Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. x/43/2023
Completul compus din:
Preşedinte - XXX
Grefier - XXX
Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanţii AAA, cu domiciliul ..., BBB, cu domiciliul ..., CCC, cu domiciliul ..., şi DDD, cu domiciliul ..., toţi cu domiciliul ales ..., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI, cu sediul în Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 16, latura nord, sectorul 5, având CIF 26369185, şi MINISTERUL FINANŢELOR, cu sediul în Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 6, sectorul 5, prin ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE MUREŞ, cu sediul în Târgu Mureş, strada Gheorghe Doja nr. 1-3, judeţul Mureş, având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă, pentru reclamanţi, av. xxx (cu împuternicire avocaţială la dosar - f. 10, vol. I), lipsă fiind reprezentanţii pârâţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că reclamanţii au transmis, prin e-mail, la data de 28.09.2023, înscrisurile solicitate la termenul anterior de judecată, pentru dovedirea interesului reclamanţilor în formularea prezentei cereri (f. 60-180, vol. I), acestea fiind comunicate către pârâţi la aceeaşi dată.
Reprezentanta reclamanţilor depune la dosar înscrisuri privind cheltuielile de judecată (181-186, vol. I), o parte a înscrisurilor care au fost deja depuse la dosar, însă în format color (f. 187-189, vol. I), practică judiciară (f. 190-204, vol. I), precum şi note de şedinţă (f. 1-3, vol. II).
Instanţa încuviinţează cererea în probaţiune cu toate înscrisurile depuse la dosar, atât ataşat cererii de chemare în judecată, cât şi ulterior.
Reprezentanta reclamanţilor arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind formulate alte cereri şi având în vedere momentul procesual, instanţa declară închisă faza cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul atât asupra excepţiei lipsei de interes, cât şi asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamanţilor arată că sistemul BAUSPAR a avut un rol-cheie în reconstruirea Europei, încă din anii 1950. Conform acestui sistem, clientul economiseşte şi statul susţine acest comportament prin acordarea unei prime. Elementele importante ale acestui sistem sunt accesibilitatea de către orice persoane şi existenţa primei de stat.
OUG nr. 99/2006, la art. 311 şi art. 315, reglementează condiţiile primirii acestor prime. În prima variantă, art. 315 a cuprins sintagma „imediat şi nemijlocit“, dar această ordonanţă a fost modificată la data de 20.07.2007. De la acel moment, OUG nr. 99/2066 nu mai conţinea această sintagmă. În anul 2009, pârâţii au emis Ordinul nr. 509/2009 şi au adăugat o nouă condiţie. OUG nr. 99/2006 a prevăzut numai condiţii referitoare la cetăţenie, la domiciliul în România şi, în cazul în care utilizarea sumei ar fi înainte de termenul de economisire, trebuia să fie justificată utilizarea în scop locativ, respectiv să fie în acord cu principiile sistemului BAUSPAR. Însă pârâţii, în mod ilegal, au adăugat o nouă condiţie prin normele de aplicare, lucru care nu este permis. Prin această condiţie în plus se restrânge cercul beneficiarilor numai la acele persoane care pot să amenajeze o locuinţă în termen de o zi şi în acelaşi termen să justifice acea utilizare către bancă. O asemenea condiţie, de utilizare şi justificare imediată şi nemijlocită, este o condiţie imposibilă şi nu este cerută de OUG nr. 99/2006. Este o adăugire a pârâţilor printr-o normă cu forţă juridică inferioară ordonanţei. Reprezentanta reclamanţilor solicită a fi avută în vedere practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a anula părţile respective din acele acte normative care sunt în contradicţie cu actul normativ cu forţă juridică superioară. A depus, în acest sens, Sentinţa nr. 225/2013 prin care s-a clarificat că prin adăugirea unei condiţii suplimentare în actul normativ cu forţă juridică inferioară s-a restrâns cercul nebeneficiarilor. Prin această condiţie suplimentară se restrânge cercul beneficiarilor primei de stat.
Esenţa apărării Ministerului Finanţelor este că prezenta acţiune ar fi lipsită de interes şi din cauză că este abrogată o parte din ordinul atacat. Reprezentanta reclamanţilor solicită respingerea excepţiei întrucât a depus dovezi în sensul că pe rolul Judecătoriei Miercurea-Ciuc există Dosarul nr. 893/258/2023 din care rezultă că reclamanţii au solicitat instanţei să oblige pârâţii să plătească prima de stat pe care nu au primit-o. Au fost refuzate aceste prime, pe motiv că reclamanţii nu au justificat utilizarea sumelor în scop locativ în termenul de „imediat şi nemijlocit“, ci într-un termen mai lung.
