Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 599 din 2 august 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 751 din 30 august 2018.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Obiectul metodologiei
Prezenta metodologie reglementează identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, în conformitate cu obiectivul specific 2.1 din Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 (SNA), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul de corupţie care se poate produce în cadrul a unei activităţi specifice a unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau al unei structuri din cadrul acestora;
b) consilier de etică - funcţionar public desemnat de conducerea uneia dintre instituţiile prevăzute la art. 3 pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită, având următoarele atribuţii: acordarea de consultanţă şi asistenţă personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită; monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice; întocmirea de rapoarte privind respectarea normelor de conduită de către personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice;
c) consilier de/pentru integritate - funcţionar public ce poate fi desemnat de conducerea uneia dintre instituţiile prevăzute la art. 3 pentru implementarea şi asigurarea cunoaşterii de către angajaţi a standardelor legale de integritate;
d) impact - dimensiunea efectelor materializării riscurilor de corupţie asupra exercitării atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice;
e) incident de integritate - unul dintre următoarele evenimente privind situaţia unui angajat al unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau al unei structuri din cadrul acestora: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice, inclusiv cele stabilite prin legislaţie secundară şi terţiară, pentru care este prevăzută această sancţiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor; rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;
f) materializarea riscului de corupţie - concretizarea unei ameninţări de corupţie, care conduce la săvârşirea unei fapte de corupţie;
g) plan de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate, vizând prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor, dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei, precum şi combaterea corupţiei;
h) probabilitate - eventualitatea de materializare a unui risc de corupţie;
i) registrul riscurilor de corupţie - document întocmit în cadrul activităţii de management al riscurilor de corupţie de către grupul de lucru responsabil, cuprinzând descrierea riscurilor de corupţie identificate în cadrul instituţiei, domeniul de activitate în care se manifestă, probabilitatea, impactul şi expunerea, măsurile de intervenţie necesare, termenul de implementare şi responsabilul de risc;
j) responsabil de risc de corupţie - personalul responsabilizat prin registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire sau control din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
k) risc de corupţie - probabilitatea de materializare a unei ameninţări de corupţie care vizează un angajat, un colectiv profesional sau un domeniu de activitate, determinată de atribuţiile specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităţilor unei autorităţi sau instituţii publice din cele prevăzute la art. 3 sau ale unei structuri din cadrul acestora;
l) vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, putând conduce la apariţia unei fapte de corupţie;
ART. 3
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta metodologie se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, inclusiv celor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite.
(2) Prin ordin sau decizie a conducătorilor entităţilor menţionate la alin. (1) se pot reglementa norme de aplicare adaptate specificului entităţilor respective.
ART. 4
Scopul metodologiei
Prezenta metodologie are ca scop asumarea unor măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul riscurilor de corupţie pentru diminuarea probabilităţii de apariţie a riscurilor de corupţie, precum şi a impactului în cazul materializării acestora.
ART. 5
Etapele metodologiei
Implementarea prezentei metodologii presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) constituirea Grupului de lucru pentru implementarea metodologiei, denumit in continuare Grup de lucru;
b) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
c) evaluarea riscurilor de corupţie;
d) stabilirea măsurilor de intervenţie;
e) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor de corupţie;
f) actualizarea planurilor de integritate.
CAP. II
Grupul de lucru pentru implementarea metodologiei
ART. 6
Constituirea Grupului de lucru
În vederea realizării activităţilor prevăzute de prezenta metodologie, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 3 dispun, prin ordin sau decizie, constituirea unui grup de lucru pentru implementarea metodologiei.
ART. 7
Componenţa Grupului de lucru
(1) Componenţa Grupului de lucru se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale autorităţilor şi instituţiilor publice.
