Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
MOŢIUNE SIMPLĂ nr. 4 din 9 decembrie 2019 Guvernare PNL - numele tău este AUSTERITATE
În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Senatul adoptă prezenta moţiune simplă. De la nenumăratele şi nevinovatele declaraţii publice făcute de penelişti, dintre care domnul Cîţu, considerat un mare profesionist, s-a remarcat în mod special, până la măsuri şi fapte concrete ce trebuie aplicate din momentul în care au preluat frâiele guvernării este o cale lungă şi anevoioasă. Pentru că, în Opoziţie fiind, şi-au permis să facă declaraţii absolut aberante şi alarmante despre economie şi despre o criză iminentă în care românii ar urma să intre, cu acuzaţii, insinuări şi manipulări pline de ridicol, toate în încercarea de a submina încrederea în economie şi a ajunge la ceea ce se numeşte o profeţie autorealizată: sabotând încrederea în economie, întregul eşafodaj economic ar fi avut de suferit, iar liberalii s-ar fi lăudat că au avut dreptate, când, de fapt, ei au iniţiat toată criza. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că românii sunt mai inteligenţi decât propaganda PNL şi pentru că PSD a lucrat serios şi responsabil la clădirea economiei româneşti şi la creşterea nivelului de trai. Dar acum, când liberalii sunt la guvernare, când se presupune că îşi asumă cu responsabilitate deciziile pe care le iau pentru şi în numele acestei ţări, chiar ar trebui să vedem altceva. Ar trebui să vedem, cum îi place lui Klaus Iohannis să spună, fapte, nu vorbe. Nu se poate spune că PNL-ul, fie aflat în opoziţie, fie la putere, în ultimii 30 de ani, a reuşit vreodată o performanţă economică deosebită, iar acest fapt se poate oricând dovedi cu date şi cifre, dar acest P(D)NL, acest amestec letal ce poartă, metaforic vorbind, moştenirea unei negre găuri a AUSTERITĂŢII economice şi sociale, va face România prizoniera unei proceduri de deficit excesiv cu potenţial de a afecta ratingul de ţară şi cu toate consecinţele negative şi de INSTABILITATE pe care aceasta le poate genera. Cu siguranţă, foarte mulţi vor pune întrebarea legată de oportunitatea unei moţiuni în acest moment, la fix o lună de zile de la preluarea mandatului de către acest guvern şi a portofoliului de ministru al finanţelor de către domnul Cîţu. Răspunsul este că, NU, nu aveam de gând să recurgem la acest instrument democratic de sancţionare a activităţii unui guvern şi a unui ministru de finanţe decât după o perioadă de activitate, o perioadă de documentare, de analiză şi decizie, şi mai puţin de comentarii, aluzii şi speculaţii publice făcute chiar din interiorul unei instituţii respectabile a statului - Ministerul Finanţelor Publice. Însă domnul Cîţu, în calitate de ministru, şi-a permis să facă declaraţii hazardate şi iresponsabile doar pentru a servi unor comenzi politice ale partidului pe care îl reprezintă într-un moment cu maximă expunere publică - campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Din cauza declaraţiilor şi acţiunilor iresponsabile ale domnului Cîţu şi incapacităţii dumnealui de a înţelege rolul unui ministru de finanţe ne aflăm în faţa unor premiere nedorite şi periculoase pentru un guvern. Niciodată până acum nu s-a întâmplat ca un ministru de finanţe la început de mandat să acţioneze contra intereselor economiei şi populaţiei prin declaraţii şi acţiuni extrem de grave şi total neadevărate. În permanenţă de la învestire noul ministru al finanţelor a aclamat colapsul economiei naţionale şi fraude bugetare. Declaraţiile total iresponsabile ale noului demnitar au determinat chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României să iasă la rampă pentru a linişti pieţele. Mai mult, domnul Cîţu, care s-a ascuns atât timp în spatele unor mesaje publicate pe contul de Facebook, şi-a permis de curând, tot în calitate de ministru al finanţelor, să ameninţe cu sancţiuni personalul, funcţionarii publici din minister, în cazul în care nu răspund solicitărilor de a-şi asuma personal prezentarea de date şi informaţii care să confirme teoria isteriei, panicii şi dezastrului economic moştenit. Ori aşa ceva este INACCEPTABIL! Imediat după jalnica sa conferinţă