Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 9 februarie 2015 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

METODOLOGIE din 9 februarie 2015 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 11 februarie 2015

Comenteaza legea

    ART. 1
    (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate.
    (2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS).
    ART. 2
    (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.
    (2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.
    ART. 3
    Finanţarea de bază se referă la:
    1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;
    2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;
    3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;
    4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii.
    ART. 4
    (1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.
    (2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MECS.
    (3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MECS, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.
    ART. 5
    Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.
    ART. 6
    (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Fundamentarea valorii grantului anual pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012 (VGD) este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD, fondul FGD, în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.
    (3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor FGD, pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:




       (U)   Nrs  ┌           (U)                 (U)                   (U)                   (U)   ┐
    FGD   =   Σ   │VGD    x GD     + VGD      x GD      + VGD       x GD       + VGD      x GD      │ ,
             rs=1 └  rs,I     rs,I      rs,II     rs,II      rs,III    (rs,III)     rs,IV     rs,IV ┘

    unde:
    - VGD     , VGD      , VGD       şi VGD
         rs,I      rs,II      rs,III       rs,IV

    (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile
    granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III,
    respectiv IV, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

    - GD     , GD      , GD       şi GD
        rs,I     rs,II     rs,III      rs,IV

    reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, finanţate
    pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs;

    - Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate.

    ART. 7
    (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9.
    (2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2015 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    ART. 8
    Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri:



    1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2015,
asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master):
    a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a
universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor
speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată
pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând
cu anul universitar 2011/2012 (FGD);
    b) din suma rămasă (FI') se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB,
ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

    2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi
fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape:
    a) În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de
                        U
    studii r, numărul SE     de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs:
                        r,rs

      (U)     Fr         (U)
    SE     =  Σ   e   x S       ,
      r,rs   fr=1  fr    fr,rs

    unde:

       (U)
    - S     este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma
       fr,rs

    de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi în universitatea U,
    raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie pentru repartizarea
    preliminară şi 1 ianuarie pentru repartizarea finală);

    - e  este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr
       fr
     (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3);

    - Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul
    de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România
    (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3).

    b) În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare
                                 (U)
    ciclu de studii r numărul SEU   de studenţi echivalenţi unitari:
                                 r
       (U)  Nrs         (U)
    SEU   =  Σ   c  x SE     ,
       r    rs=1  rs    r,rs

    unde:

    - c   este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs
       rs
    (vezi tabelul nr. 2 din anexa nr. 3);

    - Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (vezi tabelul
    nr. 2 din anexa nr. 3).

    3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:
          u       (U)
    SEU = Σ  Σ SEU    ,
         U=1 r    r

    unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate din bugetul Ministerului
    Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

    4. Se determină alocaţia fb  pe student echivalent unitar:
                               s

          FB
    fb  = ─── ,
      s   SEU

    unde:
    - FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;
    - SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

    5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor
                                (U)
    pentru finanţarea de bază FB    se calculează multiplicând alocaţia fb
                                r                                         s

    cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi
    la programe de studii asociate ciclului r:

      (U)           (U)
    FB   = fb  x SEU    ,
      r      s      r

    unde:
         U
    - SEU  reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;
         r

    - fb  este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.
        s

                                                             (U)
    6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB   pentru finanţarea de bază:

      (U)      (U)
    FB   = Σ FB    ,
           r   r

ART. 9
Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară, se face pe baza următoarei proceduri:


    1. În prima etapă se determină:
    a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară;
    b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare
ramură de ştiinţă rs;
    c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru
    fiecare indicator de calitate C din fiecare ramură de ştiinţă rs;
                                   k
    În acest sens:
      (i) din suma FI', rămasă după scăderea din suma alocată pentru finanţarea
      instituţională (FI) a fondurilor pentru granturi doctorale (FGD) şi a
      fondurilor pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), se calculează
      valoarea fondurilor alocate pentru FS, ce corespunde proporţiei prevăzute
      în anexa nr. 1;

      (ii) se determină fondurile FS   alocate pentru finanţarea suplimentară FS
                                    rs

      pe anul 2015, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

    - se determină numărul SEU'  de studenţi echivalenţi unitari din ramură de
                              rs
    ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor
    de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota prevăzută la
    tabelul nr. 2 din anexa nr. 3):

                 u      (U)
        SEU'  =  Σ  SEU'    ,
           rs   U=1     rs

             (U)
    unde SEU'    reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai
             rs
    universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea
    categoriilor menţionate anterior;

    - se determină fondurile FS   , considerând din valoarea totală FS ponderea
                               rs

    studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

                   SEU'
                       rs
        FS   = ──────────── x FS ,
          rs    Nrs
                 Σ  SEU'
                rs=1    rs

      (iii) Analog procedurii prin care se determină FS(rs), se determină sumele

      FS   (C ) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare
        rs   k

      indicatorilor de calitate IC  , pentru fiecare ramură de ştiinţă rs:
                                  k
      FS   (C ) = FS   x p  ,
        rs   k      rs    k

      unde p reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC  (în totalul
            k                                                k
                                     n
      finanţării suplimentare), iar  Σ  p = 1 şi n este numărul de indicatori
                                    k=1  k

      de calitate. Lista indicatorilor de calitate IC  şi a ponderilor
                                                     k

      asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din
      prezenta metodologie.
                                             (U)
    2. În a doua etapă se determină sumele FS   (C ) alocate universităţii U,
                                             rs   k

    pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate

    IC , pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
      k

    2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare
                    (U)
    universitate, IC   , conform modului de calcul prevăzut în anexa
                    k
    nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
                                               (U)
    2.1.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă, IC     , dacă indicatorul de
                                               rs,k
    calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă.

