────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.345/4.006/2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1119 din 21 noiembrie 2022.────────── CAP. I Consideraţii generale privind elaborarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate Standardele de calitate şi de cost se elaborează atât pentru serviciile publice descentralizate, cât şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul administrativ, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 800/2022 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare şi a grupurilor de lucru pentru decentralizarea competenţelor, respectiv ale prezentei metodologii. Standardele de calitate au ca scop monitorizarea şi evaluarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate sau care urmează a fi descentralizate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Standardele de cost au ca scop fundamentarea finanţării serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate sau care urmează a fi descentralizate, în vederea asigurării finanţării necesare pentru respectarea aplicării standardelor de calitate. Obligaţia de a elabora standardele de calitate şi de cost revine ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, prin grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor, constituite în condiţiile Codului administrativ şi ale Hotărârii Guvernului nr. 800/2022. Termenele prevăzute de lege în care trebuie elaborate şi aprobate standardele sunt: a) maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a Codului administrativ, pentru serviciile publice care au fost descentralizate; b) maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a legilor sectoriale de descentralizare, pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate. Astfel, pentru a veni în sprijinul membrilor grupurilor de lucru pentru descentralizarea competenţelor de la nivelul ministerelor implicate în procesul de elaborare a standardelor de calitate şi de cost, a fost realizată prezenta metodologie, care urmăreşte să asigure cadrul procedural şi îndrumările necesare grupurilor de lucru pentru descentralizarea competenţelor, în vederea elaborării standardelor de calitate şi, după caz, de cost. CAP. II Prevederi privind serviciile publice În literatura de specialitate, serviciul public a fost definit ca reprezentând activitatea autorităţilor administraţiei publice, care are ca scop satisfacerea unei nevoi de interes general şi care trebuie îndeplinită regulat şi continuu (spre exemplu: poliţia, transportul, învăţământul, asistenţa socială etc.). În doctrina actuală, serviciul public este privit ca „o activitate organizată sau autorizată de o autoritate a administraţiei publice pentru a satisface nevoi sociale de interes public“. Serviciul public este definit la art. 5 lit. kk) din Codul administrativ ca fiind activitatea sau ansamblul de activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituţie publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat şi continuu. Există mai multe modalităţi de clasificare a serviciilor publice - după obiectul de activitate, după interesul manifestat de colectivitate sau după subiectul care îndeplineşte serviciul. După obiectul de activitate, serviciile publice pot fi delimitate în: - servicii publice administrative (pentru păstrarea ordinii publice, pentru apărarea ţării, pentru activităţile financiar-fiscale sau pentru sistemul public de sănătate); – servicii publice care vizează interese publice sociocultural-ştiinţifice (servicii pentru învăţământ, culturale sau sociale); – servicii publice economico-industriale, comerciale (pentru industria de apărare, pentru transporturi pe calea ferată sau pe drumurile publice, pentru transport aerian, pentru construirea şi întreţinerea străzilor sau parcărilor). După interesul manifestat de colectivitate, serviciile publice sunt: - servicii universale - poşta şi telecomunicaţiile; – servicii de interes naţional - justiţia, apărarea naţională, reprezentarea diplomatică; – servicii de interes local - servicii de salubrizare, transport de călători etc. După subiectul care îndeplineşte serviciul, există: - servicii publice realizate de autorităţi ale administraţiei publice sau instituţii publice ori, după caz, de către organisme prestatoare de servicii publice sub monitorizarea şi controlul autorităţilor administraţiei publice competente; – servicii publice realizate de persoane juridice private contractate/mandatate de autorităţile administraţiei publice competente (de exemplu, transportul privat de călători, servicii de sănătate, de învăţământ etc.). Un alt element care trebuie luat în calcul cu privire la furnizarea serviciilor publice vizează aria geografică ocupată de beneficiarii unui serviciu public, definită la art. 5 lit. h) din Codul administrativ. Criteriul ariei geografice a beneficiarilor în descentralizarea competenţelor este definit potrivit dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Codul administrativ, iar drept „criteriu al ariei geografice a beneficiarilor în descentralizarea competenţelor“ este identificat „criteriul potrivit căruia transferul competenţelor privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administraţiei publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor“. Este astfel consacrat principiul subsidiarităţii, ce urmăreşte furnizarea unui serviciu public de către autoritatea administraţiei publice locale situată la cel mai apropiat nivel de cetăţenii cărora le este destinat serviciul public. CAP. III Responsabilităţi 1. Ministerul coordonator al procesului de descentralizare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │B. Pentru │
│A. Pentru serviciile │serviciile │
│publice care au fost │publice care │
│descentralizate │urmează a fi │
│ │descentralizate │
├─────────────────────┼────────────────┤
│a) asigură │ │
│coordonarea tehnică │ │
│şi monitorizarea │ │
│procesului de │a) asigură │
│descentralizare, │coordonarea │
│precum şi relaţiile │tehnică şi │
│dintre ministerul cu │monitorizarea │
│atribuţii în domeniul│procesului de │
│finanţelor şi │descentralizare │
│ministerele de resort│ │
│cu autorităţile │ │
│administraţiei │ │
│publice locale │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│b) colectează şi │ │
│gestionează, în │ │
│colaborare cu │ │
│ministerul cu │ │
│atribuţii în domeniul│b) participă, │
│finanţelor publice, │prin │
│cu celelalte │reprezentanţii │
│ministere şi organe │săi din cadrul │
│de specialitate ale │diferitelor │
│administraţiei │grupuri de │
│publice centrale, cu │lucru, la │
│autorităţile │elaborarea │
│administraţiei │standardelor de │
│publice locale, │calitate şi, │
│precum şi cu alte │după caz, de │
│autorităţi şi │cost aferente │
│instituţii publice, │serviciilor │
│datele statistice │publice şi, │
│necesare elaborării │ulterior, la │
│standardelor de │actualizarea │
│calitate şi, după │acestora, după │
│caz, de cost aferente│caz │
│serviciilor publice │ │
│şi de utilitate │ │
│publică │ │
│descentralizate │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│c) participă la │ │
│elaborarea sau, după │c) avizează şi │
│caz, la actualizarea │participă la │
│standardelor de │elaborarea unor │
│calitate şi, după │proiecte de acte│
│caz, de cost aferente│normative │
│serviciilor publice │necesare │
│şi de utilitate │implementării │
│publică │standardelor de │
│descentralizate, prin│calitate şi, │
│reprezentanţii din │după caz, de │
│cadrul diferitelor │cost │
│grupuri de lucru │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│d) facilitează │d) facilitează │
│organizarea unor │organizarea unor│
│reuniuni de │reuniuni de │
│consultare cu toţi │consultare cu │
│factorii implicaţi │toţi factorii │
│ │implicaţi │
├─────────────────────┼────────────────┤
│e) avizează şi │ │
│participă la │ │
│elaborarea unor │ │
│proiecte de acte │ │
│normative necesare │ │
│implementării │ │
│standardelor de │ │
│calitate şi, după │ │
│caz, de cost │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Ministerul cu atribuţii în domeniul finanţelor
┌───────────────────┬──────────────────┐
│A. Pentru │B. Pentru │
│serviciile publice │serviciile publice│
│care au fost │care urmează a fi │
│descentralizate │descentralizate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│a) colectează şi │ │
│gestionează, │ │