de presă susţinută într-o instituţie a statului, li s-a cerut dumnealui şi premierului Orban să vină, în cel mult două săptămâni, cu documente şi date reale legate de situaţia economică de la momentul preluării mandatului, cu dovezi şi probe care să susţină toate afirmaţiile iresponsabile despre existenţa unor bugete paralele sau a unor grupuri infracţionale organizate pentru a jefui finanţele acestei ţări. Vor putea acum, cu ocazia primei „moţiuni simple“, atât domnul Orban, cât şi domnul Cîţu, să răspundă în faţa Parlamentului şi să aducă toate aceste dovezi. E bine că această „moţiune“ vine după o perioadă agitată de campanie electorală şi că avem ocazia să ne reaşezăm cu calm şi profesionalism la masa dezbaterilor reale, a argumentelor pertinente şi, nu în ultimul rând, a măsurilor şi soluţiilor ce ţin de finanţele şi economia ţării. Totuşi, se pun atâtea întrebări: cu cine facem asta? cu cine vrem să stăm la masa dezbaterilor? pe cine şi pe ce ne bazăm? cu cine vrem să găsim soluţii? O să vă aduc aminte cu cine. Cu un domn Cîţu care târăşte cu greu după sine un trecut marcat de acuzaţia privind cel mai mare atac pe curs şi care, culmea ironiei, vorbeşte acum despre prăbuşirea leului! Cu cel care face o apologie a teoriei „găurii“ bugetare, a falsului şi dezastrului bugetar, fără a fi el însuşi în stare să conceapă un buget pentru anul 2020. Cu cel pe care conducerea BNR îl acuza, în iunie 2013, că face greşeli elementare, pentru care studenţii de anul I ai oricărei facultăţi cu profil economic ar fi notaţi cu nota 2, „domnul Florin Cîţu ne arată că nu ştie să calculeze o rată medie anuală a inflaţiei pe un interval de timp, în cazul analizat 1991-2012. Ce greşeală flagrantă face? Utilizează media aritmetică simplă în loc de media geometrică.“ Cu cel care a ajuns, printr-un concurs nefericit de împrejurări, să fie astăzi ministru al finanţelor. Un ministru care nu poate să şteargă sau să îşi conteste nici trecutul, nici afirmaţiile publice iresponsabile. Voi reaminti doar câteva dintre acestea: "Cam tot ce am găsit aici a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Mai mult, am aflat că situaţia reală nu era cunoscută şi nu era anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Deci informaţiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este că, în ultimii 3 ani, economia României a fost condusă după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul finanţelor publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe. Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru fisc şi unul pentru el"
"În medie salariile nete ale bugetarilor sunt duble faţă de cele din sectorul privat. DUBLE! (...) Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanţă, tot felul de sporuri, pensii speciale şi mai ales trebuie să accepte să fie concediaţi atunci când nu-şi fac treaba. A lucra în sectorul public nu trebuie să mai arate ca un premiu. Ca şi cum cel care ajunge acolo a câştigat la loterie şi este aranjat pe viaţă"
"O depăşire a ţintei de deficit de 3% înseamnă lucruri negative pentru România. Asta arată că la MFP lucrurile au scăpat de sub control, nu ştim ce s-a întâmplat în septembrie, dar eu mă angajez să respect pe cât posibil tratatele semnate cu UE"
"Nu am nevoie să cer rapoarte pentru a şti situaţia de la MFP. Ce am spus eu a confirmat şi Comisia Europeană. Execuţia bugetară a fost falsificată, tocmai pentru a influenţa deficitul bugetar"
"Situaţia reală din economie nu era cunoscută şi anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Economia a fost condusă după două bugete. Unul prezentat în Parlament şi unul folosit pentru baronii locali, un buget paralel. După mine, ce s-a întâmplat în ultimii trei ani arată a subminarea economiei naţionale"