                                       (U)
    2.1.2. La nivel de universitate, IC   , dacă indicatorul de calitate se
                                       k

                                      (U)
    aplică la acest nivel, valoarea IC     pentru fiecare ramură de ştiinţă
                                      rs,k

    a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate,
      (U)       (U)
    IC     =  IC   .
      rs,k      k

    2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare
                    (U)
    universitate, IR   , astfel:
                    k
                                               (U)
    2.2.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă, IR     , dacă indicatorul de
                                               rs,k

    calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă.

                                       (U)
    2.2.2. La nivel de universitate, IR   , dacă indicatorul de calitate se
                                       k

                                      (U)
    aplică la acest nivel, valoarea IR     pentru fiecare ramură de ştiinţă
                                      rs,k

    a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate,
      (U)      (U)
    IR     = IR    .
      rs,k     k
                                      (U)
    Indicatorul de calitate relativ IR   , corespunzător indicatorului de
                                      k

calitate IC , pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici,
           k
rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U,
în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi.
    Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea
medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre
suma dimensiunilor universităţilor (notate U  ), care au obţinut rezultate
                                            m
inferioare, şi suma dimensiunilor universităţilor (notate U  ), care au
                                                           M
obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală
a universităţilor.

    Matematic, acest calcul se exprimă astfel:

                               (Um)                    (UM)
                    Σ       SEU     -       Σ       SEU
               Um, pt. care            UM, pt. care
                 (U)    (Um)             (U)    (UM)
               IC   > IC               IC   < IC
      (U)        k      K                k      K
    IR   = 1 + ───────────────────────────────────────────── ,
      k                       N    (Un)
                              Σ SEU
                             n=1
    unde:

        (U)
    - IR   = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U
        k
           (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

        (U)
    - IC   = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U
        k
             (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

         (Un)
    - SEU    = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un
               (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

    - N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se
          fac alocări financiare de către CNFIS.

                                                               (U)
    2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS   (C ),
                                                               rs   k

    alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator

    de calitate IC , pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
                  k
                             (U)
                         SEU'
      (U)         (U)       rs
    FS   (C ) = IR     x ─────── x FS
      rs   k      rs,k   SEU'        rs
                             rs
                                                     (U)
    3. În a treia etapă se determină sumele totale FS   , ce revin
    universităţii U pentru finanţarea suplimentară, astfel:
                                      (U)
    3.1. Se determină sumele totale FS   , ce revin universităţii pentru
                                      rs
    finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după
    cum urmează:

      (U)   n    (U)
    FS   =  Σ  FS   (C )
      rs   k=1   rs   k

                                      (U)
    3.2. Se determină sumele totale FS   , alocate universităţii U pentru
    finanţarea suplimentară, după cum urmează:

      (U)  Nrs    (U)
    FS   =  Σ   FS
           rs=1   rs

                                                      (U)
    4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS    ce revin
                                                      fin
    universităţii U pentru finanţarea suplimentară, pentru a se asigura

    încadrarea acestora în marja de variaţie M (stabilită pentru anul 2015
                                              v
    la +/-10%).

      (U)     (U)
    FS    = FS   x Delta IR  ,
      fin

    unde Delta IR poate avea:

    ● valoarea 1, dacă relaţia de mai jos este adevărată,

         ┌          (U)        ┐
         │     ┌  FS         ┐ │
    max  │ mod │ ─────── - 1 │ │ ≤ M niu
       U │     │    (U)      │ │
         │     └  FS         ┘ │
         └          ref        ┘

    unde
                 (U)
      (U)    SEU'
    FS    = ──────── x FS
      ref    SEU'

    ● sau o valoare diferită de 1, dacă relaţia respectivă este falsă, astfel
încât să fie îndeplinite următoarele relaţii:

           ┌           (U)       ┐
           │     ┌  FS         ┐ │
           │     │    fin      │ │                   u     (U)
    max  = │ mod │ ─────── - 1 │ │ = M niu    şi      Σ  FS   = FS
       U   │     │    (U)      │ │                   U=1   fin
           │     └  FS         ┘ │
           └          ref        ┘

    ANEXA 1
    la metodologie

                                DISTRIBUŢIA
                 fondurilor pentru finanţarea instituţională a
             universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015

    Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 2% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează:
    a) Finanţarea de bază (FB): 72,5%
    b) Finanţarea suplimentară (FS): 26,50%
    c) Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,00%

    ANEXA 2
    la metodologie

                                 FUNDAMENTAREA
              valorii grantului anual pentru studenţii doctoranzi
                    înmatriculaţi începând cu anul 2011-2012