│împreună cu │ │
│ministerul │ │
│coordonator al │ │
│procesului de │ │
│descentralizare, cu│ │
│celelalte ministere│ │
│şi organe de │ │
│specialitate ale │ │
│administraţiei │ │
│publice centrale, │a) asigură │
│cu autorităţile │coordonarea │
│administraţiei │tehnică şi │
│publice locale, │monitorizarea │
│precum şi cu alte │procesului de │
│autorităţi şi │descentralizare │
│instituţii publice,│ │
│datele statistice │ │
│necesare elaborării│ │
│standardelor de │ │
│calitate şi, după │ │
│caz, de cost │ │
│aferente │ │
│serviciilor publice│ │
│şi de utilitate │ │
│publică │ │
│descentralizate │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │b) participă la │
│b) participă la │elaborarea şi, │
│elaborarea sau, │ulterior, după │
│după caz, │caz, la │
│actualizarea │actualizarea │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
│aferente │aferente │
│serviciilor publice│serviciilor │
│şi de utilitate │publice care │
│publică │urmează a fi │
│descentralizate, │descentralizate, │
│prin reprezentanţii│prin │
│săi din cadrul │reprezentanţii săi│
│diferitelor grupuri│din cadrul │
│de lucru │diferitelor │
│ │grupuri de lucru │
├───────────────────┼──────────────────┤
│c) fundamentează │c) fundamentează │
│sumele defalcate │sumele defalcate │
│din unele venituri │din unele venituri│
│ale bugetului de │ale bugetului de │
│stat pentru │stat pentru │
│finanţarea unor │finanţarea unor │
│cheltuieli cu │cheltuieli cu │
│serviciile │serviciile publice│
│descentralizate la │care urmează a fi │
│nivelul judeţelor, │descentralizate la│
│respectiv al │nivelul judeţelor,│
│comunelor, │respectiv al │
│oraşelor, │comunelor, │
│municipiilor, │oraşelor, │
│sectoarelor şi │municipiilor, │
│municipiului │sectoarelor şi │
│Bucureşti, după │municipiului │
│caz, potrivit │Bucureşti, după │
│fundamentărilor │caz, potrivit │
│transmise de │fundamentărilor │
│ministerele de │transmise de │
│resort în baza │ministerele de │
│standardelor de │resort în baza │
│cost │standardelor de │
│ │cost │
├───────────────────┼──────────────────┤
│d) avizează │ │
│elaborarea unor │d) avizează │
│proiecte de acte │elaborarea unor │
│normative necesare │proiecte de acte │
│implementării │normative necesare│
│standardelor de │implementării │
│calitate şi, după │standardelor de │
│caz, de cost │calitate şi, după │
│aferente │caz, de cost │
│serviciilor publice│aferente │
│şi de utilitate │serviciilor │
│publică │publice │
│descentralizate │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
3. Ministerele de resort şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale
┌──────────────────┬───────────────────┐
│A. Pentru │B. Pentru │
│serviciile publice│serviciile publice │
│care au fost │care urmează a fi │
│descentralizate │descentralizate │
├──────────────────┼───────────────────┤
│a) colectează date│ │
│statistice │a) colectează date │
│necesare pentru │statistice necesare│
│elaborarea │pentru elaborarea │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
│aferente │aferente │
│serviciilor │serviciilor publice│
│publice şi de │care urmează a fi │
│utilitate publică │descentralizate de │
│descentralizate de│la instituţiile │
│la instituţiile │subordonate sau │
│subordonate sau │aflate în domeniul │
│aflate în domeniul│lor de reglementare│
│lor de │ │
│reglementare │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│b) centralizează, │b) centralizează, │
│analizează şi │analizează şi │
│interpretează │interpretează │
│datele statistice │datele statistice │
│şi financiare │şi financiare │
│colectate în │colectate în │
│vederea elaborării│vederea elaborării │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
├──────────────────┼───────────────────┤
│c) elaborează sau,│c) elaborează şi, │
│după caz, │ulterior, după caz,│
│actualizează │actualizează │
│standardele de │standarde de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
├──────────────────┼───────────────────┤
│d) organizează şi │ │
│efectuează │d) organizează şi │
│simulări ale │efectuează simulări│
│standardelor de │ale standardelor de│
│cost elaborate │cost elaborate │
│sau, după caz, │ │
│actualizate │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│e) asigură │e) asigură │
│corelarea dintre │corelarea dintre │
│standardele de │standardele de │
│calitate şi de │calitate şi de cost│
│cost │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│f) fundamentează │f) fundamentează │
│anual, în baza │anual, în baza │
│standardelor de │standardelor de │
│cost, necesarul de│cost, necesarul de │
│fonduri ce se vor │fonduri ce se vor │
│aloca din sumele │aloca din sumele │
│defalcate din │defalcate din unele│
│unele venituri ale│venituri ale │
│bugetului de stat │bugetului de stat │
│pentru finanţarea │pentru finanţarea │
│unor cheltuieli cu│unor cheltuieli cu │
│serviciile │serviciile care │
│descentralizate la│urmează a fi │
│nivelul judeţelor,│descentralizate la │
│respectiv al │nivelul judeţelor, │
│comunelor, │respectiv al │
│oraşelor, │comunelor, │
│municipiilor, │oraşelor, │
│sectoarelor şi │municipiilor, │
│municipiului │sectoarelor şi │
│Bucureşti, după │municipiului │
│caz │Bucureşti, după caz│
├──────────────────┼───────────────────┤
│g) elaborează │g) elaborează │
│proiecte de acte │proiecte de acte │
│normative necesare│normative necesare │
│implementării │implementării │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
├──────────────────┼───────────────────┤
│h) organizează │h) organizează │
│reuniuni cu │reuniuni cu │
│participarea │participarea │
│tuturor factorilor│tuturor factorilor │
│interesaţi, în │interesaţi, în │
│vederea │vederea consultării│
│consultării asupra│asupra standardelor│
│standardelor de │de calitate şi, │
│calitate şi, după │după caz, de cost │
│caz, de cost │elaborate │
│elaborate │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│i) monitorizează │i) monitorizează │
│respectarea │respectarea │
│aplicării │aplicării │
│standardelor de │standardelor de │
│calitate şi, după │calitate şi, după │
│caz, de cost │caz, de cost │
├──────────────────┼───────────────────┤
│j) diseminează │j) diseminează │
│rezultatele │rezultatele │
│obţinute în urma │obţinute în urma │
│acestui proces │acestui proces │
├──────────────────┼───────────────────┤
│k) elaborează │ │
│strategii │ │
│sectoriale pentru │ │
│îmbunătăţirea │ │
│modului de │ │
│exercitare a │ │
│competenţelor │ │
│descentralizate, │ │
│în cazul în care │ │
│în urma procesului│ │
│de raportare a │ │
│standardelor de │ │
│calitate şi, după │ │
│caz, de cost apar │ │
│situaţii │ │
│neconforme în │ │
│implementarea │ │
│acestora │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
4. Autorităţile administraţiei publice locale
┌───────────────┬──────────────────────┐
│A. Pentru │ │
│serviciile │B. Pentru serviciile │
│publice care au│publice care urmează a│
│fost │fi descentralizate │
│descentralizate│ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │a) participă, prin │
│a) respectă │reprezentanţii │
│aplicarea │desemnaţi din partea │
│standardelor de│structurilor │
│calitate şi, │asociative ale │
│după caz, de │autorităţilor │
│cost pentru │administraţiei publice│
│serviciile │locale în grupurile de│
│publice şi de │lucru pentru │
│utilitate │descentralizare, la │
│publică │elaborarea │
│furnizate │standardelor de │
│ │calitate şi, după caz,│
│ │de cost │
├───────────────┼──────────────────────┤
│b) raportează │ │
│datele primare │ │
│în vederea │ │
│îndeplinirii │ │
│standardelor de│ │
│calitate şi, │ │
│după caz, de │ │
│cost │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