Dacă este cineva de acord cu faptul că astfel de declaraţii publice sunt normale, cu atât mai mult cu cât sunt doar declaraţii, nesusţinute cu probe şi dovezi, adică pure speculaţii (iar domnul Cîţu ştie foarte bine ce presupune asta!), atunci avem o gravă problemă de siguranţă. De atentat la stabilitatea şi siguranţa economică a României! Atunci când oficiali ai statului român fac afirmaţii iresponsabile şi grave menite să inducă neîncredere în economie, atât neîncredere internă, cât, mai ales, neîncrederea partenerilor noştri externi, a instituţiilor financiare şi economice, a forurilor europene, organizaţiilor internaţionale, agenţiilor de rating, investitorilor şi guvernelor statelor din întreaga lume, atunci chiar avem o situaţie de atentat la securitatea economică a ţării. Dacă este cineva care consideră că deprecierea din ultima perioadă a leului, ulterior preluării guvernării de către PNL, nu are nicio legătură cu avalanşa de declaraţii iresponsabile scoase din obscuritatea unei pagini personale de Facebook şi aduse în lumina reflectoarelor la nivel de poziţii oficiale şi atitudini publice „asumate“, atunci am ajuns în situaţia unei harababuri la nivelul puterii executive, ce ar putea degenera într-o degringoladă la nivelul întregii ţări. De aceea, niciun scop politic nu poate justifica demersurile pline de politicianism şi demagogie la nivelul clasei politice. De aceea, oamenii politici care ocupă funcţii de decizie la nivel guvernamental trebuie să înveţe să facă această delimitare atunci când mesajul politic este de natură a aduce un deserviciu oricăror interese ale statului - INTERESULUI NAŢIONAL! Declaraţiilor iresponsabile ale membrilor actualului guvern PNL se adaugă o pleiadă de afirmaţii asemănătoare din partea multor altor oameni din anturajul acestui guvern şi al preşedintelui Iohannis, ca de exemplu: - consilierul domnului Iohannis, preşedintele Casei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, vorbea despre concedierea a 400.000 de bugetari şi aplicarea impozitului progresiv pe salarii; – consilierul domnului Orban, Cristian Păun, spunea că majorarea pensiilor din 2020 este o iluzie; – senatorul şi actualul ministru liberal, Florin Cîţu, declara necesitatea anulării voucherelor de vacanţă, a sporurilor şi bonusurilor pentru bugetari, impozitării salariilor IT-iştilor şi a celor care lucrează în cercetare-dezvoltare; – consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, alături de toţi ceilalţi deja amintiţi, susţineau desfiinţarea salariului minim pe economie; – tot Florin Cîţu susţinea sus şi tare că este necesară îngheţarea tuturor programelor de investiţii finanţate din buget, până la o dată neclară; – însuşi domnul Iohannis, în calitate de preşedinte, şi întreg PNL-ul au susţinut, la unison, nevoia modificării Legii salarizării, pentru anularea majorărilor prevăzute pentru sectorul bugetar (cu un sfert din diferenţa rămasă din momentul intrării în vigoare a legii, până în 2022) şi a majorării anticipate a salariilor din învăţământ de la 1 septembrie 2020 (direct la nivelul din 2022), pentru că nu sunt bani de salarii şi că majorările sunt exagerate!!!
Tot într-un moment de maximă inspiraţie şi adâncă reflecţie, actualul ministru Cîţu anunţa plin de entuziasm (a nu se înţelege neapărat de euforie!) cele 25 de măsuri pe care guvernarea liberală urma să le adopte în primele 24 de ore - şi era un MUST-HAVE: 1. „Demiterea conducerilor tuturor instituţiilor de stat care prin puterea statutului lor ar fi trebuit să nu acţioneze politic în economie - de ex. ASF, ANAF, CC, CC, CNSP etc. 2. Îngheţarea tuturor programelor de subvenţii (de la buget) şi ajutor de stat până la finalizarea unei analize care să arate dacă banii cheltuiţi de la buget au randament pozitiv în economie. 3. Reducerea taxelor pe forţa de muncă - forţa de muncă este suprataxată în guvernările PSD şi PSD + ALDE. Taxarea echitabilă a factorilor de producţie. 4. Introducerea principiului 85/15 = angajaţii din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajaţilor din economie!!! 5. COTA UNICĂ de IMPOZITARE! 