┌─┬──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │   Categorii cheltuieli   │  Domeniul de finanţare  │                       │
│ │                          ├────────┬────────┬───────┤                       │
│ │                          │   D1   │   D2   │D3, D4 │                       │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│1│Salarizarea conducătorului│ 5.200  │ 5.200  │ 5.200 │Costurile pentru       │
│ │de doctorat               │        │        │       │programul de studii    │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┤avansate               │
│2│Salarizarea membrilor     │ 1.500  │ 1.500  │ 1.500 │                       │
│ │comisiei de îndrumare     │        │        │       │                       │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┤                       │
│3│Program de pregătire bazat│ 2.500  │ 2.500  │ 2.500 │                       │
│ │pe studii avansate        │        │        │       │                       │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┤                       │
│4│Program de pregătire      │ 1.000  │ 1.000  │ 1.000 │                       │
│ │suplimentar               │        │        │       │                       │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│5│Fonduri pentru cercetare  │ 4.000  │ 7.000  │ 9.600 │Costurile pentru       │
│ │                          │        │        │       │programul de cercetare │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│6│Regia şcolii doctorale -  │ 3.600  │ 4.300  │ 5.000 │                       │
│ │25%                       │        │        │       │                       │
├─┼──────────────────────────┼────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ │TOTAL GRANT (fără bursă)  │17.800  │21.500  │24.800 │                       │
└─┴──────────────────────────┴────────┴────────┴───────┴───────────────────────┘

    Explicaţie pentru modul de calcul:

    Salarizarea conducătorului de doctorat = 1/14 din norma unui profesor (care reprezintă 0,5 ore/săptămână), la un salariu minim de 4.763 lei/lună x 1,2755 (cheltuieli angajator) x 12 luni = aproximativ 5.200 lei/an pentru cheltuieli salarizare.
    Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare = 1.500 lei/an salariu brut (500 lei/an pentru fiecare membru).
    Program de pregătire studii avansate = 12 săptămâni x 12 ore fizice (24 de ore convenţionale)/săptămână = aproximativ 0,08 dintr-o normă didactică de profesor (cu o formaţie de 6 doctoranzi) = aproximativ 2.500 lei/student/an (costurile sunt distribuite egal pentru cei trei ani de studii)
    Program de pregătire suplimentar = 40% din valoarea celui normal.
    Fonduri pentru cercetare:
    - pentru domeniul de finanţare D1 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 4.000 lei;
    - pentru domeniul de finanţare D2 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 7.000 lei (ajustare cu un coeficient de 1,75);
    - pentru domeniile de finanţare D3 şi D4 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 9.600 lei (ajustare cu un coeficient de 2,4).
    În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).
    În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.
    În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.
    În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).

    ANEXA 3
    la metodologie

                                    VALORILE
            coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2015

    Tabelul nr. 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master


┌─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Nr.  │             Ciclul şi forma de învăţământ                │  Coeficient │
│crt. │                                                          │de echivalare│
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  I. │Studii universitare de licenţă                            │             │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  1  │Studii în limba română(*1)                                │     1,00    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  2  │Studii în limba maghiară - ca limbă maternă               │     2,00    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  3  │Studii în limba germană - ca limbă maternă                │     2,50    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 4.1 │ Studii integral în limbi de mare circulaţie              │             │
│     │internaţională(*2)                                        │     1,50    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 4.2 │Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie    │             │
│     │internaţională şi în limba română                         │     1,25    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 5.1 │Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă          │     2,00    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 5.2 │Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie         │             │
│     │restrânsă şi în limba română                              │     1,50    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  6  │Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare -   │             │
│     │în afara ţării                                            │     2,50    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  7  │Studii universitare cu frecvenţă redusă                   │     0,25    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  8  │Studii universitare - învăţământ seral                    │     0,80    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ II. │Studii universitare de masterat(*3)                       │             │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│  9  │Studii de masterat în limba română(*1)                    │  2,00/1,00  │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 10  │Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională  │  3,00/1,50  │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 11  │Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor      │             │
│     │universitare - în afara ţării                             │  3,00/1,50  │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 12  │Studii de masterat în limbile minorităţilor naţionale(*4) │  3,00/1,50  │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│III. │Alte forme de pregătire                                   │             │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 13  │Stagiu de rezidenţiat                                     │     1,20    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 14  │Pregătire preliminară pentru studenţi străini             │             │
│     │(an pregătitor)                                           │     1,25    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 15  │Activităţi asociate acordării gradelor didactice în       │             │
│     │învăţământul preuniversitar                               │     0,40    │
├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│ 16  │Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)     │     0,16    │
└─────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘

──────────
    (*1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma "Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii" de la ciclul universitar de licenţă şi master.
    (*2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.
    (*3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.
    (*4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la "Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" şi "Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat.
──────────

