Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 148 din 20 februarie 2020, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr. 156 din 26 februarie 2020.
──────────
I. Domeniul de aplicare. Definiţii
ART. 1
Domeniul de aplicare, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (4) şi ale pct. 26 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, îl reprezintă lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă de suprafaţă ale căror debite constituie resursele de apă utilizate pentru: alimentarea cu apă a localităţilor şi a operatorilor economici, producerea de energie electrică, piscicultură în bazine piscicole, irigaţii, navigaţie.
ART. 2
Semnificaţia termenilor tehnici folosiţi în metodologia pentru determinarea debitului ecologic este cea din practica hidrologică şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
a) debitul mediu lunar - volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secţiune dată a unui râu în cursul unei luni (j) din anul (i) (Q^med ∙ lunar_i,j );
b) debitul mediu lunar multianual - volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secţiune dată a unui râu în cursul unei luni pe o perioadă multianuală (Q^mlm_j );
c) debitul mediu multianual - volumul de apă care se scurge, în medie, printr-o secţiune dată a unui râu pe o perioadă multianuală (Q_mma);
d) debitul ecologic - astfel cum acesta este definit la pct. 25 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Toate valorile prevăzute la lit. a)-d) se referă la regimul natural de curgere;
e) debitul de servitute - astfel cum acesta este definit la pct. 26 din anexa nr. 1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
f) amenajări cu biefuri conjugate - spaţiu caracteristic al unei lucrări hidrotehnice, cuprins între două regimuri diferite de mişcare a apei, amplasate unul în avalul celuilalt;
g) debitul în aval - volumul de apă care curge printr-o secţiune în unitatea de timp, aval de secţiunea de barare;
h) uvraje de tranzitare a debitelor - lucrări de construcţii destinate trecerii debitelor de apă.
II. Principii de calcul
ART. 3
Determinarea debitului ecologic se bazează pe următoarele principii:
a) debitul ecologic trebuie să asigure o gamă completă de variabilitate naturală în regimul hidrologic pentru a proteja ecosistemul acvatic;
b) debitul ecologic trebuie să fie dinamic, să fie variabil în timp şi spaţiu, să aibă valori multiple („ecohidrograf“);
c) debitul ecologic reprezintă suport pentru atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă, conform prevederilor art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu luarea în considerare a prevederilor art. 2^4 al aceleiaşi legi;
d) debitul ecologic trebuie să susţină cerinţele ecologice de apă ale comunităţilor/habitatelor şi speciilor din zonele protejate;
e) debitul ecologic trebuie să asigure atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană, stabilite conform art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
f) debitele ecologice trebuie să poată asigura habitate pentru iernare, hrănire şi reproducere pentru fauna acvatică, integrând nevoile celorlalte categorii de organisme biologice: nevertebrate bentonice, fitobentos, fitoplancton şi macrofite acvatice;
g) la determinarea debitului ecologic se vor considera datele într-o secţiune de calcul aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, din ultimii 30 de ani în regim natural, debitul ecologic urmând a se asigura în respectiva secţiune.
ART. 4
Debitul ecologic are valori distincte, unice pentru fiecare lună, indiferent de an, determinate astfel încât să reprezinte suport pentru asigurarea condiţiilor optime în vederea atingerii şi menţinerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Pentru facilitarea asigurării acestor debite aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, valorile se vor grupa pe perioade cu regim hidrologic de ape mici, medii şi mari.
ART. 5
(1) Debitele ecologice vor fi asigurate în aval de lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă, în funcţie de condiţiile hidrologice. Regulamentele de exploatare aferente acestor tipuri de lucrări vor fi revizuite în vederea asigurării în aval a debitelor ecologice.
(2) Debitul ecologic se poate asigura prin oricare dintre uvrajele de evacuare a debitelor cu care este echipată lucrarea de barare, inclusiv prin construcţiile care asigură migrarea faunei acvatice dacă acestea sunt prevăzute. Pentru calculul debitelor de servitute se vor lua în considerare şi debitele tranzitate prin sistemele de asigurare a continuităţii longitudinale.
