Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ÎNCHEIERE din 2 noiembrie 2022 Şedinţa publică din 2 noiembrie 2022 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ÎNCHEIERE din 2 noiembrie 2022 Şedinţa publică din 2 noiembrie 2022

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 610 din 4 iulie 2023
Comenteaza legea
    Dosar nr. 7.277/2/2021

┌─────────────┬─┬──────────────────────┐
│Preşedinte:  │X│judecător             │
├─────────────┼─┼──────────────────────┤
│             │X│judecător             │
├─────────────┼─┼──────────────────────┤
│             │X│judecător             │
├─────────────┼─┼──────────────────────┤
│             │X│magistrat-asistent    │
└─────────────┴─┴──────────────────────┘

    Pe rol se află soluţionarea recursurilor declarate de recurenţii-pârâţi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, şi Guvernul României, precum şi a recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia generală juridică, împotriva Sentinţei nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă recurentul-pârât Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin consilier juridic, care depune delegaţie la dosar, şi recurentul Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia generală juridică, prin consilier juridic, cu delegaţie la dosar, lipsind recurentul-pârât Guvernul României şi intimaţii-reclamanţi X şi X.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    Se prezintă referatul cauzei de către magistratul-asistent, care învederează că la termenul anterior de judecată a fost admisă excepţia tardivităţii recursului declarat de recurentul Guvernul României şi a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
    Nemaifiind alte cereri de formulat şi excepţii de soluţionat, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 392 din Codul de procedură civilă, declară deschise dezbaterile şi acordă cuvântul asupra recursurilor.
    Recurentul-pârât Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului şi casarea sentinţei instanţei de fond, prin care au fost anulate dispoziţii din Hotărârea Guvernului nr. 1.183/2021 şi Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 101/2021.
    Susţine că instanţa de fond nu şi-a motivat soluţia de anulare a Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 101/2021, considerând-o pur şi simplu o operaţiune administrativă emisă în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, fără a face o analiză a legalităţii condiţiilor ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri.
    Apreciază că sentinţa primei instanţe este nelegală având în vedere că Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a fost emisă în baza Legii nr. 55/2020, în sensul în care, în temeiul dispoziţiilor art. 71, Guvernul declară starea de alertă şi adoptă o serie de măsuri care fac parte din categoria măsurilor privind rezilienţa comunităţilor în care se pot lua măsuri privind protecţia sănătăţii şi vieţii în anumite cazuri de urgenţă, de amploare deosebită, la propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
    Ceea ce a stat la baza acestei propuneri a fost, astfel cum legea dispune, analiza factorilor de risc, care a relevat faptul că exista încă un risc major şi o creştere a îmbolnăvirilor şi diferenţierea între situaţia categoriilor sociale privind persoane care erau vaccinate şi persoane care se puteau testa pentru a avea acces în spaţii care reprezentau un risc major de îmbolnăvire.
    Consideră că actul administrativ a fost emis în condiţii de legalitate, au fost respectate criteriile de temporalitate privind propunerea acestor măsuri, iar în sens contrar reţinerilor instanţei, nu apreciază că măsurile propuse erau discriminatorii având în vedere situaţia diferită a persoanelor. Vaccinarea nu era obligatorie şi era recunoscut faptul că persoanele vaccinate aveau un risc mai scăzut de transmitere a îmbolnăvirilor, astfel încât măsurile propuse au fost legale.
    În aceste condiţii, susţine că instanţa a solicitat dovezi ştiinţifice, prin urmare mai mult decât putea legea, în mod obiectiv, să ceară autorităţilor Guvernului şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la emiterea actelor administrative contestate.
    Faţă de aceste considerente şi de cele dezvoltate în cuprinsul cererii, solicită admiterea recursului şi obligarea părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
    La interpelarea instanţei, în sensul că, deşi hotărârea de Guvern nu mai poate fi supusă analizei pe fond, poate fi supusă analizei hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentantul recurentului-pârât apreciază că instanţa se poate pronunţa asupra legalităţii hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
    Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, prin consilier juridic, având cuvântul, susţine că, prin raportare la art. 64 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs urmează să observe faptul că în mod eronat, nelegal, instanţa de fond i-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie.
    Arată că există practică a Înaltei Curţi în sprijinul recursului său, instanţa reţinând, într-o speţă similară, prin admiterea recursului, că Ministerul Afacerilor Interne deţine interes în a justifica o cerere de intervenţie accesorie.
    Menţionează că prin acea hotărâre de Guvern erau stabilite atribuţii în sarcina sa, având calitatea de avizator al acestei hotărâri, astfel că, în mod evident, ministerul este direct interesat de participarea într-un dosar în care se verifică legalitatea hotărârii de Guvern.
    Pe cale de consecinţă, solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
    Solicită cheltuieli de judecată, în măsura în care la dosar au fost depuse dovezi în acest sens.
    Înalta Curte, luând act de susţinerile părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra recursurilor promovate.
    După închiderea dezbaterilor, la ora 9.37, se prezintă intimata-reclamantă X, personal, în nume propriu şi în calitate de reprezentant convenţional al intimatului-reclamant X, căreia instanţa îi aduce la cunoştinţă faptul că în cauză au fost puse concluzii de către reprezentanţii recurenţilor, iar pricina a fost reţinută spre soluţionare.
    Intimata-reclamantă solicită amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise.
    ÎNALTA CURTE,
    având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise,
    în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
    În numele legii,
    DISPUNE:
    Amână pronunţarea la data de 16 noiembrie 2022.
    Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.


                    Judecător,
                    X
                    Judecător,
                    X
                    Judecător,
                    X
                    Magistrat-asistent,
                    X


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Incheiere, Alte Institutii,  ÎNCHEIERE din 2 noiembrie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016