desenate se prezintă la scări relevante în raport cu caracteristicile acesteia, cuprinzând:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │plan de încadrare în zonă; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │plan de situaţie; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planuri generale şi secţiuni │
││(iii)│caracteristice, scheme de │
││ │principiu; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planuri generale, profilurile │
││(iv) │longitudinale şi transversale │
││ │caracteristice, cotate, planuri│
││ │specifice, după caz. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
(3) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii are prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care proiectantul îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse. (4) Pagina de capăt prevăzută la alin. (3) conţine cel puţin următoarele informaţii: a) numărul/data contractului de prestări servicii; b) numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi parafa, după caz. SECŢIUNEA a 6-a Proiectul pentru autorizarea executării conductei sau proiectul pentru desfiinţarea conductei ART. 19 PAC/PAD este parte a documentaţiei necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare a conductei. ART. 20 (1) PAC/PAD se întocmeşte de proiectant în conformitate cu prevederile legale aplicabile şi ale prezentei norme tehnice. (2) PAC poate conţine, după caz, în funcţie de specificul lucrării, următoarele: A. Piese scrise
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││ │pagina de capăt, pagina de │
││ │semnături, prin care │
││(i) │proiectantul îşi însuşeşte şi │
││ │asumă datele şi soluţiile │
││ │propuse; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │memoriu: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. date generale: descrierea │
││ │lucrărilor care fac obiectul │
││ │autorizării, cu referiri la: │
││ │amplasamentul, topografia │
││ │acestuia, trasarea lucrărilor; │
││ │clima şi fenomenele naturale │
││ │specifice; geologia şi │
││ │seismicitatea; categoria de │
││ │importanţă a investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │2. memorii pe specialităţi: │
││ │descrierea lucrărilor de │
││ │arhitectură, structură, │
││ │instalaţii, dotări şi │
││ │instalaţii tehnologice, după │
││ │caz; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │3. date şi indicii care │
││ │caracterizează investiţia │
││ │proiectată; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │4. devizul general al │
││ │lucrărilor; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │5. anexele memoriului: studiul │
││ │geotehnic, geologic şi/sau │
││ │hidrologic, după caz; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │6. referatele de verificare a │
││ │proiectului în conformitate cu │
││ │legislaţia în vigoare, │
││ │întocmite de verificatori de │
││ │proiecte atestaţi de ANRE, │
││ │aleşi de investitor │
├┴─────┴───────────────────────────────┤
│B. Piese desenate │
├┬─────┬───────────────────────────────┤
││(i) │planul de încadrare în zonă a │
││ │lucrării; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │planul de situaţie privind │
││ │amplasarea investiţiei; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planul privind amplasarea │
││ │subterană şi/sau supraterană a │
││ │investiţiei: trasee, │
││(iii)│dimensiuni, cote de nivel │
││ │privind poziţionarea conductei │
││ │şi a instalaţiilor aferente │
││ │acesteia; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │schema/schemele de flux │
││(iv) │tehnologic sau schema │
││ │tehnologică a investiţiei. │
├┴─────┴───────────────────────────────┤
│(3) PAD poate conţine, după caz, în │
│funcţie de specificul lucrării, │
│următoarele: │
├──────────────────────────────────────┤
│A. Piese scrise │
├┬─────┬───────────────────────────────┤
││ │pagina de capăt, pagina de │
││ │semnături, prin care │
││(i) │proiectantul îşi însuşeşte şi │
││ │asumă datele şi soluţiile │
││ │propuse; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │memoriu ce cuprinde: descrierea│
││ │conductei şi a instalaţiilor │
││ │aferente acesteia, care urmează│
││ │să fie desfiinţată: anul │
││ │edificării acesteia, descrierea│
││ │materialelor constituente; │
││ │fotografii color - format 9 x │
││ │12 cm - ale tuturor elementelor│
││(ii) │constructive care urmează să se│
││ │desfiinţeze, iar, acolo unde │
││ │este cazul, se prezintă │
││ │desfăşurarea rezultată din │
││ │asamblarea mai multor │
││ │fotografii; descrierea │
││ │lucrărilor care fac obiectul │
││ │proiectului pentru autorizarea │
││ │lucrărilor de desfiinţare. │
├┴─────┴───────────────────────────────┤
│B. Piese desenate │
├┬─────┬───────────────────────────────┤
││ │planul de încadrare în │
││ │teritoriu: planşă pe suport │
││ │topografic vizat de oficiul de │
││(i) │cadastru şi publicitate │
││ │imobiliară teritorial, │
││ │întocmită la scările 1:10.000, │
││ │1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, │
││ │după caz; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │planul de situaţie al conductei│
││(ii) │şi al instalaţiilor aferente │
││ │acesteia; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iii)│planul cu traseul conductei ce │
││ │urmează să fie desfiinţată. │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
(4) Pagina de capăt prevăzută la alin. (2) lit. A pct. (i) sau la alin. (3) lit. A pct. (i) conţine cel puţin următoarele informaţii: a) numărul/data contractului de prestări servicii; b) numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi parafa, după caz. SECŢIUNEA a 7-a Proiectul tehnic de execuţie al conductei ART. 21 (1) PT reprezintă documentaţia scrisă şi desenată necesară realizării/modificării unei conducte. (2) PT se întocmeşte de proiectant în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice. (3) PT constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate sau al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii. ART. 22 PT trebuie să fie elaborat astfel încât să fie clar, să asigure informaţii tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă cerinţelor tehnice, economice şi tehnologice ale beneficiarului. ART. 23 PT trebuie să fie complet şi clar, astfel încât să se poată elabora, pe baza lui, detaliile de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă. ART. 24 (1) PT conţine, după caz, în funcţie de specificul lucrării, următoarele: A. Piese scrise:
┌┬───┬─────────────────────────────────┐
││(i)│Memoriul tehnic general: │
├┼───┼─────────────────────────────────┤
││ │1. informaţii generale privind │
││ │investiţia: denumirea, │
││ │amplasamentul, investitorul, │
││ │beneficiarul, proiectantul; │
├┼───┼─────────────────────────────────┤
││ │2. prezentarea scenariului/ │
││ │opţiunii aprobat/aprobate în │
││ │cadrul studiului de fezabilitate/│
││ │documentaţiei de avizare a │
││ │lucrărilor de intervenţii: │
└┴───┴─────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││a) particularităţi ale │
│││amplasamentului: descriere │
│││amplasament, topografie, climă etc.;│
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││b) soluţia tehnică: caracteristicile│
│││tehnice şi parametrii specifici │
│││investiţiei, trasarea lucrărilor, │
├┴┴────────────────────────────────────┤
│protejarea lucrărilor executate şi a │
│materialelor din şantier, organizarea │
│de şantier; │
├┬┬────────────────────────────────────┤
│││c) studiile geologice şi/sau │
│││hidrologice, după caz. │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬────┬────────────────────────────────┐
││(ii)│Memoriile tehnice pe │
││ │specialităţi, după caz: │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││ │1. memoriul de arhitectură; │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││ │2. memoriile corespondente │
││ │domeniilor/subdomeniilor de │
││ │construcţii; │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││ │3. memoriile corespondente │
││ │specialităţilor de instalaţii, │
││ │cu precizarea echipării şi │
││ │dotării specific funcţiunii, │
││ │respectiv: │
└┴────┴────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││a) prescripţiile tehnice specifice │
│││pentru executarea conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││b) procedurile autorizate/calificate│
│││de sudare aplicate la executarea │
│││conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││c) proba de rezistenţă şi │
│││verificarea etanşeităţii; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││d) detalii privind montajul │
│││conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││e) specificaţiile tehnice ale │
│││utilajelor, echipamentelor şi │
│││materialelor aferente conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││f) documentele necesare pentru │
│││atestarea calităţii lucrărilor │
│││conform legislaţiei în vigoare; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││g) categoria de folosinţă a │
│││terenului; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││h) obstacole traversate; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││i) delimitarea claselor de locaţie │
│││din traseu cu precizarea │
│││materialului tubular corespunzător; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││j) schimbările de direcţie; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││k) tipul de izolaţie anticorozivă a │
│││conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││l) terasamentele necesare; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││m) lansarea în teren a conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││n) probele de presiune; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││o) robinetele de secţionare; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││p) îmbinările electroizolante; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││q) descărcătoarele de presiune; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││r) staţiile de protecţie catodică │
│││sau alte metode de protejare activă │
│││a conductei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││s) modul de drenare a curenţilor de │
│││dispersie; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││t) prizele de potenţial; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││u) dispozitivele de protecţie şi │
│││punere la pământ; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││v) bornele de marcaj la schimbările │
│││de direcţie etc.; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││w) coordonatele în Stereo 70 ale │
│││traseului conductei şi ale │
│││instalaţiilor aferente; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││x) lista proprietarilor afectaţi de │
│││traseul conductei şi actele care │
│││confirmă acordul de principiu al │
│││acestora pentru accesul pentru │
│││executarea conductei, respectiv, │
│││după caz, ocuparea temporară sau │
│││definitivă a terenurilor; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││y) graficul de eşalonare a │
│││lucrărilor; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││z) măsurile de securitate şi │
│││sănătate în muncă şi măsurile de │
│││protecţia mediului; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││aa) măsurile PSI. │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││ │Breviarele de calcul - │
││ │documentele justificative │
││ │pentru dimensionarea conductei │
││ │şi a instalaţiilor aferente, │
││ │elaborate pentru fiecare │
││ │element în parte; în acestea se│
││(iii)│precizează încărcările şi │
││ │ipotezele de calcul, │
││ │combinaţiile de calcul, │
││ │metodologia de calcul, │
││ │verificările şi dimensionările,│
││ │precum şi programele de calcul │
││ │utilizate; calculele de │
││ │dimensionare. │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │Caietele de sarcini - sunt │
││ │părţi integrante ale PT, care │
││ │reglementează nivelul de │
││ │performanţă a lucrărilor, │
││ │precum şi cerinţele, condiţiile│
││ │tehnice şi tehnologice, │
││ │condiţiile de calitate pentru │
││ │produsele care urmează a fi │
││ │încorporate în lucrare, │
││ │testele, inclusiv cele │
││ │tehnologice, încercările, │
││(iv) │nivelurile de toleranţe şi │
││ │altele de aceeaşi natură, care │
││ │să garanteze îndeplinirea │
││ │exigenţelor de calitate şi │
││ │performanţă solicitate; acestea│
││ │se elaborează de proiectant şi │
││ │împreună cu planşele desenate │
││ │stau la baza determinării │
││ │cantităţilor de lucrări, │
││ │costurilor lucrării şi ale │
││ │utilajelor, forţei de muncă şi │
││ │dotării necesare execuţiei │
││ │lucrărilor: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. rolul şi scopul caietelor de│
││ │sarcini: │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││a) reprezintă descrierea elementelor│
│││tehnice şi calitative menţionate în │
│││planşe şi prezintă informaţii, │
│││precizări şi prescripţii │
│││complementare planşelor; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││b) prevăd modul de urmărire a │
│││comportării în timp a investiţiei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││c) prevăd măsurile şi acţiunile de │
│││demontare/ demolare (inclusiv │
│││reintegrarea în mediul natural a │
│││deşeurilor) după expirarea duratei │
│││de funcţionare (postutilizarea); │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││2. tipuri de caiete de sarcină care │
│││pot fi: │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││a) caiet de sarcini pentru execuţia │
│││lucrării; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││b) caiet de sarcini pentru │
│││furnizorii de materiale, │
│││semifabricate, utilaje, echipamente │
│││tehnologice şi/sau confecţii │
│││diverse; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││c) caiet de sarcini pentru recepţii,│
│││teste, probe, verificări şi puneri │
│││în funcţiune; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││d) caiet de sarcini pentru urmărirea│
│││comportării în timp a investiţiei şi│
│││conţinutul cărţii tehnice a │
│││acesteia; │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││3. conţinutul caietului de sarcini: │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││a) nominalizarea planşelor, părţilor│
│││componente ale PT; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││b) descrierea obiectivului de │
│││investiţii; aspect, formă, │
│││caracteristici, dimensiuni, │
│││toleranţe şi altele asemenea; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││c) descrierea execuţiei lucrărilor, │
│││a procedurilor tehnice de execuţie │
│││specifice şi etapele privind │
│││realizarea execuţiei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││d) măsurători, probe, teste, │
│││verificări şi altele asemenea, │
│││necesare a se efectua pe parcursul │
│││execuţiei investiţiei; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││e) proprietăţile fizice, chimice, de│
│││aspect, de calitate, toleranţe, │
│││probe, teste şi altele asemenea │
│││pentru produsele/materialele │
│││utilizate la realizarea investiţiei;│
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││f) standarde, normative şi alte │
│││prescripţii care trebuie respectate │
│││în cazul execuţiei produselor/ │
│││materialelor, confecţiilor, │
│││elementelor prefabricate, │
│││utilajelor, montajului, probelor, │
│││testelor, verificărilor; │
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││g) condiţii privind recepţia. │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬──────┬──────────────────────────────┐
││ │Listele cu cantităţi de │
││ │lucrări cuprind toate │
││(v) │elementele necesare │
││ │cuantificării valorice a │
││ │lucrărilor şi conţin: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. centralizatorul │
││ │cheltuielilor pe investiţie; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. centralizatorul │
││ │cheltuielilor pe categorii de │
││ │lucrări, pe obiecte; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. listele cu cantităţile de │
││ │lucrări, pe categorii de │
││ │lucrări; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │4. listele cu cantităţile de │
││ │utilaje şi echipamente │
││ │tehnologice, inclusiv dotări; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │5. fişele tehnice ale │
││ │utilajelor şi echipamentelor │
││ │tehnologice, inclusiv dotări; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │6. listele cu cantităţi de │
││ │lucrări pentru construcţii │
││ │provizorii de organizare de │
││ │şantier. │
├┴──────┴──────────────────────────────┤
│B. Piese desenate - documentele │
│principale ale proiectului tehnic de │
│execuţie pe baza cărora se elaborează │
│părţile scrise ale acestuia, │
│cuprinzând toate informaţiile necesare│
│elaborării caietelor de sarcini şi │
│care, de regulă, se compun din: │
├┬──────┬──────────────────────────────┤
││(i) │planşa de încadrare în zonă; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││(ii) │planşele topografice │
││ │principale; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││(iii) │planşele cu traseul conductei;│
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │planurile de detaliu pentru │
││ │rezolvarea cazurilor speciale │
││(iv) │din traseu (intersecţii, │
││ │paralelisme, traversări, │
││ │inclusiv terasamente pentru │
││ │cazuri deosebite etc.); │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │desenele de execuţie pentru │
││ │toate confecţiile de atelier │
││(v) │care se montează în firul │
││ │conductei cu indicarea │
││ │probelor la care sunt supuse, │
││ │după caz; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │proiectele de specialitate │
││ │pentru obiectivele aferente │
││(vi) │conductei (staţiile de │
││ │protecţie catodică, utilităţi,│
││ │telecomunicaţii etc.); │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││(vii) │schema de montaj a conductei, │
││ │care cuprinde: │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │1. traseul şi profilul │
││ │longitudinal ale conductei; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │2. punctele de interconectare;│
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │3. diagrama pe traseul │
││ │conductei a agresivităţii │
││ │solului pe baza măsurătorilor │
││ │de rezistivitate şi pH^6-ul; │
││ │^6 pH - aciditatea (sau │
││ │bazicitatea) unei substanţe. │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │planul de zonare pentru │
││(viii)│porţiunile de conductă în care│
││ │apar zone clasificate cu │
││ │atmosferă potenţial explozivă.│
├┴──────┴──────────────────────────────┤
│C. Detaliile de execuţie - parte │
│componentă a PT, respectă prevederile │
│acestuia şi detaliază soluţiile de │
│alcătuire, asamblare, executare, │
│montare şi alte asemenea operaţiuni │
│privind părţi/elemente de construcţie │
│ori de instalaţii aferente acesteia şi│
│care indică dimensiuni, materiale, │
│tehnologii de execuţie, precum şi │
│legături între elementele constructive│
│structurale/nestructurale ale │
│investiţiei; pot fi: │
├┬──────┬──────────────────────────────┤
││ │detalii de execuţie privind │
││(i) │soluţionările elaborate de │
││ │proiectant; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │detalii de execuţie pentru │
││ │echiparea investiţiei, în │
││ │timpul execuţiei, cu aparatură│
││(ii) │şi echipamente, realizate cu │
││ │respectarea datelor şi │
││ │informaţiilor oferite de către│
││ │furnizorii acestora; │
├┼──────┼──────────────────────────────┤
││ │detalii de execuţie curente │
││ │standardizate (conform │
││ │detaliilor-tip ale │
││ │furnizorilor de subansamble) │
││(iii) │sau detalii de execuţie care │
││ │depind de specificul │
││ │tehnologic al executantului, │
││ │care se execută, de regulă, de│
││ │către acesta. │
└┴──────┴──────────────────────────────┘
(2) Proiectantul, în cadrul asistenţei tehnice, trebuie să supervizeze întocmirea şi adaptarea funcţională ale tuturor detaliilor de execuţie, indiferent de elaboratorul acestora. (3) PT are prevăzut, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care proiectantul îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse. (4) Pagina de capăt prevăzută la alin. (3) conţine cel puţin următoarele informaţii: a) numărul/data contractului de prestări servicii; b) numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi parafa, după caz. ART. 25 (1) PT se predă beneficiarului, în conformitate cu clauzele contractuale stabilite între părţi. (2) PT poate fi elaborat: a) pe suport hârtie semnat cu semnătură/semnături olografă/olografe şi predat fizic beneficiarului; acesta poate fi scanat şi predat electronic beneficiarului; b) în format electronic, semnat doar cu semnătură/semnături electronică/electronice şi predat electronic beneficiarului. (3) PAC/PAD/PT, care se predă fizic beneficiarului, se întocmeşte pe suport hârtie în numărul de exemplare solicitat de legislaţia specifică aplicabilă. ART. 26 (1) Documentele şi/sau documentaţiile întocmite în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice, părţi scrise şi/sau desenate, pot fi semnate de specialişti, respectiv de instalatorii autorizaţi de ANRE, verificatorii de proiecte/experţii tehnici atestaţi de ANRE, diriginţii de şantier, responsabilii tehnici cu execuţia etc. astfel: a) prin semnătură olografă şi aplicarea parafei profesionale specifice, dacă este cazul, pe exemplarele elaborate şi prezentate/predate în format fizic; b) prin semnătură electronică, care ţine loc atât de semnătură olografă, cât şi de parafă profesională, pe exemplarele elaborate şi prezentate/predate în format electronic. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), documentele şi/sau documentaţiile, părţi scrise şi desenate, trebuie să fie semnate de către toţi specialiştii cu semnătură electronică calificată eliberată conform prevederilor legale aplicabile, de un prestator de servicii de încredere calificat. (3) Regimul juridic al semnăturii electronice este dependent de cel al înscrisurilor în formă electronică, conform prevederilor legale aplicabile. (4) Documentele şi/sau documentaţiile întocmite în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice au aceeaşi forţă juridică indiferent de suportul lor material, respectiv fizic sau electronic, şi de tipul semnăturii aplicate, respectiv olografă sau semnătură electronică calificată. (5) Un document şi/sau o documentaţie întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice nu poate conţine atât semnătură/semnături olografă/olografe, cât şi semnătură/semnături electronică/electronice. ART. 27 (1) Proiectantul are obligaţia de a prezenta PAC/PAD/PT verificatorului de proiecte atestat de ANRE, în vederea verificării tehnice a acestuia. (2) Proiectantul are obligaţia să menţină documentele/ documentaţiile aferente lucrărilor executate pentru o perioadă de minimum 10 ani în format fizic şi în format electronic pentru restul duratei de existenţă a operatorului economic. (3) Executarea conductei se realizează după obţinerea autorizaţiei de construire. ART. 28 (1) O conductă îşi poate schimba destinaţia, pentru care a fost proiectată şi executată, în baza unui raport de expertiză sau a unei expertize tehnice realizat/realizate de un expert tehnic atestat de ANRE, prevăzut la art. 4 lit. j) ÷ l), după caz. (2) Menţinerea în funcţiune a unei conducte, după expirarea duratei de funcţionare a acesteia, se poate realiza în baza unui raport de expertiză sau a unei expertize tehnice realizat/realizate de un expert tehnic atestat de ANRE, prevăzut la art. 4 lit. j) ÷ l), după caz, prin care este justificată temeinic menţinerea gradului de securitate a conductei în vederea evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător. CAP. III Clasele de locaţie ART. 29 (1) Încadrarea conductelor în clase de locaţii se realizează în conformitate cu prevederile art. 31. (2) Decizia de încadrare în clase de locaţie şi categorii de importanţă se ia de către proiectant cu consultarea beneficiarului. (3) Unitatea de clasă de locaţie reprezintă suprafaţa de teren care se întinde pe o lăţime de 200,00 m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continuă de 1,60 km. ART. 30 Planul unei unităţi de clasă de locaţie este prezentat în anexa nr. 1b. ART. 31 Clasele de locaţie pentru proiectarea, executarea şi verificarea etanşeităţii conductei sunt definite după cum urmează: a) clasa 1 de locaţie este orice unitate de clasă de locaţie în care sunt amplasate maximum 10 clădiri; coeficientul de siguranţă corespunzător clasei 1 de locaţie este S = 1,39; b) clasa 2 de locaţie este orice unitate de clasă de locaţie în care sunt amplasate un număr de clădiri cuprins între 11 şi 45 inclusiv; coeficientul de siguranţă corespunzător clasei 2 de locaţie este S = 1,67; c) clasa 3 de locaţie este:
┌┬────┬────────────────────────────────┐
││ │orice unitate de clasă de │
││(i) │locaţie în care sunt amplasate │
││ │minimum 46 de clădiri; │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││ │o suprafaţă în care conducta │
││ │este poziţionată la mai puţin de│
││ │100,00 m de o clădire sau de un │
││ │spaţiu exterior cu o suprafaţă │
││ │bine definită, respectiv teren │
││ │de joacă, zonă de recreere, │
││ │teatru de vară sau alt loc │
││(ii)│public care este ocupat de 20 │
││ │sau mai multe persoane, cel │
││ │puţin 5 zile pe săptămână, timp │
││ │de 10 săptămâni, în orice │
││ │perioadă de 12 luni (zilele şi │
││ │săptămânile nu trebuie să fie │
││ │consecutive); coeficientul de │
││ │siguranţă corespunzător clasei 3│
││ │de locaţie este S = 2; │
└┴────┴────────────────────────────────┘