    Tabelul nr. 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master


┌───┬───────────┬───┬──────────────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│Cod│  Domeniul │Cod│   Ramura de ştiinţă (RS) │Coeficient│ Domenii │Codificare│
│ DF│fundamental│RS │                          │   cost   │finanţare│          │
│   │   (DF)    │   │                          │          │  grant  │          │
│   │           │   │                          │          │ doctorat│          │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 10│Matematică │ 10│Matematică                │    1,65  │    D2   │   1010   │
│   │şi ştiinţe ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │ale naturii│ 20│Fizică                    │    1,9   │    D2   │   1020   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 30│Chimie şi inginerie       │    1,9   │    D2   │   1030   │
│   │           │   │chimică                   │          │         │          │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 40│Ştiinţele pământului şi   │          │         │          │
│   │           │   │atmosferei                │    1,65  │    D2   │   1040   │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 20│Ştiinţe    │ 10│Inginerie civilă          │    1,75  │    D2   │   2010   │
│   │inginereşti├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 20│Inginerie electrică,      │          │         │          │
│   │           │   │electronică şi            │          │         │          │
│   │           │   │telecomunicaţii           │    1,75  │    D2   │   2020   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 30│Inginerie geologică, mine,│          │         │          │
│   │           │   │petrol şi gaze            │    1,75  │    D2   │   2030   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 40│Ingineria transporturilor │    1,75  │    D2   │   2040   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 50│Ingineria resurselor      │          │         │          │
│   │           │   │vegetale şi animale       │    1,75  │    D2   │   2050   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 60│Ingineria sistemelor,     │          │         │          │
│   │           │   │calculatoare şi tehnologia│          │         │          │
│   │           │   │informaţiei               │    1,75  │    D2   │   2060   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Inginerie mecanică,       │          │         │          │
│   │           │   │mecatronică, inginerie    │          │         │          │
│   │           │   │industrială şi management │    1,75  │    D2   │   2070   │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 30│Ştiinţe    │ 10│Biologie                  │    1,9   │    D2   │   3010   │
│   │biologice  ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │şi         │ 20│Biochimie                 │    1,9   │    D2   │   3020   │
│   │biomedicale├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 30│Medicină                  │    2,25  │    D3   │   3030   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 40│Medicină veterinară       │    2,25  │    D3   │   3040   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 50│Medicină dentară          │    2,25  │    D3   │   3050   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 60│Farmacie                  │    2,25  │    D3   │   3060   │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 40│Ştiinţe    │ 10│Ştiinţe juridice          │     1    │    D1   │   4010   │
│   │sociale    ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 20│Ştiinţe administrative    │     1    │    D1   │   4020   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 30│Ştiinţe ale comunicării   │     1    │    D1   │   4030   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 40│Sociologie                │     1    │    D1   │   4040   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 50│Ştiinţe politice          │     1    │    D1   │   4050   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 60│Ştiinţe militare,         │          │         │          │
│   │           │   │informaţii şi ordine      │          │         │          │
│   │           │   │publică                   │     1    │    D1   │   4060   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Ştiinţe economice (doar   │          │         │          │
│   │           │   │Cibernetică, statistică şi│          │         │          │
│   │           │   │informatică economică)    │    1,65  │    D2   │  407050  │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Ştiinţe economice (fără   │          │         │          │
│   │           │   │Cibernetică, statistică şi│          │         │          │
│   │           │   │informatică economică)    │     1    │    D1   │   4070   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 80│Psihologie şi ştiinţe     │          │         │          │
│   │           │   │comportamentale           │     1    │    D1   │   4080   │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 50│Ştiinţe    │   │                          │          │         │          │
│   │umaniste şi│   │                          │          │         │          │
│   │arte       │ 10│Filologie                 │     1    │    D1   │   5010   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 20│Filosofie                 │     1    │    D1   │   5020   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 30│Istorie                   │     1    │    D1   │   5030   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 40│Teologie                  │     1    │    D1   │   5040   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 50│Studii culturale          │     1    │    D1   │   5050   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 60│Arhitectură şi urbanism   │    2,5   │    D3   │   5060   │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Arte vizuale (fără Istoria│          │         │          │
│   │           │   │şi teoria artei)          │     3    │    D4   │  507040  │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Arte vizuale (doar Istoria│          │         │          │
│   │           │   │şi teoria artei)          │     1    │    D1   │ 50704070 │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Teatru şi artele          │          │         │          │
│   │           │   │spectacolului             │    5,37  │    D4   │  507010  │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Cinematografie şi media   │    7,5   │    D4   │  507020  │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Muzică (doar Interpretare │          │         │ 50703040;│
│   │           │   │muzicală)                 │    5,37  │    D4   │ 50703050 │
│   │           ├───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│   │           │ 70│Muzică (fără Interpretare │          │         │          │
│   │           │   │muzicală)                 │     3    │    D4   │  507030  │
├───┼───────────┼───┼──────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ 60│Ştiinţa    │ 10│Ştiinţa sportului şi      │    1,86  │    D2   │   6010   │
│   │sportului  │   │educaţiei fizice          │          │         │          │
│   │şi         │   │                          │          │         │          │
│   │educaţiei  │   │                          │          │         │          │
│   │fizice     │   │                          │          │         │          │
└───┴───────────┴───┴──────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┘

    NOTĂ:
    Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.