ART. 6
La aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se va ţine cont de următoarele aspecte:
a) metoda de determinare şi de calcul al debitelor ecologice este o metodă hidrologică cu elemente de habitat necesar faunei acvatice realizată pe baza gradului actual de cunoaştere a legăturii dintre habitatul acvatic şi organismele biologice. În funcţie de elementele noi disponibile privind impactul presiunilor hidromorfologice asupra elementelor de calitate biologice, a celor mai bune tehnici disponibile privind practicile constructive pe cursurile de apă şi a experienţei dobândite în urma implementării şi monitorizării debitelor de servitute, aceasta se va actualiza în consecinţă;
b) în cazul amenajărilor cu biefuri conjugate, debitul ecologic este asigurat implicit prin regimul de exploatare, determinarea acestuia realizându-se în aval de ultima secţiune de barare;
c) în cazul cel mai defavorabil, când debitul afluent în acumulare sau debitul în secţiunea lucrărilor de barare sau de captare a apei scade sub valoarea 0,5 Q_ecologic calculat pentru perioada de ape mici, în aval se va asigura un debit cel puţin egal cu debitul afluent (Q_afluent);
d) pe sectoarele de curs de apă cu regim de curgere nepermanent care nu au acumulări în amonte, pe perioadele de secare nu se asigură debit ecologic;
e) pentru corpurile de apă puternic modificate se ţine cont, în etapa de implementare a măsurii de asigurare a debitului ecologic, de abordarea diferită datorată particularităţilor acestora, exceptând de la evacuarea debitelor ecologice lucrările de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă care nu sunt prevăzute cu instalaţii pentru evacuarea debitelor de servitute şi pentru care realizarea acestor instalaţii ar genera costuri disproporţionate, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
f) în cazul lucrărilor de reparaţii efectuate de fiecare deţinător/administrator al lucrărilor de barare existente amplasate pe cursurile de apă, debitul ecologic va fi asimilat cu debitul afluent în acumulare;
g) se vor respecta prevederile acordurilor sau convenţiilor internaţionale pentru lucrările care fac obiectul acestora.
ART. 7
Debitele ecologice se calculează într-o secţiune transversală, pe un curs de apă, aval de o lucrare de barare sau de captare a apei, atât pentru corpurile de apă naturale, cât şi pentru corpurile de apă puternic modificate, utilizând regimul natural de curgere.
ART. 8
(1) Determinarea debitului ecologic se realizează în cadrul studiilor hidrologice, de către instituţii publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodării apelor, potrivit prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Studiile hidrologice se expertizează de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9
Valorile debitelor de servitute evacuate în aval de secţiunile de barare sau de captare a apei vor fi disponibile pe pagina de internet a titularului autorizaţiei de gospodărire a apelor şi transmise lunar către autoritatea competentă de gospodărire a apelor care a emis autorizaţia de gospodărire a apelor.
ART. 10
(1) Cerinţele de asigurare a debitului ecologic, în condiţiile prevăzute de art. 2^4 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nefezabilitatea tehnică sau disproporţionalitatea costurilor se vor justifica în cadrul unor studii tehnico-economice.
(2) Studiile tehnico-economice prevăzute la alin. (1) se realizează de către fiecare titular al autorizaţiei de gospodărire a apelor în termenul prevăzut la art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 243/2018.
(3) Justificarea nefezabilităţii tehnice şi a disproporţionalităţii costurilor pentru asigurarea debitului ecologic se va realiza potrivit cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1a - Cadrul general şi cerinţe privind analiza de disproporţionalitate şi nefezabilitatea tehnică, care face parte integrantă din prezenta anexă.
(4) Valorile prag privind efectul semnificativ negativ asupra folosinţelor de apă, ca cerinţe privind analiza de disproporţionalitate, prevăzute în anexa nr. 1a, sunt definite în cap. 6 pct. 6.3 din Planul naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2016. Pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, valorile prag privind efectul semnificativ negativ reprezintă pierderea producţiei de energie cu mai mult de 2%/an la nivelul unei singure hidrocentrale sau cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică în ansamblul ei.
(5) În situaţia în care, în urma studiilor tehnico-economice efectuate, rezultă costuri disproporţionate pentru implementarea soluţiei constructive tehnic fezabil, atunci lucrările de barare sau captare a apei prevăzute la art. 1, pentru care este justificată nefezabilitatea tehnică sau disproporţionalitatea costurilor, sunt exceptate de la aplicarea prezentei hotărâri, păstrându-se condiţiile iniţiale de reglementare.