d) clasa 4 de locaţie este orice unitate de clasă de locaţie în care predomină clădiri cu patru sau mai multe etaje; numărul acestora este mai mare decât numărul celorlalte tipuri de clădiri; clasa 4 de locaţie poate fi avută în vedere în cazul zonelor cu trafic rutier dens şi care prezintă o infrastructură subterană complexă; coeficientul de siguranţă corespunzător clasei 4 de locaţie este S = 2,5. ART. 32 Clasa de locaţie a conductei se stabileşte pentru fiecare unitate de clasă de locaţie. ART. 33 Lungimile aferente claselor 2, 3 şi 4 de locaţie pot fi modificate după cum urmează: a) clasa 4 de locaţie se termină la o distanţă de 200,00 m de cea mai apropiată clădire cu 4 sau mai multe etaje; b) când un grup de clădiri necesită încadrarea conductei în clasa 2 sau 3, clasa de locaţie se termină la o distanţă de 200,00 m de cea mai apropiată clădire din grup. CAP. IV Cerinţele tehnice minime pentru elementele conductei SECŢIUNEA 1 Generalităţi ART. 34 (1) Conductele sunt fabricate din materiale care să asigure funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă. (2) Din elementele componente ale unei conducte fac parte: a) ţeava/materialul tubular; b) robinetele; c) elementele de legătură şi organele de asamblare; d) garniturile de etanşare. ART. 35 (1) Materialele conductelor trebuie să corespundă specificaţiilor tehnice prevăzute prin PAC/PT. (2) Materialele prevăzute la alin. (1): a) au proprietăţi mecanice adecvate, respectiv rezistenţa, duritatea, sudabilitatea; b) corespund cerinţelor de rezistenţă la coroziune şi compatibilitate chimică; c) sunt adecvate metodelor prevăzute pentru execuţia conductei. (3) Selecţia materialelor prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu prevederile standardelor aplicabile. ART. 36 Toate elementele componente ale unei conducte ale căror rezistenţă şi stabilitate sunt afectate de presiunea gazelor naturale se dimensionează la presiunea de calcul - P_c. ART. 37 Semifabricatele şi/sau componentele utilizate la execuţia conductelor sunt, de regulă, noi. ART. 38 (1) Se pot utiliza semifabricate şi/sau componente aflate în stoc doar în situaţia în care acestea corespund cerinţelor tehnice specificate, prin asigurarea trasabilităţii documentelor de inspecţie date de producătorul acestora sau pe baza unei testări adecvate. (2) Se pot reutiliza componente ale conductei recuperate, doar cu acceptul P/OÎ/OGNL şi cu îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii: a) specificaţia de fabricaţie este cunoscută şi corespunde cerinţelor prezentei norme tehnice; b) documentele de inspecţie corespund prevederilor art. 56; c) este demonstrat după inspecţie, precedată de curăţare, că respectivele componente nu prezintă defecte. ART. 39 Materialele, semifabricatele şi componentele se marchează, după caz, pentru conformitate cu standardul de produs sau cu specificaţiile tehnice/normele de fabricaţie elaborate de producătorul acestora. ART. 40 Marcarea prin poansonare trebuie efectuată astfel încât să nu afecteze proprietăţile de rezistenţă ale materialului. SECŢIUNEA a 2-a Ţevi ART. 41 (1) La executarea conductelor se pot folosi numai ţevi destinate vehiculării gazelor naturale, după cum urmează: a) ţevi din oţel laminate la cald; b) ţevi din oţel sudate longitudinal; c) ţevi din oţel sudate elicoidal; d) ţevi de extracţie. (2) Situaţiile în care se pot folosi ţevi din alte materiale decât cele din oţel sunt: a) pentru execuţia conductelor care transportă gaze acide; b) în situaţia conductelor îngropate în soluri cu corozivitate ridicată sau amplasate în zone predispuse la alunecări de teren sau cu risc seismic ridicat; c) în situaţia conductelor de ocolire (by-pass) necesare la lucrările de cuplare sau reparare a conductelor, fără scoaterea acestora din exploatare; d) în situaţia conductelor pozate subteran prin tehnologii bazate pe forajul dirijat; e) pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a conductelor existente; f) în situaţia conductelor cu conţinut ridicat de CO_2; g) în situaţia conductelor care conţin gaze în amestec cu impurităţi (apa de zăcământ-cloruri, CO_2, H_2S) ce creează un mediu coroziv cu valori estimate de coroziune de peste 0,1 mm/an. (3) Ţevile prevăzute la alin. (2) pot fi: a) ţevi flexibile în construcţie multistrat; b) ţevi termoplastice din polietilenă (PE), polietilenă de înaltă densitate (PEHD), polietilenă reticulată (PE-X) sau poliamidă neplastifiată (PA-U); c) ţevi termoplastice armate cu fibre de sticlă; d) ţevi din oţel căptuşite la interior cu materiale nemetalice; e) ţevi metaloplastice în construcţie multistrat; f) ţevi nemetalice. (4) Utilizarea ţevilor prevăzute la alin. (3) este admisă în situaţia în care sunt îndeplinite simultan următoarele cerinţe: a) producătorul/furnizorul acestora garantează toate caracteristicile tehnice prevăzute în PT, privind:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │rezistenţa la presiunea gazelor│
││ │transportate; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(ii) │rigiditatea la încovoiere; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iii)│raza minimă de curbură; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iv) │rezistenţa la depresurizare/ │
││ │vacuum; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(v) │temperatura maximă de operare; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(vi) │rezistenţa la coroziune; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(vii)│compatibilitatea chimică etc.; │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
b) producătorul/furnizorul acestora livrează toate componentele de interconectare/cuplare a conductei şi tehnologiile de montare a acestora; c) garanţia producătorului/furnizorului trebuie să acopere întreaga durată de funcţionare a conductei, inclusiv pentru elementele de asamblare (fitingurile) livrate împreună cu ţeava; d) proiectantul a prevăzut verificările şi încercările la care trebuie supusă conducta pentru a se garanta operarea în condiţii de siguranţă a acesteia, în conformitate cu specificaţiile producătorului. ART. 42 (1) Ţevile utilizate la execuţia conductelor asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acestora. (2) Pot fi avute în vedere prevederile standardului/ standardelor specific/specifice. (3) Proiectantul specifică în proiect standardul/standardele utilizat/utilizate pentru ţevi. (4) Ţeavă flexibilă metaloplastică în construcţie multistrat se poate utiliza pentru: a) reabilitarea interioară a conductelor sau pentru conductele îngropate în soluri cu corozivitate ridicată sau amplasate în zone predispuse la alunecări de teren sau cu risc seismic ridicat; b) construirea conductelor de ocolire necesare la lucrările de cuplare sau reparare a conductelor fără scoaterea lor din exploatare; c) execuţia conductelor pozate subteran prin tehnologii bazate pe forajul dirijat, utilizate la traversarea unor zone protejate, pe care sunt restricţii majore privind executarea de lucrări etc.; d) conductele prevăzute la art. 41 alin. (2). (5) La proiectarea, construirea, verificarea, probarea şi punerea în funcţiune a conductelor realizate din ţevi flexibile metaloplastice în construcţie multistrat, ţevi din polietilenă, ţevi din polietilenă reticulată (PE-X), ţevi din materiale plastice armate cu fibră de sticlă sau din ţevi din oţel căptuşite cu materiale compozite se recomandă a se avea în vedere prevederile standardelor specifice. (6) Utilizarea unor tipuri sau mărci de materiale care nu sunt incluse în standardele specifice poate fi admisă doar în situaţia examinării acestora de către un organism de inspecţie, acreditat în acest scop, prin care să se confirme că aceste materiale sunt adecvate utilizării prevăzute. ART. 43 (1) În cazul utilizării ţevilor nemetalice şi metaloplastice, respectiv ţevile prevăzute la art. 41 alin. (3), proiectarea acestora se efectuează în conformitate cu standardele specifice pentru fiecare tip de material, luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice specificate de producătorul materialului tubular. (2) Toate materialele/sistemele trebuie să fie corespunzătoare vehiculării gazelor naturale, să fie agrementate tehnic şi să se afle în producţie de serie; nu se acceptă prototipuri. (3) Utilizarea ţevilor nemetalice şi metaloplastice este admisă, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele cerinţe: a) producătorul materialului tubular garantează toate caracteristicile tehnice prevăzute în proiectul conductei privind rezistenţa la presiunea gazelor naturale transportate, rigiditatea la încovoiere, raza minimă a curbelor de pe traseu etc.; b) producătorul materialului tubular livrează toate componentele de interconectare/cuplare a conductei realizate din ţeavă flexibilă cu conductele sistemului existent situate în amonte, precum şi tehnologiile de montare ale acestora; c) garanţia producătorului materialului tubular trebuie să acopere durata de funcţionare a conductei, respectiv pentru ţeavă şi elementele de asamblare (fitingurile) livrate împreună cu aceasta; d) proiectantul a prevăzut verificările şi încercările la care trebuie supusă conducta realizată din ţeavă flexibilă pentru a se garanta operarea în condiţii de siguranţă a acesteia. (4) Pentru utilizarea ţevilor nemetalice şi metaloplastice, respectiv ţevilor prevăzute la art. 41 alin. (3), producătorul acestora are obligaţia de a pune la dispoziţia proiectantului următoarele informaţii: a) compatibilitatea chimică a materialului conductei cu fluidele vehiculate; b) dimensiunile ţevii şi ale fitingurilor oferite în condiţiile hidrostatice solicitate; c) garantarea presiunii de calcul şi a rezistenţei admisibile; d) masa furniturii; e) specificaţiile privind sistemul de îmbinare; f) flexibilitatea la montare; g) cerinţele pentru suportare; h) cerinţele privind izolarea de protecţie; i) modul de conectare la capete şi ramificaţii; j) specificaţiile privind coeficientul de dilatare termică; k) specificaţiile privind comportarea la radiaţiile ultraviolete şi condiţiile de mediu; l) riscul asumat la montare şi în timpul serviciului; m) performanţele la foc; n) posibilităţile privind controlul încărcării cu sarcini electrice; o) cerinţe privind testul de rezistenţă şi etanşeitate; p) instrucţiuni de instalare, verificare, acceptare; q) modalităţi de reparare; r) garantarea duratei de serviciu; s) lista de inspecţii, verificări, documente, certificate. (5) Pentru reabilitarea sau protejarea interioară a conductelor: a) se pot utiliza materiale nemetalice sau metalo-plastice, flexibile care oferă posibilitatea de a reabilita o conductă prin introducerea conductei flexibile în conducta existentă, cu reducerea diametrului interior al acesteia; b) se pot avea în vedere metodele prevăzute în standardele specifice. (6) Pentru reabilitarea unei conducte este necesară parcurgerea următoarele etape, după caz: a) investigarea performanţelor funcţionale ale conductei existente; b) evaluarea performanţelor actuale ale conductei şi stabilirea noilor cerinţe de funcţionare; c) analiza de evaluare a riscurilor existente în reabilitarea conductei, elaborată de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare; d) preselecţia metodelor potrivite de reabilitare; e) specificaţii de proiect; f) selectarea tehnicii de lucru adecvate şi a metodei de instalare; g) aplicarea tehnicii de reabilitare; h) controlul execuţiei; i) documentaţia procesului de reabilitare. ART. 44 (1) Ţevile se garantează de producător cel puţin în baza unui program de încercări şi control nedistructiv în conformitate cu standardul de produs sau cu specificaţiile tehnice/normele de fabricaţie ale producătorului materialului tubular. (2) Acolo unde este cazul, programul de încercări, prevăzut la alin. (1), poate fi suplimentat cu cerinţe prevăzute prin PT. SECŢIUNEA a 3-a Robinetele montate pe conducte ART. 45 (1) Robinetele care se montează pe conducte sunt alese astfel încât tipul, configuraţia şi clasa de presiune nominală corespund rolului funcţional şi condiţiilor de operare ale conductei, respectiv presiunea de operare, presiunea diferenţială, temperaturile de operare, inclusiv eventuale temperaturi interne scăzute datorate depresurizării etc. (2) Caracteristicile tehnice ale robinetelor montate pe conducte trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a conductei, cu respectarea cel puţin a următoarelor cerinţe: a) rezistenţă la coroziune şi eroziune; b) construcţie antistatică, demonstrată de producător prin rezultatele încercării efectuate în conformitate cu recomandările standardului specific sau ale standardului de produs aplicabil; c) siguranţă la foc, demonstrată de producător prin rezultatele încercării de tip la foc, efectuată în conformitate cu recomandările standardului specific sau ale standardului de produs aplicabil; d) etanşeitate, demonstrată de producător prin rezultatele încercării efectuate în conformitate cu recomandările standardelor specifice sau ale standardului de produs aplicabil; e) rata scăpărilor maxime admisibile pentru încercarea de etanşeitate a robinetului se specifică prin PAC/PT; f) dimensiunea faţă-la-faţă sau cap-la-cap a robinetului corespunde distanţei de montare care se prevede în PT; g) robinetul poate funcţiona la cerere chiar dacă a rămas static în poziţie deschisă sau închisă pentru o perioadă lungă; h) robinetul cu dimensiunea nominală de DN200 sau mai mare trebuie să fie prevăzut cu puncte de ridicare corespunzătoare pentru ansamblul integral robinet cu dispozitiv de manevră; i) robinetul acţionat manual sau dotat cu dispozitiv de acţionare trebuie echipat cu un indicator vizibil care să indice poziţiile deschis şi închis ale obturatorului; j) dacă se solicită prin PT, robinetul este prevăzut cu dispozitiv de blocare. ART. 46 (1) Robinetele pot fi echipate cu dispozitive de acţionare mecanică, electrică, hidraulică, pneumatică sau combinaţii ale acestora. (2) Robinetele cu sferă, de reţinere, cu sertar şi cu cep trebuie să corespundă cerinţelor standardelor specifice. (3) Acţionarea robinetelor poate fi manuală sau, în funcţie de situaţie, automată locală sau de la distanţă. ART. 47 (1) Robinetele pot fi cu capete pentru sudare, cu flanşe sau combinat. (2) Capetele pentru sudare trebuie să îndeplinească condiţiile dimensionale şi de sudabilitate astfel încât să se asigure asamblarea corespunzătoare în firul conductei. SECŢIUNEA a 4-a Elementele de legătură şi organele de asamblare ART. 48 (1) La executarea conductelor se folosesc flanşe din oţel. (2) Caracteristicile tehnice ale flanşelor sunt prevăzute în standardele specifice. (3) În cazul conductelor din alte materiale decât oţel se pot utiliza flanşe şi din alte materiale decât oţel, conform recomandărilor producătorului ţevii. ART. 49 (1) Şuruburile, prezoanele şi piuliţele se execută din oţeluri aliate sau din oţeluri carbon de calitate, după caz, tratate pentru asigurarea caracteristicilor de rezistenţă prescrise. (2) La alegerea materialelor şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor se pot lua în considerare prevederile standardelor specifice sau ale codului de proiectare al îmbinării. (3) În situaţia în care elementele de asamblare sunt executate din materiale similare cu cele ale elementelor conectate, se iau în considerare posibilitatea coroziunii galvanice şi potenţialele consecinţe ale coeficienţilor termici diferiţi. (4) Caracteristicile tehnice ale flanşelor sunt prevăzute în standardul specific sau în standardul de produs aplicabil. ART. 50 Piuliţele se pot asigura împotriva desfacerii cu şaibe elastice. SECŢIUNEA a 5-a Garniturile de etanşare ART. 51 Garniturile de etanşare se aleg în funcţie de tipul suprafeţei de etanşare. ART. 52 (1) Garniturile de etanşare trebuie fabricate dintr-un material compatibil cu gazele naturale vehiculate prin conducte şi capabil să reziste la temperatura şi presiunea maximă admisibilă de operare. (2) Se interzice utilizarea garniturilor de etanşare executate din materiale având în compoziţie azbest. (3) Se recomandă a se aplica prevederile standardelor specifice pentru: a) coturi şi fitinguri; b) materiale pentru sudare; c) flanşe electroizolante, materiale pentru gaze acide; d) ţevi compozite; e) ţevi şi alte componente pentru sisteme nemetalice. SECŢIUNEA a 6-a Cerinţele minime de fabricaţie pentru ţevile şi elementele componente ale conductei ART. 53 (1) Producătorii ţevilor şi ai elementelor componente ale conductei trebuie să opereze un sistem al calităţii certificat. (2) Cerinţele minime de fabricaţie pentru ţevile şi elementele componente ale conductei sunt specificate pentru toate elementele supuse la presiune. (3) Cerinţele prevăzute în prezenta normă tehnică, care nu sunt incluse în standardul de produs relevant, sunt specificate suplimentar standardului de produs. (4) În situaţia în care un standard de produs nu este disponibil, este necesară prezentarea unei specificaţii tehnice detaliate, care să includă cel puţin următoarele: a) proprietăţile solicitate; b) cerinţele dimensionale; c) cerinţele referitoare la fabricaţie, testare, inspecţie, certificare şi documentaţie. ART. 54 Ţevile şi elementele componente ale conductei trebuie să aibă precizate specificaţii tehnice prin PT, care conţin condiţiile de calitate, cu referire cel puţin la următoarele: a) standardul de produs; b) detaliile privind forma produsului; c) dimensiunile nominale, alte dimensiuni importante şi toleranţele aferente acestora; d) parametrii funcţionali; e) condiţiile de montaj; f) calitatea suprafeţei pentru care se pot lua în considerare prevederile standardelor specifice; g) modalitatea şi volumul de examinări; h) toleranţa la masă pe unitatea de lungime; i) pregătirea capetelor în vederea sudării; j) marca şi clasa de calitate a produsului; k) condiţiile de marcare, ambalare, transport şi livrare; l) condiţiile de recepţie. ART. 55 Ţevile care urmează a fi asamblate prin sudare trebuie să aibă un conţinut de carbon de maximum 0,28% şi valoarea maximă a carbonului echivalent la analiza pe produs de 0,43%. ART. 56 (1) Elementele componente ale conductei sunt însoţite de certificatele şi rapoartele de inspecţie, precum şi de declaraţiile de conformitate. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi de tipul celor precizate în standardele specifice. (3) Ţevile şi alte componente supuse la presiune, fabricate de producător, sub un sistem adecvat de asigurare a calităţii certificat UE^7 şi care au făcut obiectul unei evaluări specifice pentru materiale, se livrează împreună cu un certificat de inspecţie de tip 3.1 sau similar, cu excepţia situaţiei în care certificatul de inspecţie de tip 3.2 este specificat de P/OÎ/OGNL. ^7 UE - Uniunea Europeană. (4) Ţevile şi alte componente ale conductei, supuse la presiune, care nu sunt fabricate în conformitate cu alin. (3), se livrează împreună cu un certificat de inspecţie de tip 3.2 sau similar. (5) Materialele pentru sudare şi alte semifabricate şi componente care nu sunt supuse la presiune se pot livra împreună cu un raport de testare de tip 2.2 sau similar. (6) Îmbinările electroizolante fabricate sunt: a) testate la o presiune egală cu 1,5 \'d7 P_c şi b) testate electric, pentru a confirma discontinuitatea electrică. (7) Toate piesele, metalice şi nemetalice, care intră în contact cu gazul transportat, sunt compatibile cu condiţiile de operare proiectate. (8) Materialele utilizate pentru conductele, care transportă gaze acide sau corozive, corespund cerinţelor standardelor specifice. SECŢIUNEA a 7-a Conductele în regim godevilabil şi staţiile de lansare/primire PIG ART. 57 (1) Godevilarea este operaţia de inspecţie şi/sau de curăţare interioară a conductelor prin intermediul unui dispozitiv denumit godevil sau PIG^8. ^8 PIG - dispozitivul care se poate deplasa în interiorul unei conducte pentru a o curăţa sau a o inspecta. (2) Proiectarea conductelor în regim godevilabil presupune asigurarea unei geometrii interioare a conductei şi a tuturor elementelor componente ale conductei, astfel încât să fie posibilă deplasarea godevilului în lungul conductei în condiţii optime. ART. 58 (1) Conductele noi se proiectează astfel încât să fie posibilă godevilarea la cererea P/OÎ. (2) La repararea conductelor existente, porţiunile reparate se proiectează în regim godevilabil la cererea P/OÎ. (3) Nu este necesară obligativitatea proiectării în regim godevilabil a conductelor cu diametru redus şi/sau lungime redusă şi/sau al căror regim de operare nu necesită operaţiuni de godevilare. ART. 59 Conductele proiectate în regim godevilabil sunt prevăzute cu staţii de lansare/primire PIG fixe sau cu posibilităţi de cuplare a staţiilor mobile. ART. 60 Executarea şi montajul staţiilor de lansare/primire PIG se fac pe baza unui PT elaborat de către proiectant. ART. 61 Se recomandă ca staţiile de lansare/primire PIG să respecte prevederile standardului specific şi să fie dotate, cel puţin, cu următoarele componente: a) gara de lansare/primire PIG; b) sistemul de manevrare a PIG-urilor, în construcţie protejată la explozie, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 245/2016; c) sistemul de introducere/extragere a PIG-urilor, în construcţie protejată la explozie, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 245/2016; d) ansamblul de robinete pentru manevrarea PIG-urilor; e) by-pass la conductă; f) căile de acces; g) sistemul de colectare/depozitare al impurităţilor provenite din godevilarea conductei. ART. 62 Se recomandă ca în componenţa gărilor de lansare/primire PIG să fie cuprinse cel puţin următoarele: a) corpul principal dotat cu dispozitivul de închidere/ deschidere rapidă la 180°; b) supapa de siguranţă; c) indicatorul de presiune; d) racordul de aerisire; e) racordul de drenaj; f) reducţia; g) semnalizatoarele de trecere a PIG-ului. CAP. V Traseul conductei, culoarul de lucru, paralelismele şi încrucişările SECŢIUNEA 1 Traseul conductei ART. 63 (1) Conductele se montează subteran sub zona de îngheţ, la adâncimi minime de 1,00 m până la generatoarea superioară a acestora, cu respectarea standardelor specifice. (2) Prin excepţie de la alin. (1), montajul suprateran se acceptă numai în cazuri bine justificate de proiectant. (3) Raportat la activitatea P/OÎ, prin PAC/PT sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, proiectantul prezintă şi descrie situaţia existentă la faţa locului, respectiv existenţa: a) conductelor cu presiuni mai mici de 6 bar; b) sondelor abandonate; c) centralelor eoliene şi fotovoltaice; d) instalaţiilor de telecomunicaţii; e) construcţiilor uşoare sau portabile etc. ART. 64 (1) La alegerea şi stabilirea traseului conductei se ţine cont de existenţa obiectivelor din vecinătate respectând distanţele de siguranţă faţă de acestea. (2) Distanţele de siguranţă, prevăzute la alin. (1), sunt prezentate astfel: a) în anexa nr. 2a sunt prevăzute distanţele de siguranţă între conducta şi diferite obiective învecinate; b) în anexa nr. 2b sunt prevăzute distanţele de siguranţă între conductă şi instalaţiile aferente. ART. 65 (1) Distanţele de siguranţă şi notele explicative prevăzute în anexele nr. 2a şi 2b se corelează cu informaţiile privind obiective relevante precizate în legislaţia secundară aplicabilă, respectiv în: a) Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 239/2019, cu modificările şi completările ulterioare; b) Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările şi completările ulterioare; c) Normele şi prescripţiile tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 196/2006; d) Normele privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.293/2017; e) Normele tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.294/2017. (2) Pentru conductele a căror presiune maximă admisibilă de operare este de cel mult 10 bar se pot utiliza distanţele de siguranţă prevăzute în Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Distanţele de siguranţă faţă de orice obiectiv învecinat necuprins în anexa nr. 2a se stabilesc prin PAC/PT, cu acordul părţilor interesate şi avizate de către P/OÎ/OGNL. ART. 66 (1) Reducerea distanţelor de siguranţă se poate realiza în baza unei analize de evaluare a riscului făcute de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare. (2) Analiza de evaluare a riscului se întocmeşte în funcţie de scenariile posibile care pot conduce la incidente, avarii sau chiar accidente majore. SECŢIUNEA a 2-a Studiile pentru stabilirea traseului ART. 67 Stabilirea traseului conductei se realizează de proiectant în baza unei analize care să utilizeze toate informaţiile relevante disponibile. ART. 68 Informaţiile prevăzute la art. 67 pot include: a) rapoartele de cercetare a rutelor; b) planurile şi ridicările topografice; c) imaginile din satelit sau aerofotografierile^9 dacă sunt disponibile; ^9 Aerofotografiere - tehnică a fotografierii unei zone, a unui obiectiv etc. de la bordul unui avion; fotografie obţinută cu ajutorul acestei tehnici. d) studiile geotehnice, studiile hidrologice, studiile hidrogeologice, studiile de mediu; e) măsurătorile de corozivitate; f) informaţiile referitoare la obiective şi activităţi din apropierea traseului conductei care pot influenţa siguranţa în executare şi exploatare a conductei. ART. 69 Investigaţiile şi studiile prevăzute la art. 68 trebuie să fie detaliate şi să acopere o suprafaţă suficientă în jurul traseului studiat, astfel încât să permită identificarea cu acurateţe a caracteristicilor geografice, geologice, geotehnice, topografice, de mediu şi de corozivitate relevante, precum şi localizarea posibilelor interferenţe cu alte obiective, cum ar fi alte conducte, cabluri şi obstacole, care pot avea un impact asupra alegerii traseului conductei. ART. 70 Studiile geotehnice, hidrologice sau de mediu, prevăzute la art. 68 lit. d) se realizează de către persoane juridice titulare ale autorizaţiilor corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare. ART. 71 Adâncimea lucrărilor de foraj geotehnic se stabileşte în conformitate cu prevederile Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, indicativ NP 074-2022, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 27/2023. ART. 72 (1) Investigarea terenului de fundare se efectuează ţinând seama de categoria geotehnică a lucrării. (2) Numărul, amplasarea, spaţierea şi adâncimea investigaţiilor în teren se stabilesc în conformitate cu prevederile standardelor specifice. (3) Forajele se execută cel puţin în următoarele situaţii: a) la toate traversările de ape; b) la traversările de căi de comunicaţii: autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene, căi ferate; c) în zonele identificate ca fiind dificile, respectiv cele stâncoase, mlăştinoase sau instabile. (4) Adâncimea de investigare minimă (za) se stabileşte ca valoarea cea mai mare dintre: a) za ≥ 2 m sub nivelul tălpii excavaţiei; b) za ≥ 1,5bAh, unde bAh este lăţimea excavaţiei. (5) Dacă la adâncimea de forare prevăzută la alin. (4) se întâlnesc terenuri slabe (dificile), cel puţin un foraj se realizează mai adânc, până la epuizarea acestor terenuri. ART. 73 Ridicarea topografică a traseului se face pe o fâşie de teren situată de o parte şi de alta a axului conductei, lăţimea acesteia urmând a fi stabilită de proiectant în funcţie de situaţiile concrete întâlnite pe teren, dar nu mai mică decât zona de siguranţă. ART. 74 În porţiunile dificile ale traseului, respectiv la traversări de obstacole naturale sau artificiale, pante repezi, apropieri de diferite obiective etc., ridicările topografice se execută pe o suprafaţă şi cu o densitate de puncte indicate de proiectant în funcţie de condiţiile locale. ART. 75 (1) La stabilirea traseului conductei se iau în vedere posibilele efecte negative asupra mediului. (2) Respectând principiul neagresiunii vizuale, printre factorii de mediu care trebuie luaţi în considerare la alegerea traseului sunt: a) zonele naturale de o frumuseţe remarcabilă; b) monumentele istorice; c) siturile arheologice; d) resursele naturale; e) flora şi fauna; f) reducerea zgomotului. ART. 76 La subtraversarea cursurilor de apă de către conducte se iau în considerare şi următoarele aspecte: a) mediul acvatic; b) dezvoltarea cursurilor de apă; c) starea cursurilor de apă. ART. 77 Se recomandă ca traseul unei conducte să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să fie cât mai scurt; b) să aibă un profil longitudinal cu diferenţe de nivel cât mai mici; c) să se afle în clasa 1 de locaţie; d) să fie amplasat în extravilanul localităţilor; e) să fie în teren stabil şi rezistent; f) să fie amplasat în vecinătatea căilor de acces; g) să evite zonele vecine aeroporturilor, poligoanelor de tragere, minelor etc.; h) să evite zonele de agrement; i) să evite zonele considerate monumente ale naturii; j) să evite zonele cu situri istorice; k) să evite paralelismul cu instalaţii electrice de orice tip. ART. 78 În cazul traseelor deosebit de dificile, respectiv în zone cu alunecări de teren, soluri tasabile, zone cu grad seismic ridicat cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter, prin PAC/PT se prevăd măsuri adecvate. ART. 79 (1) Traversarea apelor curgătoare se face, de regulă, în zonele unde albia este relativ stabilă, respectiv în porţiunile unde albia este în aliniament şi bine conturată. (2) La stabilirea amplasamentului traversării trebuie să se ţină seama de lucrările hidrotehnice şi de artă, existente sau în faza de proiectare în zona respectivă, care ar putea schimba regimul de curgere al apelor. ART. 80 La traversarea zonelor muntoase cu pericol de avalanşe sau desprinderi de gheaţă se recomandă ca traseul conductei să fie amplasat în afara loviturilor dinamice ale acestora. ART. 81 În situaţiile în care nu pot fi respectate în totalitate condiţiile de mai sus, prin PAC/PT se stabilesc măsuri suplimentare de protecţie a conductei şi a obiectivelor învecinate. ART. 82 Se recomandă a se evita amplasarea conductelor pe teritoriul întreprinderilor industriale, în vecinătatea posturilor şi staţiilor electrice. ART. 83 Se interzice amplasarea conductelor în: a) zona staţiilor şi triajelor de cale ferată; b) zona aeroporturilor; c) zona porturilor fluviale şi maritime; d) pe şi sub suprastructura podurilor, viaductelor şi a pasajelor denivelate situate pe drumurile naţionale; e) tuneluri de cale ferată; f) tuneluri rutiere. ART. 84 În cazuri excepţionale conductele se pot amplasa în zonele prevăzute la art. 83 numai cu acordul proprietarilor sau al administratorilor respectivelor obiective şi cu luarea măsurilor de siguranţă precizate la art. 85 alin. (2). ART. 85 (1) Se admite, în mod excepţional, montarea conductelor în intravilan în următoarele situaţii: a) montarea conductei în extravilan nu este posibilă datorită condiţiilor din teren; b) montarea conductei în extravilan conduce la costuri substanţiale datorate lungirii traseului şi/sau condiţiilor grele de exploatare; c) repararea, modernizarea, retehnologizarea, reabilitarea conductelor care sunt amplasate în intravilan. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), conducta se încadrează în clasa 4 de locaţie şi se iau cel puţin următoarele măsuri suplimentare de siguranţă: a) proiectarea conductei în regim godevilabil, la cererea P/OÎ; b) controlul integral al corpului ţevii, inclusiv sudurile de fabricaţie, prin metode nedistructive; c) controlul integral al sudurilor realizate în şantier, prin radiaţii penetrante sau ultrasunete; d) proba de rezistenţă se realizează cu apa la presiune de (1,4 x P_MAOP); e) izolaţie de tip foarte întărită sau întărită în funcţie de sistemul de izolare; f) în funcţie de situaţia din teren, se iau măsuri suplimentare de drenare a curenţilor de dispersie. SECŢIUNEA a 3-a Culoarul de lucru ART. 86 Lăţimea culoarului de lucru se stabileşte prin PAC/PT în funcţie de: a) diametrul conductei; b) natura terenului pe care îl traversează conducta; c) adâncimea de îngropare a conductei; d) tehnologia de execuţie a lucrărilor de construire a conductei. ART. 87 (1) Lăţimea culoarului de lucru se împarte, de regulă, în următoarele zone: a) spaţiul de lucru destinat manevrării buldozerului pentru acoperirea şanţului; b) spaţiul de depozitare a pământului rezultat din săparea şanţului; c) spaţiul liber de siguranţă dintre marginea şanţului şi pământul depozitat, pentru evitarea surpării marginii şanţului şi eliminarea posibilităţilor accidentelor de muncă; d) lăţimea şanţului, care se determină în funcţie de factorii enumeraţi mai sus, precum şi în funcţie de distanţa dintre pereţii şanţului şi izolaţia conductei necesară evitării deteriorării izolaţiei la lansarea şi pozarea conductei în şanţ; această distanţă nu este mai mică de 200,00 mm; e) spaţiul liber de siguranţă dintre marginea şanţului şi conducta asamblată; f) spaţiul de lucru ocupat de lansator cu catargul înclinat deasupra conductei; g) spaţiul liber de siguranţă dintre primul şi al doilea lansator necesar în momentul când acesta din urmă îşi schimbă poziţia pe traseul conductei; h) spaţiul necesar transportului de ţeavă şi utilaje, precum şi deplasării celorlalte lansatoare de-a lungul traseului conductei; i) spaţiul de depozitare a stratului vegetal sau fertil, acolo unde este cazul. (2) În anexele nr. 3a ÷ 3h sunt prezentate, cu titlu de informare, culoarele de lucru şi volumele de săpătură pentru execuţia conductelor cu diametrul nominal - D_n cuprins între 50 mm şi 1400 mm. ART. 88 Pentru zonele de vii, livezi, păduri, prin PAC/PT, în funcţie de condiţiile impuse de administratorii acestora şi de termenele de execuţie a lucrărilor, se recomandă reducerea culoarului de lucru, cu respectarea prevederilor art. 89 şi 90. ART. 89 (1) În terenurile pomicole, viticole şi în zone de pădure se recomandă ca execuţia lucrărilor necesare realizării firului conductei să se facă manual sau cu utilaje de dimensiuni reduse, astfel încât să nu fie afectate zonele respective. (2) Culoarul de lucru, în funcţie de situaţia din teren, se trasează în spaţiile libere dintre plantaţii, evitându-se pe cât posibil defrişarea acestora. ART. 90 (1) În păduri sau în zone împădurite se iau măsuri de folosire la maximum a drumurilor forestiere existente şi a altor terenuri fără vegetaţie forestieră, astfel încât suprafaţa ce necesită a fi defrişată să fie minimă. (2) În zonele prevăzute la alin. (1), reducerea culoarului de lucru se poate realiza prin: a) renunţarea la spaţiul de lucru destinat manevrării buldozerului; acoperirea şanţului se realizează manual; b) renunţarea la spaţiul de depozitare a stratului vegetal sau fertil, care se poate depozita între arbori; c) micşorarea cu până la o treime a spaţiului necesar deplasării lansatoarelor, acestea deplasându-se de-a lungul conductei prin urmărire. ART. 91 (1) Organizarea activităţilor de execuţie pe traseul conductei se face pe culoarul de lucru prevăzut în PAC/PT. (2) Terenul aferent execuţiei conductei se predă liber executantului prin grija beneficiarului. (3) La marcarea/pichetarea traseului se identifică toate instalaţiile subterane şi aeriene aflate pe traseul conductei în vederea mutării sau protejării acestora conform PAC/PT. ART. 92 Săpăturile pentru realizarea şanţului de pozare a conductei se execută mecanizat sau manual, astfel încât să fie respectată geometria secţiunii şanţului prevăzută în PAC/PT. ART. 93 Pentru sudurile de poziţie, în şanţul de pozare, se asigură spaţiul necesar, respectiv gropile de poziţie, astfel ca sudorul să poată executa îmbinarea în condiţii corespunzătoare. ART. 94 (1) Fundul şanţului este neted pentru a asigura o aşezare continuă a conductei. (2) În terenuri pietroase care ar putea deteriora izolaţia, precum şi pentru montarea conductelor de diametru mare D_n = 700 mm, pe fundul şanţului se aşterne un strat de pământ cernut sau nisip în grosime de 10-15 cm, înainte de lansarea conductei în şanţ. ART. 95 (1) După lansarea conductei în şanţ, acoperirea cu pământ se face astfel încât corpurile tari să nu deterioreze izolaţia. (2) În terenurile cu piatră, umplerea şanţului se face cu pământ cernut sau nisip, în straturi succesive compactate separat, până la acoperirea conductei cu 15 cm deasupra generatoarei superioare, după care se continuă cu materialul rezultat din săparea şanţului. (3) Materialul de sprijinire trebuie extras înainte de acoperirea şanţului. ART. 96 În terenurile agricole acoperirea conductei se realizează cu refacerea stratului vegetal, astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniţial. ART. 97 În terenurile cu pante, unde există pericolul ca şanţul să canalizeze ape pluviale, se practică obstacole conform soluţiilor din proiect pentru a asigura conservarea pământului ce acoperă conducta. SECŢIUNEA a 4-a Lansarea conductei ART. 98 Lansarea conductei în şanţ se execută cu unul sau mai multe utilaje special destinate acestui scop, prin controlul razei minime de curbură. ART. 99 Procedura de lansare trebuie să ia în considerare evitarea deteriorării izolaţiei şi a materialului tubular. ART. 100 După efectuarea şi controlul îmbinărilor sudate efectuate în şantier, se întregeşte izolaţia şi se verifică continuitatea izolaţiei conform prevederilor art. 282. ART. 101 Defectele sesizate în urma testării continuităţii izolaţiei se remediază. SECŢIUNEA a 5-a Paralelismele şi încrucişările conductei ART. 102 Paralelismele şi încrucişările conductei subterane sau supraterane cu alte conducte, canalizaţii sau instalaţii se soluţionează prin PAC/PT, cu respectarea prevederilor art. 104 şi ale art. 110÷114. ART. 103 (1) În situaţii deosebite ce pot fi întâlnite pe teren, distanţa dintre două conducte subterane de gaze naturale, montate simultan în paralel sau care se intersectează, se recomandă să fie de cel puţin 500 mm între generatoarele învecinate ale conductelor. (2) Distanţa prevăzută la alin. (1) dintre axele conductelor se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - B_1 - distanţa dintre axele conductelor [mm]; – D_e1 - diametrul exterior al ţevii izolate, aferentă conductei 1 [mm]; – D_e2 - diametrul exterior al ţevii izolate, aferentă conductei 2 [mm]. (3) La stabilirea distanţei prevăzute la alin. (1) se iau în considerare şi prevederile legislaţiei secundare precizate la art. 65 alin. (1) lit. a) şi e). ART. 104 (1) Dacă din motive obiective traseul unei conducte subterane nou proiectate este paralel cu o conductă de gaze naturale în funcţiune, cu acordul P/OÎ/OGNL, se admite montajul la o distanţă cuprinsă între 0,50 şi 5,00 m, între generatoarele învecinate ale conductelor cu luarea în considerare, în timpul executării lucrării, a cel puţin următoarelor măsuri de siguranţă, respectiv: a) săpătura se execută manual; b) conducta existentă se scoate de sub presiune şi se protejează conform cerinţelor P/OÎ/OGNL; c) deasupra conductei existente se interzice circulaţia utilajelor grele de construcţie. (2) În situaţia în care se impun măsuri suplimentare de siguranţă, faţă de cele prevăzute la alin. (1), aceste sunt dispuse în PAC/PT. ART. 105 Se recomandă evitarea montării supraterane a conductelor sub liniile electrice aeriene (LEA). ART. 106 (1) În cazuri excepţionale, cu acordul autorităţilor în administraţia căreia se află LEA, se admit astfel de traversări luându-se toate măsurile de siguranţă impuse de normativele pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), porţiunea de conductă nu trebuie să conţină alte elemente (robinete, refulatoare etc.) la o distanţă faţă de axul LEA mai mică decât 1,5 ori înălţimea de deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere. (3) Măsurile de siguranţă pentru conductele supraterane care traversează sau se apropie de LEA cu tensiuni peste 1 kV sunt prezentate în anexa nr. 4. (4) Se interzice apropierea conductelor supraterane de LEA cu tensiuni sub 1 kV la mai puţin de 5,00 m. ART. 107 (1) Conductele subterane trebuie să respecte faţă de cea mai apropiată fundaţie sau priză de legare la pământ a unui stâlp LEA o distanţă egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului. (2) Distanţa prevăzută la alin. (1) poate fi redusă până la 5,00 m cu respectarea următoarelor condiţii: a) încadrarea conductei în clasa 3 de locaţie, S = 2; b) izolarea exterioară a conductei de tip întărit; c) drenarea curenţilor de dispersie. (3) Cu acordul operatorului LEA, distanţa prevăzută la alin. (1) poate fi redusă în cazuri de excepţie până la 2,00 m cu respectarea următoarelor condiţii: a) încadrarea conductei în clasa 4 de locaţie, S = 2,5; b) izolarea exterioară a conductei cel puţin de tip întărit; c) drenarea curenţilor de dispersie. ART. 108 (1) Prin PAC/PT: a) se prevăd măsuri adecvate în vederea protejării conductei de efectul curenţilor de dispersie; b) se respectă criteriile de protecţie prevăzute în standardul specific. (2) Pentru drenarea curenţilor de dispersie se utilizează dispozitive de drenaj ale curenţilor de dispersie montate în prizele de potenţial. (3) Dispozitivul, prevăzut la alin. (2), se montează între conductă şi o priză de pământare cu rezistenţa de dispersie mai mică de 4 Ω^10. ^10 În Sistemul internaţional unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică, în curent continuu, este ohmul - „Ω“. ART. 109 Armăturile metalice supraterane ale conductelor subterane, respectiv robinetele, refulatoarele etc. se tratează ca elemente de conducte supraterane, conform prevederilor art. 106. ART. 110 (1) Între o conductă subterană de gaze naturale şi orice canalizaţie sau conductă subterană cu altă destinaţie decât cea pentru gaze naturale, montată în paralel sau în apropiere, se recomandă păstrarea unei distanţe de minimum 5,00 m pe orizontală. (2) În cazurile în care această distanţă nu se poate respecta, se permite apropierea la minimum 2,00 m pe orizontală, numai cu acordul operatorului conductei subterane cu altă destinaţie decât cea de gaze naturale şi cu condiţia încadrării conductei în clasa 4 de locaţie. (3) În situaţia în care conducta prin care se vehiculează gaze naturale şi conducta cu altă destinaţie aparţin aceluiaşi P/OÎ/OGNL, distanţa de siguranţă se stabileşte tehnologic, de minimum 0,50 m. ART. 111 (1) Conductele subterane de gaze naturale traversează pe deasupra celelalte canalizaţii sau conducte subterane cu altă destinaţie decât cea pentru gaze naturale. (2) În zona de intersecţie la 5,00 m de fiecare parte a conductei de gaze naturale canalizaţia pentru cablurile electrice, telecomunicaţii etc., precum şi conducta cu altă destinaţie decât cea pentru gaze naturale trebuie să fie metalice sau îmbrăcate în tub de protecţie metalic. (3) Se recomandă păstrarea unei distanţe pe verticală de 500,00 mm între generatoarea inferioară a conductei de gaze naturale şi generatoarea superioară a canalizaţiei conductei subterane cu altă destinaţie decât cea pentru gaze naturale sau generatoarea superioară a tubului de protecţie. ART. 112 (1) În situaţia în care conducta subterană de gaze naturale traversează pe deasupra canalizaţii voluminoase pentru tuburi premo pentru apă cu D_n > 1,00 m, care nu pot fi prinse în tub de protecţie, se prevede introducerea conductei de gaze naturale în tub de protecţie metalic, cu respectarea distanţei pe verticală prevăzută la art. 111 alin. (3). (2) Lungimea tubului de protecţie, prevăzut la alin. (1), trebuie să depăşească cu câte 5,00 m de ambele părţi ale punctului de intersecţie. ART. 113 (1) Dacă din motive concrete traversarea pe deasupra nu este posibilă, conducta de gaze naturale poate subtraversa o altă canalizaţie sau conductă subterană cu altă destinaţie decât cea pentru gaze naturale, numai dacă se prevede introducerea în tub de protecţie metalic atât a conductei de gaze naturale, cât şi a instalaţiilor subterane subtraversate, cu respectarea distanţei pe verticală prevăzute la art. 111 alin. (3). (2) Lungimile tuburilor de protecţie, prevăzute la alin. (1), trebuie să fie de câte 5,00 m de ambele părţi ale punctului de intersecţie. ART. 114 Tubul de protecţie a conductei de gaze naturale trebuie să aibă asigurată evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale. CAP. VI Zona de protecţie şi zona de siguranţă ART. 115 În vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 116 Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrări de orice natură în zona de siguranţă a conductelor existente se realizează cu respectarea prevederilor prezentei norme tehnice. SECŢIUNEA 1 Clasele de locaţie şi schimbarea numărului de clădiri ART. 117 (1) Pentru a determina numărul de clădiri, în zona de siguranţă a conductei se stabilesc secţiuni aleatorii în lungime de 1,60 km şi lăţime de 0,40 km, având conducta ca axă longitudinală. (2) Secţiunile obţinute, conform prevederilor alin. (1), includ numărul maxim de clădiri. (3) Se numără clădirile din cadrul fiecărei secţiuni şi se stabileşte clasa de locaţie corespunzătoare. ART. 118 Pentru conductele cu lungimea mai mică de 1,60 km clasa de locaţie se stabileşte corespunzător unei unităţi de clasă de locaţie. ART. 119 (1) Dacă la instituirea zonelor de protecţie şi de siguranţă se constată că numărul de clădiri este mai mare decât cel corespunzător clasei de locaţie sau dacă într-o zona de siguranţă instituită deja se solicită avize pentru amplasarea unui număr suplimentar de clădiri faţă de cel corespunzător clasei de locaţie curente, P/OÎ/OGNL poate reconsidera încadrarea în clasa de locaţie sau schimbarea acesteia, conform prevederilor din tabelul nr. 1. (2) Tabelul nr. 1 se aplică pentru conductele care funcţionează la peste 40% din limita de curgere a materialului ţevii, σ_c. Tabelul nr. 1
┌───────────────┬───────────────┬───────────┐
│Iniţial*) │Actual │Presiunea │
├───────┬───────┼───────┬───────┤maximă │
│Clasa │Numărul│Clasa │Numărul│admisibilă │
│de │de │de │de │de operare │
│locaţie│clădiri│locaţie│clădiri│P_MAOP │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │P_MAOP │
│ │ │ │ │anterioară,│
│1 │0 ÷ 10 │1 │11 ÷ 25│dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 72%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,800 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│1 │0 ÷ 10 │2 │26 ÷ 45│proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 72%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,667 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│1 │0 ÷ 10 │2 │46 ÷ 65│proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 60%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,667 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│1 │0 ÷ 10 │3 │66+ │proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 60%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,555 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│1 │0 ÷ 10 │4 │**) │proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 50%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │P_MAOP │
│ │ │ │ │anterioară,│
│2 │11÷ 45 │2 │46 ÷ 65│dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 60%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,667 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│2 │11 ÷ 45│3 │66+ │proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 60%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,555 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│2 │11 ÷ 45│4 │**) │proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 50%│
│ │ │ │ │din σ_c │
├───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │0,555 x │
│ │ │ │ │presiunea │
│ │ │ │ │la care se │
│ │ │ │ │efectuează │
│3 │46+ │4 │**) │proba de │
│ │ │ │ │rezistenţă,│
│ │ │ │ │dar nu mai │
│ │ │ │ │mare de 50%│
│ │ │ │ │din σ_c │
└───────┴───────┴───────┴───────┴───────────┘
*) La data proiectării şi executării conductei. **) Clădirile cu multe etaje predomină (clădiri cu cel puţin 4 etaje, iar numărul acestora este mai mare decât numărul celorlalte tipuri de clădiri). (3) Fiecare unitate separată de locuit dintr-o clădire cu mai multe unităţi de locuit este considerată o clădire separată de locuit. ART. 120 Având în vedere faptul că numărul clădirilor din vecinătatea conductei nu reprezintă o modalitate unică de determinare a efectelor care pot apărea în caz de accidente, aplicarea prevederilor art. 119 trebuie corelată cu reevaluarea stării tehnice a conductei şi cu urmărirea comportării în exploatare a acesteia. ART. 121 Atunci când se constată o creştere a numărului de clădiri până la sau aproape de limita superioară a clasei de locaţie prevăzută în tabelul nr. 1, la un nivel la care este necesară modificarea clasei de locaţie, P/OÎ/OGNL efectuează o analiză pentru a determina următoarele: a) procedurile de proiectare, executare şi verificare folosite la construcţia iniţială a conductei şi compararea acestor proceduri cu prevederile prezentei norme tehnice şi ale celorlalte reglementări aplicabile; b) starea fizică a conductei aşa cum rezultă din testele curente şi istoricul verificărilor; c) istoricul de operare şi întreţinere al conductei; d) presiunea maximă admisibilă de operare şi limita de curgere a materialului ţevii, P_MAOP şi σ_c; e) suprafaţa efectiv afectată de creşterea numărului de clădiri şi alţi factori care pot limita extinderea ulterioară a zonei cu o densitate mai mare a populaţiei. ART. 122 În situaţia în care analiza prevăzută la art. 121 arată că P_MAOP determinată pentru un tronson de conductă nu este corespunzătoare claselor de locaţie existente 2, 3 sau 4, iar respectivul tronson este într-o stare fizică satisfăcătoare, P_MAOP a tronsonului se confirmă sau se modifică în termen de 18 luni de la modificarea clasei de locaţie după cum urmează: a) dacă tronsonul respectiv a fost în prealabil probat la presiunea de rezistenţă timp de minimum 6 ore, P_MAOP se confirmă sau se reduce astfel încât să nu depăşească valoarea admisă prevăzută în tabelul nr. 1; b) în cazul în care condiţiile de operare impun menţinerea P_MAOP existentă, iar conducta nu este conformă cu prevederile lit. a), conducta din zona în care este necesară schimbarea clasei de locaţie se înlocuieşte. ART. 123 (1) Dacă P_MAOP a unui tronson de conductă este modificată în conformitate cu prevederile art. 122 lit. a) şi devine mai mică decât P_MAOP a conductei din care face parte tronsonul, în această situaţie se instalează un dispozitiv corespunzător de reducere sau limitare a presiunii gazelor naturale. (2) Instalarea dispozitivului prevăzut la alin. (1) se realizează pe cheltuiala solicitantului. SECŢIUNEA a 2-a Zona de protecţie si zona de siguranţă aferente conductelor ART. 124 (1) Zona de protecţie şi zona de siguranţă se stabilesc de ambele părţi ale axei conductei. (2) Un plan al zonei de protecţie şi al zonei de siguranţă este prezentat în anexa nr. 5. ART. 125 (1) Zona de protecţie se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. (2) Zona de protecţie pentru conducte este definită în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Diametrul nominal al │Lăţimea zonei de│
│conductei (D_n) │protecţie │
├─────────────────────┼────────────────┤
│[mm] │[m] │
├─────────────────────┼────────────────┤
│D_n = 150 │2,00 x 2 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│150 < D_n ≤ 300 │3,00 x 2 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│300 < D_n ≤ 500 │4,00 x 2 │
├─────────────────────┼────────────────┤
│D_n > 500 │6,00 x 2 │
└─────────────────────┴────────────────┘