(2) Din componenţa Grupului de lucru fac parte:
a) o persoană din conducerea instituţiei - în calitate de şef al Grupului de lucru;
b) conducătorii sau reprezentanţii structurilor care se ocupă de următoarele activităţi: integritate, control intern, răspundere disciplinară, audit intern, resurse umane, control intern managerial, achiziţii publice, gestionarea mijloacelor financiare - în calitate de membri ai Grupului de lucru;
c) consilierul de etică şi, după caz, consilierul de integritate - în calitate de membru al Grupului de lucru.
(3) Prin actul de constituire a Grupului de lucru se desemnează şi secretarul acestuia.
(4) Conducătorul instituţiei poate extinde componenţa Grupului de lucru şi la alte funcţii pe care le consideră relevante pentru realizarea activităţilor Grupului de lucru.
ART. 8
Imposibilitatea constituirii Grupului de lucru
În cazul instituţiilor în cadrul cărora nu se poate constitui un grup de lucru din cauza numărului redus de personal, atribuţiile privind identificarea şi evaluarea riscurilor, precum şi stabilirea măsurilor de intervenţie se îndeplinesc de către Grupul de lucru constituit la nivelul instituţiei supraordonate, din care va face parte şi un reprezentant al instituţiei respective.
ART. 9
Funcţionarea Grupului de lucru
(1) În cadrul fiecărei instituţii va fi stabilit, prin act intern, modul de convocare a Grupului de lucru, de luare a deciziilor în cadrul acestuia, precum şi alte aspecte procedurale privind funcţionarea Grupului de lucru.
(2) În desfăşurarea activităţilor sale, Grupul de lucru beneficiază de sprijinul conducătorilor compartimentelor din structura organizatorică a instituţiei, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele fixate, informaţiile sau documentele solicitate.
ART. 10
Atribuţiile Grupului de lucru
Grupul de lucru are următoarele atribuţii:
a) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie;
b) evaluarea riscurilor de corupţie;
c) stabilirea măsurilor de intervenţie;
d) completarea Registrului riscurilor de corupţie;
e) monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie.
CAP. III
Identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie. Stabilirea şi implementarea măsurilor de intervenţie
ART. 11
Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie
(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente ale autorităţilor şi instituţiilor publice care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.
(2) Pentru identificarea riscurilor de corupţie, Grupul de lucru are în vedere:
a) cazuistica incidentelor de integritate care au avut loc la nivelul instituţiei;
b) rapoartele de audit intern;
c) rapoarte ale Curţii de Conturi;
d) rapoarte ale autorităţilor de control;
e) chestionare aplicate persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul instituţiei sau al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate.
(3) Dacă apreciază că este necesar, Grupul de lucru poate aplica chestionare şi angajaţilor din cadrul structurilor care desfăşoară activităţi considerate vulnerabile la corupţie.
(4) Grupul de lucru poate avea în vedere şi alte surse, cum ar fi articole de presă, reclamaţii, petiţii adresate instituţiei, hotărâri judecătoreşti.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. e) şi alin. (3), actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi forma chestionarului.
(6) În situaţia în care documentele sau informaţiile enumerate mai sus beneficiază de o circulaţie restrânsă, actul intern menţionat la art. 9 va reglementa şi modul de acces la aceste documente.
(7) În baza informaţiilor obţinute conform alin. (2), (3) şi (4), Grupul de lucru procedează la analizarea activităţilor vulnerabile la corupţie, precum şi a surselor posibile de riscuri.
ART. 12
Evaluarea riscurilor
(1) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile identificate, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact.
(2) Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:
a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;
b) estimarea impactului;
c) determinarea expunerii la risc;
d) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie;
e) determinarea priorităţii de intervenţie.
ART. 13
Estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie
(1) Estimarea nivelului de probabilitate constă în aprecierea posibilităţii de materializare a riscurilor de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 2 la hotărâre.
(2) Probabilitatea se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:
a) 1 reprezintă probabilitate scăzută de materializare;
b) 2 reprezintă probabilitate medie de materializare;
c) 3 reprezintă probabilitate ridicată de materializare.
