Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORMĂ nr. 38 din 28 noiembrie 2023 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor
EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1127 din 14 decembrie 2023
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b) şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 179 alin. (4) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor art. 36 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, cu completările ulterioare, şi al prevederilor art. 2 lit. j), art. 4, art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (3), art. 13, art. 14, art. 15 lit. a) pct. (ii), art. 16, art. 19, art. 24 alin. (2) lit. d) şi e) şi ale art. 34 din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 28.11.2023,
Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.
CAP. I
Dispoziţii generale şi domeniul de aplicare
ART. 1
Prevederi generale
(1) Prezenta normă reglementează:
a) elementele contractului de asigurare a locuinţei împotriva dezastrelor naturale, inclusiv riscurile acoperite şi excluderile acestuia;
b) procedurile specifice instrumentării daunelor cuprinzând avizarea, constatarea, evaluarea acestora şi plata sau respingerea plăţii despăgubirilor;
c) elementele specifice privind desfăşurarea activităţii asigurătorilor, inclusiv PAID şi a altor distribuitori, inclusiv în caz de dezastru natural extins la nivelul României.
(2) Dispoziţiile prezentei norme se aplică:
a) asigurătorilor, inclusiv PAID, prevăzuţi de Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare;
b) distribuitorilor prevăzuţi de Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, care distribuie contracte PAD;
c) persoanelor fizice şi juridice care deţin în proprietate construcţii cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, înregistrate cu această destinaţie în evidenţele organelor fiscale, şi pentru care s-a păstrat în fapt destinaţia de locuinţă;
d) persoanelor sau autorităţilor desemnate, în condiţiile legii, care administrează locuinţele aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
e) locatorului, în cazul în care o locuinţă face obiectul unui contract de leasing financiar.
(3) În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social şi care au în proprietate construcţii cu destinaţia de locuinţă, se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
Definiţii
(1) Termenii şi expresiile utilizate în prezenta normă au înţelesul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 260/2008, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 237/2015, la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 236/2018, precum şi următoarele semnificaţii:
1. avizarea daunei - notificarea efectuată în scris către asigurător/PAID, inclusiv prin mijloace electronice, cu privire la producerea evenimentului asigurat PAD;
2. asigurat PAD - titulară a dreptului de proprietate asupra locuinţei ce face obiectul contractului PAD;
3. baza de date PAD - baza de date a locuinţelor asigurate PAD la nivel naţional dezvoltată şi administrată de către PAID care conţine date referitoare la existenţa unui contract PAD;
4. daună - prejudiciu material provocat locuinţei în urma producerii unui eveniment asigurat;
5. despăgubire - suma cuvenită asiguratului PAD pe care PAID o datorează acestuia pentru daunele provocate în cazul unui eveniment asigurat;
6. emitere electronică - modalitate de emitere a contractului PAD simultan cu înregistrarea şi stocarea instantanee în sistemul informatic al PAID a datelor cuprinse în contractul PAD;
7. eveniment asigurat - dezastrul natural care se manifestă în perioada de valabilitate a contractului PAD şi obligă PAID la plata unei despăgubiri;
8. legat structural - în cazul anexelor, dependinţelor, dotărilor şi utilităţilor, se înţelege a fi legate structural dacă acestea sunt legate de construcţia cu destinaţia de locuinţă cel puţin prin intermediul unui element de construcţie ce face parte din structura de rezistenţă a acesteia;
9. sistem de specialitate - aplicaţie informatică care se bazează pe un ansamblu de date, metode şi algoritmi de calcul care este utilizată ca suport în stabilirea costurilor de construire sau reparaţie a locuinţei;
10. unităţi de specialitate - unităţi care desfăşoară activitate economică conform legii şi care sunt legal autorizate, cu obiect de activitate:
a) comercializarea de materiale de construcţii şi/sau instalaţii;
b) executarea de lucrări de construcţii şi/sau instalaţii;
c) evaluarea proprietăţilor imobiliare.
(2) În sensul prezentei norme, dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii au înţelesurile prevăzute în Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 114/1996.
CAP. II
Contractul PAD
ART. 3
Prevederi privind locuinţele
În situaţia în care o locuinţă este compusă din mai multe corpuri de clădire, construite din materiale diferite, tipul locuinţei se stabileşte în funcţie de materialele din care au fost executate structura de rezistenţă şi pereţii exteriori pentru partea de construcţie care are cea mai mare suprafaţă construită.