CAP. IV Standarde de calitate şi de cost 1. Definiţii: a) competenţă - ansamblul atribuţiilor stabilite de lege, care conferă autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a desfăşura, în regim de putere publică şi sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă; b) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare; c) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, autorităţilor administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale, pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă; d) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, stabilite în mod expres şi limitativ, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte; e) cost - măsura monetară a resurselor utilizate în furnizarea unui serviciu public; f) cost de capital - costul activelor fixe (clădiri, infrastructuri IT etc.) necesare pentru producerea unor bunuri şi furnizarea unor servicii publice; g) cost pe activităţi - model de calcul al costului care descrie fiecare detaliu al fiecărei activităţi componente a unui serviciu public care va genera un cost; totalul costurilor acelui serviciu se calculează pe baza costului tuturor activităţilor; h) cost istoric - costul iniţial sau înregistrat cu furnizarea serviciilor publice în anul anterior; i) cost mediu - model de calcul al costului bazat pe determinarea mediei costului unei activităţi sau al unui serviciu public pe o perioadă de timp anterioară prestabilită (1 an, 3 ani etc.); j) cost median - model de calcul al costului bazat pe calcularea unui standard de cost al serviciilor publice furnizate de autorităţile administraţiei publice locale în condiţiile indisponibilităţii datelor de cost din contabilitatea de gestiune a unităţilor administrativ-teritoriale şi folosind, în principal, doar date istorice din contabilitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a furnizorilor de servicii publice; k) condiţii de conformitate - condiţii minime obligatorii ce derivă din legislaţia primară, secundară şi terţiară aferentă furnizării serviciilor publice; l) date de intrare/date primare - informaţii colectate de la entităţile deţinătoare, cu privire la aspecte relevante pentru standarde, utilizate în calculul indicatorilor de evaluare a standardelor; m) entităţi deţinătoare - unităţi administrativ-teritoriale, ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care posedă date de intrare; n) finanţare prin formula de alocare - metodă de alocare a transferurilor de resurse financiare care aplică tuturor unităţilor administrativ-teritoriale finanţate un algoritm unic de determinare a transferului; deseori, metoda ia în considerare numai categoriile semnificative de finanţare a unui anumit tip de cheltuieli în realizarea serviciilor publice; o) indicator - expresie numerică care se calculează în baza uneia sau a mai multor date primare, folosită în fundamentarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost; p) indicator compozit - instrument de sinteză format din doi sau mai mulţi indicatori; q) indicator de monitorizare/evaluare - instrument de sinteză a informaţiilor privind standardele de calitate, respectiv de cost, utilizat pentru măsurarea, evaluarea şi urmărirea modului şi gradului de respectare a acestora; r) indicatori de structură - măsură a existenţei resurselor-cheie necesare structurii pentru furnizare, modul de organizare, resurse umane, baza materială; s) indicator de proces - măsură a modului în care sunt livrate serviciile publice; t) indicator de rezultat - măsură a efectelor sau impactului obţinut prin furnizarea serviciilor publice; u) nomenclatorul datelor de intrare - lista datelor de intrare descrise sistematic din punctul de vedere al utilităţii, bazei legale, unităţii de măsură şi perioadei de referinţă; v) standarde de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi de utilitate publică, stabilite prin acte normative; w) standarde de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative. 2. Principiile avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii sunt: - principiul asigurării conformităţii^1 legale şi a bunei conduite administrative în furnizarea serviciilor publice; ^1 Conformitatea este determinată de cumularea condiţiilor de organizare şi funcţionare stabilite de lege, prin prisma obligaţiilor specifice ce revin furnizorului acestor servicii publice, în funcţie de natura sa juridică, de condiţiile de asigurare a accesului şi de garanţiile legale la care sunt îndreptăţiţi beneficiarii. Standardele de conformitate se regăsesc în condiţiile minime obligatorii de acreditare, autorizare sau certificare ale serviciilor publice. - principiul realismului cadrului funcţional de furnizare a serviciilor publice; – principiul defalcării metodologice a procesului de standardizare; – principiul asigurării cadrului teoretic pentru îndrumarea practică a procesului decizional de standardizare de calitate şi a costului aferent acesteia; – principiul asigurării abordării unitare în condiţii de flexibilitate specifică; – principiul creării premiselor de revizuire pe bază informată a aşteptărilor şi condiţiilor de standardizare a serviciilor publice descentralizate. 3. Standardul de calitate Standardul de calitate este principalul instrument prin care se defineşte calitatea unui serviciu public, descrisă în legislaţia în vigoare la nivel primar, secundar sau terţiar, care trebuie respectat de către autorităţile administraţiei publice locale în organizarea, funcţionarea, furnizarea şi rezultatul serviciului, precum şi din perspectiva aşteptărilor avute de beneficiarii acestuia. În consecinţă, standardul de calitate trebuie abordat din perspectiva îndeplinirii tuturor obligaţiilor legale în vigoare. 4. Standardul de cost Potrivit principiilor procesului de descentralizare, transferul competenţelor se realizează concomitent cu transferul tuturor resurselor corespunzătoare aferente. Astfel, premisa de la care se pleacă este că în cadrul bugetului autorităţii sau instituţiei publice furnizoare a serviciului public sunt prevăzute fonduri adecvate şi suficiente pentru a putea garanta că serviciul public poate fi furnizat în conformitate cu legea, inclusiv cu respectarea standardelor de calitate, dacă acestea sunt stabilite (bineînţeles, cu excepţia cazului în care costul serviciului nu este acoperit integral de către autoritatea administraţiei publice locale). Drept urmare, autoritatea administraţiei publice centrale este obligată să aloce sumele necesare exercitării competenţelor transferate (sau cele care urmează a fi transferate) de la bugetul de stat către bugetele locale pentru serviciile publice şi de utilitate publică descentralizate sau care urmează a fi descentralizate, fundamentate în baza standardului de cost şi a numărului de beneficiari, în proporţia stabilită de lege, iar autoritatea administraţiei publice locale este obligată să asigure resursele complementare, după caz. Bugetul minim al unui serviciu public descentralizat al autorităţii administraţiei publice locale este fundamentat pe baza standardului de cost stabilit pentru anul fiscal pentru prestarea serviciului către un singur beneficiar înmulţit cu numărul planificat/bugetat de beneficiari pe an. În funcţie de tipul de competenţă, finanţarea cheltuielilor stabilite în baza standardelor de cost se asigură astfel: a) finanţarea competenţelor exclusive se asigură integral din bugetele locale, din veniturile proprii ale acestora şi din sume defalcate de unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale; b) finanţarea competenţelor partajate se asigură din bugetele locale, din veniturile proprii ale acestora, inclusiv din sume defalcate de unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, şi din sume alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie; c) finanţarea competenţelor delegate se asigură integral de la bugetul de stat. Autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea cheltuielilor stabilite în baza standardelor de cost cu sume, determinate ca diferenţă între costul total per beneficiar înmulţit cu numărul estimat de beneficiari şi valoarea alocată de Guvern pentru finanţarea standardelor de cost respective, provenite din venituri proprii din impozite şi taxe locale, precum şi din sume defalcate de unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. 5. Principii şi paşi în elaborarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciile publice şi de utilitate publică În cadrul procesului de stabilire a standardelor, instituţiile implicate vor respecta şi aplica o serie de principii-cheie care să fie urmărite la nivelul acestui proces: - definirea obiectivelor serviciului şi, acolo unde există, corelarea standardelor de cost cu cele de calitate; – asigurarea transparenţei procesului şi a conformităţii acestuia, respectiv punerea la dispoziţia celor interesaţi a tuturor informaţiilor referitoare la procesul de stabilire a standardelor şi respectarea conformităţii legale a acestora; – gestionarea eficientă a bugetelor existente care să urmărească flexibilitate, orientare către proces, inovare, respectiv aplicarea, în cadrul concurenţial, a standardelor; – corelarea cu nevoile utilizatorilor de servicii publice; – respectarea drepturilor utilizatorilor de servicii publice. Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale cu rol în formularea standardelor de calitate şi, după caz, de cost vor urma o serie de paşi pentru a construi „arhitectura“ serviciului public descentralizat sau „arhitectura“ pe care o va avea serviciul public care va fi descentralizat, după cum urmează: 5.1. pasul 1. analiza legislativă a serviciului public şi de utilitate publică şi identificarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost, acolo unde acestea există; 5.2. pasul 2. analiza mecanismului de organizare şi funcţionare a serviciului public; 5.3. pasul 3. analiza mecanismului de finanţare a serviciului public; 5.4. pasul 4. descompunerea şi analiza activităţilor componente ale serviciului public şi identificarea datelor primare aferente acestora; 5.5. pasul 5. elaborarea de propuneri de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciul public; 5.6. pasul 6. testarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost; 5.7. pasul 7. consultarea factorilor-cheie şi a părţilor interesate; 5.8. pasul 8. definitivarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate. Arhitectura sintetică a elaborării standardului de calitate
┌────┬────────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │Pas │Acţiuni │
│crt.│ │ │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │a) Denumirea/Definirea │
│ │ │serviciului public │
│ │ │b) Scopul │
│ │ │c) Structura responsabilă │
│ │ │cu furnizarea │
│ │ │d) Numărul de beneficiari │
│ │ │e) Tipul beneficiarilor │
│ │Analiza │f) Cerinţe minime de │
│ │legislativă a │funcţionare (vor fi avute │
│1. │serviciului │în vedere inclusiv │
│ │public şi de │resursele umane, │
│ │utilitate │materiale, financiare │
│ │publică │necesare) │
│ │ │g) Existenţa unor │
│ │ │standarde de calitate: Da/│
│ │ │Nu (pentru serviciile │
│ │ │publice descentralizate) │
│ │ │h) Modul de furnizare: │
│ │ │online, ghişeu etc. │
│ │ │i) Termenele de furnizare │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Analiza │ │
│ │mecanismului de │Identificarea etapelor │
│2. │organizare şi │necesare asigurării │
│ │funcţionare a │finanţării serviciului │
│ │serviciului │public │
│ │public │ │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │1. Descompunerea │
│ │ │serviciului public pe │
│ │ │criterii de structură, │
│ │ │proces şi rezultat │
│ │ │2. Identificarea │
│ │ │indicatorilor pentru │
│ │ │fiecare criteriu în parte,│
│ │Descompunerea şi│potrivit prevederilor │
│ │analiza │legale │
│ │activităţilor │3. Pe baza indicatorilor │
│ │componente ale │elaboraţi se vor │
│3. │serviciului │identifica datele │
│ │public şi │componente ale acestora │
│ │identificarea │NOTĂ: │
│ │datelor primare │Datele se vor colecta din │
│ │aferente │resursele gestionate de │
│ │acestora │către autorităţile │
│ │ │administraţiei publice │
│ │ │centrale (în special) şi, │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │accesibilitate, şi de la │
│ │ │nivelul autorităţilor │
│ │ │administraţiei publice │
│ │ │locale. │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │În urma definitivării │
│ │ │arhitecturii pasului │
│ │ │anterior se vor defini │
│ │Elaborarea de │standardele de calitate │
│ │propuneri de │care reprezintă un corolar│
│4. │standarde de │al indicatorilor. │
│ │calitate │Standardele de calitate │
│ │ │trebuie să conţină │
│ │ │elementele de conformitate│
│ │ │legală valorificate prin │
│ │ │indicatorii calculaţi. │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │1. Testarea propunerilor │
│ │ │de standarde de calitate │
│ │ │se realizează la nivel │
│ │ │local, în urma unei │
│ │ │eşantionări pentru 10-30 │
│ │ │de unităţi │
│ │ │administrativ-teritoriale.│
│ │ │Testarea se realizează │
│ │ │prin interviuri cu │
│ │ │reprezentanţii serviciului│
│ │ │public în cauză, în │
│ │ │vederea identificării unor│
│ │ │posibile aspecte lacunare │
│ │ │în interiorul procesului │
│ │Testarea │de elaborare a │
│5. │propunerilor de │standardelor de calitate. │
│ │standarde de │2. În urma definitivării │
│ │calitate │interviurilor se va │
│ │ │organiza o colectare │
│ │ │naţională, prin │
│ │ │intermediul unor │
│ │ │instrumente informatice │
│ │ │dedicate, în vederea │
│ │ │identificării unor aspecte│
│ │ │posibil excesive sau │
│ │ │redundante, precum şi │
│ │ │pentru verificarea modului│
│ │ │în care arhitectura │
│ │ │standardelor este │
│ │ │calculată corespunzător în│
│ │ │cadrul infrastructurii de │
│ │ │colectare. │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Consultarea │
│ │ │factorilor-cheie şi a │
│ │ │părţilor interesate pentru│
│ │ │validarea standardelor │
│ │ │reprezintă demersul care │
│ │ │permite o participare │
│ │Consultarea │largă şi transparentă la │
│ │factorilor-cheie│decizia de a adopta │
│6. │şi a părţilor │standarde de calitate, dar│
│ │interesate │este şi o oportunitate de │
│ │ │a primi idei şi modificări│
│ │ │constructive. │
│ │ │Întreg procesul de │
│ │ │elaborare nu se va │
│ │ │finaliza fără elaborarea │
│ │ │unei analize funcţionale a│
│ │ │serviciului public. │
├────┼────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Procesul efectiv de │
│ │ │elaborare este finalizat │
│ │Definitivarea │prin elaborarea şi, │
│7. │standardelor de │respectiv, aprobarea │
│ │calitate │standardelor de calitate │
│ │ │prin hotărâre a │
│ │ │Guvernului. │
└────┴────────────────┴──────────────────────────┘
Arhitectura sintetică a elaborării standardului de cost
┌────┬────────────────┬─────────────────────────┐
│Nr. │Pas │Acţiuni │
│crt.│ │ │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │a) Mod de finanţare: │
│ │Analiza │taxe, tarife, transferuri│
│ │legislativă a │de la bugetul de stat sau│
│ │serviciului │/şi local │
│1. │public şi de │b) Buget alocat │
│ │utilitate │c) Existenţa unor │
│ │publică │standarde de cost: Da/Nu │
│ │ │(pentru serviciile │
│ │ │publice descentralizate) │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Analiza │Identificarea etapelor │
│ │mecanismului de │necesare asigurării │
│2. │finanţare a │finanţării serviciului │
│ │serviciului │public │
│ │public │ │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Standardele de cost │
│ │ │izvorăsc din standardele │
│ │ │de calitate. Astfel, pe │
│ │ │baza indicatorilor │
│ │Elaborarea de │standardelor de calitate │
│3. │propuneri de │- care definesc aspecte │
│ │standarde de │cuantificabile financiar │
│ │cost │-, precum şi pe baza │
│ │ │metodelor stabilirii │
│ │ │costurilor, se vor │
│ │ │elabora standarde de │
│ │ │cost. │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │1. Testarea propunerilor │
│ │ │de standarde de cost se │
│ │ │realizează la nivel │
│ │ │local, în urma unei │
│ │ │eşantionări pentru 10-30 │
│ │ │de unităţi │
│ │ │administrativ-teritoriale│
│ │ │sau la nivelul │
│ │ │serviciilor existente la │
│ │ │nivelul administraţiei │
│ │ │publice centrale dacă │
│ │ │competenţele sunt în curs│
│ │ │de descentralizare. │
│ │ │Testarea se realizează │
│ │ │prin interviuri cu │
│ │ │reprezentanţii │
│ │ │serviciului public în │
│ │ │cauză, în vederea │
│ │Testarea │identificării unor │
│4. │propunerilor de │posibile aspecte lacunare│
│ │standarde de │în interiorul procesului │
│ │cost │de elaborare a │
│ │ │standardelor de cost. │
│ │ │2. În urma definitivării │
│ │ │interviurilor se va │
│ │ │organiza o colectare │
│ │ │naţională, prin │
│ │ │intermediul unor │
│ │ │instrumente informatice │
│ │ │dedicate, în vederea │
│ │ │identificării unor │
│ │ │aspecte posibil excesive │
│ │ │sau redundante, precum şi│
│ │ │pentru verificarea │
│ │ │modului în care │
│ │ │arhitectura standardelor │
│ │ │este calculată │
│ │ │corespunzător în cadrul │
│ │ │infrastructurii de │
│ │ │colectare. │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Consultarea │
│ │ │factorilor-cheie şi a │
│ │ │părţilor interesate │
│ │ │pentru validarea │
│ │ │standardelor reprezintă │
│ │ │demersul care permite o │
│ │ │participare largă şi │
│ │Consultarea │transparentă la decizia │
│5. │factorilor-cheie│de a adopta standarde de │
│ │şi a părţilor │cost, dar este şi o │
│ │interesate │oportunitate de a primi │