6. Eliminarea supraaccizei combustibil 7. Eliminare suprataxare contracte part time 8. Eliminarea CAS la alte venituri decât salarii 9. Eliminarea taxei pe stâlp II 10. Eliminarea TVA defalcat 11. Eliminare suprataxare sector energie 12. Eliminarea restricţiilor care fac imposibilă determinarea preţurilor de piaţă, în sectorul energie 13. Eliminare suprataxare sector comunicaţii 14. Eliminare suprataxare sistem financiar-bancar 15. Eliminarea restricţiilor care fac imposibilă determinarea preţurilor de piaţă, în sectorul financiar-bancar 16. Eliminare suprataxare utilităţi publice 17. Eliminarea cerinţei care impune creşterea capitalului social pentru administratorii pilonului II de pensii 18. Eliminarea impozitului pe dividende 19. Eliminare impozitare pe cifra de afaceri 20. Eliminarea condiţiilor impuse de ANAF companiilor care cer să devină plătitor de TVA. Companiile devin plătitor de TVA IMEDIAT pe baza unei cereri simple 21. Eliminare taxe, comisioane pentru eliberarea de documente oficiale (inclusiv CI, paşapoarte, carnet de conducere etc) cetăţenilor români în ţară şi în străinătate 22. Eliminarea, pentru o perioadă de 5 ani, a tuturor restricţiilor la importul de forţă de muncă calificată şi necalificată 23. Eliminarea restricţiilor la importul de tehnologie din UE, UK şi SUA, în special în domeniile sănătate şi educaţie 24. Eliminarea pensiilor speciale!!! 25. A venit momentul: Retrocedarea în maximum 12 luni a proprietăţilor - imobile, terenuri, păduri - confiscate de regimul comunist!!! Pentru proprietarii care au peste 65 de ani, retrocedarea se face imediat!“
Guvernul s-a instalat, efectul energizantului a trecut şi iată că la fix o lună niciuna dintre aceste măsuri - care fantastice, care sarcastice - nu doar că nu a fost luată, dar nici măcar nu are vreo urmă de proiect în vreun stadiu de implementare! În fapt, singura „certitudine“ după învestirea guvernului Orban şi instalarea domnului Cîţu la finanţe este, în acest moment, scăderea leului în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce se va traduce pentru populaţia României în creşterea facturilor, a preţurilor bunurilor şi tarifelor la servicii, a ratelor la creditele bancare şi inflaţie. Cursul de schimb leu/euro şi leu/dolar tinde să ajungă la maxime istorice. Băncile vând cu 4,79-4,85 lei per euro. Dolarul creşte şi el conform cotaţiilor stabilite pe pieţele internaţionale în raport cu euro. Deprecierea leului arată însă că investitorii nu privesc cu încredere viitorul României după venirea PNL la guvernare. Astfel, luna noiembrie a venit cu recorduri de deprecierea monedei naţionale, iar principala cauză este inconştienţa declaraţiilor publice făcute de domnul Cîţu, din postura de ministru de finanţe. Şi atunci, domnule Cîţu, domnule Orban, nu cumva deprecierea leului din luna noiembrie reprezintă subminarea economiei naţionale? Dacă nu sunteţi convins că este aşa, vă mai dau două dovezi în sprijinul acestei afirmaţii: Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, luni, 2 decembrie de Banca Naţională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,99%. Luni, acest indice a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din 29 octombrie, când a fost tot 3,03%. ROBOR este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă. Oare ce impact asupra lichidităţii au avut declaraţiile domnului Cîţu şi modul în care a ales să se împrumute? Dar mai grav de atât este cât de mult a costat nota de plată pe care BNR a trebuit să o plătească pentru a apăra cursul de schimb, vulnerabilizat de declaraţiile lui Vasile Cîţu. Luni, 2 decembrie a.c., BNR a emis un comunicat conform căruia rezervele valutare internaţionale ale României au scăzut cu 1 miliard de euro în luna noiembrie. Dacă ne uităm cu atenţie, vedem că între 1-1,2 (alte voci de pe piaţă spun 1,7) miliarde de euro au fost risipite din rezerva valutară pentru a menţine cursul de schimb euro-leu sub pragul psihologic de 4,8. Pe termen scurt şi cât se poate de concret, atât ne-a costat împăunarea domnului Cîţu în lupta sa cu PSD, dar şi iresponsabilitatea declaraţiei cu metafora bugetelor paralele. Peste toate acestea se adaugă şi rectificarea bugetară negativă promovată de Ministrul Cîţu al Finanţelor şi îmbrăţişată de toţi miniştrii PNL. O rectificare negativă care nu doar că putea fi evitată, aşa cum au arătat toţi specialiştii adevăraţi în economie, dar care a fost iniţial promovată pentru a justifica austeritatea care va urma. Singura realitate este că atât timp cât domnul Cîţu vorbeşte public, economia românească are de suferit. Să îl bănuim pe domnul Cîţu de neştiinţă sau de neînţelegerea modului în care funcţionează piaţa valutară sau să