ART. 4
Prevederi generale privind contractul PAD
(1) La încheierea contractului PAD, tipul de locuinţă, prevăzut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 260/2008, se stabileşte în baza declaraţiei contractantului/asiguratului PAD.
(2) Proprietarii de locuinţe menţin un contract PAD valabil pe toată durata de valabilitate a contractelor de asigurare facultativă.
(3) În cazul condominiilor se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte.
(4) Forma şi conţinutul contractului PAD sunt stabilite de către PAID şi sunt publicate pe site-ul propriu.
(5) Dacă informaţiile înscrise în contractul PAD au suferit modificări în timpul valabilităţii asigurării, asiguratul PAD notifică, în termen de 30 de zile calendaristice de la data apariţiei modificărilor, asigurătorul care a eliberat PAD/PAID cu privire la modificările intervenite.
(6) Contractul PAD se emite electronic, iar distribuitorii, conform opţiunii contractantului, îl pun la dispoziţia acestuia fie în format fizic, fie prin mijloace electronice.
(7) Emiterea contractului PAD se realizează ulterior plăţii primei obligatorii de către asiguratul/contractantul PAD prin intermediul distribuitorului.
(8) PAID poate efectua o inspecţie de risc a locuinţei care face obiectul asigurării obligatorii, atât înainte de emiterea contractului PAD, cât şi ulterior în perioada contractuală.
(9) PAID poate condiţiona emiterea contractelor PAD pentru locuinţele aflate în aria de manifestare a riscurilor acoperite prin contractul PAD de efectuarea unei inspecţii de risc înaintea începerii valabilităţii contractului.
(10) Refuzul nejustificat al asiguratului de a acorda acces în vederea efectuării inspecţiei de risc menţionată la alin. (8) dă dreptul PAID de a refuza documentat, integral sau parţial, acordarea despăgubirilor în cazul producerii unui risc asigurat.
(11) Răspunderea PAID încetează la ora 24.00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în contractul PAD sau anterior acestei date în momentul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă ori bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în contractul PAD.
(12) Contractele PAD multianuale pot înceta şi în cazul nerespectării prevederilor referitoare la plata primei de asigurare, caz în care contractul multianual produce efecte până în ultima zi de valabilitate a anului contractual pentru care s-a plătit integral prima.
(13) În situaţia în care contractul PAD anual încetează, suma corespunzătoare valorii primei obligatorii nu se restituie.
ART. 5
Riscuri acoperite
(1) Încadrarea unui eveniment în categoria celor asigurate se face pe baza informărilor emise de instituţiile abilitate să constate, potrivit legii, starea de dezastru natural, respectiv autorităţile naţionale de seismologie, geologie, meteorologie şi/sau hidrologie, după caz, sau pe baza oricăror altor dovezi relevante.
(2) PAID acordă despăgubiri în temeiul contractului PAD pentru:
a) daunele directe provocate construcţiilor cu destinaţia de locuinţă;
b) daunele directe produse anexelor, dependinţelor, dotărilor şi utilităţilor care sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa;
c) daunele indirecte provocate bunurilor prevăzute la lit. a) şi/sau b), cum ar fi, fără a se limita la, incendiu, explozie sau alte evenimente, ca urmare a producerii unui risc asigurat.
(3) Despăgubirile prevăzute la alin. (2) se acordă pentru daunele provocate de:
a) acţiunea mişcării seismice asupra locuinţei;
b) alunecări de teren;
c) precipitaţii atmosferice, topirea bruscă a zăpezii sau revărsări de cursuri de ape, care au ca efect producerea de inundaţii;
d) pătrunderea şi infiltrarea apei, în cazul acoperirii pe scurtă durată a terenului cu un strat de apă, provenit din:
(i) revărsarea unui curs de apă, a unui lac sau a mării ori din formarea sau revărsarea torentelor, şuvoaielor sau puhoaielor, din orice cauză, inclusiv ruperea digurilor;
(ii) acumularea apelor provenite din precipitaţii atmosferice abundente sau topirea zăpezii, în zone joase, lipsite de posibilităţi de scurgere sau cu posibilităţi reduse de evacuare a apelor;
e) apele provenite din cauzele prevăzute la lit. c) şi/sau d) şi care determină ieşirea apelor subterane la suprafaţa terenului, chiar dacă stratul de apă care acoperă terenul atinge în exterior numai parţial construcţia cu destinaţia de locuinţă, pătrunde şi se infiltrează prin pereţi sau prin pardoseală şi din exteriorul acesteia;
f) acţiunea cutremurelor de pământ ori a inundaţiilor asupra construcţiei, care provoacă alunecări ale terenului care susţine construcţia.