│ │ │idei şi modificări │
│ │ │constructive. │
│ │ │Întreg procesul de │
│ │ │elaborare nu se va │
│ │ │finaliza fără elaborarea │
│ │ │unei analize funcţionale │
│ │ │a serviciului public. │
├────┼────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Procesul efectiv de │
│ │Definitivarea │elaborare este finalizat │
│6. │standardelor de │prin elaborarea şi, │
│ │cost │respectiv, aprobarea │
│ │ │standardelor de cost prin│
│ │ │hotărâre a Guvernului. │
└────┴────────────────┴─────────────────────────┘
5.1. Pasul 1. Analiza legislativă a serviciului public şi identificarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost, dacă acestea există Analiza cadrului legal are rolul identificării legislaţiei primare, secundare sau terţiare în vigoare, incidentă serviciului public care face obiectul standardizării sau al actualizării standardelor de calitate şi, după caz, de cost. În vederea identificării unui serviciu public, trebuie luate în considerare următoarele elemente constitutive, atât pentru serviciile publice care au fost descentralizate, cât şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate: a) denumirea/definirea serviciului public; b) scopul; c) structura responsabilă cu furnizarea; d) numărul de beneficiari; e) tipul beneficiarilor; f) modul de finanţare: taxe, tarife, transferuri de la bugetul de stat sau/şi local; g) bugetul alocat; h) cerinţele minime de funcţionare; i) existenţa unor standarde de calitate: Da/Nu (pentru serviciile publice descentralizate); j) existenţa unor standarde de cost: Da/Nu (pentru serviciile publice descentralizate); k) modul de furnizare: online, ghişeu etc.; l) termenele de furnizare. Analiza cadrului legislativ are ca rezultat final identificarea reglementărilor pe baza cărora se vor elabora primele propuneri de indicatori cantitativi şi calitativi prin raportare la cerinţele din legislaţie cu privire la furnizarea serviciului public descentralizat sau care urmează a fi descentralizat, după caz, indicatori care vor fundamenta ulterior standardele de calitate şi de cost aferente serviciului public în cauză. Evaluarea obligaţiilor legale de furnizare Evaluarea cadrului legal are rolul de a permite ministerelor colectarea setului de indicatori şi standardelor aplicabile în sectorul respectiv, conform cadrului de reglementare actual. Evaluarea de tip ex ante presupune o analiză a documentelor şi legislaţiei în vigoare cu privire la obligaţiile normative privind furnizarea serviciului public. Identificarea şi extragerea din legislaţie a setului de indicatori şi standarde permite identificarea resurselor pe care autorităţile administraţiei publice locale trebuie să le primească/deţină pentru a furniza un serviciu public la nivelul de calitate reglementat prin actele normative în vigoare. Evaluarea se bazează pe analiza sistematică a legislaţiei şi a sistemului actual de standarde şi indicatori (dacă există), analiza relevanţei pentru sector şi alinierea la obiectivele acestuia. Dacă relevanţa indicatorilor nu este aliniată politicii publice sau este redusă, atunci se pot formula propuneri de modificare sau eliminare a acestora la nivelul cadrului normativ. Analiza sus-menţionată se realizează de către grupurile de lucru pentru descentralizare, în componenţa cărora se regăsesc specialişti din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu atribuţii în următoarele domenii: politici publice, buget, finanţe, juridic, resurse umane, precum şi alţi specialişti care au atribuţii în domeniile vizate de procesul de descentralizare. Analiza tuturor obligaţiilor tehnice şi legale aferente furnizării serviciului public va permite specialiştilor să elaboreze liste ale indicatorilor cantitativi şi calitativi ce trebuie respectaţi în procesul de furnizare a serviciului. Analiza cadrului legal are scopul de a identifica mandatul de furnizare a serviciilor publice, precum şi obligaţiile de performanţă sau cost şi cuprinde: - analiza cadrului de reglementare referitor la legislaţia aferentă sectorului vizat, indicatorii şi standardele actuale, acolo unde acestea există; – analiza indicatorilor ce decurg din participarea României la strategii, tratate şi convenţii naţionale şi internaţionale; – analiza condiţiilor solicitate de legislaţie pentru acreditare sau autorizare; – analiza obligaţiilor de conformitate născute din legislaţia complementară. 5.2. Pasul 2. Analiza mecanismului de organizare şi funcţionare a serviciului public Analiza mecanismului de organizare şi funcţionare a serviciului public se realizează prin dezvoltarea unei diagrame de flux pentru serviciul public, care conţine procesele de furnizare. Astfel, se vor identifica acţiunile care trebuie întreprinse şi etapele care trebuie parcurse în procesul de furnizare a serviciului public, prin stabilirea punctelor de pornire şi de finalizare a procesului, stabilirea atât a intervalului de timp necesar derulării întregului proces, cât şi a duratelor intermediare aferente diverselor etape ale procesului. Pentru a descrie serviciul public într-un mod sintetic se recomandă utilizarea unei fişe care cuprinde cel puţin elementele de mai jos: Fişă de descriere sintetică a serviciului public
┌─────────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Comentarii│
│ │Descriere│(obligaţii│
│ │ │legale de │
│ │ │furnizare)│
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Denumirea │ │ │
│serviciului │ │ │
│public │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Scopul şi │ │ │
│definiţia │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Structura │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Structura │ │ │
│responsabilă cu │ │ │
│livrarea │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Poziţia │ │ │
│serviciului │ │ │
│public în │ │ │
│procesul de │ │ │
│livrare │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Numărul de │ │ │
│beneficiari şi │ │ │
│tipul │ │ │
│beneficiarilor │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Taxe │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Buget alocat/ │ │ │
│standarde de cost│ │ │
│existente │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Modul de livrare │ │ │
│(mijloc: online, │ │ │
│ghişeu) │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Termenele de │ │ │
│livrare │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Indicatori, │ │ │
│cerinţe de │ │ │
│funcţionare sau │ │ │
│standarde conform│ │ │
│legislaţiei │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Obligaţii de │ │ │
│raportare │ │ │
└─────────────────┴─────────┴──────────┘
5.3. Pasul 3. Analiza mecanismului de finanţare a serviciului public Analiza mecanismului de finanţare a serviciului public are ca scop definirea responsabililor şi atribuţiilor referitoare la finanţarea serviciilor publice şi reprezintă următorul pas important în înţelegerea corectă a cadrului legal şi a obligaţiilor derivate. Totodată, în cadrul acestei analize, se au în vedere următoarele activităţi: a) analiza serviciului public în funcţie de buget şi clasificaţia economică; În această etapă se identifică sursele bugetare (bugetul de stat sau bugetul local), precum şi clasificaţia economică pe titluri, articole şi alineate; b) identificarea fluxului financiar conform legislaţiei aferente serviciului public. În această etapă, potrivit informaţiilor bugetare identificate, se va defalca bugetul alocat serviciului public analizat, în funcţie de cheltuielile clasificaţiei bugetare şi în funcţie de ponderea pe care o au acestea în furnizarea serviciului public. 5.4. Pasul 4. Descompunerea şi analiza activităţilor componente ale serviciului public şi identificarea de date primare aferente acestora Prezenta metodologie foloseşte criterii în baza cărora sunt identificate date primare şi indicatorii utilizaţi în fundamentarea standardelor. Acest ansamblu logic permite autorităţilor administraţiei publice locale să includă în procesele instituţionale o serie de variabile ale calităţii (standarde şi indicatori ai standardelor) care să devină referinţa pentru continuarea transferului de resurse pentru exercitarea competenţelor descentralizate. Criteriile reprezintă elementele-cheie ale organizării şi activităţii instituţiilor, raportate la structura de management, modul de organizare, baza materială sau resursele (de structură), modalităţile de furnizare a serviciilor (proces şi eficacitate instituţională), de obţinere a rezultatelor care fac obiectul serviciului (scopul politicii publice) în baza cărora vor fi identificate datele primare şi indicatorii relevanţi. Pe baza acestora vor fi definite standardele şi indicatorii de performanţă, în vederea măsurării, monitorizării, comparării, evaluării, respectării standardului. Pasul 4 vizează descompunerea serviciilor publice în activităţi sau procese de furnizare care să permită analiza activităţilor componente ale serviciilor publice cu scopul identificării de date şi indicatori care stau la baza calculării standardelor de calitate şi, după caz, de cost în procesul de furnizare. 5.4.1. Identificarea indicatorilor Odată ce activităţile au fost stabilite şi au fost identificaţi responsabilii pentru activităţile de furnizare a serviciului public, pot fi identificate datele primare şi indicatorii care stau la baza elaborării standardelor de calitate şi de cost. Indicatorii vor fi identificaţi în funcţie de principalele criterii: Tipuri de criterii pentru care vor fi definiţi indicatori