    ANEXA 4
    la metodologie

    Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate, pentru anul 2015


┌──────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────┐
│   Clasa de indicatori    │      Denumire indicator [IC(k)]        │Pondere│
├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────┤
│C1. Predare/învăţare (30%)│C1.1 Raportul dintre numărul studenţilor│       │
│                          │şi numărul de cadre didactice           │    10%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C1.2 Raportul numărului de studenţi de  │       │
│                          │la ciclul de master şi numărul de       │       │
│                          │studenţi de la ciclul de licenţă        │     8%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C1.3 Raportul dintre numărul de cadre   │       │
│                          │didactice cu vârsta de până la 40 ani,  │       │
│                          │inclusiv, şi numărul total de cadre     │       │
│                          │didactice                               │     6%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C1.4 Raportul dintre numărul cadrelor   │       │
│                          │didactice titulare care au dreptul de a │       │
│                          │conduce doctorat şi numărul de cadre    │       │
│                          │didactice                               │     6%│
├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────┤
│C2. Cercetare ştiinţifică/│C2.1 Calitatea resursei umane           │    12%│
│creaţie artistică (40%)   ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/  │       │
│                          │creaţiei artistice                      │    10%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C2.3 Performanţa activităţii            │       │
│                          │ştiinţifice/creaţiei artistice          │    12%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C2.4 Fondurile pentru cercetare         │       │
│                          │ştiinţifică/creaţie artistică           │     6%│
├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────┤
│C3. Orientare             │C3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti │       │
│internaţională (10%)      │prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS│     5%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C3.2 Ponderea studenţilor înscrişi în   │       │
│                          │programe de studii în limbi de          │       │
│                          │circulaţie internaţională               │     5%│
├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────┤
│C4. Orientare regională & │C4.1 Capacitatea de a integra persoanele│       │
│echitate socială (20%)    │provenite din medii dezavantajate       │       │
│                          │socioeconomic în programe educaţionale  │     5%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C4.2 Contribuţia universităţii la fondul│       │
│                          │de burse                                │     4%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C4.3 Activitatea de practică pentru     │       │
│                          │ciclul de studii de licenţă             │     4%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C4.4 Locuri în cămine studenţeşti       │     5%│
│                          ├────────────────────────────────────────┼───────┤
│                          │C4.5 Fondurile nerambursabile atrase de │       │
│                          │universitate                            │     2%│
├──────────────────────────┴────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală                                                     │   100%│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală din FI                                              │  26,5%│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

    ANEXA 5
    la metodologie

    Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2015
    Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare
    C1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de cadre didactice (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
    Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
    conform relaţiei:



                         (U)
                       TS
        (U)      ac      rs
    C1.1    = (  Σ    ─────────(an ) )/4 ,
        rs     i=ac-4    (U)      i
                      TPD
                         rs
    unde:

       (U)
    TPD
       rs
    - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea
    U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă
    întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.);

      (U)
    TS
      rs
    - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii
    (L, M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U,
    obţinut pe baza relaţiei:

      (U)    (U)             (U)                        (U)            (U)
    TS   = SF  (L_buget) + SF  (M_buget) * ef       + SF  (L_taxă) + SF  (M_taxă) * ef      ,
      rs     rs              rs              master     rs             rs             master

    iar ef
          master
    este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ de master zi,
    în limba română (vezi tabelul 1 din anexa nr. 3);

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului
    universitar corespunzător (de exemplu:
    an    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în
      2015
    anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în
    anul universitar 2014/2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele
    la 1 ianuarie al anului universitar curent.
    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    C1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă,
    conform relaţiei:


                       (U)
                     SF   (M)
        (U)      ac    rs
    C1.2   = (   Σ   ─────────(an ) )/4,
        rs    i=ac-4   (U)       i
                     SF   (L)
                       rs


            (U)
    unde: SF   (M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master
            rs
   (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde,
    pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare
    egal cu 2;

      (U)
    SF  (L)
      rs
    - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă
    (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie
    al anului universitar corespunzător (de exemplu: an      corespunde
                                                       2015
    raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul
    universitar 2014/2015);

    ac
    - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat.
    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    C1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
    Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
    conform relaţiei:


                         (U)
                     TPDT
        (U)      ac      rs
    C1.3   = (   Σ   ─────── (an ) )/4,
        rs    i=ac-4    (U)     i
                     TPD
                        rs

              (U)
    unde: TPDT
              rs
    - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs,
    de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele
    didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă
    determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 ani
    inclusiv (născuţi după 1 ianuarie 1974);

       (U)
    TPD
       rs
    - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs,
    de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele
    didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă
    determinată, valid în perioada de raportare);

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu:
    an     corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul
      2015
    didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
    Sursă date: Universităţi

    C1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).
    Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
    conform relaţiei:


                          (U)
                     TPDCD
        (U)      ac       rs
    C1.4   = (   Σ   ──────── (an ) )/4,
        rs    i=ac-4    (U)      i
                     TPD
                        rs

               (U)
    unde: TPDCD
               rs
    - numărul total al cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce
    doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

       (U)
    TPD
       rs
    - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de
    ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare
    şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe
    perioadă determinată, valid în perioada de raportare);

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu:
    an      corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul
      2015
    didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
    Sursă date: Universităţi

    Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică
    C2.1. Calitatea resursei umane
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute*1) de cadrele didactice*2) ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv*3). Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale din cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării).
──────────
    *1) Dacă universitatea raportează mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurile obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate.
    *2) Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate, calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, este raportat într-o ramură de ştiinţă decisă de universitate. Un cadru didactic nu poate fi raportat decât într-o singură ramură de ştiinţă.
    *3) Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar.
──────────

    Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală,
    conform relaţiei:


             ┌      ┌                 ┐      ┐
        (U)  │   ac │┌ m     (U)┐     │      │
    C2.1   = │   Σ  ││ Σ Scor   │/m   │(an ) │/4,
        rs   │i=ac-4│└j=1    j  ┘  rs │   i  │
             └      └                 ┘      ┘

                                 (U)
                       punctaj_CD
              (U)                j
    unde: Scor   = ──────────────────────
              j                       (U)
                   punctaj_min_CNATDCU
                                      j
    - scorul obţinut pentru cadrul didactic CD , de la universitatea U;
                                              j

              (U)
    punctaj_CD
              j
    - punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CD
                                                                     j
     (conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
     sportului nr. 6.560/2012, cu modificările ulterioare, cu includerea
     modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării);

                       (U)
    punctaj_min_CNATDCU
                       j
    - punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul
    didactic CD  deţine titlul respectiv;
               j
    m
     rs
    - numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din
    ramura de ştiinţă rs, iar Σ m  = m, unde m reprezintă numărul total de
                                 rs
    cadre didactice titulare din universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an     corespunde
                                                    2015
    raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă
    întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv scorurile calculate
    pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015);

    ac
    - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.
    Sursă date: Universităţi, CNATDCU

    C2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie aritmetică a indicilor*4) Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul C2.1,
──────────
    *4) Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ.
──────────

    conform relaţiei:



        (U)       m   3/2
    C2.2    =  (( Σ  H   )/m  )(ac)
        rs       j=1  j     rs

                 WebofKn        Scopus         GoogleSch
    şi H  = p x h        + p x h       + p  x h          =
        j    1   j          2   j         3    j
      ┌
      │     WebofKn        Scopus        GoogleSch
      │0,5 h        + 0,3 h       + 0,2 h          , pentru cod_DF 10, 20, 30
      │     j              j             j
    = ┤
      │ GoogleSch
      │h          ,                                  pentru celelalte domenii
      │ j
      └

    unde:

    h - indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea
     j
    distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor
                                                                 3/2
    intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H   ;
                                                                 j

    p = 0,5, p = 0,3 şi p = 0,2
     1        2          3
    - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe
    inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv
    p = 0, p =0 şi p = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;
     1      2       3

     WebofKn
    h        - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin
     j         folosirea bazei de date Web of Knowledge;

     Scopus
    h       - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin
     j        folosirea bazei de date Scopus;


     GoogleSch
    h          - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin
     j           folosirea bazei de date Google Scholar;

    m    - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U,
     rs    din ramura de ştiinţă rs, iar Σ m   = m, unde m reprezintă numărul
                                            rs
           total de cadre didactice titulare din universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
         datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu:
         pentru aplicarea în anul 2015, ac = an     şi corespunde raportărilor
                                               2015
         de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în
         anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru
         situaţia de la 1 ianuarie 2015).

    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă.
    Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică,

    conform relaţiei:




        (U)      m           rs,U                    GoogleSch   rs,U
    C2.2    = (( Σ (cit   (CD     ) x p_cit       + h         (CD     )))/m  )(ac),
        rs      j=1    tip   j,ca          tip,rs                j,as      rs


    unde:

             rs,U
    cit   (CD    )
       tip   j,ca
    - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici
      în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic din
      ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_cit
         tip,rs
    - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate
    şi cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă,
    ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea
    mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la
    nivel naţional);

     GoogleSch   rs,U
    h         (CD    )
                 j,as
    - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică
      în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

    m
     rs
    - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U,
      din ramura de ştiinţă rs, iar Σ m   = m, unde m reprezintă numărul
                                       rs
      total de cadre didactice raportate din universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
        datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu:
        pentru aplicarea în anul 2015, ac = an     şi corespunde raportărilor
                                              2015
        de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă
        în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele
        calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015).

    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională.
    Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: performanţa şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică,

    conform relaţiei:




        (U)     m                   rs,U                       GoogleSch   rs,U
    C2.2   = (( Σ (cit   , rec   (CD    ) x p_cit_rec       + h         (CD     )))/m  )(ac),
        rs     j=1    tip     tip   j,ca             tip,rs                j,as      rs


    unde:

                     rs,U
    cit   , rec   (CD     )
       tip     tip   j,ca
    - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate, sau de
      recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic din
      ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_cit_rec
             tip,rs
    - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate
    sau elementului de recunoaştere naţională sau internaţională (este calculat
    ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea
    mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaştere pentru un
    cadru didactic, înregistrate la nivel naţional);

     GoogleSch   rs,U
    h         (CD    )
                 j,as
    - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică
      în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

    m
     rs
    - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U,
      din ramura de ştiinţă rs, iar Σm  = m, unde m reprezintă numărul total
                                      rs
      de cadre didactice raportate de universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
      datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru
      aplicarea în anul 2015, ac = an     şi corespunde raportărilor de la
                                     2015
      1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul
      universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate
      pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015).