III. Metodologia pentru determinarea debitului ecologic
ART. 11
Corpuri de apă cu regim hidrologic natural
(1) Cazul râurilor monitorizate hidrometric
1. Localizarea secţiunii de râu unde se va calcula debitul ecologic
2. Identificarea staţiei hidrometrice reprezentative (de referinţă) pentru secţiunea de calcul
3. Determinarea debitelor medii lunare multianuale pentru fiecare lună calendaristică (Q^mlm_j ) şi a debitului mediu multianual (Q_mma) în regim natural în secţiunea de calcul, valorificând întreg volumul de date şi informaţii disponibile (pentru o perioadă caracteristică de 30 de ani):
a) debitul mediu lunar multianual pentru luna j: (a se vedea imaginea asociată)
n = număr de ani,
iar Q^med.lunar_i,j reprezintă debitul mediu lunar din anul i şi luna j;
b) debitul mediu multianual: (a se vedea imaginea asociată)
unde: (Q^med.lunar_i ) reprezintă debitul mediu anual din anul i şi se obţine cu relaţia: (a se vedea imaginea asociată)
4. Calculul debitului ecologic (Q_eco) pentru fiecare lună a anului în funcţie de debitul mediu lunar multianual (notat mai departe prin Q^mlm_j ) al lunii curente din secţiunea de calcul după cum urmează:
În cazul în care (a se vedea imaginea asociată)
cu
\'df_1 = 0,25-0,35 pentru tipologiile de munte, 0,25-0,35 pentru tipologiile de deal, respectiv 0,20-0,30 pentru tipologiile de câmpie.
În cazul în care (a se vedea imaginea asociată)
cu
\'df_2 = 0,25-0,35 pentru tipologiile de munte, 0,25-0,35 pentru tipologiile de deal şi 0,25-0,30 pentru tipologiile de câmpie.
Tipologiile sunt definite conform Planului naţional de management în vigoare aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României.
Alegerea coeficienţilor \'df_1 şi \'df_2 din domeniile de variaţie mai sus-menţionate se face în funcţie de:
- condiţiile locale aferente bazinului de recepţie corespunzător secţiunii de calcul prin utilizarea debitelor medii lunare înregistrate în regim natural sau reconstituit de scurgere care reprezintă rezultatul influenţei caracteristicilor fizico-geografice şi climatice asupra bazinului de recepţie analizat;
– amplasarea într-o zonă protejată prin selectarea valorilor maxime ale acestor coeficienţi, fiind considerate zone care necesită un nivel mai ridicat de protecţie;
– tipul ecologic al cursului de apă, caracteristicile ecosistemului, activităţile biologice şi perioada în care acestea se desfăşoară.
5. Calculul celor 3 valori caracteristice ale regimului hidrologic pentru ape mici, medii şi mari se va stabili pe baza distribuţiei valorilor lunare de debite ecologice determinate anterior, astfel: debitul ecologic de ape mici se calculează utilizând valoarea maximă dintre debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% şi cea mai mică valoare dintre debitele ecologice lunare; pentru debitul ecologic de ape medii se utilizează mediana celor 12 valori ale debitelor ecologice lunare; debitul ecologic de ape mari se calculează utilizând valoarea medie a celor mai mari 4 valori ale debitelor ecologice lunare.
6. Calculul regimului hidrologic prognozat se realizează în funcţie de prognoza hidrologică lunară elaborată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor prin înmulţirea debitului mediu lunar multianual al lunilor I-XII cu coeficientul modul corespunzător limitei inferioare clasei de prognoză (1 pentru clasa de prognoză > 100%; 0,8 pentru clasa de prognoză 80-100%; 0,5 pentru clasa de prognoză 50-80%; 0,3 pentru clasa de prognoză 30-50% şi 0,15 pentru clasa de prognoză < 30%).
Corelarea debitelor ecologice cu valorile debitelor minime lunare prognozate (Q_min prognozat) se va asigura prin aplicarea unor coeficienţi la debitele medii lunare prognozate. Aceşti coeficienţi pot lua valori în intervalul 0,35-0,5, fiind estimaţi prin analiza raportului între debitul minim lunar (valoare instantanee) şi debitul mediu lunar pentru o serie de staţii hidrometrice reprezentative cu regim natural de curgere.