ART. 126 (1) În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabila a P/OÎ/OGNL. (2) În zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (scarificări, nivelări, umpluturi etc.). (3) În zona de protecţie nu circulă vehicule, cu excepţia utilajelor pentru efectuarea lucrărilor agricole curente şi a utilajelor de construcţii care intervin pentru întreţineri şi reparaţii. ART. 127 Zona de siguranţă include şi zona de protecţie, conform prevederilor art. 100 pct. 92 din Legea nr. 123/2012. ART. 128 Zona de siguranţă pentru conductă este zona care se întinde, de regulă, pe 200,00 m de fiecare parte a axei conductei. ART. 129 Zona de siguranţă se extinde până la limita distanţelor de siguranţă care depăşesc 200,00 m. ART. 130 Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a conductei este obligatorie obţinerea avizului de amplasament, scris, al P/OÎ/OGNL. ART. 131 (1) Avizul de amplasament, prevăzut la art. 130, se emite de P/OÎ/OGNL cu luarea în considerare a prevederilor prezentei norme tehnice. (2) Pentru ţevile metaloplastice sau nemetalice, avizul de amplasament, prevăzut la art. 130, se emite de P/OÎ/OGNL în baza unei analize de evaluare a riscului efectuate de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare. (3) Pentru conductele din oţel cu P_MAOP > 10 [MPa] sau [bar], avizul de amplasament, prevăzut la art. 130, se emite de P/OÎ/OGNL în baza unei analize de evaluare a riscului efectuate de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare, astfel cum este prevăzut la art. 134 alin. (1). (4) În situaţia în care construcţia, prevăzută la art. 130, nu se suprapune peste distanţa de siguranţă normată, nu este necesară realizarea analizei de evaluare a riscului la emiterea avizului de amplasament de către P/OÎ/OGNL. SECŢIUNEA a 3-a Distanţele de siguranţă ART. 132 Distanţa de siguranţă faţă de obiectivele împrejmuite din sectorul gazelor naturale, respectiv staţii de comprimare, staţii de reglare-măsurare etc., se măsoară de la partea exterioară a împrejmuirii. ART. 133 De fiecare parte a axei conductei, pe distanţa de siguranţă prevăzută în anexa nr. 2a, nu poate fi construită niciun fel de clădire care adăposteşte persoane, respectiv locuinţe, spaţii de birouri etc. ART. 134 (1) În situaţia în care condiţiile din teren nu permit respectarea distanţei minime de siguranţă între conductă şi clădiri, în cazul în care prin conductă sunt vehiculate gaze naturale la presiune mai mare de 6 x 10^5 Pa (6 bar), respectiv P > 6 x 10^5 Pa (6 bar), în baza unei analize de evaluare a riscului efectuate de personal autorizat, în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare, distanţa poate fi redusă până la minimum 6,00 m, cu condiţia implementării menţiunilor prevăzute în analiză şi, după caz, a unor măsuri compensatorii, respectiv: a) coeficient de siguranţă S = 2,5; b) ţeavă fără sudură controlată integral cu radiaţii penetrante; c) sudurile circulare, pentru formarea firului conductei, să fie controlate integral prin gamagrafiere^11 sau ultrasunete; ^11 Gamagrafiere - radiografie cu radiaţii gama. d) proba de rezistenţă, pentru tronsonul de conductă, să se realizeze la P=1,5 x P_MAOP; e) izolaţia exterioară a ţevii să fie de tip foarte întărit; f) protecţia suplimentară prin anozi de sacrificiu; g) protecţie catodic, după caz. (2) Pentru conductele din oţel, prin care sunt vehiculate gaze naturale la presiune egală sau mai mică cu 6 x 10^5 Pa (6 bar), respectiv P ≤ 6 x 10^5 Pa (6 bar), ca distanţe de siguranţă pot fi utilizate cele prevăzute în Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 135 (1) Costurile aferente obţinerii avizului de amplasament îi revin solicitantului acestuia. (2) În situaţia în care este necesară realizarea unei analize de evaluare a riscului pentru eliberarea unui aviz de amplasament, necesar realizării unei construcţii în zona de siguranţă a conductei, costul acesteia este suportat de solicitant. SECŢIUNEA a 4-a Analiza de evaluare a riscului ART. 136 Analiza de evaluare a riscului este efectuată de personal autorizat în acest sens, care a dobândit competenţele profesionale necesare. ART. 137 (1) Analiza de evaluare a riscului, prevăzută în prezenta normă tehnică, poate lua în considerare, printre altele, şi prevederile următoarelor acte normative: a) Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze natural, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare; b) Metodologia pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, al viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al ministrului afacerilor interne nr. 3.710/1.212/99/2017; c) alte metode aplicabile. (2) Analiza de evaluare a riscului poate fi efectuată şi prin intermediul unui program de calcul realizat în urma unui proces de asigurare a calităţii. ART. 138 În situaţia în care este necesară efectuarea unei analize de evaluare a riscului, pentru realizarea unor noi obiective aferente conductei, P/OÎ/OGNL suportă costurile aferente realizării acesteia. CAP. VII Proiectarea conductei SECŢIUNEA 1 Elaborarea planurilor de situaţie şi a detaliilor de execuţie ART. 139 Planurile de situaţie se întocmesc de către proiectant, inclusiv în format electronic, conform specificaţiilor beneficiarului prevăzute în tema de proiectare. ART. 140 În planul de situaţie se redau toate obiectivele din sectorul gazelor naturale aflate în zona de siguranţă, precum şi celelalte instalaţii/obiective cu care se intersectează conducta. SECŢIUNEA a 2-a Dimensionarea conductei. Calculul hidraulic ART. 141 (1) Pentru calculul hidraulic al conductei se corelează caracteristicile tehnice, armăturile şi traseul acesteia etc. cu caracteristicile metrologice ale sistemului/sistemelor de măsurare a gazelor naturale şi cu parametrii tehnologici ai gazelor naturale transportate. (2) Caracteristicile tehnice ale conductei, prevăzute la alin. (1), sunt: a) diametrul conductei - D_n, D_e [mm]; b) rugozitatea absolută echivalentă a suprafeţei interioare a conductei - k [cm]; c) lungimea conductei [km]; d) elevaţia [m]. (3) Caracteristicile metrologice, prevăzute la alin. (1), sunt precizate la art. 16-20 din Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Parametrii tehnologi ai gazelor naturale, prevăzuţi la alin. (1), sunt: a) compoziţia chimică a gazelor naturale ce urmează să fie transportate prin conductă; b) presiunea gazelor naturale, [MPa] sau [bar]; c) temperatura gazelor naturale, [°C] sau [K]; d) densitatea gazelor naturale - ρ [kg/m^3]; e) viscozitatea dinamică a gazelor naturale - η [N·s/m^2]; f) viteza gazelor naturale [m/s] etc. ART. 142 (1) Prin calculul hidraulic se determină: a) debitele de gaze naturale şi regimurile hidraulice de funcţionare ale conductei (staţionar şi/sau tranzitoriu); b) pierderile de presiune a gazelor naturale; c) distribuţia presiunii şi temperaturii gazelor naturale de-a lungul traseului conductei; d) parametrii principali necesari alegerii echipamentelor conductei:
┌┬──────────┬──────────────────────────┐
││(i) │compresoare; │
├┼──────────┼──────────────────────────┤
││(ii) │separatoare; │
├┼──────────┼──────────────────────────┤
││(iii) │încălzitoare; │
├┼──────────┼──────────────────────────┤
││(iv) │armături etc. │
└┴──────────┴──────────────────────────┘
(2) Rezultatele calculului hidraulic, prevăzut la alin. (1), trebuie analizate pentru a demonstra capabilitatea conductei de a opera în mod sigur la parametrii specificaţi în tema de proiectare şi pentru a identifica orice alte constrângeri şi cerinţe de operare, precum suprapresiunea admisibilă, prevenirea blocajelor cauzate de formarea de criohidraţi^12, evitarea formării de dopuri de lichid, limitarea regimului de curgere pentru prevenirea coroziunii sau eroziunii. ^12 Criohidraţi - o substanţă solidă, asemănătoare gheţii, constând din molecule de gaze naturale prinse într-o structură reticulată de molecule de apă, formată în condiţii de presiune ridicată şi temperatură scăzută găsite în anumite medii. ART. 143 (1) Pentru calculul debitului de gaze naturale se iau în considerare următoarele ipoteze simplificatoare: a) gazele naturale sunt în fază gazoasă; b) regimul de curgere al gazelor naturale este staţionar; c) conducta este orizontală şi montată subteran; d) curgerea gazelor naturale este izotermă. (2) Debitul de gaze naturale, prevăzut la alin. (1), care trebuie transportat printr-o conductă, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - Q - debitul de gaze naturale în condiţii de presiune şi temperatură de referinţă [m^3/h]; – T_b - temperatura de referinţă a gazelor naturale [K], T_b=288,15 K; – P_b - presiunea absolută de referinţă a gazelor naturale [bar], P_b = 1,01325 bar; – P_1 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul iniţial, cel de intrare în conductă [bar]; – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieşire din conductă [bar]; – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145; – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor alin. (3); – Z - factorul de compresibilitate mediu, în funcţie de presiunea medie şi temperatura medie a gazelor naturale, [adimensional], calculat conform prevederilor alin. (6); – L - lungimea conductei [km]; – D - diametrul interior al conductei [cm]; – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor naturale sau coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional], calculat conform prevederilor alin. (4). (3) Densitatea relativă a gazelor naturale, prevăzută la alin. (2) şi la art. 144, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional]; – ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard de presiune şi temperatură [kg/m^3]; – ρ_aer_s - densitatea aerului, în condiţii standard de presiune şi temperatură [kg/m^3]; ρ_aes_s = 1,225 kg/m^3; – condiţii standard - condiţiile în care presiunea gazelor naturale este P_s = 1,01325 bar şi temperatura gazelor naturale este de T_S = 288,15 K. (4) Coeficientul de frecare hidraulică, prevăzut la alin. (2), se calculează cu formula lui Hofer: (a se vedea imaginea asociată) sau cu (a se vedea imaginea asociată) unde: - k - rugozitatea conductei [m]; – D - diametrul interior al conductei [cm]; – Re - numărul Reynolds, [adimensional], calculat conform prevederilor alin. (5). (5) Numărul Reynolds, prevăzut la alin. (4), se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) sau (a se vedea imaginea asociată) unde: - ρ_s - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard de presiune şi temperatură [kg/m^3]; – Q_12 - debitul staţionar de gaze naturale din conductă, în condiţii standard de presiune şi temperatură [m^3/s]; – μ_g - viscozitatea dinamică a gazelor naturale [kg/m·s]; μ_g = 10^-5 kg/m·s; – D_i - diametrul interior al conductei [m]; – v - viteza de curgere a gazelor naturale [m/s]. (6) Factorul de compresibilitate mediu, prevăzut la alin. (2), se poate calcula prin una dintre metodele detaliate în cele ce urmează: a) utilizând formula AGA^13, pentru presiunea gazelor naturale de până la 70 bar, respectiv: (a se vedea imaginea asociată) unde: - Z - factorul de compresibilitate, [adimensional]; – P_med - presiunea medie a gazelor naturale din conductă [bar]; – P_cr - presiunea critică a gazelor naturale din conductă [bar]; – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145; – T_cr - temperatura critică a gazelor naturale din conductă [K]; ^13 AGA - American Gas Association. b) utilizând metoda Standing-Katz; se calculează presiunea pseudoredusă P_pr şi temperatura pseudoredusă T_pr în baza cărora se determină din diagrama prezentată în figura nr. 1 valoarea factorului de compresibilitate Z: (a se vedea imaginea asociată) unde: - T - temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru [K]; – T_pr - temperatura pseudoredusă a gazelor naturale [K]; – T_pc - temperatura pseudocritică a gazelor naturale [K]; – T_ci - temperatura critică a componenţilor, conform tabelului nr. 3 [K]; – P - presiunea gazelor în condiţii de lucru [bar]; – P_pr - presiunea pseudoredusă a gazelor naturale [bar]; – P_pc - presiunea pseudocritică a gazelor naturale [bar]; – P_ci - presiunea critică a componenţilor, conform tabelului nr. 3 [bar]; – y_i - fracţia molară a componentei gazelor naturale; – ɛ_1 - factorul de corecţie, calculat în funcţie de cantitatea de bioxid de carbon (CO_2) şi hidrogen sulfurat (H_2S) [K]; – A_1 - suma maselor molare ale fracţiilor de CO_2 şi H_2S; – B_1 - masa molară a fracţiei de H_2S; – M - masa molară a fracţiei [kg/kmol]; – T^’_pc - temperatura pseudocritică corectată a gazelor naturale [K]; – P^’_pc - presiunea pseudocritică corectată a gazelor naturale [bar]. Tabelul nr. 3
┌───┬─────────────────────┬───────┬───────┬────────┬─────┬─────┐
│ │ │ │ │M │T_ci │P_ci │
│Nr.│Component │Formulă│Fracţie├────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │[kg/ │[K] │[bar]│
│ │ │ │ │kmol] │ │ │
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│1 │metan │CH_4 │C_1 │16,043 │190,4│46,00│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│2 │etan │C_2H_6 │C_2 │30,070 │305,3│48,84│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│3 │propan │C_3H_8 │C_3 │44,097 │369,7│42,46│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│4 │iso-butan │C_4H_10│iC_4 │58,124 │408,0│36,48│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│5 │n-butan │C_4H_10│nC_4 │58,124 │425,1│38,00│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│6 │neo-pentan │C_5H_12│C_5 │72,151 │469,5│33,74│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│7 │iso-pentan │C_5H_12│C_5 │72,151 │469,5│33,74│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│8 │n-pentan │C_5H_12│nC_5 │72,151 │469,5│33,74│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│9 │2,2-dimetil-butan │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│10 │2,3-dimetil-butan │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│11 │3,3-dimetil-butan │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│12 │3-metil-pentan │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│13 │2-metil-pentan │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│14 │hexani │C_6H_14│C_6 │86,178 │507,3│29,69│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│15 │2,4-dimeti-pentan │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│16 │2,2,3-trimetil-butan │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│17 │2-metil-hexan │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│18 │3-metil-hexan │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│19 │3-etip-pentan │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│20 │heptani+ │C_7H_16│C_7 │100,205 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│21 │2,2,4-trimetil-pentan│C_8H_18│C_8 │114,232 │552,3│31,23│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│22 │n-octan │C_8H_18│C_8 │114,232 │552,3│31,23│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│23 │metil-cilohexan │C_7H_14│C_8 │98,189 │552,3│31,23│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│24 │ciclohexan │C_6H_12│C_7 │82,146 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│25 │benzen │C_6H_6 │C_7 │78,114 │528,6│34,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│26 │toluen │C_7H_8 │C_8 │92,141 │552,3│31,23│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│27 │hidrogen │H_2 │H_2 │2,000 │33,0 │13,00│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│28 │monoxid de carbon │CO │CO │28,010 │132,9│35,00│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│29 │hidrogen-sulfurat │H_2S │H_2S │34 │373,6│88,9 │
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│30 │heliu │He │He │ │5,2 │2,26 │
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│31 │argon │Ar │Ar │39,848 │150,7│48,98│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│32 │azot │N_2 │N_2 │28,013 │126,0│33,94│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│33 │oxigen │O_2 │O_2 │31,990 │154,6│50,40│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│34 │bioxid de carbon │CO_2 │CO_2 │44,010 │304,1│73,76│
├───┼─────────────────────┼───────┼───────┼────────┼─────┼─────┤
│35 │apă │H_2O │H_2O │18,015 │647,3│222,3│
└───┴─────────────────────┴───────┴───────┴────────┴─────┴─────┘
(a se vedea imaginea asociată) Figura nr. 1*) *) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil. c) utilizând metoda California Natural Gas Association - CNGA, respectiv: (a se vedea imaginea asociată) unde: - Z - factorul de compresibilitate [adimensional]; – P_a - presiunea medie absolută a gazelor naturale [bar]; – P_1 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul iniţial, cel de intrare în conductă [bar]; – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieşire din conductă [bar]; – T_a - temperatura medie a gazelor naturale [K]; – T_1 - temperatura gazelor naturale în punctul iniţial, cel de intrare în conductă [K]; – T_2 - temperatura gazelor naturale în punctul final, cel de ieşire din conductă [K]; – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor alin. (3); d) conform prevederilor standardelor specifice. (7) Calculul debitului de gaze naturale, prevăzut la alin. (1), poate fi realizat şi prin intermediul unui program de calcul, care permite eliminarea ipotezelor simplificatoare şi obţinerea unor rezultate precise, într-un interval mult mai scurt. ART. 144 (1) Pentru situaţia în care condiţiile de referinţă a gazelor naturale sunt condiţiile standard de presiune şi temperatură, respectiv T_b = 288,15 K (t = 15 °C) şi P_b = 1,01325 bar, formula de calculul al debitului de gaze naturale transportat printr-o conductă este: (a se vedea imaginea asociată) unde: - Q - debitul de gaze naturale, în condiţii standard de presiune şi temperatură [m^3/h]; – P_1 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul iniţial, cel de intrare în conductă [bar]; – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieşire din conductă [bar]; – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor art. 143 alin. (3); – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (6); – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145; – L - lungimea conductei [km]; – D - diametrul interior al conductei [cm]; – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor naturale sau coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (4). (2) Pentru situaţia în care condiţiile de referinţă a gazelor naturale sunt condiţiile normale, respectiv T_b = 273,15 K (t = 0 °C) şi P_b = 1,01325 bar, formula de calculul al debitului de gaze naturale transportat printr-o conductă este: (a se vedea imaginea asociată) unde: - Q - debitul de gaze naturale, în condiţii normale de presiune şi temperatură [m^3/h]; – P_1 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul iniţial, cel de intrare în conductă [bar]; – P_2 - presiunea absolută a gazelor naturale în punctul final, cel de ieşire din conductă [bar]; – δ - densitatea relativă a gazelor naturale, [adimensional], calculată conform prevederilor art. 143 alin. (3); – Z - factorul de compresibilitate, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (6); – T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K], calculată conform prevederilor art. 145; – L - lungimea conductei [km]; – D - diametrul interior al conductei [cm]; – λ - coeficientul pierderilor liniare de presiune a gazelor naturale sau coeficientul de frecare hidraulică, [adimensional], calculat conform prevederilor art. 143 alin. (4). ART. 145 Temperatura medie a gazelor naturale din conductă, prevăzută la art. 143 alin. (2) şi alin. (6) lit. a) sau la art. 144, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - T_med - temperatura medie a gazelor naturale din conductă [K]; – T_1 - temperatura gazelor naturale la intrarea în conductă [K]; – T_2 - temperatura gazelor naturale la ieşirea din conductă [K]; – T_s - temperatura solului [K]. ART. 146 În funcţie de presiunea gazelor naturale la intrarea în conductă, presiunea gazelor naturale la ieşirea din conductă şi de debitul gazelor naturale, se poate realiza dimensionarea conductei cu ajutorul nomogramelor, respectiv: a) pentru condiţiile standard de presiune şi temperatură se utilizează nomogramele prevăzute în anexele nr. 6a şi 6b; b) pentru condiţiile normale de presiune şi temperatură se utilizează nomogramele prevăzute în anexele nr. 6c şi 6d. ART. 147 Viteza de curgere a gazelor naturale în conductă se poate determina cu ajutorul nomogramelor, respectiv: a) pentru condiţiile standard de presiune şi temperatură se utilizează nomogramele prevăzute în anexele nr. 7a şi 7b; b) pentru condiţiile normale de presiune şi temperatură se utilizează nomogramele prevăzute în anexele nr. 7c şi 7d. ART. 148 Pentru realizarea nomogramelor, viteza de curgere a gazelor naturale s-a determinat cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - v - viteza de curgere a gazelor naturale prin conductă [m/s]; – Z - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condiţiile de lucru de presiune şi temperatură, [adimensional]; – Z_b - coeficientul de compresibilitate a gazelor naturale la condiţiile de referinţă de presiune şi temperatură, [adimensional]; – Q - debitul de gaze naturale în condiţii standard de presiune şi temperatură [m^3/s]; – D - diametrul interior al conductei [m]; – T_b - temperatura de referinţă a gazelor naturale [K]; – P_b - presiunea absolută de referinţă a gazelor naturale, P_b = 1,01325 [bar]; – T - temperatura gazelor naturale [K]; – P - presiunea absolută a gazelor naturale [bar]. ART. 149 Valoarea maximă admisă a vitezei gazelor naturale este: a) 40 m/s pentru conductele subterane; b) 20 m/s pentru conductele supraterane. SECŢIUNEA a 3-a Solicitările la care poate fi supusă conducta ART. 150 Solicitările exercitate asupra conductei, în funcţie de natura şi efectele lor, pot fi: a) permanente; b) temporare; c) excepţionale. ART. 151 Solicitări permanente prevăzute la art. 150 lit. a) sunt: a) greutatea proprie a conductei; b) presiunea gazelor naturale în interiorul conductei; c) presiunea exterioară a solului. ART. 152 Solicitări temporare prevăzute la art. 150 lit. b) sunt: a) încărcările exterioare la traversările aeriene din cauza greutăţii zăpezii, a chiciurii, a presiunii vântului etc.; b) încărcările exterioare la conductele subterane din cauza greutăţii mijloacelor de transport; c) probele de presiune; d) dilatarea sau contracţia conductei din cauza temperaturilor inegale existente pe anumite porţiuni. ART. 153 Solicitări excepţionale prevăzute la art. 150 lit. c) sunt: a) cauzate de mişcările seismice; b) cauzate de inundaţii; c) încărcările cu caracter de şoc. ART. 154 La stabilirea încărcărilor exterioare, prevăzute la art. 152 lit. a) şi b), ce acţionează asupra conductelor şi asupra elementelor de construcţii ce le susţin, se respectă standardele şi legislaţia aplicabile în domeniu. ART. 155 (1) Tensiunea maximă rezultată din calculul conductelor la solicitări compuse nu trebuie să depăşească tensiunea admisibilă corespunzătoare încadrării conductei în clasa de locaţie. (2) Tensiunea admisibilă prevăzută la alin. (1) se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - σ_a - tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm^2]; – σ_c - limita de curgere a materialului ţevii [N/mm^2]; – S - coeficientul de siguranţă corespunzător clasei de locaţie [adimensional]. (3) În calcule pentru σ_c se utilizează valoarea minimă specificată în standard sau în norma de produs a fabricantului de ţevi, denumită „limita de curgere minimă specificată“. ART. 156 Utilizarea unor coeficienţi de siguranţă cu valori cuprinse între 1,38 ÷ 1,25 este permisă numai în cazuri bine justificate de proiectant, în corelare cu calitatea materialului tubular şi condiţiile de traseu. ART. 157 (1) Calculul grosimii de perete a conductei se realizează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - g - grosimea de perete a conductei [mm]; – P_c - presiunea de calcul a gazelor naturale [bar]; – D_e - diametrul exterior al conductei [mm]; – φ - coeficientul de calitate al îmbinării sudate; este prevăzut de furnizorul ţevii/materialului tubular sau prin normele de fabricaţie sau standarde; – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm^2]; – a - adaos la grosimea peretelui conductei (pentru coroziune, abraziune şi toleranţa de fabricaţie) [mm]. (2) Adaosul la grosimea de perete prevăzut la alin. (1) se calculează cu formula: a = a_1 + a_2, unde: - a_1 - grosimea suplimentară care se adaugă la peretele conductei susceptibile de a se subţia prin coroziune şi eroziune interioară; – a_2 - grosime suplimentară care se adaugă la peretele conductei, egală cu abaterea inferioară în valoare absolută la grosimea peretelui, în conformitate cu standardul sau norma de fabricaţie a ţevii. (3) Grosimea suplimentară a_1 prevăzută la alin. (2) se determină astfel: a) pentru conducte care transportă gaze naturale considerate mediu neutru^14 - a_1 = 0 mm; ^14 Gaze naturale considerate mediu neutru - gaze naturale la care temperatura punctului de rouă este inferioară temperaturii minime care se poate atinge în conductă. b) pentru conductele care transportă gaze naturale considerate mediu coroziv^15 - a_1 se determină ţinând cont de durata de funcţionare a conductei, dar nu poate fi inferioară valorii de 0,1 mm/an. ^15 Gaze naturale considerate mediu coroziv - gaze naturale care antrenează apă sărată de zăcământ, gaze saturate cu vapori la presiunea şi temperatura din conductă sau cu alţi agenţi corozivi. (4) În anexele nr. 8a şi 8b sunt prezentate nomogramele utile pentru determinarea grosimii de perete a conductei. (5) Grosimea de perete a conductei cu D_n > 200 mm poate fi de minimum 5,00 mm. SECŢIUNEA a 4-a Calculul razei minime de curbură a conductei ART. 158 (1) La subtraversările de ape executate prin foraj orizontal dirijat, precum şi pentru conductele executate prin foraj orizontal, calculul razei minime de curbură a conductei se realizează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - R - raza minimă de curbură a conductei [mm]; – E - modulul de elasticitate al oţelului ţevii [N/mm^2]; – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm^2]; – σ_l - tensiunea longitudinală [N/mm^2]; – D_e - diametrul exterior al conductei [mm].^ (2) Tensiunea longitudinală, prevăzută la alin. (1), se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: ^- P_MAOP - presiunea maximă admisibilă de operare [bar]; - A - secţiunea ţevii din care se execută conducta [mm^2]. ART. 159 Pentru a se elimina posibilitatea producerii de deformări remanente ale ţevii conductei îngropate în urma operaţiunii de lansare în şanţ, se urmăreşte ca solicitările efective să fie menţinute în domeniul elastic. CAP. VIII Cerinţele de proiectare pentru robinetele de secţionare, descărcătoarele de presiune şi robinetele de reglare SECŢIUNEA 1 Robinetele de secţionare. Descărcătoarele de presiune ART. 160 (1) Locurile de amplasare a robinetelor de secţionare se stabilesc prin PAC/PT, ţinând cont, în primul rând, de asigurarea accesului liber şi uşor la acestea, precum şi la intervale care să nu depăşească următoarele distanţe: a) 32,00 km în zonele unde predominantă este clasa 1 de locaţie; b) 24,00 km în zonele unde predominantă este clasa 2 de locaţie; c) 16,00 km în zonele unde predominantă este clasa 3 de locaţie; d) 8,00 km în zonele unde predominantă este clasa 4 de locaţie. (2) Se evită pe cât posibil montarea robinetelor în intravilanul localităţilor. ART. 161 De regulă, robinetele de secţionare se prevăd la: a) traversări de CF^16; ^16 CF - calea ferată. b) ramificaţii; c) interconectări; d) gări de lansare/primire PIG. ART. 162 Prin PAC/PT se pot prevedea robinete de secţionare şi la traversarea unor obstacole de importanţă deosebită, respectiv cursuri de apă navigabile, autostrăzi etc., în vederea măririi siguranţei acestora. ART. 163 Robinetele de secţionare amplasate pe firul conductei, pe racorduri sau interconectări, la traversările cu mai multe fire, la solicitarea beneficiarului trebuie să fie prevăzute cu dispozitive automate de închidere în caz de avarie. ART. 164 (1) Modul de montare a robinetelor şi protecţia anticorozivă se stabilesc prin PAC/PT. (2) Protecţia anticorozivă a robinetelor trebuie să aibă cel puţin calitatea protecţiei anticorozive a conductei. (3) Robinetele de secţionare se împrejmuiesc. ART. 165 (1) Robinetele de secţionare, în funcţie de diametru şi presiune, după caz, se prevăd cu ocolitor. (2) Pe ocolitor se montează un descărcător de presiune între două robinete cu acţionare manuală. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) se admite montarea unui singur robinet pe descărcătorul de presiune. ART. 166 (1) Pe fiecare tronson cuprins între două robinete fără ocolitoare se montează descărcătoare de presiune prevăzute cu două robinete. (2) Numărul descărcătoarelor de presiune se stabileşte prin PAC/PT. ART. 167 La conducta cu D_n ≥ 500 mm, robinetele de secţionare, inclusiv ocolitoarele pe care s-au montat descărcătoarele de presiune se prevăd cu fundaţii din beton. ART. 168 Tipurile de robinete prevăzute a se monta pe ocolitor şi pe descărcătorul de presiune se stabilesc prin PAC/PT. ART. 169 Robinetele de secţionare prevăzute cu ocolitor se montează conform schemei nr. 1*), astfel: a) 3 robinete pe ocolitor sunt prezentate la „a“; b) 2 robinete pe ocolitor sunt prezentate la „b“. Schema nr. 1 (a se vedea imaginea asociată) ART. 170 (1) Nu se admit descărcătoare de presiune cu D_n < 50 mm la conducte cu D_n ≤ 250 mm. (2) La conducte cu D_n > 250 mm se admit descărcătoare de presiune cu diametrul de minimum 1/4 din diametrul conductei. ART. 171 Se recomandă amplasarea robinetelor de secţionare în porţiunile de conductă din clasa 1 sau din clasa 2 de locaţie. *) Schema nr. 1 este reprodusă în facsimil. SECŢIUNEA a 2-a Robinetele de reglare ART. 172 (1) Robinetele de reglare se montează pe conductă acolo unde se impune reducerea presiunii gazelor naturale în vederea protejării sistemului din aval, în cazul în care P_MAOP este mai mică decât a sistemului din amonte. (2) Controlul suprapresiunii se realizează conform prevederilor standardelor specifice. ART. 173 Se recomandă dublarea robinetului de reglare cu un robinet de secţionare sau dispozitiv de blocare montat întro buclă de automatizare. CAP. IX Cerinţele pentru proiectarea conductelor în regim godevilabil şi a staţiilor de lansare/primire PIG SECŢIUNEA 1 Conductele godevilabile ART. 174 (1) Diametrul interior al conductelor godevilabile se menţine constant. (2) Abaterea maximă admisă la diametrul interior al conductei este prevăzută în tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4
