Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dincolo de politică, în viaţă e vorba de priorităţi. Când vine vorba de alegeri şi opţiuni, există o vorbă - banii sau viaţa?!
Pentru PSD, viaţa oamenilor e sfântă. Pentru Guvernul Orban profitul privat este mai important decât viaţa oamenilor.
Spun asta pentru a vă reaminti că datoria Guvernului pe care îl conduceţi ar trebui să fie viaţa românilor. În momentul în care un stat reuşeşte să protejeze viaţa cetăţenilor săi, se poate îndrepta şi spre îmbunătăţirea ei. Dumneavoastră, însă, nu aveţi nici viziune şi nici priorităţi compatibile cu nevoile reale ale României anului 2020.
Decizia de asumare a răspunderii pe modificarea legislaţiei electorale nu are legătură cu viaţa românilor, în niciun fel, ci cu calculele dumneavoastră electorale, o speranţă goală că veţi capitaliza electoral în timp util.
Să ştiţi că, spre deosebire de încredere, care creşte sau scade, în democraţia de tip european, democraţia liberală, spre care tindem cu toţii, legitimitatea nu are nuanţe. Este ori nu este, o ai sau ai pierdut-o.
Şi vă îndemn să analizaţi ce se întâmplă cu o ţară, cu imaginea ei şi cu legitimitatea guvernanţilor atunci când aceştia calcă în picioare principiile de la baza democraţiei - să schimbi regulile în timpul jocului, să calci în picioare Comisia de la Veneţia şi recomandările ei. Şi vă dau un exemplu: în 2018, Uniunea Europeană a tăiat integral finanţarea europeană pentru Republica Moldova pentru că, la Chişinău, au modificat legislaţia electorală, fără consultări, nu cu 3 luni înainte, cum faceţi dumneavoastră, ci cu un an înainte.
Indiferent de partidul din care facem parte, legitimitatea, integritatea şi grija sinceră faţă de vieţile românilor noştri reprezintă mai mult decât simple concepte - sunt priorităţi reale, comune, pe care avem datoria să le respectăm indiferent de culoarea politică sau de numele partidului nostru.
Să le luăm pe rând. Legitimitatea deciziei politice stă la baza democraţiei liberale de tip european şi vă spun direct, pe înţelesul dumneavoastră. Decizia de a modifica legislaţia electorală cu patru luni înainte de alegeri aruncă România la marginea Europei. Când o decizie politică calcă în picioare un principiu fundamental al democraţiei, drumul duce spre est, nu spre vest.
Integritatea, alături de consecvenţă, este calitatea esenţială pentru a avea curaj să te uiţi în ochii oamenilor care te votează. Dar dumneavoastră, care de 3 luni refuzaţi să guvernaţi şi aveţi un singur program de guvernare: „anticipate“, e clar că nu ştiţi ce înseamnă integritate şi demnitate în funcţia publică!
Despre grija dumneavoastră faţă de români - din păcate, nu sunt multe de spus. Ar fi de spus despre „grija“ PNL faţă de sectorul privat şi nici măcar aceasta nu este benefică tuturor din acest sector. Doar unora! Despre privatizarea programelor de sănătate şi despre modul jalnic în care conduceţi această ţară din punct de vedere economic!
Stimaţi colegi,
Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă nu doar pentru că această măsură de modificare a sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, dar - mai ales - pentru că adoptarea acestor modificări se face în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere.
Standardele europene electorale au fost stipulate exact pentru combaterea unor astfel de tentaţii ale partidelor de a schimba regulile în timpul jocului şi de a-şi crea astfel un avantaj în competiţia electorală.
PSD sancţionează azi prin moţiune de cenzură tocmai încălcarea gravă a standardelor electorale!
Cu fiecare angajare de răspundere, ordonanţă după ordonanţă, Guvernul PNL vrea să demonstreze tuturor că este groparul democraţiei româneşti!
V-am avertizat public, în repetate rânduri, că există o linie roşie peste care nu se poate trece şi că modificarea legilor electorale cu atât de puţin timp înainte de alegeri este un abuz de democraţie.
Aţi ignorat cu bună ştiinţă toate aceste avertismente, aţi călcat în picioare normele constituţionale şi aţi trecut cu tancul peste standardele europene doar pentru a vă satisface setea electorală de putere!
Curtea Constituţională v-a spus deja, prin cele două decizii din 29 ianuarie 2020, că mergeţi pe un drum greşit. Că este un abuz de putere să vii cu angajări de răspundere pe proiecte aflate deja în procedură parlamentară. Că PNL încalcă grav legea fundamentală!
Domnule Orban, aţi deschis o cutie a Pandorei care poate avea repercusiuni tragice pe viitor asupra tuturor românilor. Regulile democratice nu sunt facultative!