Anterior modificării Legii nr. 554/2004, reclamanţii ar fi putut avea posibilitatea să invoce excepţia de nelegalitate în acel dosar. După schimbarea legii, reclamanţii au fost nevoiţi să promoveze o acţiune separată pentru anularea actului care, deşi este abrogat, din moment ce a avut efecte juridice în perioada în care a fost în vigoare, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să clarifice şi să obţină părerea instanţei, respectiv de a se stabili dacă acea variantă era sau nu ilegală. Consideră că excepţia lipsei de interes trebuie respinsă.
În continuare, reprezentanta reclamanţilor arată că Ministerul Finanţelor şi pe fond se apără cu această lipsă de obiect întrucât Ordinul nr. 509/2009 a fost modificat în anul 2019 prin Ordinul nr. 1.156 care a scos din vigoare sintagma „imediat şi nemijlocit“. Solicită a fi avută în vedere motivarea Sentinţei nr. 176/2018 unde, printr-o excepţie, s-a invocat excepţia lipsei de obiect, însă instanţa a clarificat acest aspect arătând că „legalitatea acestui refuz va fi analizată de acea instanţă, în principiu, prin raportare la cadrul normativ în vigoare la acel moment, dată la care se raportează şi vătămarea invocată de reclamant. Prin urmare, chiar dacă în prezent ordinul atacat este abrogat, prezenta instanţă este îndrituită a analiza legalitatea acestuia, întrucât reclamantul a invocat un prejudiciu din perioada în care actul era în vigoare, producându-şi efectele pretins vătămătoare“. Aceeaşi soluţie a fost păstrată şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care afirma că „în mod corect instanţa de fond a reţinut că reclamantul a invocat un prejudiciu din perioada în care actul contestat în prezenta speţă era în vigoare, producându-şi efectele pretinsă vătămătoare“. În consecinţă, apărările Ministerului Finanţelor trebuie respinse având în vedere aceste contraargumente.
Esenţa apărării Ministerului Dezvoltării era că excepţia nu poate să instituie aceeaşi conduită ca şi regula. Reprezentanta reclamanţilor consideră că acest lucru este posibil întrucât tocmai aceasta este esenţa excepţiei, respectiv că instituie aceeaşi conduită, adică primirea primei de stat, chiar în cazul neîndeplinirii unor condiţii prevăzute de regulă, în prezenta cauză regula cu privire la lipsa de restituire înainte de termenul de economisire. În prezenta cauză, art. 315 nu se referă la termenul de justificare. Primele au fost solicitate de bancă, în temeiul contractului de mandat cuprins pe versoul contractelor de economisire-creditare. În baza acestui contract şi drept de reprezentare, banca, în fiecare an, solicita primele. Reclamanţii au depus dovada acestor solicitări primite chiar de la bancă din dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Dar primele nu au fost plătite de către stat.
Reprezentanta reclamanţilor este de părere că litera şi spiritul Ordonanţei de urgenţă se referă numai la cetăţenie, la domiciliul în România şi justificarea utilizării sumelor în scop locativ. Reclamanţii s-au conformat tuturor instrucţiunilor profesionistului, au economisit, au justificat cheltuirea sumelor în scop locativ. Pârâţii din prezentul dosar au introdus o condiţie suplimentară într-un normativ cu forţă juridică inferioară, care le permite să se eschiveze de la plata primelor. Consideră că acest lucru este ilegal, întrucât instituirea unei norme derogative se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază. Deşi OUG nr. 99/2006 nu prevedea această condiţie, foarte mulţi oameni au rămas fără prime din cauza atitudinii pârâţilor de a introduce această sintagmă în ordinul atacat.
Ministerul Dezvoltării doreşte o interpretare eronată a art. 315, apreciind că ar trebui pedepsiţi, cu un termen imposibil, cei care au fost destul de pricepuţi să economisească mai repede suma contractată. Reprezentanta reclamanţilor apreciază că o interpretare corectă a acestui articol este că cei care au fost destul de pricepuţi să economisească mai repede decât termenul de economisire nu vor fi pedepsiţi cu aşteptarea acelui termen de economisire, ci vor putea să utilizeze suma cu condiţia să justifice că această utilizare este în scop locativ.
În consecinţă, reprezentanta reclamanţilor solicită admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, astfel cum au fost depuse la dosar.
CURTEA DE APEL,
pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze şi să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă, va amâna pronunţarea la data de 2 noiembrie 2023, cu aplicarea prevederilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pronunţarea hotărârii urmând a se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii
DISPUNE:
Amână pronunţarea în cauză la data de 2 noiembrie 2023.
Pronunţată în şedinţa publică din 20 octombrie 2023.
Preşedinte,
Gabriela Ghizela Ceuşan
Grefier,
Mariana Gabriela Oltean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