┌─────────────────────────┬────────────┐
│Diametrul nominal al │Abaterea │
│conductei │maximă │
│(D_n) │ │
├─────────────────────────┼────────────┤
│[mm] │[mm] │
├─────────────────────────┼────────────┤
│D_n ≤ 100 │± 4,00 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│100 < D_n < 200 │± 6,00 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│200 ≤ D_n < 350 │± 10,00 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│350 ≤ D_n < 600 │± 14,00 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│600 ≤ D_n < 1.000 │± 16,00 │
├─────────────────────────┼────────────┤
│D_n ≥ 1.000 │± 20,00 │
└─────────────────────────┴────────────┘
ART. 175 Racordurile la conducte se prevăd cu grătare, în zona de racordare în situaţia în care (a se vedea imaginea asociată) unde: - D_n - diametrul nominal al conductei [mm]; – d_n - diametrul nominal al racordului [mm]. ART. 176 (1) Razele minime de curbură pentru curbe în funcţie de diametrul nominal al conductei sunt prezentate în tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Diametrul nominal al │Raza minimă de │
│conductei │curbură │
│(D_n) │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│[mm] │[mm] │
├─────────────────────┼────────────────┤
│D_n < 150 │20 x D_n │
├─────────────────────┼────────────────┤
│150 ≤ D_n < 250 │10 x D_n │
├─────────────────────┼────────────────┤
│D_n ≥ 250 │5 x D_n │
└─────────────────────┴────────────────┘
(2) Între două curbe succesive se păstrează o porţiune rectilinie de minimum 3 x D_n. ART. 177 (1) Diametrul interior al robinetului trebuie să fie egal cu cel al diametrului interior al conductei pe care se montează. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se admit abaterile maxime prevăzute în tabelul nr. 4. ART. 178 La toate conductele godevilabile prevăzute a fi inspectate înainte de recepţia finală se efectuează obligatoriu o inspecţie martor cu PIG inteligent^17 sau cu PIG de calibrare. ^17 PIG inteligent - dispozitivul complex utilizat la inspecţia „in-line“ a conductelor. SECŢIUNEA a 2-a Staţiile de lansare/primire a dispozitivelor de tip PIG ART. 179 Dimensiunile gărilor de lansare/primire PIG sunt condiţionate de caracteristicile dispozitivului de tip PIG cu care se face godevilarea conductei. ART. 180 (1) By-pass-ul la conductă (conducta de impuls) trebuie să fie dimensionat astfel încât să permită un debit suficient în interiorul gării în momentul lansării/primirii PIG-ului. (2) Se recomandă ca diametrul conductei de impuls să fie de 1/3-1/4 din diametrul conductei supuse godevilării. ART. 181 Gările de lansare-primire PIG pentru conducte cu D_n ≥ 100 mm necesită echipament special de manevrare a PIG-urilor. ART. 182 Dispozitivul de închidere/deschidere rapidă se prevede cu un sistem de siguranţă care să nu permită deschiderea corpului principal în cazul în care aceasta este sub presiune. ART. 183 Distanţa dintre staţiile de lansare/primire PIG se stabileşte prin PAC/PT, ţinând cont de: a) traseul conductei; b) dimensiunile conductei; c) tipul PIG-ului (godevilului); d) cantitatea de impurităţi lichide şi solide estimate a fi evacuate din conductă în urma godevilării; e) staţiile de comprimare sau de măsurare gaze amplasate pe traseul conductei. ART. 184 Captarea, depozitarea şi evacuarea impurităţilor acumulate la staţiile de godevilare se stabilesc prin PAC/PT, ţinând cont de măsurile specifice de protecţia muncii şi PSI, precum şi de măsurile pentru protecţia mediului ambiant. CAP. X Întărirea orificiilor pentru cuplarea conductelor ART. 185 În cazul practicării pe o conductă a unor orificii pentru realizarea unui racord, unei interconectări sau altor ramificaţii, prin PAC/PT, dacă este cazul, se prevăd soluţii de întărire a conductei în zona orificiilor, care trebuie să ţină cont de tensiunile din peretele conductei în timpul şi după realizarea orificiului. ART. 186 (1) Metoda recomandată pentru consolidarea conturului orificiilor constă în aplicarea la exterior a unui inel de întărire/consolidare. (2) Inelul de întărire prevăzut la alin. (1) se dimensionează conform metodei compensării. ART. 187 (1) Inelul de întărire, prevăzut la art. 186 alin. (1), de regulă, se confecţionează dintr-o singură bucată. (2) Se admit şi inele executate din două jumătăţi care se sudează la montarea racordului. (3) Se recomandă execuţia inelelor de întărire din aceeaşi marcă de oţel din care este confecţionată conducta. ART. 188 (1) În situaţia în care caracteristicile de rezistenţă ale oţelului utilizat la confecţionarea inelului de întărire au valori mai mici decât cele prevăzute pentru conductă, secţiunea inelului se măreşte proporţional cu valoarea raportului dintre limitele minime de curgere ale celor două oţeluri. (2) Nu se admite micşorarea suprafeţei de întărire dacă pentru inel se utilizează un oţel cu caracteristici de rezistenţă superioare oţelului conductei pe care acesta se montează. ART. 189 (1) Pentru verificarea etanşeităţii îmbinării sudate dintre racord şi conductă, precum şi pentru asigurarea aerisirii în timpul operaţiilor de sudare, fiecare inel de întărire se prevede cu o gaură de control filetată. (2) Dacă inelul de întărire este executat din două jumătăţi sudate, fiecare jumătate trebuie prevăzută cu cel puţin o gaură de control. (3) Gaura de control prevăzută la alin. (2) se amplasează în afara secţiunii longitudinale a conductei, prevăzută în anexa nr. 9. (4) După proba de rezistenţă, găurile de control se astupă cu piese demontabile din oţel. ART. 190 Nervurile sau guseurile folosite la racordări au rol numai de rigidizare şi nu de întărire a orificiului realizat pentru o ramificaţie. ART. 191 Anexele nr. 10, 11 şi 12 prezintă soluţiile tipice de întărire şi sudurile ce trebuie executate; pentru a micşora concentrarea tensiunilor în colţuri se recomandă cordoane în colţ concave. ART. 192 Racordurile se execută la unghiuri de 90°. ART. 193 Teurile forjate sau sudate se recomandă să fie folosite cu respectarea condiţiilor prevăzute în tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Raportul dintre diametrul │Efortul │
│racordului (d) şi diametrul│admis în │
│nominal al conductei (D_n) │pereţii │
│ │teului │
├───────┬──────────┬────────┼──────────┤
│d/D_n <│0,25 ≤ d/ │0,5 < d/│ │
│0,25 │D_n ≤ 0,50│D_n ≤ 1 │ │
├───────┼──────────┼────────┼──────────┤
│Z │Y │X │σa < 0,2 │
│ │ │ │σc │
├───────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ │ │ │0,2 σc ≤ │
│Y │X │X │σa < 0,5 │
│ │ │ │σc │
├───────┼──────────┼────────┼──────────┤
│- │- │W │σa ≥ 0,5 │
│ │ │ │σc │
└───────┴──────────┴────────┴──────────┘
unde: - W - teu forjat, cu aripi egale sau neegale; – X - teu realizat prin sudură cu manşon de compensare; – Y - teu realizat prin sudură cu inel de compensare; – Z - teu realizat prin sudură fără inel de compensare; – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului ţevii; – σ_c - limita de curgere a materialului ţevii. CAP. XI Curbele, aferente schimbărilor de direcţie, şi fitingurile ART. 194 (1) Pentru a realiza pe traseul conductei schimbările de direcţie, ramificaţiile şi modificările de secţiune se folosesc curbe şi fitinguri (teuri, cruci şi reducţii), obţinute din diverse tipuri de semifabricate, confecţionate din mărci de oţeluri asemănătoare cu cele utilizate pentru ţevile care compun conducta. (2) Curbele şi fitingurile trebuie să îndeplinească următoarele criterii: a) trebuie obţinute prin aplicarea unei proceduri de fabricare calificate; b) capacitatea de a rezista la presiunea internă trebuie să fie egală sau mai mare decât cea a ţevii pe care se montează; c) precizia dimensiunilor şi formei trebuie să asigure, la sudarea cap la cap a curbelor şi fitingurilor (între ele sau cu ţevile conductei), încadrarea abaterilor de aliniere în domeniul admisibil, cu limitele A_af-t = \u-3919? min[0,1s_n;3 mm]; d) caracteristicile de sudabilitate şi comportare la sudare trebuie să fie asemănătoare celor prescrise ţevilor de oţel ale conductei. (3) Curbele prevăzute a fi folosite pentru schimbările de direcţie pe traseul conductei sau în instalaţiile acesteia pot fi: a) curbe îndoite la rece; b) curbe îndoite la cald; c) coturi. (4) În situaţii bine justificate, respectiv la grosimi de perete mai mari decât cele prevăzute în standarde, se admit şi curbe din segmente de ţeavă. (5) Curbele prevăzute la alin. (4) sunt permise cu respectarea următoarelor condiţii: a) nu se acceptă folosirea lor în sisteme care funcţionează la eforturi mai mari de 40% din limita de curgere a materialului ţevii; b) în sistemele care funcţionează între 10% şi 40% din limita de curgere a materialului ţevii, unghiul de deviere al fiecărui segment este de maximum 12 1/2 grade, iar distanţa minimă dintre segmente măsurată pe axa curbei nu este mai mică decât diametrul ţevii, restricţie ce conduce la formula R > 5 x D_n; c) sudura circulară dintre segmente este supusă integral controlului cu radiaţii penetrante. ART. 195 Curbele se realizează din ţeavă laminată la cald, sudată longitudinal sau elicoidal, sau din tablă. ART. 196 Curbele utilizate nu trebuie să prezinte defecte, respectiv fisuri, suprapuneri, exfolieri, urme de deteriorări mecanice, sufluri, incluziuni etc., precum şi deformări locale care să conducă la neîncadrări în toleranţele admise pentru diametrul exterior şi grosimea de perete. ART. 197 (1) Curbele îndoite la rece sunt permise la ţevile cu diametre mai mari de 300 mm, cu respectarea condiţiilor de geometrie din tabelul nr. 7. (2) După operaţia de curbare, curbele îndoite la rece se controlează prin metode nedistructive stabilite prin PT. Tabelul nr. 7
┌─────────┬──────────────────┬─────────┐
│Diametrul│Unghiul faţă de │Raza de │
│nominal │axa longitudinală │curbură │
│D_n │a ţevii │minimă │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│[mm] │[°] │[mm] │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│300 │3,2 │18 x D_n │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│350 │2,7 │21 x D_n │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│400 │2,4 │24 x D_n │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│450 │2,1 │27 x D_n │
├─────────┼──────────────────┼─────────┤
│≥ 500 │1,9 │30 x D_n │
└─────────┴──────────────────┴─────────┘
(3) Pentru D_n < 300 unghiul faţă de axa longitudinală a ţevii se consideră 0°, la care se adaugă condiţia ca grosimea de perete să nu fie mai mică decât cea minimă rezultată din calcul, respectiv grosimea de rezistenţă şi adaosul de coroziune, iar raza de curbură minimă să fie de cel puţin 18 x D_n. ART. 198 Curbele îndoite la cald sunt proiectate şi supuse calificării în execuţie considerând o limită de curgere a materialului ţevii de 75% din valoarea minimă garantată pentru ţeava folosită la execuţie. ART. 199 (1) Curbele, precum şi materialul din care se execută acestea trebuie supuse controlului integral prin metode nedistructive. (2) Metodele de control şi nivelul de admisibilitate se stabilesc prin PAC/PT. ART. 200 Curbele se execută din materiale cu caracteristici fizico-chimice şi de sudabilitate similare cu ale ţevilor adiacente acestora. ART. 201 Schimbările de direcţie cu unghiuri mai mici sau egale cu 3° nu sunt considerate curbe. CAP. XII Asamblarea şi cuplarea conductelor SECŢIUNEA 1 Asamblarea elementelor unei conducte ART. 202 (1) Asamblarea elementelor componente ale conductei se poate realiza prin unul dintre următoarele procedee: a) sudare; b) îmbinare cu flanşe; c) îmbinări filetate; d) alte procedee atestate tehnic. (2) Sudarea şi calificarea/omologarea procedurilor de sudare se realizează conform prevederilor legale în vigoare. (3) După caz, prin PAC/PT se precizează restricţii suplimentare specifice de protecţia muncii în domeniu. (4) Îmbinările demontabile se realizează conform prevederilor standardelor specifice aplicabile. ART. 203 (1) Coeficienţii de calitate ai îmbinărilor sudate pentru formarea firului unei conducte se stabilesc prin proiect. (2) Coeficienţii prevăzuţi la alin. (1) nu trebuie să fie mai mici decât coeficientul de calitate - φ al îmbinării sudate a materialului tubular. ART. 204 Operaţia de sudare se realizează la poziţie fixă sau prin rotirea ţevii. ART. 205 Condiţiile tehnice de acceptabilitate a sudurilor conductelor pot fi stabilite ţinând cont de prevederile legale în domeniu. ART. 206 Elementele de bază ale îmbinărilor sudate pentru diferite subansamble ale unei conducte sunt prezentate în anexele nr. 13a, 13b, 14a, 14b şi 15. ART. 207 În cadrul calificării/omologării conform reglementărilor legale în vigoare a procedurii de sudare, geometria rostului se stabileşte pentru fiecare gamă de grosimi ale componentelor de îmbinat. ART. 208 Numărul minim de îmbinări sudate verificate prin controlul nedistructiv se stabileşte prin PAC/PT, în funcţie de tipul îmbinărilor, după cum urmează: a) pentru îmbinări sudate cap la cap pe firul conductei:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││(i) │control vizual şi dimensional │
││ │100%; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │control cu lichide penetrante │
││(ii) │sau particule magnetice pentru │
││ │cazurile stabilite prin PAC/PT;│
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││(iii)│control cu ultrasunete sau │
││ │radiaţii penetrante: │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │1. pentru clasa 4 de locaţie: │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││(i1) 100% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate prin rotirea ţevii;│
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││(i2) 100% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate în poziţie fixă a │
│││ţevii; │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││2. pentru clasa 3 de locaţie: │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││(i1) 75% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate prin rotirea ţevii;│
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││(i2) 100% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate în poziţie fixă a │
│││ţevii; │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││3. pentru clasa 1 de locaţie şi │
│││clasa 2 de locaţie: │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌┬┬────────────────────────────────────┐
│││(i1) 25% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate prin rotirea ţevii;│
├┼┼────────────────────────────────────┤
│││(i2) 100% din numărul îmbinărilor │
│││sudate realizate în poziţie fixă a │
│││ţevii; │
└┴┴────────────────────────────────────┘
┌────────┬─────┬───────────────────────┐
│b) │ │ │
│pentru │ │ │
│îmbinări│ │ │
│sudate │ │ │
│în colţ:│ │ │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │(i) │control vizual şi │
│ │ │dimensional 100%; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu lichide │
│ │(ii) │penetrante sau │
│ │ │particule magnetice │
│ │ │100%; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu ultrasunete │
│ │(iii)│(conform precizărilor │
│ │ │din PAC/PT); │
├────────┴─────┴───────────────────────┤
│c) pentru îmbinări sudate efectuate pe│
│conducte sub presiune: │
├────────┬─────┬───────────────────────┤
│ │ │control vizual şi │
│ │ │dimensional 100%, atât │
│ │(i) │al sudurilor, cât şi al│
│ │ │conductei sub presiune │
│ │ │pe care se execută │
│ │ │sudarea; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │controlul cu │
│ │(ii) │ultrasunete 100% a │
│ │ │grosimii peretelui │
│ │ │conductei sub presiune;│
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu lichide │
│ │ │penetrante sau │
│ │ │particule magnetice │
│ │(iii)│100%, atât al │
│ │ │sudurilor, cât şi al │
│ │ │conductei sub presiune │
│ │ │pe care se execută │
│ │ │sudarea; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu ultrasunete │
│ │ │100%, atât al │
│ │ │sudurilor, cât şi al │
│ │(iv) │conductei sub presiune │
│ │ │pe care se execută │
│ │ │sudarea şi eventual │
│ │ │perforarea; │
├────────┴─────┴───────────────────────┤
│d) pentru îmbinări sudate de formare a│
│firului conductei care nu pot fi │
│supuse unui test de probă de presiune:│
├────────┬─────┬───────────────────────┤
│ │(i) │control vizual şi │
│ │ │dimensional 100%; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu lichide │
│ │(ii) │penetrante sau │
│ │ │particule magnetice │
│ │ │100%; │
├────────┼─────┼───────────────────────┤
│ │ │control cu ultrasunete │
│ │(iii)│sau radiaţii penetrante│
│ │ │100%. │
├────────┴─────┴───────────────────────┤
│Art. 209. - Controlul cu ultrasunete │
│se realizează cu aparate dotate cu │
│memorie electronică şi cu diagrame, în│
│scopul prezentării coordonatelor │
│discontinuităţilor în secţiune. │
└──────────────────────────────────────┘
ART. 210 Executantul răspunde de calitatea sudurilor, fiind obligat să aplice procedurile de sudare omologate/calificate conform specificaţiilor din proiect. ART. 211 (1) Pentru a-şi putea desfăşura activitatea, sudorii trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare. (2) Documentele care atestă calificarea/omologarea conform reglementărilor legale în vigoare a procedeelor de sudură şi autorizarea sudorilor trebuie să fie vizate de către instituţii specializate terţe. (3) Elementele de bază ale îmbinării sudate, preîncălzirea, detensionarea sudurilor etc. trebuie specificate în procedurile de sudare şi în tehnologiile de montaj şi control al execuţiei. ART. 212 Verificarea sudorilor se realizează conform prevederilor legale în domeniu. ART. 213 Executantul păstrează evidenţa testelor de stabilire a procedeului tehnologic de sudare calificat/omologat pe durata folosirii acestuia, precum şi datele cu rezultatele testării pentru sudori calificaţi/autorizaţi pe durata execuţiei construcţiei conductei. ART. 214 (1) Executantul garantează calitatea sudurilor prin certificat de conformitate sau de inspecţie. (2) Calitatea îmbinării sudate este verificată prin mijloace de control nedistructiv precizate prin PAC/PT şi se realizează de către laboratoare autorizate în acest domeniu. (3) Rezultatul verificărilor pentru numărul de suduri specificate în PAC/PT se consemnează în documente specifice, predate beneficiarului şi incluse în cartea construcţiei. SECŢIUNEA a 2-a Cuplarea conductelor scoase din funcţiune (fără presiune) ART. 215 Cuplarea conductelor se poate realiza după cum urmează: a) la conducte scoase din funcţiune (fără presiune); b) la conducte aflate în funcţiune (sub presiune). ART. 216 (1) Cuplarea conductelor prin depresurizare se poate realiza prin una dintre următoarele soluţii: a) secţionarea firului conductei şi intercalarea unui fiting, respectiv teu, cruce etc., şi realizarea îmbinării cap la cap între fiting şi conductă; unele detalii de sudare recomandate la sudarea flanşelor sunt prezentate în anexa nr. 16; b) practicarea unui orificiu în corpul conductei care are diametrul cel mai mare; c) cuplare cap la cap direct sau prin intermediul unei reducţii. (2) Prin PAC/PT se stabilesc măsurile de siguranţă necesare pentru eliminarea scăpărilor de gaze naturale la locul intervenţiei de cuplare. ART. 217 Se interzice orice lucrare de intervenţie la conductele scoase din funcţiune (de sub presiune) până ce nu s-au luat cel puţin următoarele măsuri de siguranţă: a) montarea unor coşuri de evacuare a eventualelor emanaţii de gaze naturale, cu diametrul nominal D_n 50 mm şi înălţimea minimum de 2,00 m, cu respectarea distanţelor de siguranţă faţă de obiectivele învecinate; coşurile se montează la o distanţă de minimum 20,00 m amonte şi aval de locul de intervenţie; b) introducerea în conductă, de o parte şi de alta a locului de intervenţie, a unor obturatoare sferice, respectiv baloane gonflabile, sau a altor tipuri de obturatoare, pentru evitarea trecerii gazelor naturale provenite din formarea pungilor reziduale spre zona de lucru; c) instruirea personalului calificat de intervenţie, conform normelor specifice de protecţia muncii şi PSI. ART. 218 (1) Executarea orificiului în vederea introducerii obturatorului sferic se face între zona de lucru şi coş. (2) Distanţa între orificiu şi coş se stabileşte prin PAC/PT şi este, de regulă, de 1,00-2,00 m. SECŢIUNEA a 3-a Cuplarea la conducte aflate în funcţiune (sub presiune) ART. 219 Operaţia de cuplare sub presiune se efectuează în baza unor proceduri specifice elaborate de către P/OÎ/OGNL, cu respectarea PAC/PT. ART. 220 Prin PAC/PT sunt specificate condiţiile de cuplare sub presiune a conductelor în vederea montării unor robinete de racorduri, respectând normele specifice de protecţia muncii în vigoare. ART. 221 (1) Cuplarea sub presiune se efectuează în condiţii controlate sub aspectul temperaturii peretelui conductei, al presiunii şi vitezei de curgere a gazelor naturale, în scopul eliminării/diminuării riscurilor la care este expusă operaţia de perforare sub presiune. (2) Riscurile operaţiei de perforare sub presiune pot fi: a) scăderea rezistenţei mecanice şi deformarea locală a peretelui conductei în condiţiile creşterii temperaturii în zona de sudare; b) deteriorarea microstructurii şi fisurarea materialului conductei, ca urmare a încălzirii locale excesive sau a răcirii rapide în timpul sudării, respectiv imediat după întreruperea acţiunii arcului electric; c) amorsarea şi propagarea unor ruperi fragile în peretele conductei, ca urmare a tensiunilor create de efectul temperaturii de sudare. ART. 222 La stabilirea procedurii de sudare se ia în calcul temperatura maximă pe care o poate atinge suprafaţa interioară a conductei, respectiv 300 °C. ART. 223 (1) În timpul intervenţiei presiunea maximă a gazelor naturale din conductă îndeplineşte următoarea condiţie: (a se vedea imaginea asociată) unde: - p - presiunea maximă din conductă, în timpul intervenţiei [MPa]; – F - factorul de corecţie a efectului încălzirii peretelui conductei în timpul preîncălzirii şi al sudării, care depinde de temperatura peretelui conductei - t_i - prevăzută în tabelul nr. 8; – σ_a - tensiunea admisibilă a materialului ţevii [N/mm^2]; – g_ef - grosimea de perete minimă efectivă, măsurată în zona de sudare [mm]; – u - reducerea de grosime a peretelui conductei la sudare [mm]; – φ - coeficientul de calitate al îmbinării sudate [mm]; – D_e - diametrul exterior al conductei [mm]. Tabelul nr. 8
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Temperatura peretelui │Factorul de │
│conductei │corecţie │
├──────────────────────┼───────────────┤
│t_i │ │
├──────────────────────┤F │
│[°C] │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│< 120 │1,00 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│= 120 │0,90 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│= 200 │0,85 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│= 300 │0,75 │
└──────────────────────┴───────────────┘
(2) În situaţia în care se perforează o conductă pentru care σ_a nu se cunoaşte cu certitudine, se ia în calcul valoarea pentru σ_a la nivelul minim pentru conductele existente. ART. 224 (1) În timpul operaţiei de sudare, viteza gazelor naturale în conductă nu se admite să fie mai mică de 0,4 m/s. (2) Pentru asigurarea răcirii în zona de sudură se are în vedere ca pe toata durata intervenţiei gazele naturale să circule prin conductă. ART. 225 (1) La stabilirea procedurii de sudare se ţine cont de capacitatea de răcire a conductei în condiţiile stabilite de presiune şi viteză de curgere a gazelor naturale. (2) Se determină caracteristica vitezei de răcire prin determinarea valorii t_2,5/1 [s], reprezentând timpul de scădere a temperaturii peretelui conductei în intervalul de temperaturi 250 °C-100 °C. ART. 226 Cuplarea sub presiune se realizează, de regulă, pe direcţie perpendiculară pe axul conductei. ART. 227 Procedurile de sudare pentru cuplarea sub presiune a conductelor sunt conforme cu prevederile reglementărilor în domeniu şi ale standardelor aplicabile. ART. 228 (1) La perforare este interzisă intersectarea cordoanelor de sudură longitudinale sau elicoidale ale conductei. (2) Distanţa minimă între sudura circulară pentru îmbinarea a două ţevi şi piesa specială este de minimum 1,5 D. ART. 229 Documentaţia pentru cuplarea sub presiune a conductelor cuprinde cel puţin următoarele: a) calcule de proiectare (configuraţia în teren a interconectării, date privind conducta în locul de intervenţie, dimensionarea pieselor speciale); b) desenele şi condiţiile tehnice pentru conductă în zona de intervenţie; c) desenele şi condiţiile tehnice pentru piesa specială; d) probele de presiune; e) procedurile calificate; f) informaţiile rezultate din:
┌┬─────┬───────────────────────────────┐
││ │examinarea vizuală, controlul │
││(i) │geometric şi dimensional al │
││ │conductei în zona de sudare a │
││ │piesei speciale; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │examinarea cu ultrasunete a │
││(ii) │peretelui conductei în zona de │
││ │sudare a piesei speciale; │
├┼─────┼───────────────────────────────┤
││ │examinarea cu particule │
││ │magnetice sau lichide │
││(iii)│penetrante a conductei în zona │
││ │de sudare a piesei speciale şi │
││ │a suprafeţelor de margine şi de│
││ │fixare ale piesei speciale; │
└┴─────┴───────────────────────────────┘