ART. 6
Excluderi
(1) Contractul PAD nu acoperă daunele provocate:
a) de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare prin umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă;
b) în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
c) de tasarea/lăsarea terenului de fundaţie fie din cauza greutăţii construcţiei, fie din alte cauze;
d) de formarea de crăpături în solul de sub fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, din cauza variaţiei de volum, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ sau de prezenţa/lipsa apei în sol;
e) terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
f) la anexele ce nu folosesc în mod direct scopului locativ al locuinţei, precum, fără a se limita la, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri, pătule, depozite;
g) la instalaţiile şi amenajările speciale, precum, fără a se limita la, piscine, saune, rampe auto;
h) la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă, bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.;
i) locuinţelor construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului PAD;
j) clădirilor prăbuşite ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
k) asiguratului PAD ca urmare a necesităţii acoperirii cheltuielilor de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit;
l) prin agravarea intenţionată a efectelor unui eveniment asigurat;
m) clădirilor construite ulterior emiterii unei interdicţii de construire pentru zona în care acestea au fost construite;
n) clădirilor reconstruite/înlocuite ulterior emiterii unei interdicţii de reconstruire pentru zona în care acestea au fost reconstruite;
o) pentru pagubele produse sau favorizate de construirea, lărgirea ori modificarea locuinţelor fără autorizaţie emisă în condiţiile legii sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, prin care se afectează structura de rezistenţă a locuinţelor.
(2) PAID poate respinge documentat solicitarea de plată a unei despăgubiri atunci când:
a) asiguratul PAD nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale ce decurg din contractul PAD sau a contribuit din culpă la producerea sau agravarea daunelor produse locuinţelor;
b) în declaraţiile asiguratului/contractantului PAD sau ale reprezentanţilor acestuia se constată că au fost furnizate informaţii false şi/sau incorecte, exagerări sau omisiuni care conduc la inducerea în eroare a PAID ori a asigurătorului care a eliberat PAD;
c) nu sunt prezentate dovezi suficiente cu privire la susţinerea unei cereri de despăgubire;
d) daunele pentru care se solicită plata unei despăgubiri au fost produse de riscuri care nu sunt acoperite prin contractul PAD sau au fost produse la un moment anterior, care nu este cuprins în perioada de valabilitate a contractului;
e) dacă asiguratul:
(i) nu întreţine locuinţa pentru care are încheiat un contract PAD în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale în materie şi cu recomandările autorităţilor, constructorului sau, după caz, producătorului, în scopul prevenirii producerii ori apariţiei oricărui eveniment asigurat;
(ii) nu răspunde în scris sau nu se conformează solicitărilor/recomandărilor PAID, transmise direct sau prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD ori al altui distribuitor, cu privire la împrejurările referitoare la risc pe care le cunoaşte sau la măsurile de prevenire a daunelor.
CAP. III
Instrumentarea daunelor
ART. 7
Avizarea şi constatarea daunelor
(1) PAID şi asigurătorul care a eliberat PAD publică pe site-ul propriu informaţiile cu privire la modalitatea de avizare, constatare şi evaluare a daunelor produse acoperite printr-un contract PAD.
(2) În cazul producerii oricărui eveniment asigurat printr-un contract PAD, asiguratul:
a) înştiinţează de îndată producerea evenimentului asigurat, după caz, la unităţile de pompieri, poliţie, primăria localităţii sau la alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii acestuia, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii sau apariţiei evenimentului, la daunele provocate, precum şi, dacă este cazul, la precizarea vinovaţilor de eventuala mărire a pagubei;
b) înştiinţează în scris PAID ori asigurătorul care a eliberat PAD, cât mai curând posibil de la momentul în care s-a produs riscul asigurat, cu privire la cauzele şi împrejurările evenimentului;
c) pune la dispoziţia PAID sau facilitează accesul PAID la actele încheiate de organele abilitate, documentele şi evidenţele necesare, precum şi orice alte detalii, probe şi dovezi de care dispune, referitoare la cauzele şi împrejurările evenimentului, cuantumul daunelor suferite, atunci când acestea sunt relevante în stabilirea dreptului la despăgubire şi a despăgubirii cuvenite asiguratului;
d) face dovada dreptului de proprietate/administrare asupra locuinţei.