┌───────────┬────────────────┬───────────────┐
│Criteriu │Indicatori │Exemple │
├───────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Resurse │Număr de medici│
│ │instituţionale -│/cadre medicale│
│ │indicatori care │/asistenţi │
│ │arată existenţa │comunitari, │
│ │resurselor-cheie│software │
│Structură │necesare │medical, │
│ │structurii │autorizare PSI;│
│ │pentru │facilităţi │
│ │furnizarea │(medicale şi │
│ │serviciilor │nemedicale), │
│ │publice │personal │
│ │ │calificat │
├───────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Procese şi │ │
│ │produse ale │Număr de │
│ │instituţiei, │beneficiari, │
│ │indicatori care │rata de răspuns│
│Proces │măsoară cum sunt│la cereri, │
│(furnizare)│furnizate │termen de │
│ │serviciile │rezolvare a │
│ │publice ca │unei cereri │
│ │urmare a │conform │
│ │activităţii │cadrului legal │
│ │desfăşurate │ │
├───────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Starea │
│ │ │beneficiarilor:│
│ │ │indicatori de │
│ │ │sănătate în │
│ │ │rândul │
│ │ │beneficiarilor,│
│ │ │indicatori de │
│ │ │satisfacţie a │
│ │ │beneficiarilor,│
│ │Aferent │indicatori de │
│ │obţinerii │sănătate a │
│ │rezultatului în │populaţiei/ │
│ │urma furnizării │subgrupuri │
│Rezultat │serviciului │vulnerabile: │
│ │public, în │boli cronice; │
│ │conformitate cu │stare mamă/ │
│ │prevederile │copil mic; │
│ │legale │indici de │
│ │ │dezvoltare │
│ │ │fizică a │
│ │ │copiilor; │
│ │ │abandon şcolar │
│ │ │etc. │
│ │ │Gradul de │
│ │ │încredere │
│ │ │sporit în │
│ │ │prestatori │
└───────────┴────────────────┴───────────────┘
După definirea „arhitecturii“ şi elementelor-cheie ale serviciului public, se iniţiază realizarea unei prime propuneri de indicatori care stau la baza elaborării standardelor de calitate şi, după caz, de cost în procesul de furnizare a serviciilor publice. 5.4.2. Identificarea datelor primare Datele primare sunt forme dezagregate ale indicatorilor şi stau la baza calculării acestora. Un indicator poate fi format din una sau mai multe date primare. Datele primare pot lua forma unor indicatori de calitate sau de cost sau pot sta la baza unui indicator compozit. O dată primară de tipul indicatorului simplu pentru un serviciu public poate fi „număr de autobuze electrice“, în timp ce un exemplu de date primare ce alcătuiesc un indicator compozit poate fi agregarea între „număr de locuitori“ şi „număr de corpuri de iluminat la nivelul unităţii administrativ-teritoriale“, care generează indicatorul compozit „rata/procentul de acoperire a serviciului de iluminat pe locuitor“. 5.5. Pasul 5. Elaborarea de propuneri de standarde de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciul public 5.5.1. Stabilirea standardelor de calitate Acest pas se referă la elaborarea standardelor de calitate evaluate şi măsurate cu ajutorul indicatorilor/datelor primare. Standardele de calitate reprezintă un nivel minim al indicatorilor de structură, proces sau rezultat, definiţi astfel: a) indicatori de structură - aferenţi resurselor instituţionale (legate de clădiri, mediu, infrastructură, organizaţie, servicii-suport, tehnologie, resurse umane, expertiză, abilităţi ale personalului, proceduri informaţionale ce constituie obligaţii de conformitate); b) indicatori de proces - aferenţi modului de furnizare a serviciului public, care ţine de specificul activităţilor desfăşurate; c) indicatori de rezultat - aferenţi rezultatului furnizării serviciului sau satisfacţiei cetăţeanului. Pe baza indicatorilor se elaborează standardele de calitate, acestea reprezentând un element integrator pentru fiecare categorie de indicatori. Standardele de calitate şi indicatorii aferenţi acestora constituie nivelul minim de calitate potrivit prevederilor legale în vigoare în vederea furnizării serviciilor publice de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către structurile subordonate ale autorităţilor administraţiei publice centrale - pentru situaţia în care se face referire la serviciile publice care urmează a fi descentralizate. Exemplu standard - indicator
┌────────┬──────────┬──────────────┬────────┬───────┐
│ │ │ │ │Unitate│
│Criteriu│Standard │Indicator │Valoare │de │
│ │ │ │ │măsură │
├────────┼──────────┼──────────────┼────────┼───────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │dezinsecţii │3 │numeric│
│ │ │realizate în │ │ │
│ │ │şcoli │ │ │
│ │ ├──────────────┼────────┼───────┤
│ │ │Număr de │ │ │
│ │ │deratizări │2 │numeric│
│ │ │realizate în │ │ │
│ │ │şcoli │ │ │
│ │ ├──────────────┼────────┼───────┤
│ │ │Procentul │ │ │
│ │ │corpurilor de │ │ │
│ │ │clădiri cu │ │ │
│ │ │destinaţie de │ │ │
│ │ │învăţământ │ │ │
│ │ │care au │100% │procent│
│ │ │autorizaţie │ │ │
│ │Asigurarea│sanitară de │ │ │
│ │curăţeniei│funcţionare │ │ │
│ │în │din totalul │ │ │
│Proces │spaţiile │clădirilor │ │ │
│ │de ├──────────────┼────────┼───────┤
│ │învăţământ│Asigurarea │ │ │
│ │şi de │materialelor │ │ │
│ │cazare │necesare │ │ │
│ │ │igienei │ │ │
│ │ │personale la │ │ │
│ │ │grupurile │ │ │
│ │ │sanitare din │ │ │
│ │ │unitate, │ │ │
│ │ │corespunzător │ │ │
│ │ │numărului de │75%-100%│procent│
│ │ │copii şi │ │ │
│ │ │tineri (hârtie│ │ │
│ │ │igienică, │ │ │
│ │ │săpun, │ │ │
│ │ │substanţe │ │ │
│ │ │dezinfectante,│ │ │
│ │ │mijloace de │ │ │
│ │ │uscare a │ │ │
│ │ │mâinilor după │ │ │
│ │ │spălare) │ │ │
└────────┴──────────┴──────────────┴────────┴───────┘
Exemple de standarde de calitate pentru serviciul de ordine publică - poliţie locală*) *) Figura este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) 5.5.2. Stabilirea standardului de cost Stabilirea unui standard de cost pentru un serviciu public va reflecta în mod obligatoriu condiţiile locale (demografie, geografie, condiţii meteorologice etc.) necesar a fi angrenate pentru atingerea standardului de calitate. Standardul de cost unitar pentru serviciul public trebuie să ţină seama de factorii locali care influenţează economia, principiile de tipul economiilor de scară (faptul că este mai ieftin raportat la fiecare elev să existe o şcoală cu 1.000 de elevi decât una cu 100 de elevi), barierele geografice, densitatea populaţiei, urbanizarea, amenajările naturale, dezvoltarea diferită etc., factori despre care se ştie că au un efect asupra cheltuielilor privind serviciile publice. Prin utilizarea unui standard de cost naţional se vor aloca, aşadar, fonduri mai mari zonelor cu mari densităţi de beneficiari şi mai mici zonelor cu densitate scăzută de beneficiari. Pentru a asigura finanţare suficientă şi pentru zonele cu puţini beneficiari de servicii, în funcţie de condiţiile locale excepţionale, costul va fi echilibrat prin folosirea unui factor de echilibrare, dacă formula de echilibrare este construită în aşa fel încât să umple golurile semnalate mai sus. De exemplu, costul poate creşte cu un anumit coeficient în funcţie de zona de frig. 5.5.3. Metode de calculare a costurilor Pentru calculul standardului se pot utiliza următoarele metode de calcul al costurilor: Metoda de jos în sus Metoda de jos în sus este metoda ideală în realizarea standardelor de cost. Această metodă presupune detalierea cheltuielilor minime necesare pentru furnizarea