7. Se compară valorile rezultate anterior (Q_min prognozat) cu valorile de debit ecologic stabilite pentru fiecare clasă de regim hidrologic (Q_ape mari, Q_ape medii, Q_ape mici) şi se selectează valoarea de debit corespunzătoare situaţiilor de ape mari, medii şi mici, astfel:
- ape mari: Q_min prognozat ≥ Q_ape mari;
– ape medii: Q_ape medii ≤ Q_min prognozat < Q_ape mari;
– ape mici: Q_min prognozat < Q_ape medii.
8. Datorită faptului că prognozele de lungă durată au asociat un grad mare de incertitudine, pentru lunile din afara perioadei de înmulţire a speciilor de peşti aferente tipologiei de râu corespunzătoare secţiunii de interes debitele ecologice se vor reduce cu o clasă de regim hidrologic, respectiv de la Q_ape mari la Q_ape medii sau de la Q_ape medii la Q_ape mici.
9. În operativ, în funcţie de prognoza lunară (care se află pe site-ul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor http://www.inhga.ro/web/guest/buletin_hidrologic_lunar) se vor utiliza valorile de debite ecologice corespunzătoare regimului de curgere aferent prognozei din zona secţiunii de interes.
10. În timp real, pentru situaţiile în care nu există lac de acumulare/bazin de retenţie a apei, dacă valoarea debitului afluent este mai mică decât valoarea debitului ecologic prevăzut conform clasei de prognoză din autorizaţia de gospodărire a apelor se va modifica valoarea debitului ecologic care trebuie asigurată în aval la nivelul debitului ecologic de ape mici, iar dacă valoarea debitului afluent este mai mică decât valoarea debitului ecologic de ape mici, atunci se va asigura debitul afluent.
(2) Cazul râurilor fără monitorizare hidrometrică
În cazul în care în secţiunea de calcul sau pe râul respectiv nu se efectuează observaţii şi măsurători hidrometrice sau acestea sunt insuficiente, pentru obţinerea unor date concludente se folosesc metode indirecte (analogie hidrologică, relaţii de sinteză zonale, grafice de variaţie).
Metoda uzuală este transmiterea valorilor debitelor medii lunare multianuale de la staţia hidrometrică de bază în secţiunea de calcul, de pe un râu fără monitorizare hidrometrică cu ajutorul coeficientului (K) rezultat din raportul debitelor medii multianuale.
K = Qmma (secţiune de calcul)/Qmma (staţie hidrometrică),
unde:
Q_mma (secţiune de calcul) este debitul mediu multianual în secţiunea de calcul;
Q_mma (staţie hidrometrică) este debitul mediu multianual la staţia hidrometrică.
Debitul mediu multianual al secţiunii de calcul va fi determinat pe baza relaţiilor de sinteză zonale sau prin alte metode indirecte.
Formula de calcul este: (a se vedea imaginea asociată)
Calculul debitului ecologic se efectuează conform procedurilor prevăzute pentru cazul râurilor monitorizate hidrometric, potrivit art. 11 alin. (1).
ART. 12
Corpuri de apă cu regim hidrologic influenţat (cu folosinţe de apă)
I. Cazul lacurilor de acumulare
(1) Determinarea debitului ecologic pe un sector de râu situat în aval de un lac de acumulare se va realiza potrivit art. 11 alin. (1) şi (2).
(2) Dacă pe râul respectiv, în aval de baraj, există o staţie hidrometrică care monitorizează regimul hidrologic, se vor prelua debitele medii lunare reconstituite din ultimii 30 de ani (aduse la regimul natural), care vor fi prelucrate potrivit procedurilor prevăzute la art. 11 alin. (1).
(3) Dacă secţiunea de calcul se află în alt amplasament decât cel al staţiei hidrometrice se va folosi analogia cu aceasta din urmă. În acest sens se va determina debitul mediu multianual al secţiunii cu ajutorul relaţiei de sinteză zonale şi se va calcula raportul dintre Qmma (secţiune de calcul)/Qmma (staţie hidrometrică).
(4) Pentru situaţia rezultată la alin. (3) se vor transmite valorile debitelor medii lunare de la staţia hidrometrică în secţiunea de studiu de pe acelaşi râu.
