Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ

EMITENT: Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a VIII-a Contencios Administrativ, Fiscal
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 954 din 24 septembrie 2024

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.421/2/2022
Curtea constituită din:


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Preşedinte      │- judecător X        │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Grefier         │- X                  │
└────────────────┴─────────────────────┘

    Pe rol se află acţiunea în contencios administrativ având ca obiect „anulare acte administrative cu caracter normativ“, formulată de reclamanţii X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X, X în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
    La apelul nominal făcut în şedinţă publică, în ordinea listei, se prezintă: pentru reclamanţi avocat Irina Sorescu, cu împuternicire avocaţială seria B5699597/2022 la fila 131 volum I dosar; pentru pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consilier juridic X, cu delegaţie DGJC 4.838/20.10.2022 la fila 1, volum III dosar; celelalte părţi fiind lipsă.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    Grefierul de şedinţă referă asupra cauzei, învederând următoarele: - termen la fond acordat la solicitarea părţii pârâte CNAS, potrivit art. 13 şi 14 din Codul de procedură civilă, pentru a lua cunoştinţă de documentaţia transmisă la dosar de către Ministerul Sănătăţii, într-un singur exemplar.
    Reprezentantul convenţional al părţii pârâte CNAS depune la dosar un set de înscrisuri, arătând că a asigurat o comunicare a acestora către apărătorul reclamanţilor.
    Curtea solicită punct de vedere asupra chestiunii competenţei de judecată.
    Reprezentanţii părţilor prezente opinează că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de judecare a cauzei de faţă.
    Curtea, potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, îşi reţine competenţa de judecată în cauză, faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, dat fiind rangul de autorităţi publice centrale al părţilor pârâte, precum şi existenţa unui litisconsorţiu procesual activ în cazul reclamanţilor, cu menţiunea că majoritatea acestora îşi are domiciliul în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.
    În aceste condiţii, Curtea acordă cuvântul pe probe.
    Avocatul reclamanţilor propune înspre administrare proba cu înscrisuri, atât cele depuse la dosar, cât şi cele pe care le prezintă în şedinţa de astăzi. Depune spre ataşare la dosar o încheiere prin care s-a constatat de către Tribunalul Bucureşti că medicii-părţi în cauza de faţă justifică un interes în formularea cererii de intervenţie depuse în dosarul având ca obiect anularea raportului de sancţionare.
    Reprezentantul convenţional al pârâtei CNAS solicită administrarea probei cu înscrisuri, inclusiv cele depuse în şedinţa de astăzi (avizul favorabil al Consiliului Legislativ în legătură cu Hotărârea Guvernului nr. 140/2018; adresa emisă de CNAS prin care comunică cum au fost implementate recomandările Consiliului Legislativ cu privire la respectiva hotărâre de Guvern; adresa emisă de către direcţia de specialitate din cadrul CNAS cu referire la înscrisurile depuse în data de 29.11.2022 de către Ministerul Sănătăţii în legătură cu elaborarea protocoalelor terapeutice ale medicamentelor vizate de litigiul de faţă).
    La interpelarea Curţii, avocatul reclamanţilor arată că nu se opune încuviinţării probelor propuse de celelalte părţi pârâte.
    Curtea, faţă de dispoziţiile art. 255, art. 258 şi art. 254 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă, încuviinţează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă şi de natură a duce la soluţionarea cererii de chemare în judecată, respectiv a aspectelor invocate în apărare de către părţile pârâte, constatând cu privire la înscrisurile depuse în şedinţa de astăzi că administrarea acestora nu determină o amânare a judecăţii.
    În continuare, fiind invocate în cauză o serie de excepţii, Curtea acordă cuvântul în dezbatere asupra acestora.
    – excepţia de netimbrare invocată de Guvernul României
    Apărătorul reclamanţilor solicită respingerea excepţiei îndeosebi faţă de considerentele încheierii de admitere a cererii de reexaminare a modalităţii de stabilire a timbrajului prin care s-a reţinut că taxa judiciară de timbru se datorează în solidar - obligaţie complinită în cauză.
    Curtea, în ce priveşte excepţia de netimbrare, invocată de pârâtul Guvernul României, o respinge, dată fiind şi admiterea cererii de reexaminare prin încheierea din 18.04.2022, reclamanţii achitând o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, potrivit înscrisului aflat la fila 139, volum I dosar, respectiv câte 50 lei în raport cu fiecare act administrativ unilateral contestat în cauză, în condiţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