    Sursă date: universităţi, Web of Knowledge, Google Scholar

    C2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
    Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 şi zona roşie sau ERIH INT1, vezi clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură.
    Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1, şi 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în "Nature" sau "Science" se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice,

    conform relaţiei:





                                 (U)           (U)       (U)                   (U)           (U)       (U)
                      (10 x ar_sn    + 2 x ar_r    + ar_g   )(an ) + (10 x br_t    + 2 x br_e    + br_n   )(an )
        (U)   ac                 rs            rs         rs    i               rs            rs        rs    i
    C2.3    = Σ       ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ,
        rs    i=ac-4                                  (U)
                                                TPDCtit   (ac)
                                                       rs


    unde:

         (U)
    ar_sn
         rs
    - numărul de articole publicate în revistele "Science" sau "Nature" de către personalul
      didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

        (U)
    ar_r
        rs
    - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie de către personalul
      didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

        (U)
    ar_g
        rs
    - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul
      didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

        (U)
    br_t
        rs
    - numărul de brevete triadice obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
      universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

        (U)
    br_e
        rs
    - numărul de brevete europene/internaţionale obţinute de către personalul didactic
      şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

        (U)
    br_n
        rs
    - numărul de brevete naţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare
      al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

           (U)
    TPDCtit
           rs
    - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii
      respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului
      universitar corespunzător (de exemplu: an     corespunde raportărilor de la
                                               2015
      1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
         datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de ştiinţă. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie şi galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte.
    Sursă date: universităţi, UEFISCDI
    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf*5), de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
──────────
    *5) Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internaţional "George Enescu", BBC Proms, Salzburg Festival, săli de spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zurich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, muzee (Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internationale des Architectes, Consiliul European al Urbaniştilor ECTP, Federaţia Internaţională a Peisagiştilor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitect's Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE.
──────────

    Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (vezi clasificarea utilizată de UEFISCDI).
    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică,

    conform relaţiei:




                      m          rs,U                              rs,U                       rs,U
                      Σ (pr   (CD     ) x p_pr    + par   x ar  (CD     ) + p_br    + br   (CD     ))(an )
        (U)   ac     j=1   tip   j,ca         tip      gr     gr   j,cs         tip     tip   j,cs      i
    C2.3    = Σ      ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (an ) ,
        rs    i=ac-4                                   (U)                                                    i
                                                TPDCtit   (ac)
                                                       rs

    unde:

            rs,U
    pr   (CD    )
      tip   j,ca
    - tipul de proiect realizat sau distincţie obţinută pentru creaţia artistică
      a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de
      la universitatea U;

    p_pr
        tip
    - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincţie obţinută
     (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel
     naţional şi internaţional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele
     de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective
     realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior,
     pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective
     de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar
     pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent
     de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate
     anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);

           rs,U
    ar  (CD     )
      gr   j,cs
    - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de
      către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează
      în ramura de ştiinţă rs;

    par
       gr
    - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roşie
      sau galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U,
      care activează în ramura de ştiinţă rs;

            rs,U
    br   (CD    )
      tip   j,cs
    - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
      universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;


    p
     br
       tip
    - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic
      şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă
      rs;

           (U)
    TPDCtit
           rs
    - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al
      universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
      anului universitar corespunzător (de exemplu: an 2015 corespunde
      raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului
      calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
         datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performanţe sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.
    Pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: performanţa sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională, sau activitate ştiinţifică.
    conform relaţiei:



                     m           rs,U                          rs,U                    rs,U
                    Σ   [ps   (CD    ) x p     + p    x ar  (CD    ) + p     x br   (CD    )](an )
                     j=1   tip   j,ps     ps      ar      gr   j,cs     br       tip   j,cs     i
        (U)   ac                            tip     gr                    tip
    C2.3   = Σ      ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────(an ),
        rs    i=ac-4                                     (U)                                       i
                                                  TPDCtit   (ac)
                                                         rs

    unde:
            rs,U
    ps   (CD    )
      tip   j,ps

    - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de
      cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_ps
        tip
    - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (Pentru
    performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele
    punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8;
    respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european;
    10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de
    nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate
    se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct
    pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic;

           rs,U
    ar  (CD    )
      gr   j,cs
    - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de către personalul
    didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

    par
       gr
    - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de
    către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

            rs,U
    br   (CD    )
      tip   j,cs
    - reprezintă numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
    universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

    p
     br
       tip
    - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
    universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

           (U)
    TPDCtit
           rs
    - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în
    acea ramură de ştiinţă rs;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
    corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele
    anului calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi, UEFISCDI

    C2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică*6) (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate,
──────────
    *6) Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU şi POS-CCE.
──────────

    conform relaţiei:


                       (U)
                     TV            (ani)
        (U)   ac       pr_cercetare
    C2.4   = (Σ     ──────────────────── )/4,
              i=ac-4         (U)
                      TPDCtit   (an   )
                                   i-1
    unde:

      (U)
    TV
      pr_cercetare
    - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică
    (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la
    universitatea U;

           (u)
    TPDCtit
    - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de
    cercetare, în universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (exemplu: an
                                                 2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu
    normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare
    ale anului 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi

    Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională
    C3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi prin programul ERASMUS, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U.
    conform relaţiei:


                      (U)                       (U)
        (U)   ac    SF   (ERASMUS_ro) + 1,5 x SF   (ERASMUS_st)
    C3.1   = (Σ     ───────────────────────────────────────────(an ))/4,
              i=ac-4                   (U)                        i
                                    TSF

    unde:
      (U)
    SF   (ERAMUS_ro)
    - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile
    de studii, de la universitatea U, români care au participat la mobilităţi
    ERASMUS în străinătate;

      (U)
    SF   (ERAMUS_st)
    - numărul de studenţi fizici de la toate ciclurile de studii, de la
    universitatea U, străini care au participat la mobilităţi ERASMUS în
    România;

       (U)
    TSF
    - Numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate
    ciclurile de studii, de la universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate
    (finalizate) în anul universitar anterior;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
         datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS

    C3.2. Ponderea studenţilor înscrişi în programe de studii în limbi de circulaţie internaţională
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenţilor înmatriculaţi la programe de licenţă şi master în limbi de circulaţie internaţională*7) şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii,
──────────
    *7) Nu se includ studenţii înmatriculaţi la programe în limbi materne, altele decât română.
──────────

    conform relaţiei:


                      (U)                (U)
                    SF   (L        ) + SF   (M        )
        (U)   ac      rs   prog_int      rs   prog_int
    C3.2   = (Σ     ─────────────────────────────────── (an ))/4,
        rs    i=ac-4                 (U)                   i
                                  TSF
                                     rs
    unde:

      (U)
    SF   (L_prog_int)
      rs
    - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la
    programe de licenţă în limbi de circulaţie internaţională, din ramura de
    ştiinţă rs, de la universitatea U;

      (U)
    SF   (M_prog_int)
      rs
    - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la
    programe de master în limbi de circulaţie internaţională, din ramura de
    ştiinţă rs, de la universitatea U;

       (U)
    TSF
       rs
    - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate
    ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an
                                                    2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în
    anul universitar 2014/2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială
    C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic*8) şi numărul total al studenţilor*9)
──────────
    *8) Sintagma "medii dezavantajate socioeconomic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi.
    *9) Pentru indicatorii de calitate aplicaţi în anul 2015 se iau în considerare doar datele pentru anul universitar 2014/2015.
──────────

    Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    conform relaţiei:


                      (U)
        (U)    ac   SF   (medii_dezavantajate)
    C4.1   = ( Σ    ──────────────────────────(an ))/4,
              i=ac-4             (U)             i
                              TSF


    unde:
      (U)
    SF   (medii_dezavantajate)
    - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de
    studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de
    locuitori, ori provin din centre de plasament (orfani), sau aparţin unor
    grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;

       (U)
    TSF
    - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate
    ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U.

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an
                                                    2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi
    în anul universitar 2014/2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi

    C4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii.
    conform relaţiei:


                       (U)
                     CB             (an )
        (U)   ac       surse proprii   i
    C2.4   = (Σ     ─────────────────────)/4,
              i=ac-4     (U)
                      TSF   (an   )
                               i-1

    unde:
      (U)
    CB
      surse proprii
    - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi,
    din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile
    bugetare - în lei

       (U)
    TSF
    - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate
    ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an
                                                    2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţi înscrişi
    în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale
    anului 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi

    C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul de studenţi de la ciclul de studii de licenţă care au făcut practică în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate) sau în bazele didactice proprii de practică, şi numărul total de studenţi de la ciclul de studii de licenţă.
    Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    conform relaţiei:


                      (U)
                    SF    (L_practică)(an )
        (U)   ac      rs                 i
    C4.3   = (Σ     ───────────────────────)/4,
        rs    i=ac-4     (U)
                       SF    (L)(an   )
                         rs        i-1

    unde:

      (U)
    SF   (L_practică)
      rs
    - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la
    ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea
    U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de
    practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de
    practică;

      (U)
    SF   (L)
      rs
    - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă şi frecvenţă redusă (bugetaţi
    şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs,
    de la universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an
                                                    2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în
    anul universitar 2014/2015, respectiv studenţii care au realizat practică în
    anul universitar anterior 2013/2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi

    C4.4. Locuri în cămine studenţeşti
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D),
    conform relaţiei:


                       (U)    (U)
         (U)   ac    LC   + SC
    C 4.4   = (Σ     ────────────(an ))/4,
               i=ac-4     (U)       i
                       TSF
                          zi

    unde:
      (U)
    LC
    - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;

      (U)
    SC
    - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U;

       (U)
    TSF
       zi
    - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de
    învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la
    universitatea U;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an
                                                    2015
    corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi
    în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine şi
    numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2014/2015).

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

    Sursă date: Universităţi

    C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii.


                           (U)
                      TFond
         (U)   ac          nerambursabile
    C 4.5   = (Σ      ────────────────────(an ))/4,
               i=ac-4          (U)           i
                             TV

    unde:

         (U)
    TFond
         nerambursabile
    - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei

      (U)
    TV
    - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei;

    an
      i
    - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al
    anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor
    de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic
    2014).

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează
    datele la 1 ianuarie al anului universitar curent.

Sursă date: Universităţi

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Alte Institutii, METODOLOGIE din 9 februarie 2015

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ METODOLOGIE din 9 februarie 2015 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015

Comentarii

Atentie, Juristi!

METODOLOGIE din 9 februarie 2015 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015