(5) În cazul în care staţia hidrometrică de bază se abate de la relaţia zonală, debitul mediu multianual în secţiunea de studiu se va determina proporţional cu cel al staţiei de bază, prin trasarea unei relaţii adiacente relaţiei zonale, respectiv o relaţie proprie a râului în cauză.
(6) Dacă în aval de acumularea respectivă nu există staţie hidrometrică se va proceda potrivit metodei prevăzute la art. 11 alin. (2).
II. Cazul râurilor cu folosinţe consumatoare de apă sau al derivaţiilor amonte de secţiunea în care se evaluează debitul ecologic
(7) Dacă pe râul respectiv există o staţie hidrometrică se folosesc datele corespunzătoare regimului din ultimii 30 de ani de regim natural (reconstituit) şi se procedează potrivit prevederilor art. 11 alin. (1).
(8) Dacă râul respectiv nu este monitorizat hidrometric se foloseşte analogia cu un râu învecinat, cu condiţii asemănătoare de scurgere, pe care există o staţie hidrometrică. În continuare se procedează potrivit prevederilor art. 11 alin. (2).
III. Cazul râurilor cu folosinţe de apă sau derivaţii situate aval de secţiunea în care se evaluează debitul ecologic
(9) Calculul debitului ecologic se efectuează conform procedurilor prevăzute pentru corpurile de apă cu regim hidrologic natural, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2).
(10) La fiecare dintre valorile debitelor ecologice (pentru ape mici, medii, mari) obţinute se adaugă debitul minim necesar funcţionării folosinţelor de apă din aval stabilite prin avizele/acordurile de gospodărire a apelor deţinute de titularul lacului de acumulare, exceptând asigurarea folosinţelor de alimentare cu apă pentru populaţie, rezultând astfel debitul de servitute, ţinând cont în mod prioritar de asigurarea necesarului de apă pentru populaţie. Aceste valori de debite sunt cele care trebuie asigurate pe râu, în funcţie de regimul hidrologic (ape mici, medii, mari) de către titularul autorizaţiei de gospodărire a apelor.
(11) În acest context, debitul de servitute calculat pentru o secţiune de pe un râu pe care în aval există alte folosinţe de apă va ţine seama de necesarul folosinţelor din aval.
ANEXA 1a
la anexă
Cadrul general şi cerinţe privind analiza de disproporţionalitate şi nefezabilitatea tehnică
Cadrul general
Conceptul de costuri disproporţionate şi nefezabilitate tehnică este prevăzut de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei la art. 4.4, 4.5 şi 4.7, transpuse prin art. 2^3, 2^4 şi 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd excepţiile de la obiectivele de mediu.
Conceptul de costuri disproporţionate reprezintă unul dintre elementele-cheie privind abordarea aspectelor economice în cadrul managementului resurselor de apă, reglementat prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Consideraţiile din punct de vedere economic pot juca un rol determinant în procesul de justificare a excepţiilor de la obiectivele de mediu ale corpurilor de apă (atingerea stării bune a corpurilor de apă).
Termenul „costuri disproporţionate“ este folosit în cadrul art. 2^3, 2^4 şi 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Interpretarea practică a termenului „costuri disproporţionate“ se referă la măsura în care costurile depăşesc beneficiile, atât pe cele ce privesc mediul, cât şi pe cele sociale şi economice. Astfel, în cadrul procesului de analiză economică, măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor de mediu pot fi analizate prin prisma influenţei asupra unui sector economic în sine, în calitate de componentă a analizei cost-beneficiu. Astfel, analiza de disproporţionalitate poate să fie realizată la nivelul sectoarelor socioeconomice separate, în special în cazul în care costurile implementării măsurilor reprezintă o problemă pentru sectorul economic respectiv în sensul disponibilităţii acestuia de a suporta acest cost. Justificarea acestei influenţe este necesar a fi solid argumentată, pe baza unor analize economice reale şi pertinente.
Analiza disproporţionalităţii la scara unui sector economic, din cauza unor costuri ridicate de implementare, impune o analiză cantitativă transparentă, reală şi pertinentă, care să fie prezentată autorităţii competente în domeniul gospodăririi apelor, această analiză urmând a sta la baza justificărilor în cazul în care corpul de apă în cauză nu poate atinge obiectivul de mediu din cauza neimplementării unei anumite măsuri. Justificările sunt parte integrantă a actualizărilor planurilor de management la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice care sunt raportate Comisiei Europene.