ne întrebăm dacă acum, din poziţia de ales al poporului român şi de înalt demnitar al statului român, este jucător activ împotriva monedei naţionale, ajutând speculatorii de pe piaţa valutară să facă profituri importante pe spinarea românilor de rând? Bănuim că deprecierea monedei naţionale a mai fost domolită de BNR, oficialii băncii centrale încercând să calmeze pieţele prin declaraţii publice, „moral situation“ şi nu numai. Însă, slăbiciunea indusă leului se va multiplica în economie. Brambureala Guvernului şi a ministrului de finanţe privind salariul minim şi deficitul bugetar au dus deprecierea leului la maxime istorice. Acesta este primul mesaj al investitorilor, al sectorului privat. Vor urma reduceri ale producţiei şi ale numărului de locuri de muncă. De ce? Pentru că producţia naţională se bazează pe importuri de energie şi materii prime, iar acestea devin mai scumpe din cauza iresponsabilităţii Guvernului PNL. Din altă perspectivă, deprecierea monedei naţionale este un vot de blam la adresa actualului Guvern chiar din partea mediului privat, cel pe care clamaţi că îl reprezentaţi! Alte „certitudini“ vor urma în perioada următoare, tocmai pentru a justifica o cădere a veniturilor bugetare care va rezulta în urma măsurilor economice anunţate în programul de guvernare al PNL: 2,6 miliarde lei, prin eliminarea taxării sistemului bancar, energetic şi al comunicaţiilor; 3 miliarde lei prin eliminarea supraaccizei; 1,5 miliarde lei prin eliminarea impozitării contractelor part-time la nivelul salariului minim. În total sunt 7,1 miliarde lei, pe care PNL va trebui să îi obţină fie din tăieri sau impozitări suplimentare de pensii şi salarii, fie prin concedieri în masă, fie prin introducerea unor noi taxe pe muncă sau eliminarea unor scutiri acordate în prezent (ex. scutirea de impozit pe veniturile salariale la IT-işti şi cercetători, scutirea de CASS la pensiile sub 2.000 lei). Iar algoritmul pentru concedieri a fost deja stabilit - simplu, sec, procentual. Este măsura MUST-HAVE cu numărul 4 din lista domnului Cîţu: introducerea principiului 85/15, adică angajaţii din sectorul bugetar nu pot să reprezinte mai mult de 15% din totalul angajaţilor din economie. Din cei aproximativ 6.000.000 de angajaţi - la stat şi în mediul privat, ar mai rămâne 900.000 de oameni să lucreze în tot sistemul de stat din cei aproximativ 1.300.000 de persoane angajate în aparatul public - ministere, agenţii, administraţie locală, profesori, medici, pompieri, poliţişti, militari, cercetători etc. Diferenţa este exact de 400.000 cât au anunţat că vor să dea afară! Dacă ar fi doar nişte cifre seci şi nişte calcule simple cu procente, am putea chiar să plusăm, dar, ce să vezi, în tot aparatul administrativ - central şi local - lucrează doar 280.000 de oameni care, evident, nu pot fi daţi afară toţi! Şi atunci, ce să facem, domnule Cîţu, domnule Orban, să-i trimitem în şomaj şi pe medici, şi pe profesori, pe militari, poliţişti, pompieri, cercetători, pe angajaţii ISU sau ai serviciilor secrete? Pe toţi? Privatizăm tot şi închidem statul? Dar haideţi să vedem cum este chestiunea cu deficitul bugetar şi cu o altă „certitudine“ pe care o anticipase guvernul Orban chiar din Programul de guvernare, la pagina 23, unde scrie negru pe alb, sau... pe galben: „limitarea depăşirii ţintei de deficit bugetar de 3%“. Dacă în toată guvernarea PSD, deficitul bugetar nu a fost mai mare de 3% în pofida creşterilor consistente de salarii şi de pensii, iată că nici nu s-au aşezat bine scaunele guvernării şi liberalii domnului Orban anunţă încălcarea Tratatului dintre România şi UE în privinţa deficitului bugetar, deşi, inclusiv Banca Mondială, în Raportul „Europe and Central Asia Economic Update“, şi-a revizuit estimările privind România şi a arătat că ţara noastră se poate încadra în 3% deficit. Mai mult, domnul Cîţu „plusează“ la 4% şi chiar peste, încurcându-se în propriile declaraţii. Dacă ar fi adevărat că deficitul va ajunge la 4%, atunci Ministerul Finanţelor ar trebui să se împrumute în ultimele două luni cu peste 20 de miliarde lei, ceea ce devine din ce în ce mai improbabil de realizat cu fiecare zi care trece. Şi atunci, cine