g) grosimea peretelui conductei în zona de sudare a piesei speciale, măsurată prin metoda cu ultrasunete; h) controlul parametrilor de sudare; i) detaliile de verificat la examinarea vizuală şi controlul dimensional al sudurilor de colţ pentru fixarea piesei speciale pe corpul conductei; j) controlul cu ultrasunete al îmbinărilor sudate de colţ de pe corpul conductei; k) detaliile privind operaţia de perforare sub presiune pe direcţie orizontală sau verticală a conductei, prin piesa specială şi racordarea dispozitivului de perforat cu piesa specială. CAP. XIII Traversări SECŢIUNEA 1 Traversările de ape ART. 230 Datele preliminare necesare proiectării unei traversări de ape sunt: a) studiile topografice; b) studiile hidrologice (debitele, vitezele, turbidităţile); c) studiile geotehnice în albie şi maluri, după caz; d) lucrările hidrotehnice în curs de execuţie şi în perspectivă în zona traversării. ART. 231 (1) Traversările de ape se pot executa în următoarele soluţii: a) aeriene; b) subterane. (2) Alegerea soluţiei de traversare trebuie să aibă la bază un studiu comparativ tehnico-economic între variantele posibile. (3) Detaliile traversării trebuie precizate prin proiect. (4) Proiectul de traversare cuprinde, dacă este necesar, şi/sau: a) lucrări de stabilizare a malurilor; b) lucrări de traversare a digurilor de protecţie; c) lucrări de deviere a apelor; d) alte lucrări hidrotehnice. (5) Traversările de ape se realizează corespunzător condiţiilor prevăzute pentru clasa 3 de locaţie, cu excepţia celor executate prin foraj orizontal dirijat, pentru care se prevăd condiţiile implicate de clasa 4 de locaţie. SECŢIUNEA a 2-a Traversările aeriene ART. 232 La proiectarea traversărilor aeriene se ţine cont de: a) regimul de curgere a râului; b) limitele de inundabilitate ale zonei; c) configuraţia malurilor; d) gradul de stabilitate a albiei (talvegului); e) diametrul conductei; f) înălţimea liberă ce trebuie asigurată sub conducte în perioade cu niveluri mari (din condiţii de navigaţie, plutitori etc.); g) condiţiile practice de realizare; h) zona seismică; i) încărcări exterioare (ploaie, vânt, zăpadă etc.). ART. 233 (1) Din punct de vedere constructiv, traversările aeriene pot fi: a) autoportante, caz în care conducta îndeplineşte concomitent atât funcţia de transport gaze, cât şi cea de element de rezistenţă şi stabilitate; b) purtate (rezemate), caz în care conducta îndeplineşte funcţia de transport gaze, iar elementul/elementele de susţinere a acesteia îndeplineşte/îndeplinesc funcţia de rezistenţă şi stabilitate. (2) Elementele prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi: a) console; b) grinzi spaţiale cu zăbrele; c) sisteme suspendate; d) sisteme hobanate; e) pile; f) estacade; g) stâlpi etc. (3) Fundaţiile traversărilor aeriene se proiectează în sistem de fundare direct sau indirect (piloţi, chesoane, coloane, radiere). (4) La intrarea şi ieşirea din pământ, traversările supraterane din zona inundabilă a cursului de apă se prevăd cu insule de protecţie din beton armat. (5) Conductele aeriene se prevăd cu compensatori de dilatare, dacă este cazul. ART. 234 La amplasarea suporturilor se recomandă următoarele: a) la cursurile de apă cu caracter torenţial se evită amplasarea suporturilor în albia minoră; b) la cursurile mici de ape care transportă plutitori, deschiderile minime dintre suporturi sunt de 15,00-20,00 m, în funcţie de lăţimea plutitorilor; la cursurile mari de ape deschiderile minime dintre suporturi sunt de 30,00 m; c) la cursurile de apă care transportă blocuri de gheaţă, deschiderile trebuie să fie astfel alese încât să se elimine posibilitatea formării zăpoarelor; d) la traversarea canalelor sau a cursurilor de apă regularizate se evită amplasarea pilelor în axul hidrodinamic al canalului; e) în cazul când traversarea aeriană se face în vecinătatea unui pod existent (CF sau drum), suporturile traversării se amplasează în aşa fel încât să nu obtureze secţiunea de curgere a debitului de apă; de regulă, traversările aeriene se amplasează în amonte de aceste poduri. ART. 235 Pentru diminuarea vibraţiilor din cauza acţiunii vântului la traversările aeriene de tip grindă continuă se recomandă următoarele: a) mărirea rigidităţii sistemului; b) micşorarea lungimii deschiderilor sau adoptarea unor deschideri inegale; c) utilizarea amortizoarelor de vibraţii; d) folosirea rezemărilor intermediare cu console; e) rezemări indirecte suspendate. ART. 236 Traversările aeriene suspendate se recomandă în cazul unor deschideri mai mari de 100,00 m. SECŢIUNEA a 3-a Traversările subterane ART. 237 La proiectarea subtraversărilor se ţine cont de: a) regimul de curgere a râului (debitele, nivelurile, vitezele, regimul gheţurilor etc.); b) natura terenului pe traseul conductelor; c) limitele de inundabilitate ale zonei; d) configuraţia malurilor; e) lucrările de protecţie a malurilor existente sau a altor construcţii hidrotehnice; f) gradul de stabilitate a fundului albiei (talvegului); g) diametrul conductei; h) condiţiile de navigaţie (gabarite, frecvenţa traficului, restricţii); i) protecţia la acţiunile mecanice (ancore sau căderea unor piese); j) traversările existente de conducte în zonă; k) sursele de materiale; l) locurile de depozitare a materialului excavat; m) factorii biologici (perioada de interzicere a lucrărilor, legată de depunerea icrelor); n) prognoza de afuiere a fundului albiei pe perioada de exploatare a conductei, dacă există măsurători; o) prezenţa unor balastiere în exploatare în amonte sau aval de traversare; p) condiţiile practice de realizare. ART. 238 Traversările subterane se pot executa: a) prin foraj orizontal dirijat sub cota de afuiere a albiei râului; b) prin aşezarea conductei în şanţ deschis sub cota de afuiere cu sau fără lestare. ART. 239 Traversările subterane executate prin foraj dirijat se recomandă în cazul în care configuraţia terenului, din punct de vedere geometric şi geologic, permite această metodă. ART. 240 (1) La traversările de ape şi în zone mlăştinoase, conductele cu diametrul nominal mai mare sau egal cu 100 mm trebuie calculate şi din punctul de vedere al flotabilităţii, în vederea asigurării cu lesturi. (2) Lestarea conductei se poate realiza în două variante constructive: a) lestare continuă, în care greutatea suplimentară se aplică sub forma unei cămăşi continue de beton armat peste toată conducta izolată anticoroziv şi protejată mecanic; b) lestare discontinuă, în care greutatea suplimentară se aplică pe porţiuni distanţate între ele, sub forma unor lesturi din beton armat, peste conducta izolată anticoroziv şi protejată mecanic. (3) Stabilitatea conductei pe fundul şanţului este asigurată dacă forţa ascensională este mai mică decât greutatea conductei goale cumulată cu greutatea lesturilor, astfel cum este în formula: F_G ≥ c X F_A, unde: - F_G - forţa datorată greutăţii proprii a conductei şi a izolaţiei exterioare anticorozive; nu se ia în calcul şi greutatea fluidului din conductă, întrucât la montaj conducta trebuie să fie goală [N/m]; – c - coeficientul de siguranţă, care poate fi: • 1,2÷1,45 pentru apele curgătoare; • 1,1 pentru apele stătătoare şi terenuri mlăştinoase; – F_A - forţa arhimedică, calculată pentru un metru de conductă [N/m]. (4) Forţa arhimedică, prevăzută la alin. (3), se calculează prin determinarea volumului de lichid dislocuit de conducta izolată anticoroziv, luând în consideraţie greutatea specifică a apei cu suspensii, utilizând formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - F_A - forţa arhimedică [N/m]; – D_eiz - diametrul exterior al conductei cu izolaţie [m]; – l - lungimea tronsonului de conductă [m]; – Y_ld - greutatea specifică a lichidului dislocuit [N/m^3]. (5) Greutatea ţevilor este dată în kilograme pe metru pentru fiecare grosime de perete a acesteia. (6) Greutatea pe unitatea de volum a izolaţiei anticorozive este în funcţie de tipul materialului utilizat. (7) Pentru izolaţiile bazate pe bitum şi împâslitură de fibră de sticlă se poate considera o greutate specifică de 105 N/m^3. (8) Pentru izolaţiile din polietilenă se ia în calcul greutatea de 93,5-93,0 N/m^3. (9) Greutatea specifică a oţelului pentru conductă se consideră 785 N/m^3. ART. 241 Forţa datorată greutăţii proprii a conductei şi a izolaţiei exterioare anticorozive, pentru un metru de conductă, se calculează cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde: - F_G - forţa datorată greutăţii proprii a conductei şi a izolaţiei exterioare anticorozive, pentru un metru de conductă [N/m]; – l - lungimea tronsonului de conductă [m]; – D_eiz - diametrul exterior al conductei cu izolaţie [m]; – D_e - diametrul exterior al conductei [m]; – D_i - diametrul interior al conductei [m]; – Y_iz - greutatea specifică a izolaţiei [N/m^3]; – Y_o - greutatea specifică a oţelului pentru conductă [N/m^3]. ART. 242 În situaţia în care F_G < F_A, se calculează diferenţa F_l = F_G – F_A, unde: - F_l - necesarul de lestare, pentru fiecare metru de conductă [N/m]. ART. 243 (1) Se caută un furnizor de lesturi pentru conductă sau se proiectează lesturile. (2) Lesturile pot fi formate din greutăţi din beton armat sau din fontă, tangenţiale sau de tip „şa“, montate la distanţe calculate pentru a se asigura condiţia prevăzută la art. 240 alin. (3). ART. 244 (1) Se poate alege şi soluţia de lestare continuă, care implică o grosime minimă de beton pentru a asigura acoperirea armăturii cu 3÷5 cm. (2) Betonarea continuă a conductelor se poate face şi cu beton armat cu fibră de plastic. (3) Fibrele de plastic pentru armarea betonului se livrează în saci, bucăţile de fibră având lungimi de 40÷60 mm. (4) Furnizorul fibrei de plastic pentru armarea betonului dă şi instrucţiunile necesare privind cantitatea de fibră la un metru cub de beton şi timpul de mixare; aceste instrucţiuni de obicei sunt tipărite pe sacul cu fibră de plastic. ART. 245 În cazul în care subtraversarea se amplasează într-un mediu agresiv, se utilizează cimenturi speciale, în funcţie de natura agresivităţii, sau se aplică soluţia autolestării, prin îngroşarea conductei în zona traversării. ART. 246 (1) Materialul lestului poate fi din beton armat, conform reglementărilor în domeniu. (2) Stabilirea materialului lestului se face în funcţie de agresivitatea apei. ART. 247 Calculul lestării conductelor se realizează în conformitate cu prevederile legale în domeniu. ART. 248 Pentru calculul lestării se pot utiliza şi proceduri operaţionale proprii, acolo unde acestea există. ART. 249 Pozarea conductelor la subtraversări în şanţ deschis se realizează, de regulă, la o adâncime de 50,00-100,00 cm sub cota de afuiere generală, considerată de la generatoarea superioară a conductei lestate. ART. 250 În cazul apelor navigabile, la determinarea adâncimii de pozare a conductei în şanţ deschis, se ţine seama şi de influenţa ancorelor şi eventualelor căderi accidentale de obiecte grele din nave. SECŢIUNEA a 4-a Traversarea căilor de comunicaţie ART. 251 (1) Proiectarea subtraversărilor căilor ferate şi ale drumurilor publice, private sau de exploatare, se realizează ţinând cont de condiţiile impuse de administratorul sau proprietarul căii de comunicaţie respective, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (2) Se pot lua în considerare prevederile standardelor specifice. ART. 252 Coeficienţii de siguranţă utilizaţi la proiectarea subtraversărilor căilor de comunicaţie sunt prezentaţi în tabelul nr. 9. Tabelul nr. 9
┌──────────────────┬────┬────┬────┬────┐
│Subtraversări căi │1 │2 │3 │4 │
│de comunicaţie │ │ │ │ │
├──────────────────┴────┴────┴────┴────┤
│Subtraversări fără tub de protecţie │
│ale unor: │
├──────────────────┬────┬────┬────┬────┤
│drumuri private │1,39│1,67│2,00│2,50│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│drumuri publice │1,67│1,67│2,00│2,50│
│nemodernizate │ │ │ │ │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│drumuri │ │ │ │ │
│modernizate, │2,00│2,00│2,00│2,50│
│autostrăzi, căi │ │ │ │ │
│ferate │ │ │ │ │
├──────────────────┴────┴────┴────┴────┤
│Subtraversări cu tub de protecţie ale │
│unor: │
├──────────────────┬────┬────┬────┬────┤
│drumuri private │1,39│1,67│2,00│2,50│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│drumuri publice │ │ │ │ │
│nemodernizate, │ │ │ │ │
│modernizate, │2,00│2,00│2,00│2,50│
│autostrăzi, căi │ │ │ │ │
│ferate │ │ │ │ │
├──────────────────┴────┴────┴────┴────┤
│Paralelisme cu căi de comunicaţie: │
├──────────────────┬────┬────┬────┬────┤
│drumuri private şi│ │ │ │ │
│drumuri publice │1,39│1,67│2,00│2,50│
│nemodernizate │ │ │ │ │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│drumuri │ │ │ │ │
│modernizate, │1,67│1,67│2,00│2,50│
│autostrăzi, căi │ │ │ │ │
│ferate │ │ │ │ │
└──────────────────┴────┴────┴────┴────┘
ART. 253 (1) Lungimea traversării este egală cu distanţa de siguranţă prevăzută în anexa nr. 2a, plus 30,00 m considerată de o parte şi de alta a căii de comunicaţie traversată. (2) Pe lungimea prevăzută la alin. (1), izolaţia este cel puţin de tip „întărită“. ART. 254 (1) La subtraversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor europene, drumurilor expres şi drumurilor naţionale, judeţene şi drumurilor de interes local, de regulă, se prevăd tuburi de protecţie. (2) La subtraversarea căilor de comunicaţie prin metoda forajului orizontal dirijat cu acordul administratorului sau proprietarului căii de comunicaţie respective se poate renunţa la tubul de protecţie. (3) Pentru drumurile de exploatare şi cele de utilitate privată se acceptă renunţarea la montajul conductei în tub de protecţie, cu pozarea conductei la o adâncime de minimum 1,5 m faţă de generatoarea superioară. ART. 255 Pentru alte categorii de drumuri se poate renunţa la montajul conductei în tub de protecţie, pentru cazul în care montarea conductei se execută în şanţ deschis sau prin foraj. ART. 256 (1) Tubul de protecţie şi infrastructura în care se montează acesta sau, după caz, conducta trebuie astfel dimensionate prin proiectare încât să fie capabile să suporte sarcinile la care sunt supuse (încărcări generate de mijloacele de transport, sarcini geologice etc.). (2) Nu este admis contactul între tubul de protecţie şi conductă. ART. 257 (1) În cazuri excepţionale şi foarte bine justificate, pe drumurile deschise circulaţiei publice, altele decât drumurile naţionale, pot fi amplasate conducte pe sau sub suprastructura podurilor, viaductelor şi pasajelor denivelate, într-o soluţie avizată de administratorul drumului. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), conducta se încadrează în clasa 4 de locaţie. ART. 258 (1) La traversările de orice fel se respectă prevederile din PAC/PT. (2) Curbele folosite la traversări au raza minimă de curbură în funcţie de diametrul nominal al conductei, conform tabelului nr. 5. ART. 259 (1) Executantul aplică proceduri de lucru adecvate fiecărui tip de traversare, întocmind procesele-verbale corespunzătoare pentru lucrările ascunse. (2) Verificările impuse prin proiect sunt consemnate în documente specifice, cuprinse în cartea tehnică a construcţiei. CAP. XIV Protecţia conductelor SECŢIUNEA 1 Protecţia anticorozivă ART. 260 Conductele subterane din oţel sunt supuse coroziunii externe şi interne. ART. 261 Coroziunea internă este provocată de: a) lichidele de zăcământ ce pot ajunge în conducte; b) apele de condens; c) substanţele corozive aflate în compoziţia gazelor naturale. ART. 262 Coroziunea externă este provocată în principal de agresivitatea solului şi prezenţa curenţilor de dispersie. SECŢIUNEA a 2-a Protecţia conductelor contra coroziunii externe ART. 263 Soluţiile de proiectare pentru protecţia contra coroziunii externe a conductelor iau în considerare atât protecţia pasivă, cât şi protecţia activă. ART. 264 La alegerea soluţiilor de proiectare pentru protecţie contra coroziunii externe sunt respectate prevederile din prezenta normă tehnică, precum şi prevederile altor standarde de specialitate. SECŢIUNEA a 3-a Protecţia pasivă ART. 265 (1) Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductelor supraterane se realizează prin vopsire. (2) Vopsirea conductei se execută în 2-3 straturi: a) un strat de grund; şi b) unul sau două straturi de vopsea de culoare galbenă. (3) Vopseaua trebuie astfel aleasă încât să reziste la condiţiile de mediu în care este amplasată suprateran conducta. (4) Anterior aplicării stratului de grund suprafaţa ţevii se curăţă şi se degresează. (5) Gradul şi tipul de curăţare minime se stabilesc prin PAC/PT. ART. 266 (1) Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductelor subterane se realizează prin izolarea conductelor. (2) Tipul sistemului de izolare se alege în funcţie de: a) agresivitatea şi structura solului; b) prezenţa curenţilor de dispersie; c) clasa de locaţie a conductei; d) diametrul conductei; e) condiţiile de montaj. (3) Protecţia anticorozivă este în conformitate cu prevederile standardelor specifice. ART. 267 Stabilirea sistemului de izolare se realizează luând în considerare durata de viaţă estimată a conductei şi cel puţin următoarele caracteristici: a) aderenţa la suport; b) rezistenţa la impact; c) rezistivitatea izolaţiei; d) rigiditatea dielectrică; e) desprinderea catodică; f) absorbţia apei; g) rezistenţa la penetrare. ART. 268 (1) Solul în care sunt prezenţi curenţi de dispersie se consideră de agresivitate foarte mare. (2) Existenţa curenţilor de dispersie se determină prin măsurări de potenţial asupra altor structuri metalice subterane aflate în apropierea traseului proiectat al conductei. (3) Este obligatorie introducerea în PAC/PT a diagramelor înregistrate la măsurările de potenţial. ART. 269 Prezenţa curenţilor de dispersie se consideră implicită în cazul în care traseul conductei este paralel cu: a) LEA^18 sub 1 kV^19 la distanţă mai mică decât înălţimea celui mai apropiat stâlp; ^18 LEA - linie electrică aeriană. ^19 În Sistemul internaţional unitatea de măsură pentru tensiunea electrică este kilovolt - „kV“. b) căi ferate electrificate în curent continuu sau linii de 20 kV, la distanţă mai mică de 30,00 m; c) LEA cu tensiune mai mare de 20 kV, la distanţă mai mică de 200,00 m; d) linii de tramvai, metrou, la distanţă mai mică de 10,00 m. ART. 270 (1) Drenarea curenţilor de dispersie este obligatorie şi se realizează cu dispozitive sau instalaţii speciale. (2) Dispozitivele utilizează pe cât posibil şi inducţia electromagnetică indusă de liniile electrice pentru protecţia catodică a conductelor. ART. 271 (1) Pentru întocmirea diagramei de rezistivitate a solului este obligatorie măsurarea rezistivităţii şi a pH-ului acestuia la intervale cuprinse între 500,00-1.000,00 m pe traseul conductei. (2) Prin măsurările prevăzute la alin. (1) se determină cu exactitate zonele de modificare a agresivităţii solului pentru alegerea tipului de izolaţie. ART. 272 (1) În lipsa curenţilor de dispersie, agresivitatea solului se apreciază în funcţie de rezistivitatea şi pH-ul acestuia. (2) Diagrama de apreciere a agresivităţii solului este prezentată conform prevederilor art. 273. ART. 273 (1) Pentru agresivitatea solului în funcţie de rezistivitatea lui se au în vedere prevederile standardului specific. (2) Clasele de stres ale solului în funcţie de structura lui sunt prezentate în tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Clasa de │ │
│stres a │Structura solului │
│solului │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│A │Nisip sau sol uşor în care │
│ │există izolat pietre │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Sol cu incluziuni normale │
│B │de rocă, rocile având │
│ │mărimi de sub 50 mm │
├──────────┼───────────────────────────┤
│C │Sol cu roci având mărimi de│
│ │peste 50 mm │
└──────────┴───────────────────────────┘
ART. 274 Tipurile de izolaţii exterioare ale conductelor subterane pentru principalele sisteme de izolare utilizate, precum şi grosimile minime ale acestora sunt prezentate astfel: a) izolarea exterioară a conductelor subterane cu benzi adezive aplicate la rece şi la cald, tabelul nr. 11; b) izolarea exterioară a conductelor subterane cu materiale aplicate prin extrudare, tabelul nr. 12. Tabelul nr. 11
┌─────────┬─────────────────┬──────────┐
│ │ │Grosimea │
│Tipul │Criterii de │minimă a │
│izolaţiei│alegere a tipului│sistemului│
│ │de izolaţie │de izolare│
│ │ │[mm] │
├─────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │Sol cu │ │
│Normală │agresivitate mică│1,60 │
│ │şi medie în clasa│ │
│ │de stres A │ │
├─────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │Sol cu │ │
│ │agresivitate mare│ │
│ │Sol în clasa de │ │
│ │stres B; teren │ │
│ │greu; │ │
│ │subtraversări de │ │
│Întărită │căi de │2,30 │
│ │comunicaţie în │ │
│ │tub de protecţie;│ │
│ │intersecţii cu │ │
│ │cabluri sau alte │ │
│ │instalaţii │ │
│ │metalice │ │
│ │îngropate │ │
├─────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │Teren foarte │ │
│ │greu; zone │ │
│ │industriale; sol │ │
│ │cu agresivitate │ │
│ │foarte mare; sol │ │
│ │în clasa de stres│ │
│ │C; zone cu │ │
│ │curenţi de │ │
│ │dispersie; │ │
│Foarte │subtraversări de │ │
│întărită^│râuri; │3,00 │
│1) │subtraversări de │ │
│ │căi de │ │
│ │comunicaţie fără │ │
│ │tub de protecţie;│ │
│ │subtraversări │ │
│ │prin foraj │ │
│ │orizontal; │ │
│ │conducte cu D_n ≥│ │
│ │600; conducte în │ │
│ │clasele 3 şi 4 de│ │
│ │locaţie │ │
└─────────┴─────────────────┴──────────┘
^1) La traversările executate prin foraj orizontal, prin PAC/PT, se prevăd măsuri suplimentare de protecţie a sistemului de izolare prin protecţii mecanice. Tabelul nr. 12
┌────────┬────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Diametrul│Grosimea │
│ │Criterii de │nominal │minimă a │
│Tipul de│alegere a │al │sistemului│
│izolaţie│tipului de │conductei│de izolare│
│ │izolaţie │D_n │ │
│ │ ├─────────┼──────────┤
│ │ │[mm] │[mm] │
├────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │< 100 │1,80 │
│ │Sol cu ├─────────┼──────────┤
│ │agresivitate│100-150 │2,00 │
│ │mică şi ├─────────┼──────────┤
│Normală │medie, cu │250-500 │2,20 │
│ │clasa de ├─────────┼──────────┤
│ │stres A │500-800 │2,50 │
│ │ ├─────────┼──────────┤
│ │ │> 800 │3,00 │
├────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │În toate │< 100 │2,50 │
│ │situaţiile ├─────────┼──────────┤
│ │în care nu │100-150 │2,70 │
│Întărită│se ├─────────┼──────────┤
│^1) │utilizează │250-500 │2,90 │
│ │izolaţie de ├─────────┼──────────┤
│ │tip │500-800 │3,20 │
│ │„normală“ ├─────────┼──────────┤
│ │ │> 800 │3,70 │
└────────┴────────────┴─────────┴──────────┘
^1) La traversările executate prin foraj orizontal, prin PAC/PT, se prevăd măsuri suplimentare de protecţie a sistemului de izolare prin protecţii mecanice. ART. 275 Prin PAC/PT pot fi prevăzute şi alte sisteme de izolare care sunt atestate/agrementate tehnic conform legislaţiei în vigoare. ART. 276 (1) Izolaţia conductelor la toate subtraversările de obstacole este cel puţin de tip „întărită“. (2) Lungimea izolaţiei stabilite depăşeşte cu 2,00 m, de o parte şi de alta, lungimea traversării respective. ART. 277 (1) În cazul traversărilor supraterane, la ieşirea din sol a conductei, pe conductă se aplică izolaţie de tip cel puţin „întărită“ pe o lungime de 0,50-1,00 m. Înainte de ieşirea din sol izolaţia de tip cel puţin „întărită“ se aplică pe conductă şi în sol până la prima curbă. (2) Este obligatorie izolarea conductei faţă de suporturile de sprijin prin utilizarea de materiale electroizolante care să reziste sarcinilor mecanice şi condiţiilor de mediu din zona în care se află supratraversarea. (3) Rezistenţa de izolare electrică a materialului electroizolant folosit este de minimum 2 MΩ la tensiunea de încercare de 500 V c.a. ART. 278 Este obligatorie izolarea faţă de sol a robinetelor pentru evitarea punerilor la pământ şi a compromiterii protecţiei catodice aferente conductei pe care acestea sunt montate şi este obligatorie testarea continuităţii izolaţiei aplicate la tensiunea minimă de 15 kV. ART. 279 Toate tipurile de izolaţii se aplică numai după curăţarea prin sablare, conform prevederilor standardului specific, şi degresarea conductei. ART. 280 Izolarea anticorozivă exterioară a conductelor, inclusiv izolarea în şantier a sudurilor, se realizează conform prevederilor din PAC/PT. ART. 281 Izolarea anticorozivă corespunzătoare conductelor presupune cel puţin următoarele operaţii: a) curăţarea ţevilor de rugină (care se realizează prin sablare sau cu perii de sârmă), zgură, corpuri străine, grăsimi etc.; b) uscarea suprafeţei exterioare a ţevii; c) aplicarea grundului/materialului adeziv corespunzător; d) nivelarea în dreptul cordoanelor de sudură sau a altor neregularităţi; e) aplicarea izolaţiei anticorozive. ART. 282 (1) Ţevile izolate în fabrică sunt livrate pe şantier însoţite de buletine de încercări ale izolaţiei emise de laboratoare specializate ale producătorului materialului tubular. (2) Verificarea izolaţiei se realizează atât pentru ţevi preizolate, izolate în staţia de izolare, cât şi izolate pe traseul conductei. (3) În şantier se verifică următoarele caracteristici ale izolaţiei aplicate: a) aspectul; b) grosimea; c) aderenţa la ţeava-suport din oţel sau între straturi succesive de izolaţie, la cererea beneficiarului; d) continuitatea izolaţiei. (4) Executantul are obligaţia de a întocmi procesul-verbal de lucrări ascunse, în care consemnează şi verificarea calităţii izolaţiei înainte de lansarea conductei în şanţ, precum şi pentru izolaţiile realizate după lansare. ART. 283 După punerea în funcţiune a conductei este obligatorie verificarea calităţii izolaţiei prin metode stabilite în PAC/PT. SECŢIUNEA a 4-a Protecţia activă ART. 284 (1) Toate conductele subterane din oţel se protejează catodic. (2) Protecţia catodică, prevăzută la alin. (1), se realizează prin: a) staţii de protecţie catodică cu surse externe de curent; sau b) anozi galvanici. (3) La proiectarea instalaţiilor de protecţie catodică a conductelor se ţine seama de influenţa reciprocă a altor instalaţii protejate catodic din vecinătate. (4) La proiectarea instalaţiei de protecţie catodică în zona în care există instalaţii similare pentru alte utilităţi este necesar de solicitat acordul operatorului acestor instalaţii. (5) Poziţia tuturor echipamentelor de protecţie catodică este dată în coordonate Stereo 70 prin PT. (6) După execuţia conductei, poziţia finală în coordonate Stereo 70 este transmisă beneficiarului. ART. 285 (1) Proiectarea protecţiei catodice se realizează astfel încât potenţialul conductă-sol, măsurat în orice punct accesibil al conductei, în momentul imediat următor întreruperii surselor de curent continuu, să fie cuprins între -1.200 mV şi -850 mV. (2) Măsurările de potenţial conductă-sol se execută cu electrod nepolarizabil Cu^20/CuSO_4^21. ^20 Cu - cupru. ^21 CuSO_4 - sulfat de cupru. ART. 286 Protecţia catodică prin anozi galvanici (zinc, aluminiu, magneziu) se foloseşte numai în cazurile în care protecţia catodică cu sursă externă de curent este nerentabilă din punct de vedere economic. ART. 287 Protecţia catodică şi legarea la pământ cu anozi galvanici trebuie să asigure o rezistenţă de dispersie mai mică de 10 