(3) Pentru acoperirea prejudiciilor suferite în urma producerii unui risc asigurat, asiguratul avizează dauna într-un termen de 60 de zile de la producerea evenimentului:
a) la asigurătorul care a eliberat PAD, în situaţia în care contractul PAD nu a fost eliberat direct de către PAID sau prin intermediarii cu care acesta colaborează;
b) la PAID, în cazul în care contractul PAD a fost eliberat direct de PAID sau prin intermediarii cu care acesta colaborează.
(4) Asiguratul poate aviza dauna într-un termen mai mare decât cel prevăzut la alin. (3) atunci când face dovada imposibilităţii respectării acestuia.
(5) La avizarea daunelor în legătură cu producerea unui eveniment asigurat prin contractul PAD, asigurătorul/PAID deschide dosarul de daună procedând la:
a) efectuarea constatării prejudiciilor şi evaluarea iniţială a daunelor;
b) informarea în scris a părţii prejudiciate cu privire la documentele care trebuie depuse pentru soluţionarea pretenţiilor de despăgubire;
c) soluţionarea cererii în termenul legal.
(6) Constatarea daunelor ca urmare a avizării producerii unui risc asigurat se efectuează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la:
a) data primirii avizării; sau
b) din momentul în care accesul direct în zona calamitată este posibil şi/sau permis.
(7) Constatarea daunelor se poate efectua şi într-un termen mai mare decât cel prevăzut la alin. (6) cu acordul părţilor.
(8) Raportul de constatare a pagubelor conţine cel puţin următoarele informaţii:
a) numărul dosarului de daună deschis;
b) datele de identificare ale părţilor care participă la constatare;
c) data şi locul producerii evenimentului;
d) data avizării evenimentului;
e) datele de identificare ale locuinţei;
f) elementele constatate ca avariate în acelaşi eveniment;
g) soluţiile tehnice propuse;
h) lista documentelor necesar a fi depuse de către asigurat pentru finalizarea dosarului de daună şi efectuarea plăţii;
i) rubrica menţiuni şi observaţii;
j) datele de contact ale părţilor care participă la constatare;
k) descrierea cauzelor şi împrejurărilor producerii daunelor.
(9) Raportul de constatare a pagubelor poate fi semnat, inclusiv prin mijloace electronice, de către asiguratul PAD şi asigurător/PAID, inclusiv, dacă este cazul, de către entităţile desemnate să instrumenteze dosarul de daună.
(10) Eventualele observaţii/obiecţii ale părţilor cu privire la pagubele constatate se menţionează în raportul de constatare sau într-o anexă a acestuia.
(11) Dacă ulterior încheierii raportului de constatare sunt sesizate şi alte pagube produse ca urmare a riscului asigurat, ce nu au putut fi constatate iniţial, acestea fac obiectul unui raport suplimentar de constatare a pagubelor.
(12) Reprezentantul asigurătorului/PAID care a efectuat constatarea daunelor produse ca urmare a unui risc asigurat pune la dispoziţia asiguratului un exemplar al raportului de constatare a daunelor, la momentul efectuării constatării sau la un moment ulterior, stabilit de comun acord.
(13) Asigurătorul/PAID păstrează evidenţa documentelor depuse la dosarul de daună atât la momentul avizării daunei, cât şi ulterior acesteia.
ART. 8
Cererea de despăgubire
(1) În cazul producerii unui risc asigurat prin contractul PAD, la momentul avizării sau ulterior acesteia, asiguraţii PAD pot depune o cerere de despăgubire la asigurătorul care a eliberat PAD/PAID; cererea se transmite în scris la sediul asigurătorului/PAID sau prin mijloacele de comunicare puse la dispoziţie de către acesta.
(2) În vederea regularizării unei daune, dosarul de daună conţine cererea de despăgubire şi documente din care să reiasă cel puţin următoarele:
a) producerea unui eveniment asigurat;
b) dovada stabilirii dreptului la despăgubire;
c) constatarea şi evaluarea daunelor produse;
d) legătura de cauzalitate între producerea evenimentului asigurat şi daunele produse.