a greşit în estimări, domnule Cîţu, domnule Orban? Or, cât de credibil ar putea fi vreodată cel care, în calitate de senator şi de preşedinte al Comisiei economice din Senat, anunţa în data de 19 martie 2018 că rata inflaţiei va ajunge 12% la sfârşitul anului? O altă marotă îndelung trâmbiţată de PNL şi liderii săi a fost cea legată de politica împrumuturilor realizate de Ministerul Finanţelor Publice şi datoria publică. PSD a explicat de fiecare dată, cu răbdare şi profesionalism, că împrumuturile pe termen scurt sunt cele care pun presiune mare pe buget şi reprezintă o frână în dezvoltarea României şi că, de aceea, în timpul guvernării PSD s-a pus accent pe o pondere mai mare a datoriei pe termen mediu şi lung în structura datoriei publice, dincolo de argumentele privind poziţia ţării noastre: a 5-a ţară din Uniunea Europeană cu cea mai mică datorie guvernamentală în momentul ieşirii de la guvernare. PSD a lăsat o datorie publică mică şi bine structurată. În guvernarea PSD, datoria guvernamentală pe termen scurt a fost redusă la jumătate, de la 6,9% în Guvernul Cioloş la 3,3% în iunie 2019. În 2010 (în plină criză economică) structura datoriei era 24% pe termen scurt, versus 76% pe termen mediu şi lung. Mai mult datoria guvernamentală a României raportată la PIB este, ca procent, la mai puţin de jumătate faţă de media Uniunii Europene şi faţă de media Zonei Euro. În trimestrul II din 2019, datoria guvernamentală a României era 35,1% în timp ce media UE era 82,5%, iar media statelor care folosesc moneda euro era 88,1%. Datoria României raportată la PIB este cu mult mai mică faţă de Germania (65,1%), Marea Britanie (86,5%), Franţa (98,4%), Italia (134,1%) sau Grecia (177,4%). După atâta zgomot public din partea liderilor PNL, ar trebui să fim surprinşi, uimiţi, contrariaţi şi chiar îngroziţi de faptul că PNL îşi începe guvernarea cu un împrumut la cea mai proastă dobândă, pe o perioadă mai mică de 3 ani, cu o presiune mare pe buget. Pentru că în luna în care s-a instalat la Ministerul Finanţelor Publice, la nici două săptămâni de când a preluat portofoliul, ministrul Cîţu a împrumutat România cu 3,4 miliarde lei, o sumă uriaşă, la care se adaugă împrumuturi în valoare de 338 milioane euro. Mai grav este că a făcut acest lucru la nişte costuri uriaşe. Iată cum arată disecţia costurilor la care s-au împrumutat profesioniştii din PNL: pentru obligaţiunile la 10 ani, dobânda plătită de Guvern a crescut de la 4,23% la 4,55%, adică o creştere cu 32 puncte de bază, iar pentru titlurile de stat în lei, pe termen scurt (40-60 de luni), dobânzile au crescut de la 3,55% la 4,09%, adică o creştere cu peste 54 puncte de bază. Asta arată încrederea pe care sistemul financiar o are în PNL sau trădează faptul că, prin declaraţiile şi poziţionarea lor, liberalii au îngenuncheat România, pur şi simplu? Şi atunci, ce facem, domnule Cîţu, domnule Orban, cu demagogia PNL? Nu este aceasta dovada clară a faptului că guvernul Orban se împrumută mult şi prost? Sau a faptului că nici creditorii străini, nici sistemul bancar autohton nu mai au încredere în capacitatea liberalilor de a gestiona situaţia macroeconomică din România? Dar haideţi să revedem acum şi datele exacte privind rezultatele programelor economice şi sociale implementate de „întunecatul“ PSD şi traduse în „greaua moştenire“ lăsată „luminosului“ PNL. Prima „piatră de moară“ lăsată de PSD este creşterea salariului mediu net pe total economie (la stat şi privat), a salariului mediu net în România cu aproape 15% în ultimul an - din septembrie 2018 până în septembrie 2019. Efectele „dezastruoase“ s-au tradus în creşterea puterii de cumpărare aferentă salariului mediu cu aproape 11% - beneficiul net după ce se elimină inflaţia! Şi atunci, cum este, domnule Cîţu, domnule Orban, cu propaganda mincinoasă a PNL conform căreia inflaţia „a mâncat“ câştigurile salariale determinate de politicile guvernării Dăncilă? Mai ales că toate datele INS dărâmă eşafodajul acestei moşteniri dezastruoase. A doua „piatră de moară“, şi cea mai mare, moştenită de PNL este situaţia economică globală a României. Însuşi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a contrazis