Ω. ART. 288 (1) La montarea anozilor galvanici se iau în considerare prevederile legale în domeniu. (2) Anozii de zinc se montează pe conducte de diametru mic şi de lungime mică, pentru protecţie temporară a conductelor sau pentru tuburi de protecţie. (3) Nu se utilizează simultan pe o conductă pentru protecţia catodică şi anozi galvanici şi staţii de protecţie catodică cu injecţie de curent. ART. 289 (1) Prin PAC/PT, în funcţie de calculele tehnico-economice, sunt prevăzute amplasarea staţiilor de protecţie catodică şi tipul sursei externe de curent, respectiv redresoare de tip manual sau automat, sau alte surse de tensiune continuă. (2) Staţiile de protecţie catodică se proiectează pe cât posibil cu transmisia datelor la distanţă şi posibilitatea de setare din dispecerate a parametrilor tehnici. ART. 290 Este obligatorie legarea la priza de pământare a cabinei staţiei de protecţie catodică şi a instalaţiilor metalice conexe, valoarea rezistenţei de dispersie fiind de maximum 4 Ω. ART. 291 (1) Priza anodică se dimensionează pentru o durată de funcţionare de cel puţin 20 de ani şi se amplasează conform PAC/PT. (2) La amplasare se îndeplineşte condiţia ca rezistenţa de dispersie să fie de maximum 1 Ω. (3) În cazuri bine justificate se pot admite prin PAC/PT valori ale rezistenţei de dispersie de până la 3 Ω. ART. 292 Prin proiectare se prevăd măsuri suplimentare pentru reducerea influenţei curenţilor de dispersie asupra structurilor învecinate. ART. 293 Prizele de potenţial se montează la distanţe cuprinse între 500,00-1.000,00 m de-a lungul traseului conductei, în funcţie de condiţiile din teren, şi la cel mult 1,00 m lateral faţă de conductă. ART. 294 (1) Toate porţiunile aeriene ale conductei se protejează contra descărcărilor electrice prin legare la pământ, prin intermediul unor instalaţii compatibile cu protecţia catodică. (2) În cazul traversărilor aeriene cu lungimi mai mari de 25,00 m se prevăd instalaţii de protecţie de o parte şi de alta ale acestora. (3) Instalaţia de protecţie, prevăzută la alin. (2), se montează între conductă şi o priză de pământare. (4) Rezistenţa de dispersie maximă a prizei de pământare, prevăzută la alin. (3), este de 10 Ω. ART. 295 (1) Tuburile de protecţie, precum şi instalaţiile metalice subterane aferente, respectiv ţevi, răsuflători, se protejează contra coroziunii prin izolare exterioară şi prin anozi galvanici. (2) Izolaţia tuburilor de protecţie se alege conform prevederilor art. 266. ART. 296 Dacă traseul conductei intersectează cabluri electrice, cabluri de telecomunicaţii subterane, prin PAC/PT se prevăd măsuri de protejare prin montarea acestora în tuburi de protecţie rezistente, din materiale electroizolante. ART. 297 (1) Conductele se izolează electric prin montarea unor elemente electroizolante în toate locurile unde o izolaţie faţă de sol nu este posibil de realizat, respectiv la limitele incintelor staţiilor de reglare-măsurare, de comprimare, de lansare-primire PIG, tratare etc. (2) La cuplarea racordurilor sau la interconectări se prevăd îmbinări electroizolante. (3) Îmbinările electroizolante, prevăzute la alin. (2), se montează subteran sau aerian. (4) Rezistenţa minimă a îmbinării electroizolante trebuie să fie de 5 MΩ la 1.000 V c.a. ART. 298 (1) Pe o distanţă de 5,00 m, de o parte şi de alta a îmbinării electroizolante subterane, pe conductă se aplică izolaţie de tip cel puţin „întărită“. (2) În dreptul fiecărei îmbinări electroizolante subterane se prevede o priză de potenţial care să permită măsurări de potenţial de o parte şi de alta a îmbinării. (3) În zone cu pericol de explozie se interzice montarea aeriană a îmbinărilor electroizolante. (4) Pentru protejarea îmbinării electroizolante se prevede un dispozitiv de protecţie la supratensiuni montat peste îmbinare. (5) Dispozitivul prevăzut la alin. (4) se montează în priza de potenţial pentru îmbinarea electroizolantă montată subteran şi respectiv aerian peste îmbinare la cele montate suprateran. SECŢIUNEA a 5-a Protejarea conductelor contra coroziunii interioare ART. 299 Conductele se pot proteja contra coroziunii interioare prin acoperirea interioară. ART. 300 Soluţiile de protejare interioară a conductelor se stabilesc prin PAC/PT, în funcţie de: a) compoziţia gazelor naturale; b) punctul de rouă; c) durata de funcţionare a conductei; d) creşterea capacităţii de transport/vehiculare a gazelor naturale etc. CAP. XV Curăţarea, probele de presiune şi umplerea conductei SECŢIUNEA 1 Curăţarea şi verificarea interioară a conductei ART. 301 Pe durata realizării lucrărilor executantul este obligat să păstreze conducta curată la interior. ART. 302 Curăţarea interioară a conductei este obligatorie înaintea efectuării probelor de presiune. ART. 303 Înainte de efectuarea probelor de presiune, în prezenţa beneficiarului, după caz, şi a proiectantului, executantul realizează operaţiile finale de curăţare şi verificare interioară a conductei cu dispozitive speciale respectând prevederile din PAC/PT. SECŢIUNEA a 2-a Proba de rezistenţă şi verificarea etanşeităţii conductelor ART. 304 (1) Toate conductele trebuie supuse probelor de rezistenţă. (2) Probele de rezistenţă se efectuează, de regulă, după acoperirea cu pământ a conductei. ART. 305 Proba de rezistenţă se realizează astfel: a) pentru clasele de locaţie 1 şi 2, cu apă sau aer la presiunea de (1,2 x P_MAOP); b) pentru clasele de locaţie 3 şi 4, cu apă la presiunea de (1,4 x P_MAOP); pentru situaţii speciale, prin PAC/PT se poate stabili ca proba de rezistenţă pentru aceste clase de locaţie să se realizeze cu aer. ART. 306 Alegerea fluidului de încercare se stabileşte prin PAC/PT, în urma unei analize tehnico-economice care ţine cont de: a) zona în care se află traseul conductei; b) volumul conductei probate; c) valoarea P_MAOP; d) anotimpul; e) condiţiile de siguranţă; f) protecţia mediului. ART. 307 Lungimea tronsoanelor de probă, succesiunea operaţiilor de probare, precum şi celelalte condiţii se stabilesc prin PAC/PT. ART. 308 Proba de rezistenţă hidraulică se face pe tronsoane, astfel încât presiunea maximă de încercare în punctul de cotă minimă să nu depăşească (1,8 x P_MAOP) şi în niciun caz 95% din presiunea de probă hidraulică de uzină. ART. 309 Pentru evacuarea apei din conductă se fac una sau, după caz, mai multe pistonări. ART. 310 Armăturile se montează după evacuarea apei, conducta urmând a fi supusă probei de etanşeitate. ART. 311 Durata probei de rezistenţă este de minimum 6 ore de la stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului cu cea a solului. ART. 312 (1) Dacă proba de rezistenţă se execută cu aer, armăturile pot fi montate anterior, cu condiţia ca interiorul conductei să fie lipsit de corpuri străine. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), verificarea etanşeităţii se poate realiza după proba de rezistenţă, prin coborârea presiunii la P_MAOP. (3) Testarea la rezistenţă a conductelor se poate face şi pneumatic, cu aer, gaz netoxic (azot, heliu, argon), când testarea hidraulică nu este posibilă. ART. 313 Verificarea etanşeităţii se execută pentru toate clasele de locaţie cu aer sau cu gaze naturale sau gaz netoxic (azot, heliu, argon), la o presiune egală cu P_MAOP. ART. 314 Durata verificării etanşeităţii este de minimum 24 de ore de la egalizarea temperaturii fluidului din conductă cu cea a solului. ART. 315 Valorile presiunii şi ale temperaturii se măsoară pe toată durata probelor cu aparate cu înregistrare electronică şi cu aparate indicatoare, având clasa de exactitate ± 1,5% sau mai bună, verificate metrologic la zi. ART. 316 Pe toată durata încercării, presiunea înregistrată pe diagramă trebuie să se menţină constantă în limitele de variaţie ale presiunii barometrice. ART. 317 După efectuarea probei de rezistenţă şi a verificării etanşeităţii, la întregirile dintre tronsoane pentru formarea firului conductei, prin PAC/PT se prevăd cel puţin următoarele: a) controlul integral al corpului ţevii, inclusiv sudurile de fabricaţie, prin metode nedistructive; b) controlul integral al sudurilor realizate în şantier, cu lichide penetrante sau pulberi magnetice şi prin radiaţii penetrante sau ultrasunete; c) izolaţie foarte întărită sau echivalent, după caz. ART. 318 (1) Pe conducta supusă probelor sau în apropierea acesteia nu se acceptă lucrări pentru perioada de la începerea creşterii presiunii şi până la reducerea presiunii la încheierea probelor, în afara cazului când acestea sunt necesare pentru probe. (2) Se amplasează indicatoare de avertizare, iar traseul conductei este patrulat şi inspectat în timpul operaţiei de testare la presiune şi nu este permis accesul în zona de lucru a persoanelor neautorizate şi/sau care nu au nicio legătură cu operaţia tehnologică de testare. (3) Zona de lucru prevăzută la alin. (2) este culoarul conductei, cu lăţimea de 50,00 m pentru testarea pneumatică şi 30,00 m pentru testarea hidraulică. (4) În cazul probelor pneumatice, la proiectarea cerinţelor privind siguranţa se iau în considerare pericolele posibile rezultate din energia înmagazinată în conductă. (5) Siguranţa populaţiei, a personalului de construcţie, a instalaţiilor adiacente şi protecţia mediului se asigură până la scoaterea de sub presiune a mediului de testare. (6) Dacă drept mediu se foloseşte/se folosesc aer, azot sau gaze naturale, din sistemul P/OÎ/OGNL, acesta/acestea este/ sunt evacuat(e) prin reducerea controlată a presiunii, fără şocuri. (7) La terminarea operaţiei de testare, fluidul din conductă este evacuat în afara şanţului în condiţii de protecţie a mediului înconjurător: sol, aer, apă, populaţie etc. (8) Nu sunt admise intervenţii indiferent de scop, dacă conducta este sub presiune. (9) În timpul testelor de presiune la conducte nu se admit reparaţii provizorii (şarniere, suduri necorespunzătoare etc.). SECŢIUNEA a 3-a Umplerea cu gaze naturale a conductelor ART. 319 La punerea în funcţiune a conductelor, evacuarea aerului cu ajutorul gazelor naturale se face cu respectarea cel puţin a următoarelor măsuri de siguranţă: a) gazele naturale se introduc prin unul din capetele conductei, iar aerul se evacuează pe tronsoane delimitate de robinete, încărcând-se treptat conducta cu gaze naturale; b) aerul se evacuează numai prin refulatoarele de la capătul opus direcţiei de curgere a gazelor naturale; c) debitul de gaze naturale trebuie să asigure o evacuare moderată a aerului; acest debit trebuie menţinut neîntrerupt, până la evacuarea totală a aerului din conductă. ART. 320 Operaţiile necesare punerii în funcţiune a conductelor se realizează de către P/OÎ/OGNL, pe baza unui program special. CAP. XVI Execuţia conductelor ART. 321 (1) Execuţia conductelor se realizează de către operatori economici care deţin autorizaţiile specifice eliberate de ANRE în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) P/OÎ/OGNL are obligaţia de a urmări desfăşurarea lucrărilor de execuţie. ART. 322 (1) Etapele de execuţie a conductelor sunt: a) predarea amplasamentului de către proiectant la executant în prezenţa beneficiarului, pe baza unui proces-verbal de predare-primire întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 17; executantul are obligaţia să asigure materialele necesare marcării traseului predat (borne din beton, ţăruşi, sisteme de marcare electronică); sunt prezente toate părţile implicate; b) procurarea ţevilor, robinetelor, armăturilor etc.; c) realizarea culoarului de lucru cu decopertarea stratului vegetal, acolo unde natura terenului o impune; pământul vegetal se depozitează separat; d) izolarea anticorozivă exterioară a ţevilor în staţii fixe; e) transportul şi depozitarea ţevilor izolate pe traseu; f) săparea şanţului şi depozitarea pământului în partea opusă ţevilor înşiruite; g) sudarea conductei pe tronsoane sau sudarea în fir continuu; h) verificarea calităţii îmbinărilor sudate; i) sudarea contactelor electrice pentru protecţia catodică şi izolarea anticorozivă; j) izolarea pe traseu a porţiunilor din jurul sudurilor executate pe marginea şanţului; k) lansarea conductei în şanţ cu ajutorul lansatoarelor sau manual, unde este cazul; l) asamblarea tronsoanelor de conductă prin sudare la poziţie; m) efectuarea probelor de control al sudurilor de poziţie; n) montarea benzii de avertizare; o) izolarea pe traseu a porţiunilor din jurul sudurilor de poziţie; p) astuparea parţială a şanţului conductei, în zonele fără suduri; q) curăţarea interioară a conductei cu pistoane adecvate; r) efectuarea probelor de rezistenţă şi verificarea la etanşeitate a conductei; s) golirea conductei de apă sau depresurizarea conductei; t) întregirea tronsoanelor verificate şi probate; u) efectuarea probelor de control al sudurilor de întregire; v) montajul armăturilor şi al altor elemente componente ale conductei; w) întregirea tronsoanelor verificate şi probate, precum şi completarea izolaţiei anticorozive a porţiunilor din jurul sudurilor de poziţie şi întregire; x) efectuarea ridicărilor topografice, coordonatelor în Stereo 70 ale traseului conductei şi ale instalaţiilor aferente; y) astuparea definitivă a conductei; z) montarea bornelor de marcaj şi a prizelor de potenţial; aa) recepţia preliminară a conductei; bb) golirea conductei de aer/apă; cc) cuplarea acesteia la conductele în funcţiune şi umplerea acesteia cu gaze naturale; dd) punerea în funcţiune a protecţiei catodice; ee) întocmirea diagramei de potenţial; ff) recepţia la terminarea lucrării şi predarea „Cărţii tehnice a construcţiei“; gg) recepţia la punerea în funcţiune a conductei; hh) efectuarea verificării calităţii izolaţiei anticorozive de la suprafaţa solului la minimum 3 luni după recepţia la punerea în funcţiune; ii) inspecţia cu PIG inteligent, dacă este prevăzută prin PAC/PT; jj) recepţia finală; kk) recepţia definitivă. (2) Recepţia preliminară prevăzută la alin. (1) lit. aa) constă în: a) efectuarea verificării documentelor scrise şi verificarea realizărilor fizice necesare pentru constatarea conformităţii lucrărilor executate cu cele prevăzute în PT, precum şi a îndeplinirii condiţiilor tehnice; b) verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu PAC, cu prevederile din autorizaţia de construire, precum şi cu avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente; c) întocmirea procesului-verbal de recepţie. (3) Recepţia lucrărilor de montaj utilaje şi instalaţii tehnologice se face concomitent sau după recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. (4) Recepţia preliminară, prevăzută la alin. (1) lit. aa), se efectuează cu acceptul părţilor. (5) Recepţia lucrărilor specifice se execută în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 440/2002, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie. (6) Recepţia lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţiile în timp asupra lucrărilor existente (reparaţii capitale, consolidări, modificări, extinderi, modernizări, retehnologizări, menţineri de capacităţi etc.) şi se realizează în următoarele etape: a) recepţia la terminarea lucrărilor; b) recepţia punerii în funcţiune a conductei, care se face la terminarea probelor tehnologice, şi verificarea existenţei condiţiilor pentru exploatarea normală la întreaga capacitate a instalaţiilor şi utilajelor, astfel încât să se asigure calitatea produselor şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi; c) recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie, dacă este prevăzută în contract; d) recepţia definitivă a obiectivelor de investiţii, care se face, la data convenită prin contract, între investitor şi executant şi are drept scop confirmarea realizării performanţelor tehnice proiectate. ART. 323 Organizarea şi desfăşurarea lucrărilor în teren se realizează în conformitate cu un plan al calităţii sau un plan de control al calităţii întocmit de executant şi avizat de beneficiar, corelat cu programul de control al calităţii stabilit prin proiect. ART. 324 (1) Executantul este obligat să pună la dispoziţia celor în drept documentele doveditoare privind calitatea produselor, echipamentelor, aparatelor şi instalaţiilor utilizate, pe tot parcursul derulării lucrărilor. (2) Pe parcursul recepţionării lucrărilor, documentele prevăzute la alin. (1) se predau pentru întocmirea „Cărţii tehnice a construcţiei“. ART. 325 (1) Activitatea de urmărire a lucrărilor de execuţie se realizează conform prevederilor legale aplicabile. (2) Executantul, împreună cu beneficiarul, are obligaţia de a organiza şi urmări verificarea permanentă a lucrărilor de execuţie, pe durata derulării acestora, prin delegaţii împuterniciţi în acest scop. (3) Proiectantul are obligaţia de a participa la etapele de urmărire prevăzute iniţial prin PAC/PT. CAP. XVII Marcarea conductei ART. 326 Marcarea conductei se realizează prin borne prevăzute cu plăcuţe indicatoare amplasate la: a) ambele capete ale subtraversărilor căilor de comunicaţie; b) schimbările de direcţie în plan vertical şi orizontal; c) intersecţii cu conducte sau alte instalaţii subterane; d) alte locaţii stabilite prin PAC/PT. ART. 327 (1) Plăcuţele indicatoare se confecţionează din metal şi conţin informaţii codificate despre conductă. (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se referă la: a) numărul curent; b) proprietarul conductei; c) denumirea produsului transportat: gaze naturale; d) diametrul conductei; e) numărul de telefon în caz de avarie; f) limita zonei de protecţie şi de siguranţă; g) distanţa de siguranţă. ART. 328 Distanţa de amplasare a bornelor se stabileşte astfel încât o persoană de statură normală poziţionată lângă o bornă să poată vizualiza următoarea bornă. ART. 329 Pe plăcuţele indicatoare amplasate pe bornele de schimbare de direcţie se inscripţionează direcţia şi unghiul de deviere. ART. 330 (1) Marcarea conductelor se poate realiza şi prin intermediul unor sisteme electronice de semnalizare/detecţie. (2) La sistemele electronice de marcare cu memorie se înscriu informaţiile prevăzute la art. 327. CAP. XVIII Cartea tehnică a construcţiei ART. 331 (1) Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte conform legislaţiei specifice aplicabile. (2) Executantul are obligaţia de a pune la dispoziţia beneficiarului toate documentele care fac parte integrantă din cartea construcţiei, inclusiv în format electronic. (3) Modul de realizare a documentaţiei în format electronic se face cu respectarea prevederilor legale în domeniu. ART. 332 Beneficiarul are obligaţia menţinerii şi completării la zi a cărţii tehnice a construcţiei pe întreaga durată de existenţă a conductei. CAP. XIX Cerinţe referitoare la autorizarea şi confirmarea calităţii lucrărilor ART. 333 Responsabilitatea privind calitatea lucrărilor pentru realizarea conductelor este prevăzută în legislaţia în vigoare şi revine investitorului şi operatorilor economici autorizaţi de ANRE pentru proiectarea şi execuţia conductei. ART. 334 (1) Responsabilii pentru calitatea lucrărilor, ca urmare a verificărilor efectuate, întocmesc toate documentele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. (2) Responsabilul tehnic cu execuţia atestat, ca reprezentant al executantului, îndeplineşte atribuţiile şi obligaţiile prevăzute la art. 35 şi 36 din Regulamentul privind procedura de atestare tehnico-profesională a specialiştilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, aprobat prin Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 364/2010, cu modificările ulterioare. ART. 335 Toate lucrările se execută conform PAC/PT. ART. 336 Schimbarea de soluţii, modificările de traseu, înlocuirile de materiale etc. faţă de prevederile din PAC/PT pot fi realizate cu acordul beneficiarului şi al proiectantului, în baza documentelor specifice. ART. 337 Pentru avizarea şi verificarea documentelor prevăzute la art. 336 se respectă prevederile prezentei norme tehnice. ART. 338 P/OÎ/OGNL are obligaţia de a urmări execuţia lucrărilor pe toata durata desfăşurării acestora. ART. 339 P/OÎ/OGNL are obligaţia de a obţine de la ANRE autorizaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru înfiinţarea unor noi obiective şi pentru modificarea obiectivelor existente. ART. 340 Operarea/Exploatarea conductei se realizează în baza licenţei de operare specifice, emisă de ANRE. CAP. XX Cerinţe de protecţia mediului ART. 341 Pe toată durata realizării conductei, executantul are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei specifice protecţiei mediului. ART. 342 Beneficiarul lucrării realizează studiile de impact prin unităţi specializate, persoane fizice sau juridice atestate. ART. 343 Evaluarea impactului asupra mediului în cazul conductei ia în consideraţie cel puţin următoarele: a) lucrările din perioada execuţiei conductei; b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei; c) eventualele pierderi de gaze naturale. ART. 344 (1) Beneficiarul are obligaţia de a deţine, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, următoarele avize, acorduri şi autorizaţii, după caz: a) la execuţie:
┌┬────┬────────────────────────────────┐
││(i) │avizul de gospodărire a apelor; │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││(ii)│acordul de mediu; │
└┴────┴────────────────────────────────┘
b) la punerea în funcţiune:
┌┬────┬────────────────────────────────┐
││(i) │autorizaţie de mediu; │
├┼────┼────────────────────────────────┤
││(ii)│autorizaţie de gospodărire a │
││ │apelor. │
└┴────┴────────────────────────────────┘
(2) Documentaţia necesară pentru obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) se asigură: a) de către proiectant pentru alin. (1) lit. a); b) de către beneficiar pentru alin. (1) lit. b). CAP. XXI Protecţia muncii. Apărarea împotriva incendiilor ART. 345 Proiectarea şi executarea conductei se desfăşoară cu respectarea şi aplicarea prevederilor legislaţiei muncii. ART. 346 Pentru apărarea împotriva incendiilor sunt aplicabile prevederile: a) Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007; c) Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi instruirea în domeniul protecţiei civile, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. XXII Telecomunicaţiile şi sistemul informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date ART. 347 Conductele pot fi supravegheate prin intermediul unui sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date - SCADA. ART. 348 Pe baza filozofiei de operare a conductei şi a analizei de evaluare a riscului, în PAC/PT se stabilesc următoarele: a) necesitatea SCADA; b) parametrii monitorizaţi (ca de exemplu, presiune, temperatură, debit, caracteristicile gazului vehiculat, poziţia robinetelor etc.) şi condiţiile de alarmare (ca de exemplu, întreruperea alimentării cu energie, nivelul vibraţiilor, presiune de admisie scăzută, presiune de livrare ridicată, pierderea etanşării, temperaturi anormale, detecţia incendiilor); c) cerinţele referitoare la siguranţa în funcţionare, fiabilitatea şi redundanţa sistemului de telecomunicaţii şi sistemului SCADA; d) soluţiile tehnice privind alcătuirea, construirea şi funcţionarea sistemului de telecomunicaţii şi sistemului SCADA; e) caracteristicile tehnice ale echipamentelor, aparatelor, instalaţiilor şi elementelor componente aferente conductelor, astfel încât acestea să fie compatibile cu sistemul SCADA al P/OÎ/OGNL. ART. 349 SCADA este conceput şi proiectat astfel încât să asigure o protecţie informatică sigură şi să blocheze orice acces neautorizat prin care s-ar pune în pericol integritatea şi funcţionarea conductelor şi instalaţiilor tehnologice aferente. CAP. XXIII Dispoziţii finale ART. 350 În cazul nerespectării restricţiilor impuse în zonele de protecţie şi de siguranţă ale conductei, P/OÎ/OGNL este îndreptăţit să ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 351 P/OÎ/OGNL instituie zonele de protecţie şi de siguranţă aferente conductei în conformitate cu prezenta normă tehnică. ART. 352 Anexele nr. 1a, 1b, 2a, 2b, 3a-3h, 4, 5, 6a-6d, 7a-7d, 8a, 8b, 9-12, 13a, 13b, 14a, 14b, 15-17*) fac parte integrantă din prezenta normă tehnică. *) Anexele nr. 1a, 1b, 3a-3h, 5, 6a-6d, 7a-7d, 8a, 8b, 9-12, 13a, 13b, 14a, 14b, 15 şi 16 sunt reproduse în facsimil. ANEXA la norma tehnică SCHEMA FUNCŢIONALĂ a obiectivelor/instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferentă producţiei de gaze naturale (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică PLANUL unei unităţi de clasă de locaţie (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Distanţele de siguranţă între conducte, inclusiv instalaţiile aferente acestora, şi diferite obiective învecinate conductei, [m]
┌────┬─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Obiective din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalaţiile aferente │
│ │ ├─────────┬────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬───────────┬───────────┬───────────┤
│ │ │ │ │ │Instalaţii │Instalaţii │ │ │ │
│ │ │ │Staţii de │Staţii de │cu foc │cu focare │ │ │ │
│ │ │ │reglare-măsurare│compresoare│deschis │protejate │Conducte │Conducte │Conducte │
│ │ │ │gaze naturale, │gaze │(baterii de │(baterii, │subterane │subterane │subterane │
│Nr. │Obiectivul │Precizări│panouri de │naturale │cazane, │cazane, │şi │şi │şi │
│crt.│învecinat │conform │primire-predare,│acţionate │cuptoare, │încălzitoare│supraterane│supraterane│supraterane│
│ │conductei │pct. 10 │staţii de │cu motoare │încălzitoare│cu flacără │de gaze │de gaze │de gaze │
│ │ │din note │comandă vane │electrice, │cu flacără │directă │naturale cu│naturale cu│naturale cu│
│ │ │ │pentru presiunea│termice, │directă │etc.), │presiunea │presiunea │presiunea │
│ │ │ │gazelor naturale│turbine cu │etc.), │inclusiv din│P_MOP ≤ 10 │10 < P_MOP │P_MOP > 40 │
│ │ │ │P_MOP > 6 bar │gaze │inclusiv din│staţiile de │bar │≤ 40 bar │bar │
│ │ │ │ │naturale │staţiile de │uscare gaze │ │ │ │