Domnule Orban, încetaţi să vă mai comportaţi ca un vătaf la conducerea ţării! Încetaţi să vă mai bateţi joc de această ţară, mai bine fiţi curajos şi daţi-vă demisia!
Stimaţi colegi,
PNL vrea azi din raţiuni pur politice să schimbe din temelii sistemul electoral. Dar actualii lideri PNL, aflaţi în cele mai înalte funcţii din guvern - vicepremieri sau miniştri -, au fost vârfurile de lance ale partidului care în 2011 a făcut legea pentru alegerea primarilor într-un singur tur.
Aceşti lideri pedelişti vopsiţi azi în liberali sunt adevăraţii părinţi ai alegerilor într-un singur tur, iar acum tot ei spun că nu e bine şi vor să revină la două tururi. În realitate, vor doar să „aranjeze“ regulile aşa cum le convine. Acum. Mâine, schimbă tot! Dacă aşa le convine din nou.
Printre votanţii din 2011 ai alegerilor locale într-un singur tur se numără membri de vază ai PNL-ului de azi: Turcan Raluca, Olar Corneliu, Preda Cezar, Gheorghe Tinel, Ionescu George, Bălan Ioan, Bode Lucian, Anastase Roberta, Andronache Gabriel etc.
Acest lucru demonstrează foarte clar că PNL nu vrea să modifice legea electorală pentru că aşa e bine pentru români, ci pentru că aşa le convine acum. Dacă a fost bine cu un tur în 2011, de ce nu mai e bine cu un tur şi în 2019?
Dar cel mai bine este să auzim argumentele pentru un singur tur chiar prin vocea doamnei Raluca Turcan din 2011: „Pe lângă simplificarea votului şi reducerea cheltuielilor din banii statului, al doilea argument e legat de punerea în acord a procedurilor de vot pentru funcţiile alese. Avem vot într-un singur tur la preşedinţii de CJ, avem un vot pentru Parlament, e bine să avem vot într-un singur tur şi la primari. Al treilea argument e legat de interesul pentru eficientizarea şi simplificarea scenei politice. De asemenea, votul într-un singur tur duce la guvernări stabile - fie că vorbim de guvernări locale, fie de guvernări naţionale“.
Doamnelor şi domnilor,
Din punct de vedere statistic, noua reglementare nu modifică substanţial procentele prin care partidele ar obţine alte scoruri în alegeri. În 2008 a avut loc în România ultimul scrutin electoral cu alegerea primarilor în două tururi. Prezenţa la vot în 2008 a fost de 48,44%.
Din cele 3.183 de primării, 1.708 primari au câştigat alegerile din primul tur cu un scor de peste 50%, respectiv 53,66% din totalul primarilor au fost aleşi din primul tur. În cel de-al doilea tur au fost alegeri în 1.475 de localităţi, iar în 1.049 dintre acestea a câştigat candidatul care s-a clasat pe primul loc şi în primul tur de scrutin. În total, 2.757 de primari ar fi câştigat mandatul indiferent dacă alegerea primarilor ar fi fost într-un singur tur sau în două tururi (1.708 + 1.049) = 86,61% din total.
În 2016 am avut ultimele alegeri cu un singur tur de scrutin pentru primari, prezenţa la vot fiind de 48,44%, deci o prezenţă egală cu cea din 2008, când au fost două tururi de scrutin. Astfel, argumentul conform căruia două tururi ar asigura o prezenţă mai mare la vot nu se susţine. În 2016 s-au desfăşurat alegeri în 3.186 de primării, dintre care 2.275, respectiv 71,40%, dintre primari au câştigat alegerile cu un scor mai mare de 50%. Deci ar fi fost câştigători şi dacă alegerile ar fi fost în două tururi. Doar 911 primari au câştigat alegerile cu un scor mai mic de 50%, iar dintre aceştia 604 au obţinut scoruri între 40% şi 50%. Prin urmare, afirmaţia că într-un singur tur de scrutin foarte mulţi candidaţi ar deveni primari cu scoruri de sub 20% nu este adevărată. Doar unul singur a fost în această situaţie la ultimele alegeri. Mai mult, dacă extrapolăm şi aplicăm acelaşi calcul matematic ca în 2008, observăm că din cei 911 aproximativ 647 ar fi câştigat probabil alegerile şi dacă ar fi fost două tururi de scrutin. Practic, peste 91% dintre primari ar fi câştigat indiferent de sistemul de vot, deci şi argumentul referitor la legitimitate şi reprezentativitate nu se susţine.
Doamnelor şi domnilor,
Constituţia României arată [art. 114 alin. (1)] că „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege“.
Prin decizii multiple, CCR a stabilit că la această modalitate simplificată de legiferare „trebuie să se ajungă in extremis“ şi că „acest lucru nu poate fi absolut“.
Instanţa de control constituţional a subliniat că Guvernul nu îşi poate asuma răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii.