afirmaţiile lipsite de discernământ ale celor doi, declarând că „Economia nu este nici în prăpastie, nici pe fundul prăpastiei, nici pe buza prăpastiei. Este într-o situaţie mai dificilă, pro ciclică, dar controlabilă“. Iar ca urmare a politicilor pline de inspiraţie ale Guvernului PSD pentru stoparea inflaţiei - cum ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică prin OUG 114 pe care PNL vrea să o abroge - BNR şi-a „permis“ să revizuiască în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,2% la 3,8%. Mai mult, guvernatorul Isărescu a „îndrăznit“ să laude Guvernul PSD pentru capitalizarea CEC, fapt care asigură mai multă stabilitate pe piaţa bancară, a „îndrăznit“ să afirme că România a avut cel mai puternic avans dintre ţările din regiune şi chiar şi-a „permis“ să îi contrazică pe cei care critică dezvoltarea economică a Bucureştiului în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor - foarte apropiat de al Berlinului şi peste cel al Lisabonei. Ministrul finanţelor publice din Guvernarea PSD, Eugen Teodorovici, a avut ambiţia, curajul şi abilitatea ca, după 3 (trei!!!) încercări eşuate, să recapitalizeze CEC şi să îşi îndeplinească misiunea de a fructifica potenţialul de intermediere bancară a CEC. Chiar şi Consiliul Concurenţei, prin vocea preşedintelui Bogdan Chiriţoiu, şi-a „permis“ să susţină că lucrurile în macroeconomie merg bine, că România este campioana creşterii economice în Uniunea Europeană, că România a reuşit să aibă cel mai rapid ritm de apropiere de media puterii de cumpărare şi a nivelului de trai din Uniunea Europeană şi, culmea „tupeului“, că actualul Guvern trebuie să facă în aşa fel încât lucrurile să continue aşa sau să meargă şi mai bine! Şi atunci, domnule Cîţu, domnule Orban, de ce este nevoie de atâtea ghilimele pentru a-i feri pe oamenii care vă privesc şi vă ascultă toata ura, dezinformarea şi ipocrizia pe care le propagaţi la nesfârşit de atât timp? De ce este nevoie ca un guvernator să intervină cu declaraţii publice în încercarea de a linişti pieţele financiare şi valutare bulversate de afirmaţiile iresponsabile ale preşedintelui Iohannis şi ale premierului Orban? Dar pentru că domnului Cîţu tot îi place atât de mult propaganda de tip „fake news“ sub lozinca „Românii trebuie să ştie“, haideţi să vedem care sunt adevărurile nespuse pe care românii chiar trebuie să le ştie! - Că toate declaraţiile domnului Cîţu trădează incompetenţa şi reflectă superficialitatea programului de guvernare PNL, în contextul în care a afirmat că sănătatea şi educaţia nu sunt nişte domenii prioritare; – Că programul de guvernare PNL nu este decât un program dedicat intereselor financiare din domeniile bancar, pensii private, energie şi comunicaţii; – Că totul se învârte în jurul eliminării OUG 114/2018, a supraaccizei şi a prevederilor privind supraimpozitarea contractelor part-time, dar nimic despre problemele structurale ale finanţelor publice; – Că ministrul de finanţe fake, ascuns în spatele unor „fake news“ de tipul „găuri“ bugetare şi bugete paralele, virează 2 miliarde lei avans pentru rachete şi discută de măsuri de reducere de taxe de 8 miliarde lei; – Că în tot programul economic al PNL nu există nicio măsură de stimulare a capitalului autohton, nicio măsură de stimulare sau de reducere a birocraţiei pentru IMM-uri şi pentru companiile româneşti, nicio măsură pentru stimularea vreunui sector economic, ci, din contră, se doreşte anularea facilităţilor oferite sectorului de construcţii din OUG 114/2018, măsuri care au condus la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă bine plătite; – Că habarnismul ministrului de finanţe se observă şi din propunerea aflată în programul PNL privind politicile fiscal-bugetare „programarea multianuală a investiţiilor publice şi prioritizarea acestora“. Lăsând la o parte că această măsură există în programul de guvernare al PSD, trebuie spus că este funcţională de 2 ani şi jumătate chiar la Ministerul Finanţelor Publice, acolo unde oricine poate vedea pe site că există nu una, ci două direcţii constituite în acest scop - Direcţia de programare a investiţiilor publice şi Direcţia de management al investiţiilor publice.