serviciului public la nivelul standardelor de calitate şi cuantificarea resurselor necesare furnizării fiecărei activităţi. Abordarea de jos în sus trebuie să se bazeze pe datele privind activitatea de furnizare, disponibile la nivelul furnizorilor de servicii publice sau la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale. Metoda de jos în sus ia în considerare numărul serviciilor furnizate şi tipul de servicii acordate beneficiarilor. În procesul de calcul al costurilor, fiecărui beneficiar i se atribuie un anumit cost. Ca rezultat, costurile fiecărui serviciu public sunt alocate la nivel de beneficiari pe baza unui cost unitar sau tarif. Metoda de sus în jos Abordarea de sus în jos se referă la procesul prin care se estimează consumul la nivel de beneficiar, categorie de servicii sau chiar serviciu. Costurile totale din contabilitatea financiară de la nivelul furnizorilor de servicii sunt incluse pentru a ne asigura că toate costurile sunt alocate şi distribuite undeva în model. Spre exemplu, cheltuielile totale ale instituţiei se raportează la numărul de beneficiari sau la numărul de servicii şi va rezulta un cost per beneficiar sau per serviciu. Mai mult, acest proces se numeşte „modelarea costurilor“ deoarece furnizorii îşi modelează costurile folosind statisticile şi ponderile predeterminate, pentru a împărţi costurile în grupe şi tipuri de servicii sau beneficiari. Abordarea de sus în jos este cunoscută drept „sus-jos“ deoarece costurile totale ale furnizorilor de servicii sunt alocate pe beneficiari sau pe alte tipuri de servicii, folosind o serie de statistici de alocare, cum este cazul ponderilor serviciilor în totalul cheltuielilor. Abordarea combinată Disponibilitatea datelor privind activitatea la nivel de beneficiar reprezintă o mare provocare pentru furnizorii de servicii. De obicei există puţine date sau nu există deloc date privind activitatea la nivel de beneficiar pentru anumite instituţii. De aceea este important să existe o abordare etapizată a procesului de calcul al costurilor, să înceapă prelucrarea datelor utilizând abordarea de sus în jos, după care să se facă trecerea către metoda de jos în sus, pe măsură ce datele devin disponibile. Costurile legate de furnizarea propriu-zisă a serviciului sunt alcătuite din următoarele elemente de cost (operaţionale/ directe): a) costuri de funcţionare - costuri pentru întreţinerea imobilului/clădirii (interior şi exterior), curăţenie, mobilier, utilaje, maşini etc.; b) costuri cu utilităţile - legate de consumul de apă potabilă, electricitate, încălzire, carburanţi, tratarea apei menajere şi colectarea/depozitarea deşeurilor solide; c) costuri legate de remunerarea personalului, dezvoltarea resurselor umane etc.; d) costuri rezultate din consumul de bunuri şi materiale pe parcursul activităţii, precum alimente, material didactic, comunicaţii etc. Unele dintre aceste costuri se pot determina mai uşor, cum ar fi cheltuielile de personal, iar altele se pot determina doar prin utilizarea unor indicatori, cum ar fi consumul de utilităţi pe mp, consumabile/personal etc. 5.5.4. Tipuri de modele de calcul al costului 5.5.4.1. Modelul costului mediu Modelul costului mediu este parte a metodei de sus în jos şi se foloseşte calculând media costurilor pe o perioadă anterioară prestabilită cu serviciul public furnizat. În cele mai multe cazuri, costul mediu este considerat şi costul optim al serviciului. Costul mediu se poate folosi când se elaborează un standard de calitate pentru furnizarea unor servicii publice aferente unei şcoli, unui centru rezidenţial, unui muzeu etc. Pentru a putea aplica acest model, seria de date folosită trebuie să fie omogenă. 5.5.4.2. Modelul costului median Acest model presupune existenţa unor modele de bună practică, de furnizare a serviciului public, recunoscute pe plan intern, pentru care există date disponibile pentru calcularea standardului de cost comparativ cu modelul costului mediu, unde se folosesc datele istorice. Scopul modelului costului median bazat pe modele de bună practică de furnizare a serviciul public este reprezentat de descrierea unui parcurs pentru calcularea unui standard de cost al serviciilor publice descentralizate la nivel local în condiţiile indisponibilităţii datelor de cost din contabilitatea de gestiune a unităţilor administrativ-teritoriale şi folosind, în principal, doar date istorice din contabilitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a furnizorilor de servicii publice (de exemplu: unităţi medicale cu cazare, centre sociale, muzee, şcoli etc.) printr-o abordare de jos în sus sau combinată. Pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate, scopul modelului costului median bazat pe modele de bună practică de furnizare a serviciului public se raportează la calcularea unui standard de cost al serviciilor publice în condiţiile indisponibilităţii datelor de cost din contabilitatea de gestiune şi folosind, în principal, doar date istorice din contabilitatea financiară a structurilor subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi a furnizorilor de servicii publice (de exemplu: unităţi medicale cu cazare, centre sociale, muzee, şcoli etc.) printr-o abordare de jos în sus sau combinată. 5.5.5. Colectarea costurilor aferente activităţilor Această etapă are în vedere o descriere a costurilor aferente activităţilor care stau la baza furnizării serviciului public. Categoriile de cheltuieli care vor fi analizate sunt cele presupuse de cheltuielile de funcţionare. Costurile de capital nu sunt avute în vedere la calculul standardelor de cost. Categoriile de cheltuieli care vor fi analizate utilizând date din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale sau din bazele de date existente la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale pot cuprinde: • Costul cu funcţionarea
┌────────────────┬───────┬─────────────┐
│Costuri de │Cost │Suprafaţa │
│funcţionare │anual │imobilului │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Utilităţi │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Utilitate 1 │ │ │
│(Apă) │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Utilitate 2 │ │ │
│(Încălzire) │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Mentenanţă şi │ │ │
│reparaţii │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Mentenanţă 1 │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Reparaţii 1 │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Securitate │ │ │
├────────────────┼───────┼─────────────┤
│Etc. │ │ │
└────────────────┴───────┴─────────────┘
Exemplu: structură de cost cu funcţionarea • Costul cu resursele umane
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Costuri cu resursa umană │Cost anual │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Salarii profesori │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Salarii administrativ │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Salarii director │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Secretar şcoală │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Direcţia economică │ │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Etc. │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
Exemplu: structură de cost cu personalul Exemplu de calcul al costului cu personalul*) *) Figura este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) • Costul indirect - cost cu spaţiul utilizat bazat pe gradul de ocupare etc. Totodată, pentru definitivarea propunerii de standarde de cost, trebuie luate în considerare şi următoarele criterii: - tipul unităţii administrativ-teritoriale; – dimensiunea populaţiei deservite; – suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale; – zonele cu deficit geografic; – alte criterii spaţiale. Astfel, criteriile de mai sus pot fi folosite pentru situaţii speciale ale unor unităţi administrativ-teritoriale în furnizarea serviciilor (de exemplu, încălzirea şcolilor în municipiul Miercurea-Ciuc). 5.6. Pasul 6. Testarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost Testarea propunerilor de standarde de calitate şi, după caz, de cost se va realiza atât pentru serviciile publice care au fost descentralizate, cât şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate şi derularea colectării naţionale:
┌──────────────────────────┬─────────────────────────┐