ART. 9
Soluţionarea cererii de despăgubire
(1) În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea ultimului document necesar stabilirii dreptului la despăgubire şi evaluării daunei, asigurătorul/PAID:
a) fie răspunde cererii de despăgubire, achitând despăgubirea solicitată, în cazul în care se dovedeşte producerea riscurilor acoperite prin asigurarea PAD, iar prejudiciul a fost cuantificat la nivelul sumei solicitate;
b) fie formulează în scris o ofertă de despăgubire justificată în cazul în care se dovedeşte producerea riscurilor acoperite prin asigurarea PAD, iar prejudiciul a fost cuantificat la un nivel mai mic decât cel solicitat.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), asiguratul comunică în scris asigurătorului/PAID, în termen de 10 zile, dacă acceptă sau nu oferta propusă.
(3) La solicitarea de plată anticipată a despăgubirii, înaintea efectuării reparaţiilor, asigurătorul/PAID calculează şi înaintează o ofertă de despăgubire justificată şi documentată, în condiţiile şi termenul prevăzute la alin. (1).
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 10 alin. (2), solicitarea de plată anticipată a despăgubirii cuvenite nu exonerează asigurătorul/PAID de la obligaţia de reanalizare şi plată a unor despăgubiri suplimentare atunci când acestea sunt solicitate în mod justificat şi documentat.
(5) Asigurătorul/PAID răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (4) în termen de 15 zile lucrătoare, după cum urmează:
a) efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată;
b) notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.
(6) Orice expertiză considerată necesară soluţionării cererii de despăgubire se efectuează cu acordul explicit al PAID, costurile generate de aceasta urmând a fi acoperite conform înţelegerii dintre părţile care au solicitat efectuarea expertizei.
(7) Dreptul la despăgubire se stabileşte pe baza actelor emise de instituţiile abilitate să constate, potrivit legii, starea de dezastru natural prin care să declare şi să delimiteze zonele calamitate pentru orice eveniment cuprins în riscurile asigurate sau pe baza oricăror altor dovezi relevante.
(8) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau distrugerii locuinţelor asigurate, se au în vedere pretenţiile formulate de către asiguraţii PAD, despăgubirea stabilită de către asigurător/PAID şi eventualele obiecţii formulate de asiguraţii PAD, fără a se depăşi limitele de despăgubire stabilite prin PAD.
(9) La stabilirea sumelor cuvenite cu titlu de despăgubire coproprietarilor unei locuinţe se are în vedere cota de proprietate deţinută de fiecare dintre aceştia.
(10) În situaţia în care o unitate locativă este înregistrată fiscal cu regim mixt, respectiv rezidenţial şi nerezidenţial, PAID va despăgubi doar daunele produse părţii din clădire destinate locuirii.
(11) Despăgubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD, conform art. 21 din Legea nr. 260/2008, nu pot depăşi valoarea sumei asigurate obligatoriu, cuantumul pagubei şi nici valoarea de reconstrucţie a acesteia.
(12) Cuantumul pagubei la avarierea unei locuinţe reprezintă costul reparaţiilor ori costul de înlocuire a elementelor care nu se mai pot repara, inclusiv cheltuielile pentru manoperă, materiale necesare şi transportul acestora, stabilite la preţurile de pe piaţa locală sau prin utilizarea sistemelor de specialitate.
(13) Calcularea despăgubirilor se realizează prin aplicarea preţurilor unitare pe articole de deviz pentru lucrări de reparaţii la construcţii şi instalaţiile aferente; metodologia şi dispoziţiile legale în vigoare care se aplică la întocmirea devizelor în vederea stabilirii costului reparaţiilor sunt cele valabile la data producerii evenimentului asigurat.
(14) În cazul în care asiguraţii PAD prezintă documentaţii tehnice, respectiv devize de reparaţii sau alte evaluări, acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despăgubirii, după verificarea prealabilă făcută de entitatea care instrumentează dosarul de daună.
(15) În cazul în care PAD s-a încheiat pentru o locuinţă de tip A, deşi aceasta este construită din materialele corespunzătoare unei locuinţe de tip B, despăgubirea achitată de către PAID se limitează la suma asigurată corespunzătoare locuinţelor de tip B, iar diferenţa de primă se restituie asiguratului PAD.
(16) În cazul în care PAD s-a încheiat pentru o locuinţă de tip B, deşi aceasta este construită din materialele corespunzătoare unei locuinţe de tip A, despăgubirea achitată de către PAID se limitează la suma asigurată prevăzută de contractul PAD.
ART. 10
Plata despăgubirilor
(1) PAID plăteşte asiguratului PAD contravaloarea costurilor de reparaţie/înlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, în limita sumei totale asigurate prin PAD.