    – excepţia de rămânere fără obiect a primelor două capete de cerere privind Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 şi Ordinul nr. 397/836 din 2018, invocată de pârâtul Ministerul Sănătăţii
    Avocatul reclamanţilor formulează concluzii de respingere a excepţiei în discuţie, apreciind că nu prezintă relevanţă argumentul esenţial invocat de pârât, anume că actele administrative atacate nu mai sunt în vigoare, în contextul în care cererea de chemare în judecată vizează efectele produse de respectivele acte în perioada de aplicabilitate. De altfel, susţine avocatul că ţine de specificul actelor administrative litigioase aplicabilitatea limitată în timp, acestea având ca scop aprobarea Acordului-cadru pentru o perioadă determinată de 1 an sau 2 ani.
    Reprezentantul convenţional al pârâtei CNAS solicită admiterea excepţiei.
    Curtea, deliberând asupra excepţiei rămânerii fără obiect invocate în cauză de către pârâtul Ministerul Sănătăţii cu referire la primele două capete de cerere privind Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 şi Ordinul comun al preşedintelui CNAS şi al ministrului sănătăţii nr. 397/836 din 2018, o respinge ca neîntemeiată, dat fiind că abrogarea celor două acte administrative atacate nu determină rămânerea fără obiect a cererii de chemare în judecată, abrogarea amintită având efect ex nunc (pentru viitor) şi nu se raportează la efectele ex tunc (pentru trecut) produse de actele normative litigioase.

    – excepţiile de lipsă calitate procesuală activă şi lipsă interes invocate de pârâtul CNAS
    Reprezentantul pârâtei CNAS susţine că reclamanţii nu au calitate procesuală activă în proces, nefiind făcută dovada faptului că au din partea furnizorilor de servicii medicale din cadrul sistemului public de asigurări de sănătate sau organismelor profesionale reprezentative din domeniul medical mandat special care să vizeze anularea unor dispoziţii în legătură cu drepturile şi obligaţiile pentru cei care au încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate în baza Legii nr. 95/2007, a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 şi a Ordinului nr. 397/836 din 2018. În plus, reclamanţii nu au încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, ci cu OPSNAJ, astfel încât nu pot invoca o vătămare. Solicită admiterea excepţiei. În ce priveşte chestiunea interesului arată că, raportat la art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi dispoziţiile Legii nr. 554/2004, reclamanţii nu pot fi consideraţi persoane vătămate întrucât nu invocă drepturi subiective şi/sau interese legitime proprii. De altfel, în acţiune (pagina 13) recunosc reclamanţii că interesul nu este conturat ca fiind născut şi actual, ci condiţionat de o acţiune în regres a spitalului. Or, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenţiile formulate. Mai mult, în speţă, a fost sancţionat furnizorul de servicii medicale, iar nu medicii - părţi reclamante în procesul de faţă. Faţă de cele arătate, apreciază că interes în formularea unei acţiuni ar fi avut unitatea spitalicească. Concluzionează aşadar că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei.
    Apărătorul reclamanţilor formulează concluzii de respingere a excepţiilor. Solicită în acest sens a se avea în vedere că actele normative în discuţie vizează modul în care medicii exercită actul medical şi eliberează prescripţiile medicale, întrucât aceste acte reglementează obligaţii legale, eventuale sancţiuni şi/sau efecte pecuniare în sarcina medicilor. Din corespondenţa dintre medici şi unitatea spitalicească şi din tabelul în care figurează suma de plată/medic rezultă că există interes, acesta fiind direct. De altfel, raportul a fost suspendat prin hotărâre judecătorească. Precizează că erorile opuse medicilor la eliberarea prescripţiilor sunt originate de neasigurarea de către autorităţi a unei infrastructuri corespunzătoare.
    Curtea, având în vedere că se atacă norme referitoare la sancţiuni, solicită a se lămuri, în legătură cu cele două acte administrative în litigiu, cum demonstrează reclamanţii că interesul referit este născut şi actual, respectiv a se indica dacă au fost declanşate procese pentru recuperarea sumelor respective.
    Avocatul părţilor reclamante susţine că nu au fost formulate acţiuni în sensul ultim învederat de instanţă, fiind atacat raportul de control de către spital. În acest sens, medicii au participat atât la procedura prealabilă, cât şi în procesul care tinde la anularea raportului, dosar în care aceştia au formulat cerere de intervenţie în interes propriu, admisă conform încheierii prezentate la termenul de astăzi. De asemenea, au fost atacate actele normative care au stat la baza emiterii raportului de control.
    Curtea solicită a se lămuri relevanţa acestui dosar în cauza anterior referită, dat fiind că hotărârile ce se vor pronunţa nu vor rămâne definitive anterior soluţionării în primă instanţă a celuilalt litigiu.
    Apărătorul reclamanţilor arată că, fiind în discuţie acte administrative normative, medicii-părţi în procesul de faţă nu aveau deschisă calea formulării unei excepţii de nelegalitate în legătură cu actele normative şi în acest context s-a exercitat prezenta acţiune în anulare. La interpelările instanţei, cât priveşte interesul în atacarea protocoalelor, arată avocatul că acesta decurge din modul în care medicii pot emite prescripţii pentru medicamentele în discuţie şi pot da acest tratament pentru anumite afecţiuni. În esenţă, susţine că interesul este justificat în principal de raportul de control.
    Curtea, în legătură cu protocolul terapeutic vizând Naproxenum şi Esomeprazolum, observă că reiese din cerere raportarea la raportul de control, aspect ce nu rezultă însă şi cu privire la al doilea protocol terapeutic vizând Ondasetronum şi Granisetronum. În acest sens, solicită a se indica dacă a fost avută în vedere şi această combinaţie de substanţe active de respectivul raport, în lipsa din conţinutul acţiunii a unor menţiuni privind interesul sub acest aspect.
    Avocatul reclamanţilor arată că protocolul în discuţie a fost adăugat întrucât în anexa la raportul de control sunt sancţionaţi medici sub motiv că au depăşit doza prevăzută de raport.