│ │ │ │ │ │uscare gaze │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Sonde de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hidrocarburi în │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │foraj, în probe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1. │de producţie, de │ │30,00 │30,00 │35,00 │T │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │injecţie sau de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extracţie, sonde │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │abandonate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Sonde de injecţie│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │apă, aer, CO_2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2. │etc. - în │ │N │N │T │T │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │funcţiune şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │abandonate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Parcuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │separatoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │colectare ţiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3. │(separatoare, │ │T │T │35,00 │35,00 │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │rezervoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │compresoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │măsurare) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Depozite │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │centrale, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4. │instalaţii de │a) │30,00 │T │35,00 │35,00 │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │tratare a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ţiţeiului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Staţii de uscare,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezbenzinare, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5. │condiţionare, │ │T │T │35,00 │35,00 │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │lichefiere, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deetanizare gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Instalaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6. │epurare, de │b) │N │N │20,00 │T │T │10,00 │10,00 │
│ │injecţie ape │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reziduale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Staţii de pompare│ │ │ │ │ │ │ │ │
│7. │ţiţei şi produse │ │30,00 │N │30,00 │20,00 │3,00 │10,00 │10,00 │
│ │petroliere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8. │sociale, │ │20,00 │20,00 │30,00 │20,00 │3,00 │20,00 │20,00 │
│ │administrative şi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Locuinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │individuale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9. │(clădiri │ │20,00 │20,00 │30,00 │20,00 │3,00 │20,00 │20,00 │
│ │destinate a fi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ocupate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │oameni) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │uşoare, altele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10. │decât clădirile │ │6,00 │6,00 │15,00 │15,00 │T │6,00 │6,00 │
│ │destinate a fi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ocupate de oameni│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│11. │Păduri │ │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │T │6,00 │6,00 │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12. │autostrăzi, │ │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │
│ │drumuri expres │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │drumuri naţionale│ │ │ │ │ │ │ │ │
│13. │(europene, │ │22,00 │22,00 │22,00 │22,00 │LZS │22,00 │22,00 │
│ │principale, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │secundare) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│14. │drumuri de │ │20,00 │20,00 │20,00 │20,00 │LZS │20,00 │20,00 │
│ │interes judeţean │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │drumuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│15. │interes local │ │18,00 │18,00 │18,00 │18,00 │LZS │18,00 │18,00 │
│ │(comunale, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vicinale, străzi)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │drumuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│16. │utilitate │ │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │N │6,00 │6,00 │
│ │privată, de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu căi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│17. │ferate cu │ │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │3,00 │50,00 │50,00 │
│ │ecartament normal│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Paralelism cu căi│ │ │ │ │ │ │ │ │
│18. │ferate înguste, │ │30,00 │30,00 │30,00 │30,00 │N │30,00 │30,00 │
│ │industriale, de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │garaj │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Conducte de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │transport ţiţei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│19. │şi produse │ │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │N │10,00 │10,00 │
│ │petroliere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lichide │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Depozite de gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │petroliere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lichefiate, de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20. │carburanţi, │c) │30,00 │30,00 │50,00 │50,00 │N │30,00 │30,00 │
│ │staţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │distribuire a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carburanţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Poligoane de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tragere, depozite│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de material │ │ │ │ │ │ │ │ │
│21. │exploziv, cariere│ │250,00 │250,00 │250,00 │250,00 │150,00 │250,00 │250,00 │
│ │care implică │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │materialelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │explozive │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│22. │Centrale │ │1.000,00 │1.000,00 │500,00 │500,00 │150,00 │1.000,00 │1.000,00 │
│ │nuclear-electrice│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Balastiere în │ │ │ │ │ │ │1.000,00/ │1.000,00/ │
│23. │albia râurilor │ │- │- │- │- │500,00 │2.000,00 │2.000,00 │
│ │(amonte/aval) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Lucrări miniere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│24. │(la suprafaţă sau│ │200,00 │200,00 │200,00 │200,00 │200,00 │200,00 │200,00 │
│ │în subteran) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Depozite de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│25. │gunoaie, depozite│ │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │50,00 │
│ │de dejecţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │animaliere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼─────────┼────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│26. │Amenajări │ │500,00 │500,00 │500,00 │500,00 │500,00 │500,00 │500,00 │
│ │portuare │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴─────────┴────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴───────────┴───────────┴───────────┘
┌───┬─────────────┬─┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│0 │1 │2│3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │
├───┼─────────────┼─┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Heleşteie, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │amenajări │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sportive şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│27.│de agrement │ │C │C │C │C │C │C │C │
│ │(ştrand, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren tenis),│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cimitire │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Diguri de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│28.│protecţie │ │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │6,00 │
│ │de-a lungul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │râurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Halde de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│29.│steril de │ │50,00│50,00│50,00│50,00│50,00│50,00│50,00│
│ │orice natură │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Staţii şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │posturi de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│30.│transformare │ │20,00│20,00│20,00│20,00│20,00│20,00│20,00│
│ │a energiei │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │electrice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Facle, coşuri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de dispersie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│31.│cu │ │50,00│50,00│T │T │10,00│10,00│10,00│
│ │posibilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de aprindere │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─┼─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│32.│Aeroport │ │C │
├───┼─────────────┼─┼─────────────────────────────────────────┤
│ │Centrale │ │Pentru centralele eoliene zona de │
│33.│eoliene │ │protecţie este dată de conturul fundaţiei│
│ │ │ │pilonului de susţinere al instalaţiei │
├───┼─────────────┼─┤eoliene plus 0,2 m împrejur. Distanţa de │
│34.│Stâlpi antene│ │siguranţă este egală cu înălţimea │
│ │ │ │pilonului plus înălţimea paletei elicei. │
├───┼─────────────┼─┼─────────────────────────────────────────┤
│ │Parcuri │ │Distanţa nu este mai mică decât zona de │
│35.│panouri │ │protecţie a conductei. │
│ │fotovoltaice │ │ │
└───┴─────────────┴─┴─────────────────────────────────────────┘
NOTE: 1. T - între instalaţiile şi obiectivele considerate nu este obligatorie respectarea unei anumite distanţe de siguranţă; această distanţă poate fi stabilită de proiectant în funcţie de relaţia tehnologică dintre instalaţii şi obiective 2. N - între instalaţiile şi obiectivele considerate nu există o legătură tehnologică, nu apar relaţii cu pericol de incendiu şi, deci, nici obligaţia respectării unei distanţe de siguranţă 3. C - P/OÎ/OGNL emite avizul de amplasament condiţionat de lucrări suplimentare de protecţie 4. Distanţele din tabel se măsoară astfel: a) pentru construcţii sociale, administrative, industriale, civile: distanţa se măsoară de la punctul cel mai apropiat al construcţiei; b) pentru depozite, staţii de compresoare etc.: distanţa se măsoară de la punctul cel mai apropiat al împrejmuirii; c) pentru drumuri: distanţa se măsoară din axul drumului; d) pentru căile ferate în rambleu distanţa se măsoară de la piciorul taluzului, iar pentru cele în debleu, de la muchia taluzului. 5. drumuri de utilitate privată - drumurile destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier şi pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altele asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier (conform legislaţiei în vigoare privind regimul drumurilor) 6. Distanţele faţă de podurile de cale ferată sau rutiere se iau ca şi pentru linia de cale ferată sau categoria de drum respectivă, de la marginea podului. 7. Distanţele pentru depozitele de gaze petroliere lichefiate, depozite de carburanţi şi staţii de distribuţie a carburanţilor se măsoară, după caz, faţă de: a) poziţia rezervorului; b) gura de alimentare/descărcare; c) pompa de distribuţie. 8. Distanţele de siguranţă cu privire la cazanele de abur, cuptoare, încălzitoare cu flacără directă şi alte utilaje cu foc deschis se referă la focarele cu flacără liberă la care este posibil un contact direct între flacără şi atmosfera exterioară, fapt care ar permite propagarea focului în anumite situaţii. 9. În cazul în care focarele sunt prevăzute cu dispozitive speciale ce nu permit propagarea focului din interiorul focarului în exterior, acestea se consideră utilaje cu focar protejat. 10. Distanţele de siguranţă între conductele de gaze, inclusiv instalaţiile aferente şi diferite obiective învecinate, de la poziţiile notate în tabelul de mai sus cu literele a), b), c), precum şi cele din coloana 3 se majorează sau pot fi reduse astfel: a) Distanţele se referă la depozitele supraterane şi sunt valabile pentru rezervoare cu capacitate de până la 5.000 m^3. Pentru rezervoare cu capacitatea de peste 5.000 m^3 până la 10.000 m^3 distanţele se majorează cu 25%. Pentru rezervoare cu capacitatea de peste 10.000 m^3 distanţele se majorează cu 50%. b) Distanţele se referă la instalaţiile care manipulează ape reziduale cu urme de ţiţei. Când rezervoarele se protejează cu perna de gaze, distanţele de siguranţă vor fi determinate prin asimilarea instalaţiei cu un parc de colectare, separare ţiţei şi gaze. c) În cazul depozitelor de gaze petroliere lichefiate cu tensiuni de vapori mai mari de 6 bar distanţele se majorează cu 50%. (coloana 3) - Distanţele se referă la staţiile de reglare-măsurare gaze naturale cu presiuni mai mari de 6 bar amplasate în spaţii închise. În cazul montării acestora în aer liber, distanţele se reduc cu 50%, cu excepţia distanţelor de la poziţiile 12-22, 24, 26, 28, 30. 11. În cazul sondelor de foraj, probe de producţie, extracţie ţiţei şi gaze, precum şi cele în injecţie cu apă, aer, CO_2, distanţele de siguranţă se măsoară de la gura puţului. 12. Sondele în injecţie cu apă, aer, CO_2 etc. nu mai au perspective de a fi transformate în sonde de extracţie de ţiţei şi gaze şi exploatate în unul din sistemele de extracţie: a) prin erupţie naturală; b) prin erupţie artificială (gazlift); c) prin pompaj de adâncime. 13. Execuţia traversărilor aeriene sau subterane prin şanţ deschis, cu conducte de gaze naturale, a râurilor în zona balastierelor existente este interzisă la o distanţă mai mică de 1.000,00 m în amonte şi 2.000,00 m în aval faţă de perimetrul acestora. Aceste distanţe pot fi reduse la 500 m amonte/aval, cu condiţia execuţiei traversării prin foraj orizontal dirijat şi cu luarea prin PAC/PT a măsurilor de siguranţă necesare. 14. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona traversării aeriene sau subterane executate prin şanţ deschis cu conducte de gaze naturale a râurilor la o distanţă mai mică de 1.000,00 m în amonte şi 2.000,00 m în aval de traversare. 15. Distanţele de siguranţă faţă de orice obiectiv învecinat necuprins în tabelul de mai sus se vor stabili prin PAC/PT cu acordul părţilor interesate şi avizate de către P/OÎ/OGNL. 16. LZS - limita de siguranţă a drumului. Prin indicativul „LZS“, limita zonei de siguranţă a drumului sau a căii ferate la drumuri este în funcţie de geometria de realizare a conductei şi variază între 1,50 m şi 5,00 m, iar la calea ferată este de 20,00 m. ANEXA la norma tehnică Distanţele de siguranţă între conducte şi instalaţiile aferente acestora, [m]
┌────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬──────────┬───────────┬──────────┬───────────┐
│ │ │ │ │Instalaţii │Instalaţii │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │cu foc │cu focare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Staţii de │deschis │protejate │Conducte │ │Conducte │Conducte │Conducte │ │
│ │ │Staţii de │compresoare│(baterii de │(baterii, │subterane │Conducte │subterane │supraterane│subterane │Conducte │
│ │ │reglare-măsurare │gaze │cazane, │cazane, │de gaze │supraterane│de gaze │de gaze │de gaze │supraterane│
│ │ │gaze naturale, │acţionate │cuptoare, │încălzitoare│exploatate│de gaze │exploatate│exploatate │exploatate│de gaze │
│Nr. │Conducta, inclusiv│panouri de │cu motoare │încălzitoare│cu flacără │în regim │exploatate │în regim │în regim de│în regim │exploatate │
│crt.│instalaţiile │preluare-măsurare,│electrice, │cu flacără │directă │de │în regim de│de │presiune 6 │de │în regim de│
│ │aferente │staţii de comandă │termice, │directă │etc.), │presiune P│presiune P │presiune 6│< P ≤ 40 │presiune P│presiune P │
│ │ │vane P > 6 bar │turbine cu │etc.), │inclusiv din│≤ 6 bar │≤ 6 bar │< P ≤ 40 │bar │> 40 bar │> 40 bar │
│ │ │ │gaz │inclusiv din│staţiile de │ │ │bar │ │ │ │
│ │ │ │ │staţiile de │uscare gaze │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │uscare gaze │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Staţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reglare-măsurare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1 │gaze, panouri de │T │T │30,00 │6,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │
│ │preluare-măsurare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │staţii de comandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vane, cu P > 6 bar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Staţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │compresoare gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2 │acţionate cu │T │T │35,00 │35,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │
│ │motoare electrice,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │termice, turbine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Instalaţii cu foc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deschis (baterii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de cazane, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cuptoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 │încălzitoare cu │30,00 │35,00 │T │T │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │10,00 │
│ │flacără directă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │etc.), inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din instalaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de uscare gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Instalaţii cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │focare protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(baterii, cazane, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4 │încălzitoare cu │6,00 │35,00 │T │T │T │T │T │T │T │T │
│ │flacără directă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │etc.), inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │din instalaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de uscare gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte subterane│ │ │ │ │D_1/2 + │ │ │ │ │ │
│5 │de gaze exploatate│10,00 │10,00 │10,00 │T │D_2/2 + │T │T │T │T │T │
│ │în regim de │ │ │ │ │0,5 │ │ │ │ │ │
│ │presiune P ≤ 6 bar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │supraterane de │ │ │ │ │ │D_1/2 + D_2│ │ │ │ │
│6 │gaze exploatate în│10,00 │10,00 │10,00 │T │T │/2 + 0,5 │T │T │T │T │
│ │regim de presiune │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │P ≤ 6 bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte subterane│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de gaze exploatate│ │ │ │ │ │ │D_1/2 + │ │ │ │
│7 │în regim de │10,00 │10,00 │10,00 │T │T │T │D_2/2 + │T │T │T │
│ │presiune 6 < P ≤ │ │ │ │ │ │ │0,5 │ │ │ │
│ │40 bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │supraterane de │ │ │ │ │ │ │ │D_1/2 + D_2│ │ │
│8 │gaze exploatate în│10,00 │10,00 │10,00 │T │T │T │T │/2 + 0,5 │T │T │
│ │regim de presiune │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │6 < P ≤ 40 bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte subterane│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de gaze exploatate│ │ │ │ │ │ │ │ │D_1/2 + │ │
│9 │în regim de │10,00 │10,00 │10,00 │T │T │T │T │T │D_2/2 + │T │
│ │presiune P > 40 │ │ │ │ │ │ │ │ │0,5 │ │
│ │bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │Conducte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │supraterane de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D_1/2 + D_2│
│10 │gaze exploatate în│10,00 │10,00 │10,00 │T │T │T │T │T │T │/2 + 0,5 │
│ │regim de presiune │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │P > 40 bar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴──────────┴───────────┴──────────┴───────────┴──────────┴───────────┘
NOTE: T - între instalaţiile şi obiectivele considerate nu este obligatorie respectarea unei anumite distanţe de siguranţă; această distanţă poate fi stabilită de proiectant în funcţie de relaţia tehnologică dintre instalaţii şi obiective. D_1 şi D_2 - diametrele exterioare ale celor două conducte, măsurate peste izolaţia lor de protecţie anticorozivă, [m]. ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul D_n ≤ 150 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul 200 mm ≤ D_n ≤ 300 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul 400 mm ≤ D_n ≤ 500 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul 600 mm ≤ D_n ≤ 700 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul 800 mm ≤ D_n ≤ 900 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu D_n = 1.000 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu D_n = 1.200 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Culoarul de lucru pentru montaj conductă cu diametrul D_n = 1.400 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Măsurile de siguranţă pentru conductele supraterane de gaze combustibile care traversează sau se apropie de LEA cu tensiuni peste 1 kV
┌───────────────┬───────────────────────────────────────┐
│TRAVERSĂRI │APROPIERI │
├───────────────┼─────────┬─────────────────────────────┤
│ │ │MĂSURI DE SIGURANŢĂ │
│ │ ├───────────┬─────────────────┤
│ │DISTANŢE │Conductă │LEA proiectată şi│
│ │ │proiectată │conductă │
│ │ │şi LEA │existentă │
│ │ │existentă │ │
│ ├─────────┼───────────┼─────────────────┤
│ │ │Drenarea │ │
│ │ │curenţilor │Drenarea │
│ │ │de │curenţilor de │
│ │L ≥ L_a │dispersie │dispersie pentru │
│ │ │pentru │conductă, dacă │
│ │ │conductă, │este cazul │
│ │ │dacă este │ │
│ │ │cazul │ │
│ ├───┬─────┼───────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │Deschiderile │
│ │ │ │- Punere la│reale ale │
│ │ │ │pământ la │stâlpilor la │
│ │ │ │un singur │încărcări din │
│ │ │ │capăt al │vânt şi încărcări│
│ │ │ │conductei │verticale nu vor │
│ │ │ │cu sisteme │depăşi 90% din │
│ │ │ │de │cele de calcul. │
│ │ │ │protecţie │- Punere la │
│ │ │L > │compatibile│pământ la un │
│ │ │L_ma1│cu │singur capăt al │
│ │ │ │protecţia │conductei cu │
│Se evită │ │ │catodică │sisteme de │
│traversarea. În│ │ │- Drenarea │protecţie │
│cazuri │ │ │curenţilor │compatibile cu │
│excepţionale se│ │ │de │protecţia │
│admit astfel de│ │ │dispersie │catodică │
│traversări cu │ │ │pentru │- Drenarea │
│acordul │ │ │conductă │curenţilor de │
│autorităţilor │ │ │ │dispersie pentru │
│în │ │ │ │conductă │
│administraţia │ ├─────┼───────────┼─────────────────┤
│cărora se │L< │ │ │- Siguranţă │
│găseşte LEA/ │L_a│ │ │mărită, exceptând│
│conducta în │ │ │- Punere la│măsura prevăzută │
│exploatare, │ │ │pământ a │pentru stâlpii │
│luându-se │ │ │conductei │LEA cu │
│măsuri de │ │ │la ambele │izolatoare-suport│
│siguranţă │ │ │capete cu │- Lanţuri duble │
│corespunzătoare│ │ │sisteme de │de izolatoare^1) │
│ │ │ │protecţie │- Punere la │
│ │ │L_ma2│compatibile│pământ a │
│ │ │≤ l <│cu │conductei la │
│ │ │L_ma1│protecţia │ambele capete cu │
│ │ │ │catodică │sisteme de │
│ │ │ │- Drenarea │protecţie │
│ │ │ │curenţilor │compatibile cu │
│ │ │ │de │protecţia │
│ │ │ │dispersie │catodică │
│ │ │ │pentru │- Drenarea │
│ │ │ │conductă │curenţilor de │
│ │ │ │ │dispersie pentru │
│ │ │ │ │conductă │
│ │ ├─────┼───────────┴─────────────────┤
│ │ │L< │Aceste apropieri se interzic.│
│ │ │L_ma2│ │
│ ├───┴─────┴─────────────────────────────┤
│ │L - distanţa între axul LEA şi peretele│
│ │conductei; │
│ │L_a - distanţa de apropiere egală cu │
│ │înălţimea de deasupra solului a celui │
│ │mai înalt stâlp din zona de apropiere, │
│ │plus 3 m; │
│ │l - distanţa pe orizontală între │
│ │conductorul extern al LEA, la deviaţia │
│ │lui maximă şi peretele conductei; │
│ │L_ma1, L_ma2 - distanţele minime de │
│ │apropiere, având valorile din tabelul │
│ │următor │
└───────────────┴───────────────────────────────────────┘
┌────────────────────┬────────┬────────┐
│Tensiune │L_ma1 │L_ma2 │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│[kV] │[m] │[m] │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│1 < U_n ≤ 110 │15,00 │5,00 │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│U_n = 220 │16,00 │6,00 │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│U_n = 400 │17,00 │7,00 │
└────────────────────┴────────┴────────┘
^1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice. ANEXA la norma tehnică PLANUL zonelor de protecţie şi de siguranţă (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică Întărirea unui orificiu cu inel de compensare (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudură pentru racorduri neîntărite în conducta principală (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudură pentru racorduri cu întărire pe circumferinţa ţevii (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudură pentru diferite elemente de întărire (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică TIPURI de prelucrare pentru capete de ţeavă (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică COMBINAŢII ACCEPTATE la îmbinarea capetelor de ţeavă (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g < 22 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g > 22 mm (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la îmbinarea materialelor de grosimi diferite (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la sudarea flanşelor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA la Norma tehnică PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE a amplasamentului şi a bornelor de repere Nr. ….. data …………. 1. Delimitarea terenului conform Plan nr. …………, având coordonatele (axele): …………………………………………........................………………................................................... ……………………………………………………….........................................................................…............. Planşa nr. ………….., Proiect nr. ……………., cu reperele de identificare a terenului şi trasare a lucrărilor (bornele, construcţiile etc.): ……………………………………………………............................................................................…… ……………………………………………………........................................................................................…… Indicativul bornei de referinţă ………………., cota …………….. Cota absolută ……………………….
┌──────────┬─┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ │borna │borna │borna │borna │
│ │ │1 │2 │3 │4 │
├──────────┼─┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │X│………… │………… │………… │………… │
├──────────┼─┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Coordonata│Y│………… │………… │………… │………… │
├──────────┼─┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│(Axa) │Z│………… │………… │………… │………… │
└──────────┴─┴──────┴──────┴──────┴──────┘
2. Construcţii-instalaţii existente pe amplasament: 3. Alte menţiuni: 4.
┌───────────┬┬──────┬┬─────────┬┬───────┬┬─────────┐
│ ││Numele││Prenumele││Funcţia││Semnătura│
├───────────┼┼──────┼┼─────────┼┼───────┼┼─────────┤
│Predat: ││ ││ ││ ││ │
├───────────┼┼──────┼┼─────────┼┼───────┼┼─────────┤
│Beneficiar:││ ││ ││ ││ │
├───────────┼┼──────┼┼─────────┼┼───────┼┼─────────┤
│Proiectant:││ ││ ││ ││ │
├───────────┼┼──────┼┼─────────┼┼───────┼┼─────────┤
│Primit: ││ ││ ││ ││ │
├───────────┼┼──────┼┼─────────┼┼───────┼┼─────────┤
│Executant: ││ ││ ││ ││ │
└───────────┴┴──────┴┴─────────┴┴───────┴┴─────────┘