(2) După acceptarea despăgubirii ofertate de către asigurător/PAID, asiguratul PAD precizează modalitatea de plată fie în numerar, fie prin virament în contul bancar al asiguratului sau al unităţii de specialitate care a efectuat sau urmează să efectueze reparaţia/reconstrucţia şi semnează declaraţia din care să rezulte faptul că prin încasarea despăgubirii cuvenite nu mai are alte pretenţii în legătură cu paguba respectivă.
(3) Despăgubirea cuvenită asiguratului ca urmare a producerii unui risc asigurat se achită de către PAID în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data la care asiguratul a acceptat oferta de despăgubire sau de la data la care acesta a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care PAID este obligat să o plătească.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în lipsa acceptării ofertei de despăgubire de către persoana prejudiciată, PAID achită despăgubirea ofertată persoanei prejudiciate în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înaintării ofertei; în acest caz, prevederile art. 9 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.
(5) În cazul existenţei mai multor contracte PAD încheiate pentru aceeaşi locuinţă şi valabile la data producerii evenimentului asigurat, în limita sumei asigurate prin PAD, titularul dreptului la despăgubire nu poate încasa o sumă mai mare decât prejudiciul efectiv suferit, consecinţă directă a riscului acoperit; în această situaţie, va fi valabilă cea dintâi PAD încheiată, celelalte PAD anulându-se, cu restituirea primelor de asigurare de către PAID.
(6) În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului se plăteşte de către PAID înainte ca acesta să se fi soluţionat prin negociere directă sau de către instanţa judecătorească.
(7) În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, PAID acordă despăgubiri în baza hotărârii judecătoreşti executorii.
(8) Suma asigurată obligatoriu se reduce cu cuantumul fiecărei despăgubiri plătite, iar după fiecare daună, aceasta se reîntregeşte automat de la data evenimentului asigurat prin plata unei prime de asigurare suplimentare care se reţine din despăgubirea datorată; prima suplimentară se calculează proporţional cu despăgubirea achitată şi perioada rămasă de asigurare/perioada rămasă până la următoarea aniversare.
(9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în situaţia în care, în urma avariilor, clădirea nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 114/1996 pentru a fi încadrată ca locuinţă.
ART. 11
Prevederi finale privind acordarea despăgubirilor
(1) PAID recunoaşte şi îşi asumă responsabilitatea pentru constatările tehnice efectuate de către reprezentanţii asigurătorului care a eliberat PAD/entitatea desemnată de către PAID să instrumenteze dosarul de daună.
(2) Pe parcursul instrumentării dosarului de daună deschis în baza unui contract PAD, PAID poate verifica modul în care acesta este instrumentat de către asigurătorul care a eliberat PAD sau de către entitatea desemnată de către PAID.
(3) PAID şi asigurătorii care eliberează contracte PAD stabilesc prin procedură proprie schimbul de documente, date şi informaţii în vederea lichidării daunelor şi plăţii despăgubirilor cuvenite în baza contractului PAD.
CAP. IV
Desfăşurarea activităţii
ART. 12
PAID
(1) Pentru desfăşurarea activităţii PAID respectă în permanenţă următoarele condiţii:
a) deţine autorizaţie pentru subscrierea riscurilor de încadrare în clasa A8 prevăzută în anexa nr. 1 secţiunea A din Legea nr. 237/2015;
b) dispune de o structură adecvată atât pentru activitatea de contractare a asigurării PAD, cât şi pentru cea de instrumentare a daunelor;
c) dispune de dotare cu tehnică de calcul şi software adecvată şi de personal care să permită cel puţin:
(i) contractarea asigurării PAD;
(ii) ţinerea unor evidenţe cronologice detaliate privind încheierea, derularea şi încetarea asigurării PAD;
(iii) gestionarea dosarelor de daună;
(iv) schimbul datelor şi informaţiilor prevăzute la pct. (i)-(iii) cu autorităţile publice şi alţi asigurători.
(2) În cazul în care contractul de asigurare PAD a fost eliberat prin intermediari, constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se realizează de către PAID.
(3) PAID poate externaliza activităţi sau funcţii ce sunt în legătură cu instrumentarea dosarelor de daună, cu respectarea prevederilor art. 33 din Legea nr. 237/2015 şi a prevederilor legale incidente.
(4) Costurile aferente externalizării instrumentării dosarelor de daună deschise în baza unui contract PAD sunt stabilite de către părţi în baza contractului de prestări servicii încheiat între PAID şi asigurătorul/entitatea care efectuează o astfel de activitate în numele PAID.