CCR a arătat că trebuie să existe, în primul rând, o urgenţă în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea.
Aşadar, interesul PNL de a obţine avantaje electorale nu reprezintă o urgenţă. Acest lucru arată doar disperarea acestui partid, incapabil să guverneze şi să asigure cetăţenilor bunăstare. Disperarea că, în toamnă, vor fi sancţionaţi de electorat pentru că nu au făcut nimic!
Doamnelor şi domnilor,
Comisia de la Veneţia a arătat, în repetate rânduri, că „modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului“ (pct. 63), respectiv că „ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite -, ci modificarea lor frecventă sau cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic“ (pct. 65) - Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002).
În plus, recomandările Comisiei de la Veneţia vizează 3 aspecte esenţiale ale legii electorale care nu trebuie modificate intempestiv, pentru că ar putea crea un avantaj competitiv celor care sunt la putere:
1. Sistemul electoral în ansamblul său (respectiv condiţiile de participare la vot, modul de atribuire a mandatelor etc). Şi aici se încadrează trecerea de la un tur la două tururi, pentru că se modifică modul de stabilire a câştigătorului şi atribuirea mandatelor
2. Delimitarea circumscripţiilor electorale
3. Componenţa birourilor electorale (BEC, BEJ, BESV)
Altfel spus, Comisia de la Veneţia este preocupată ca cei care sunt la putere să nu schimbe regulile în timpul jocului pentru a-şi crea un avantaj electoral. Recomandarea Comisiei este ca modificările ce vizează cele 3 aspecte de mai sus să se aplice la alegerile de la finalul următorului ciclu electoral, nu de la cel în cursul căruia se fac modificările.
Cu alte cuvinte, Comisia de la Veneţia nu spune nicăieri că alegerile într-un singur tur ar fi mai puţin sau mai mult democratice decât cele din două tururi.
Aşadar, PNL invocă un argument fals atunci când spune că în două tururi s-ar asigura mai multă democraţie şi atunci poate fi modificată legea oricând înainte de alegeri!
Doamnelor şi domnilor,
Vă supun atenţiei alte două decizii relevante ale CCR în acest domeniu.
Prin Decizia nr. 1.557/2009, Curtea Constituţională a statuat că, la această modalitate simplificată de legiferare „trebuie să se ajungă in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă“.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai statuat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. [...] Prin urmare, chiar dacă, la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, nu şi Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale“.
În plus, prin Decizia nr. 1.431/2010, Curtea a subliniat că „acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte atribuţia de legiferare“.
În considerarea acestor raţiuni, Curtea Constituţională a stabilit, pe cale jurisprudenţială (Decizia nr. 1.655/2010), criteriile a căror respectare este impusă de art. 114 din Constituţie, respectiv:
- existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea;
– necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate;
– importanţa domeniului reglementat;
– aplicarea imediată a legii în cauză.
Considerăm că toate acestea sunt argumente juridice extrem de importante care susţin că ceea ce vrea să facă PNL nu este doar un imens abuz de putere, ci şi o încălcare flagrantă a tuturor standardelor şi principiilor europene.
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
Problema principală nu e dacă alegerile sunt într-un singur tur, în două tururi sau în zece. PSD a spus deja că este deschis oricăror discuţii privind modificarea legislaţiei electorale, pentru că, spre deosebire de PNL, nouă nu ne este frică de alegeri.
Important este, însă, ca orice modificare legislativă să ţină cont de standardele europene.
Nu poţi să fii la putere şi să modifici legea electorală din interes conjunctural, cu câteva luni înainte de alegeri, pentru a-ţi crea un avantaj propriu.
Este un abuz de putere evident. Un abuz care încalcă în mod flagrant Constituţia României şi standardele de bună practică definite de Comisia de la Veneţia şi împărtăşite de toate statele membre ale Uniunii Europene. Niciunul dintre dumneavoastră nu cred că îşi doreşte să fie părtaşul unui asemenea abuz.
Problema principală nu e dacă alegerile sunt într-un singur tur, în două tururi sau în zece. Discuţii privind modificarea legislaţiei electorale se pot realiza, dar nu aşa, încălcând toate normele, cutumele legislative.
Nouă nu ne este frică de alegeri, cei care schimbă legea cu 4 luni înainte de scrutin sunt cei care cred că, dacă nu schimbă regulile, vor avea o problemă, dar acesta nu este un argument democratic.
Aşadar, stimaţi colegi, având în vedere dorinţa PNL de a privatiza democraţia din România, vă rog să susţineţi această moţiune de cenzură! Drumul României nu este spre est. Nu-i lăsaţi să ducă România pe acel drum!
Vă mulţumesc!
Această moţiune de cenzură a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 5 februarie 2020, în condiţiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TITUS CORLĂŢEAN
Bucureşti, 5 februarie 2020.
Nr. 1 MC.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