Şi atunci, chiar este nevoie, domnule Cîţu, domnule Orban, să vă acoperiţi incompetenţa, disperarea, neputinţa încercând să induceţi percepţia că viitoarele măsuri de AUSTERITATE sunt luate din cauza PSD, şi nu din cauza programului de guvernare pregătit de PNL? Nu vă este teamă că, deja, prin tot ceea ce aţi declarat public, aţi adus României pierderi economico-financiare uriaşe? Că deja România se împrumută la dobânzi mult mai mari în Guvernul Orban decât în perioada Guvernului Dăncilă? Că deja, dincolo de creşterile de sezon, declaraţiile iresponsabile ale premierului şi ministrului de finanţe pun o presiune uriaşă asupra cursului de schimb? Că deja tot ceea ce aţi scos pe gură până acum, de la închipuita gaură în buget la bugetele duble sau de la promisele măsuri de austeritate şi creşterea facturilor la utilităţi, toate creează un spectru îngrijorător asupra economiei naţionale? Că deja sunteţi responsabili pentru a nu fi reuşit să menţineţi deficitul bugetar sub pragul de 3%? Că deja producătorii de autoturisme de la Dacia şi Ford se simt ameninţaţi de noua taxă auto şi iau în calcul o reducere a investiţiilor? Că deja medicii se pregătesc de un nou exod după ce s-a anunţat că nu mai sunt bani pentru salariile din Sănătate? Şi atunci, domnule Cîţu, domnule Orban, vă adresez două ultime întrebări: 1. Modelul de criză economică gândit de strategii PNL pentru România este cumva cel din Argentina, ţara cu care domnul Vasile Cîţu compara România în anul 2018? Guvernul PNL ne va împrumuta din nou la FMI? Dacă da, cu ce costuri? Şi nu mă refer la dobânzi, ci la costuri sociale! 2. Dacă senatorul Vasile Cîţu nu a putut aduce criza mult mai devreme prin lungul şir al declaraţiilor sale disperate şi iresponsabile, şi-a propus să o aducă acum, în calitate de ministru al finanţelor?
În loc de încheiere... un sfat colegial şi chiar amical: Domnule Cîţu, domnule Orban, nu este o greşeală să vă recunoaşteţi limitele. Din contră, de cele mai multe ori, este nevoie de acea doză de onestitate cu privire la greşelile din trecut şi la neliniştile şi hazardul prezentului. Aceasta nu va ştirbi cu nimic din ceea ce este „smart“ sau „bright“ în fiecare dintre dumneavoastră, dar vă va aşeza, la un moment dat, acolo unde vă este locul, dincolo de tendinţa, poate firească, de a încerca să înaintaţi pe scara ierarhiei până la limita de incompetenţă, parafrazând principiul enunţat de Peter.
Şi atunci, domnule Cîţu, domnule Orban, vom prefera să vă daţi o demisie demnă în acest moment unei demiteri ruşinoase mai târziu! Sunteţi o echipă şi puteţi face asta împreună, dacă vă lipseşte curajul individual! Această moţiune simplă a fost adoptată de Senat în şedinţa din 9 decembrie 2019, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 168 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
Bucureşti, 9 decembrie 2019. Nr. 4.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