(5) Modalitatea de preluare a instrumentării dosarelor de daună şi modalitatea de desemnare a entităţii/entităţilor care pot prelua această activitate se realizează prin politicile şi procedurile PAID.
(6) PAID preia cheltuielile aferente instrumentării dosarelor de daună deschise în baza unui contract PAD, cu excepţia situaţiei în care asigurătorul care a eliberat PAD sau entitatea desemnată conform alin. (5) regularizează dauna şi în baza acoperirii unui contract de asigurare facultativ, caz în care cheltuielile comune aferente instrumentării acestuia sunt împărţite conform înţelegerii prealabile dintre aceştia.
(7) Rezerva strategică de catastrofă se constituie prin aplicarea lunară a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente acestor contracte, şi se menţine până când fondul de rezervă atinge cel puţin 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele de asigurare care acoperă riscurile de catastrofe naturale; PAID stabileşte prin proceduri proprii mecanismul de eliberare de sume din rezerva acumulată, în funcţie de daunele înregistrate în exerciţiul financiar de referinţă.
(8) În vederea acoperirii dezastrelor naturale, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008, PAID transmite documentat A.S.F., anual până la 30 septembrie, următoarele:
a) calculul expunerii sau acumulării maxime pe clasa de asigurare practicată;
b) modul de estimare a daunei maxime posibile;
c) programul de reasigurare privind astfel de riscuri, din care să rezulte capacitatea PAID de a le subscrie, respectiv reţinerea netă;
d) evaluarea adecvării primei obligatorii şi nivelul considerat suficient pentru îndeplinirea obligaţiilor sale legale, precum şi necesitatea modificării sumei asigurate.
(9) Informaţiile prevăzute la alin. (8) se pot transmite şi cu o frecvenţă mai mare, la solicitarea A.S.F. sau atunci când PAID consideră necesar.
(10) În cazul prevăzut la alin. (8) lit. d), PAID documentează propunerea de modificare a primei obligatorii.
(11) PAID pune la dispoziţia altor asigurători accesul la baza de date PAD în vederea efectuării verificării prevăzute la art. 13 alin. (9).
(12) PAID poate solicita documentat A.S.F. modificarea sumei asigurate obligatoriu şi/sau a primei obligatorii inclusiv atunci când:
a) rata inflaţiei comunicată de Banca Naţională a României depăşeşte valoarea anuală de 5% sau o valoare cumulată de 10% de la ultima modificare de primă;
b) costurile de reparaţie a locuinţelor la nivel de piaţă se modifică semnificativ;
c) există alte condiţii în care este afectată semnificativ desfăşurarea activităţii PAID.
(13) În desfăşurarea activităţii, PAID se asigură de respectarea prevederilor legale astfel cum acestea sunt definite la art. 1 alin. (2) pct. 37 din Legea nr. 237/2015 şi la art. 3 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 236/2018.
(14) PAID poate transmite informări către asiguraţii sau contractanţii PAD cu privire la expirarea şi, după caz, obligativitatea încheierii unui nou contract PAD, inclusiv în afara perioadei de valabilitate a acestuia.
ART. 13
Asigurători şi alţi distribuitori
(1) Asigurătorii transmit către baza de date PAD, utilizând un mediu de comunicare electronică, informaţiile cu privire la daunele avizate produse pe parcursul derulării contractului PAD.
(2) Pentru activitatea de constatare şi evaluare a daunelor, asigurătorii dispun de personal specializat propriu sau mandatat, care acţionează în numele acestora.
(3) Distribuitorul prin care contractul PAD este încheiat poate informa asiguratul PAD cu privire la data de încetare a contractului PAD.
(4) Distribuitorii îşi asumă răspunderea pentru toate contractele PAD emise, inclusiv pentru toate erorile şi omisiunile apărute la emiterea acestora.
(5) Marja de solvabilitate disponibilă nu va fi diminuată cu valoarea participaţiilor deţinute la PAID pentru acţionari care sunt societăţi supravegheate conform regimului naţional prevăzut de partea a II-a a Legii nr. 237/2015.
(6) Pentru riscurile care fac obiectul contractului PAD, asigurătorii pot încheia asigurări facultative numai pentru sume asigurate care excedează sumei asigurate din contractul PAD.