ART. 14
Estimarea impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie
(1) Estimarea impactului constă în măsurarea efectelor materializării unui risc de corupţie şi se realizează prin stabilirea şi aplicarea unitară a unor indicatori, având la bază anexa nr. 3 la hotărâre.
(2) Impactul se măsoară pe o scală de la 1 la 3, astfel:
a) 1 reprezintă impact scăzut;
b) 2 reprezintă impact mediu;
c) 3 reprezintă impact ridicat.
ART. 15
Determinarea nivelului expunerii la riscuri
(1) Determinarea nivelului de expunere la un risc de corupţie constă în produsul dintre valoarea probabilităţii de materializare a acelui risc de corupţie şi valoarea impactului în situaţia materializării lui.
(2) Valorile încadrate în intervalul 1-3 reprezintă nivel scăzut de expunere, ceea ce nu necesită adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente.
(3) Valorile 4 şi 6 reprezintă nivel mediu de expunere, ceea ce necesită adoptarea unor măsuri de intervenţie.
(4) Valoarea 9 reprezintă nivel ridicat de expunere, ceea ce necesită intervenţie urgentă.
(5) După determinarea nivelului expunerii se realizează clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.
ART. 16
Stabilirea măsurilor de intervenţie
(1) Pe baza rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, Grupul de lucru propune măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi controlul acestora. Pentru fiecare măsură de intervenţie se stabilesc responsabilul şi termenul de finalizare a implementării.
(2) Măsurile de intervenţie pot consta, printre altele, în:
a) formularea de propuneri cu privire la modificarea legislaţiei;
b) activităţi de instruire;
c) dezvoltare de sisteme informatice;
d) elaborare de proceduri de lucru;
e) planificarea şi derularea periodică a unor activităţi de audit şi/sau control pentru activităţile considerate vulnerabile;
f) rotaţia personalului.
ART. 17
Registrul riscurilor de corupţie
(1) Pe baza activităţilor reglementate la art. 11-16, Grupul de lucru completează Registrul riscurilor de corupţie.
(2) Registrul riscurilor de corupţie are următoarea structură (anexa nr. 4 la hotărâre):
a) domeniul de activitate;
b) descrierea riscului;
c) probabilitatea, impactul şi expunerea la riscul de corupţie;
d) măsurile de intervenţie;
e) termenul de implementare;
f) responsabilul de risc.
(3) Registrul riscurilor de corupţie fundamentează planul de integritate.
ART. 18
Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie
(1) Monitorizarea şi revizuirea se realizează de către Grupul de lucru sau persoanele desemnate în acest sens, la nivelul instituţiei unde acesta este constituit.
(2) Anual, Grupul de lucru sau persoanele desemnate monitorizează implementarea măsurilor stabilite în Registrul riscurilor de corupţie şi procedează la revizuirea acestuia, în conformitate cu starea de fapt existentă la nivelul instituţiei.
(3) În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, acestea vor fi evaluate conform etapelor prevăzute în prezenta metodologie şi introduse în Registrul riscurilor de corupţie revizuit.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 19
Obligaţia de actualizare a planurilor de integritate
(1) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 3 au obligaţia actualizării o dată la doi ani a planurilor de integritate, având la bază rezultatele aplicării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie.
(2) Planurile de integritate se transmit către Secretariatul tehnic al SNA.
ART. 20
Atribuţiile Secretariatului tehnic al SNA
În vederea evaluării implementării metodologiei la nivel naţional, Secretariatul tehnic al SNA întocmeşte rapoarte anuale, pe baza informaţiilor transmise de instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la art. 3.
ART. 21
Evaluarea activităţii de implementare a metodologiei
Documentaţia privind implementarea metodologiei se păstrează de către secretarul Grupului de lucru din cadrul instituţiei şi trebuie să fie disponibilă în situaţia evaluării activităţii de implementare a prezentei metodologii.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