    – excepţia de lipsă interes, invocată de Guvernul României
    Avocatul reclamanţilor arată că interesul rezidă din sancţiunea/perspectiva sancţionării de către OPSNAJ. Susţine că interesul este născut şi actual în contextul în care s-a concretizat prin aplicarea unei sancţiuni.
    Curtea rămâne în pronunţare pe excepţia de lipsă calitate procesuală activă şi excepţiile de lipsă interes, astfel cum au fost invocate de părţile pârâte.
    Curtea pune în discuţie totodată şi suspendarea judecăţii potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. 33.794/3/2021, dat fiind că reclamanţii au făcut referiri repetate la raportul de control în legătură cu justificarea interesului, iar acel raport face obiectul dosarului respectiv, mai mult, Tribunalul Bucureşti a rămas în pronunţare pe fond.
    Avocatul părţilor reclamante arată că nu se opune suspendării judecăţii anterior pronunţării pe excepţia lipsei de interes, adică în măsura în care legătura dintre cele două dosare afectează interesul în dosarul de faţă.
    Curtea învederează că măsura suspendării judecăţii este în legătură cu cele două excepţii. Astfel, dacă premisa esenţială în legătură cu interesul este existenţa respectivului raport, se solicită a se aprecia măsura în care s-ar impune suspendarea judecăţii cât timp există discuţii în speţă faţă de soluţia ce se va pronunţa în dosarul vizând anularea raportului de control. Aduce Curtea la cunoştinţa părţilor că se va amâna pronunţarea, astfel încât se pot formula concluzii scrise pe aceste problematici supuse dezbaterii.
    Avocatul reclamanţilor lasă la aprecierea instanţei soluţia pe această chestiune. În opinia sa, există legătură între cele două dosare pe un anumit palier.
    Reprezentantul părţii pârâte CNAS apreciază că se justifică suspendarea judecăţii având în vederea legătura dintre cele două dosare.
    Curtea rămâne în pronunţare şi pe această chestiune (suspendarea judecăţii), iar în subsidiar acordă cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de Ministerul Sănătăţii în legătură cu primele două capete de cerere.

    – excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de Ministerul Sănătăţii
    Avocatul reclamanţilor arată sub acest aspect că ministerul este emitent al ordinului comun, iar Guvernul este emitent al hotărârii de Guvern, prin urmare, fiecare pârât are calitate procesuală doar în ce priveşte actul administrativ al cărui emitent este. În aceste condiţii, primul capăt al cererii de chemare în judecată vizează Guvernul României.
    Curtea rămâne în pronunţare şi pe această excepţie.
    În subsidiar, nemaifiind alte probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe fond.
    Avocatul reclamanţilor arată că cele două acte administrative cu caracter normativ ce au fost emise în aplicarea Legii nr. 95/2006 sunt contestate sub motiv că enumeră obligaţiile din lege, fără explicaţii sub aspectul modalităţii de aplicare. În esenţă, se invocă o încălcare a obligaţiei autorităţilor în a organiza executarea în concret a legii, totodată, modul de determinare a faptelor, identificarea, gravitatea şi stabilirea sancţiunii pentru aceste fapte. Astfel, fără a li se pune la dispoziţie de către autorităţi un sistem online, medicii în sarcina cărora legea stabileşte obligaţia de respectare a protocoalelor terapeutice pot emite prescripţii cu erori materiale şi în această împrejurare devin sancţionabili cât timp nu se explică de către autorităţi prin respectivele acte ce înseamnă încălcarea protocoalelor.
    Curtea solicită lămuriri suplimentare prin prisma faptului că respectiva hotărâre de Guvern este atacată în limita unui articol, şi anume cel referitor la sancţiuni.
    Avocatul reclamanţilor confirmă acest aspect cu precizarea că norma respectivă face trimitere la obligaţia de respectare a protocoalelor terapeutice cu stabilirea în mod unitar a unei sancţiuni. Există astfel posibilitatea sancţionării în sensul obligării la rambursarea unor sume mari, indiferent de faptă, de
    gravitatea acesteia ori prejudiciul produs. Se stabileşte obligaţia de respectare a protocoalelor, fără o individualizare a faptelor pentru care se poate aplica sancţiunea. În speţă, având în vedere activitatea medicilor, s-a observat faţă de temeiurile din drept din raportul de control o disproporţie vădită între sancţiune şi gravitatea faptei, de asemenea o discriminare, toţi medicii fiind pasibili de sancţionare. Solicită avocatul acordarea de cheltuieli de judecată (onorariul de avocat şi taxa judiciară de timbru) în legătură cu care depune documente justificative. La interpelarea instanţei, arată avocatul reclamanţilor că onorariul a fost stabilit pe termen de judecată, fiind indicată suma în integralitate ce revine spre plată în cote egale părţilor.
    Reprezentantul pârâtei CNAS susţine că actele administrative contestate au fost elaborate în baza Legii nr. 95/2006, cu raportare la prevederile Constituţiei, Legii nr. 24/2000 şi ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Astfel, potrivit art. 229 din Legea nr. 95/2006, CNAS a invitat la negocieri/consultări colegiile şi organizaţiile profesionale reprezentative din domeniul medical, procesele-verbale emise şi semnate fără obiecţiuni fiind o dovadă a negocierilor respective şi a faptului că acestea au vizat toate segmentele asistenţei medicale furnizate în cadrul sistemului de asigurări de sănătate. În plus, în nota de fundamentare se precizează că protocoalele terapeutice trebuie respectate. În ce priveşte chestiunea sancţiunilor arată că acestea sunt gradual aplicate pentru toate tipurile de servicii medicale asigurate de către furnizorii de astfel de servicii, printre care se regăsesc şi medicii. Referitor la SIUI susţine că acest sistem nu aparţine CNAS, fiind o platformă pusă la dispoziţie de CSAT pentru a se depista toate încălcările în materie, cu menţiunea că în situaţiile în care sistemul nu funcţionează se emit ordine.
    La interpelarea Curţii, reprezentantul pârâtei CNAS apreciază că reglementarea contestată respectă principiile de proporţionalitate, întrucât este graduală în raport de numărul de constatări. În plus, prevede că furnizorul de servicii medicale este obligat să actualizeze sistemul informatic spre a fi compatibil cu SIUI. Sistemul respectiv permite raportarea serviciilor medicale şi medicamentelor, decontarea şi controlul serviciilor şi medicamentelor prescrise asiguraţilor. De altfel, potrivit art. 92 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018, şi casele de asigurări trebuie să actualizeze sistemul informatic şi nomenclatorul produselor farmaceutice şi protocoalelor terapeutice. Arată reprezentantul CNAS că nu se solicită cheltuieli de judecată.

    Curtea rămâne în pronunţare pe excepţii şi chestiunea suspendării judecăţii, iar în subsidiar pe fondul cererii de chemare în judecată.
    CURTEA,
    pentru a se depune concluzii/note scrise,
    DISPUNE:
    Amână pronunţarea la 23.02.2023.
    Pronunţată azi, 9.02.2023, în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

                    Preşedinte,
                    X
                    Grefier,
                    X

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Incheiere, Alte Institutii, ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ

Comentarii

Atentie, Juristi!

ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 referitoare la acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrative cu caracter normativ