(7) Asigurătorii pot încheia contracte de asigurare în coasigurare cu PAID, condiţia prevăzută la art. 3 alin. (9) din Legea nr. 260/2008 considerându-se îndeplinită la momentul emiterii contractului.
(8) În cazul contractelor de asigurare în care PAID are calitatea de coasigurător, costurile aferente activităţii de constatare şi evaluare a prejudiciilor sunt suportate de către coasigurători, iar stabilirea cuantumului aferent obligaţiei fiecărei părţi se realizează conform înţelegerii prealabile a acestora.
(9) Asigurătorii verifică încheierea contractului PAD prin interogarea bazei de date a PAID.
(10) În situaţia în care asigurătorul nu poate verifica încheierea PAD conform alin. (9), aceasta poate solicita asiguratului o dovadă a încheierii PAD sau o declaraţie pe propria răspundere a acestuia din care să reiasă că acesta deţine un contract PAD.
(11) După încheierea contractului PAD, asigurătorii şi intermediarii transferă în contul PAID suma încasată cu titlu de primă de asigurare, din care reţin în contul acestora suma cuvenită din activitatea de asigurare agreată cu PAID, în baza contractelor/convenţiilor încheiate.
ART. 14
Colaborarea în caz de dezastru natural
(1) Asigurătorii, inclusiv PAID, încheie o convenţie de colaborare în baza căreia sunt gestionate contractele de asigurare a locuinţelor în cazul unui dezastru natural extins la nivelul teritoriului României.
(2) Convenţia prevăzută la alin. (1) se încheie până la data de 30 iunie 2024 şi conţine cel puţin următoarele:
a) aspecte privind activarea centrului de coordonare prevăzut la art. 24 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 260/2008;
b) stabilirea unui termen rezonabil de la momentul producerii dezastrului natural la nivelul României de la care se activează prevederile convenţiei;
c) modalitatea de colaborare în activitatea de instrumentare a daunelor, în special în ceea ce priveşte gestionarea personalului implicat în:
(i) activitatea de constatare a daunelor;
(ii) activitatea de lichidare a daunelor;
d) obligaţiile părţilor semnatare, în special privind respectarea procedurilor şi fluxurilor adoptate în comun;
e) fluxurile de informaţii şi cele financiare;
f) dezvoltarea şi administrarea unei baze de date comune de către PAID, ce conţine informaţii privind asigurările de locuinţe din România, precum şi modalitatea de accesare şi utilizare a acesteia, cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia datelor cu caracter personal;
g) constituirea unui sistem naţional centralizat de avizare a daunelor;
h) modalitatea de colaborare cu instituţiile competente în constatarea situaţiei de dezastru natural şi/sau care intervin ori sunt implicate în acest caz;
i) termenele de constatare şi instrumentare a daunelor care pot fi altele decât cele prevăzute de prezenta normă.
(3) În desfăşurarea activităţii, în cazul unui dezastru natural la nivelul României, părţile semnatare ale convenţiei respectă prevederile acesteia.
ART. 15
Prevederi finale
(1) Dreptul asiguraţilor la despăgubiri, ce izvorăsc din asigurarea încheiată potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008, se stinge în termen de 2 ani de la producerea riscului asigurat.
(2) În aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 260/2008, proprietarul locuinţei, la înscrierea în cartea funciară, prezintă un contract PAD valabil ori de câte ori are loc modificarea titularului dreptului de proprietate ca urmare a transmiterii pe cale convenţională ori succesorală a dreptului de proprietate asupra locuinţei.
(3) În cazul locuinţelor noi, în vederea respectării prevederilor art. 10 din Legea nr. 260/2008, distribuitorii pot emite contracte PAD înaintea înregistrării locuinţei în evidenţele organelor fiscale.
(4) Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancţionează conform prevederilor art. 29 din Legea nr. 260/2008, ale art. 163 din Legea nr. 237/2015 şi/sau ale art. 28 din Legea nr. 236/2018, după caz.
ART. 16
Intrarea în vigoare şi abrogări
(1) Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă următoarele acte normative:
a) Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 23/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea asigurătorilor pentru încheierea asigurării obligatorii a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2009, cu modificările ulterioare;
b) Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 7/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind constatarea, evaluarea şi lichidarea daunelor la asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 2 iunie 2009;
c) Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 6/87/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 6 mai 2011;
d) Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 6/2013 privind Poolul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 20 august 2013;
e) Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 7/2013 privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 20 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,
Nicu Marcu
Bucureşti, 28 noiembrie 2023.
Nr. 38.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