Prevederile legate de excepţii de la obiectivele de mediu cuprind şi/sau „fezabilitatea tehnică“, în sensul existenţei posibilităţii unei soluţii constructive, care poate fi realizată, dar în acelaşi timp aceasta este disproporţionată din punctul de vedere al costurilor ca urmare a analizei cost-beneficiu.
În ceea ce priveşte interpretarea costurilor disproporţionate, aceasta este evidenţiată în cadrul ghidurilor elaborate la nivel european în cadrul Strategiei comune de implementare a Directivei-cadru privind apa, respectiv Ghidul nr. 1 WATECO (Analiza economică şi mediul), şi în Ghidul nr. 20 privind excepţiile de la obiectivele de mediu, documente care stau la baza procesului de implementare a Directivei-cadru privind apa, dar şi în cadrul proceselor de analiză şi evaluare a planurilor de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice.
În conformitate cu Ghidul nr. 1 (WATECO) „disproporţionalitatea“ se aplică în acele situaţii în care costul implementării măsurilor este atât de mare încât el depăşeşte beneficiile măsurii respective. Totodată, Ghidul nr. 20 privind excepţiile de la obiectivele de mediu precizează că disproporţionalitatea este o decizie luată pe baza unor informaţii economice, iar o analiză cost-beneficiu a măsurilor este necesară în luarea unei decizii de justificare a excepţiilor.
Cerinţe privind analiza de disproporţionalitate
În cadrul procesului de elaborare a Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, în cadrul procesului de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate au fost evaluate efectele semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice de utilizare a apei, prin stabilirea unor valori prag peste care se stabileşte un efect semnificativ în planul folosinţelor de apă. În cazul producerii de energie prin centrale hidroelectrice, în urma unui proces de consultare care a avut loc cu factorii interesaţi, inclusiv S.C. „Hidroelectrica“ - S.A., acesta a fost stabilit ca fiind reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). Aceste principii şi criterii au fost menţinute în Planul naţional de management actualizat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2016.
În acest context, analiza de disproporţionalitate aferentă valorilor de debit ecologic determinate pe baza metodologiei pentru determinarea debitului ecologic se realizează având în vedere următoarele aspecte:
La nivelul fiecărui obiectiv în parte pentru care există soluţii tehnic fezabile de asigurare a debitului ecologic, respectiv existenţa uvrajelor de tranzitare a debitelor, se calculează pierderile care ar rezulta ca urmare a implementării soluţiei constructive tehnic fezabile.
Se vor evidenţia procentele pierderilor calculate pe baza producţiei la fiecare obiectiv într-un an hidrologic mediu comparativ cu valoarea prag indicată, potrivit prevederilor art. 10 din anexă.
Datele care stau la baza analizei de disproporţionalitate se vor prezenta în mod transparent, acestea fiind necesar a fi realiste, justificabile şi cu un grad ridicat de confidenţă/încredere.
În scopul unei justificări solide şi obiective în ceea ce priveşte efectul măsurii de asigurare a debitelor ecologice, analiza de disproporţionalitate este necesar a fi realizată la nivelul de unitate economică.
Valorile pierderilor determinate la nivel de obiectiv în parte sunt agregate, la nivelul amenajării, în scopul unei justificări în termeni reali a ceea ce înseamnă pierderea rezultată ca urmare a implementării măsurilor de asigurare a debitelor ecologice, raportată la întreaga producţie înregistrată la nivel de unitate.
Cerinţe privind nefezabilitatea tehnică
Ghidul 20 al Comisiei Europene privind excepţiile de la obiectivele de mediu elaborate în cadrul Strategiei comune de implementare a Directivei-cadru privind apa 2000 face referire la elementele care definesc nefezabilitatea.
Astfel, nefezabilitatea tehnică este justificată dacă:
- nu este disponibilă nicio soluţie tehnică;
– este nevoie de mai mult timp pentru a rezolva problema decât timpul disponibil pentru atingerea obiectivului de mediu pentru corpul de apă;
– nu există informaţii privind cauza problemei, prin urmare, o soluţie nu poate fi identificată.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