│A. Pentru serviciile │B. Pentru serviciile │
│publice care au fost │publice care urmează a fi│
│descentralizate │descentralizate │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │În urma elaborării │
│ │propunerii de standarde │
│ │de calitate şi, după caz,│
│ │de cost sunt recomandate │
│ │consultări, la faţa │
│În urma elaborării │locului, prin aplicarea │
│propunerii de standarde de│unor instrumente de │
│calitate şi, după caz, de │cercetare, pe eşantioane,│
│cost sunt recomandate │din care să rezulte dacă │
│consultări, la faţa │datele primare/ │
│locului, prin aplicarea │indicatorii propuşi sunt │
│unor instrumente de │relevanţi sau dacă datele│
│cercetare, pe mici │primare/indicatorii │
│eşantioane; între 10 şi 30│propuşi pot fi efectiv │
│de unităţi │colectaţi şi raportaţi de│
│administrativ-teritoriale │către autorităţile │
│din care să rezulte dacă │administraţiei publice │
│datele primare/indicatorii│centrale. │
│propuşi sunt relevanţi sau│Astfel, în vederea │
│dacă datele primare/ │implementării │
│indicatorii propuşi pot fi│recomandării de mai sus │
│efectiv colectaţi şi │este necesară elaborarea │
│raportaţi de către │de criterii în vederea │
│autorităţile │eşantionării structurilor│
│administraţiei publice │subordonate autorităţilor│
│locale. Astfel, în vederea│administraţiei publice │
│implementării recomandării│centrale pentru analiza │
│de mai sus este necesară │serviciului public (În │
│elaborarea de criterii în │cazul în care │
│vederea eşantionării │competenţele se exercită │
│unităţilor │doar la nivelul │
│administrativ-teritoriale │aparatului central al │
│pentru analiza serviciului│ministerului sau al │
│public. │organului de specialitate│
│ │al administraţiei publice│
│ │centrale, elaborarea │
│ │criteriilor în vederea │
│ │eşantionării nu mai este │
│ │necesară.). │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Etapele componente sunt: │
│ │- eşantionarea pentru │
│Etapele componente sunt: │aplicarea ghidurilor de │
│- eşantionarea pentru │interviu, care va ţine │
│aplicarea ghidurilor de │cont de condiţiile │
│interviu, care va ţine │specifice şi diferenţele │
│cont de condiţiile │dintre structurile │
│specifice şi diferenţele │subordonate ale │
│dintre unităţile │autorităţilor │
│administrativ-teritoriale;│administraţiei publice │
│- validarea şi analiza │centrale; │
│implementării propunerilor│- validarea şi analiza │
│de standarde la nivel │implementării │
│local; │propunerilor de standarde│
│- analiza costurilor │la nivelul structurilor │
│serviciului public. │subordonate; │
│ │- analiza costurilor │
│ │serviciului public. │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Selectarea structurilor │
│ │subordonate ale │
│ │autorităţilor │
│Selectarea unităţilor │administraţiei publice │
│administrativ-teritoriale │centrale specifice │
│specifice serviciului │serviciului public │
│public │Este necesar să se ţină │
│Este necesar să se ţină │cont de o serie de │
│cont de o serie de factori│factori sau diferenţe │
│sau diferenţe între │între structurile │
│unităţile │subordonate ale │
│administrativ-teritoriale,│autorităţilor │
│în baza cărora să se │administraţiei publice │
│aplice ajustări specifice │centrale, în baza cărora │
│standardelor de calitate │să se aplice ajustări │
│şi, după caz, de cost. │specifice standardelor de│
│Criteriile utilizate în │calitate şi, după caz, de│
│eşantionare pot fi: │cost. │
│- tipul unităţii │Criteriile utilizate în │
│administrativ-teritoriale;│eşantionare pot fi: │
│- dimensiunea populaţiei │- dimensiunea populaţiei │
│deservite; │deservite; │
│- suprafaţa unităţii │- tipul unităţii │
│administrativ-teritoriale;│administrativ-teritoriale│
│- zonele cu deficit │la nivelul căreia urmează│
│geografic; │să se descentralizeze │
│- alte criterii spaţiale; │serviciul public; │
│- distribuţia furnizării │- suprafaţa teritorială; │
│serviciului public la │- zonele cu deficit │
│momentul analizei. │geografic; │
│ │- alte criterii spaţiale;│
│ │- distribuţia furnizării │
│ │serviciului public la │
│ │momentul analizei. │
├──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Eşantionarea, care va │
│Eşantionarea, care va ţine│ţine cont de specificul │
│cont de specificului │serviciului public, va │
│serviciului public, va │permite selectarea unui │
│permite selectarea unui │număr adecvat de │
│număr adecvat de unităţi │structuri subordonate ale│
│administrativ-teritoriale │autorităţilor │
│care vor fi incluse în │administraţiei publice │
│realizarea analizei. │centrale care vor fi │
│ │incluse în realizarea │
│ │analizei. │
└──────────────────────────┴─────────────────────────┘
Exemplu de criterii de eşantionare pentru serviciile publice care au fost descentralizate
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Criteriu │Explicaţie │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Selectarea unităţilor │Judeţe, municipii, oraşe,│
│administrativ-teritoriale│comune (în funcţie de │
│reprezentative pentru │numărul de locuitori) │
│serviciul public │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Zone de climă │Zone de frig │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Zone cu specific │Conform Strategiei de │
│geografic │dezvoltare teritorială a │
│ │României │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Alocarea pe unităţi │
│ │administrativ-teritoriale│
│Distribuţia serviciilor │a serviciilor publice în │
│publice specifice │funcţie de reprezentarea │
│ │acestora la nivel de │
│ │teritoriu │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ │Vor fi alese unităţi │
│Distribuţia la nivel │administrativ-teritoriale│
│regional │din toate cele 8 regiuni │
│ │de dezvoltare. │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┘
Exemplu de criterii de eşantionare pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate
┌──────────────┬─────────────────────────┐
│Criteriu │Explicaţie │
├──────────────┼─────────────────────────┤
│Selectarea │ │
│structurilor │ │
│subordonate │ │
│ale │În funcţie de tipul │
│autorităţilor │unităţii │
│administraţiei│administrativ-teritoriale│
│publice │la nivelul căreia urmează│
│centrale │să se descentralizeze │
│reprezentative│serviciul public │
│pentru │ │
│serviciul │ │
│public │ │
├──────────────┼─────────────────────────┤
│Zone de climă │Zone de frig │
├──────────────┼─────────────────────────┤
│Zone cu │Conform Strategiei de │
│specific │dezvoltare teritorială a │
│geografic │României │
├──────────────┼─────────────────────────┤
│Distribuţia │Alocarea serviciilor │
│serviciilor │publice în funcţie de │
│publice │reprezentarea acestora la│
│specifice │nivel de teritoriu │
├──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Vor fi alese structuri │
│ │subordonate ale │
│Distribuţia la│autorităţilor │
│nivel regional│administraţiei publice │
│ │centrale din toate cele 8│
│ │regiuni de dezvoltare. │
└──────────────┴─────────────────────────┘
Aplicarea instrumentelor de cercetare, analiza standardelor de calitate şi a indicatorilor de calitate şi de cost
┌──────────────────────────┬────────────────┐
│ │B. Pentru │
│A. Pentru serviciile │serviciile │
│publice care au fost │publice care │
│descentralizate │urmează a fi │
│ │descentralizate │
├──────────────────────────┼────────────────┤
│ │După realizarea │
│ │eşantionării, │
│ │instrumentul de │
│ │cercetare şi │
│ │evaluare va fi │
│ │aplicat la │
│ │nivelul │
│ │structurilor │
│ │subordonate ale │
│ │autorităţilor │
│ │administraţiei │
│ │publice │
│După realizarea │centrale. │
│eşantionării, instrumentul│În funcţie de │
│de cercetare şi evaluare │tipul de │
│va fi aplicat atât la │serviciu public,│
│nivelul unităţilor │modalitatea de │
│administrativ-teritoriale,│furnizare poate │
│al instituţiilor publice │fi partajată │
│(şcoli, spitale etc.), cât│între minister │
│şi la nivelul persoanelor │sau organul de │
│juridice de drept privat │specialitate al │
│care furnizează serviciul │administraţiei │
│public (cum ar fi │publice centrale│
│asociaţiile de dezvoltare │şi structurile │
│intercomunitară). │subordonate ale │
│În funcţie de tipul de │autorităţilor │
│serviciu public, │administraţiei │
│modalitatea de furnizare │publice centrale│
│poate fi partajată între │sau o persoană │
│unitatea │juridică de │
│administrativ-teritorială │drept privat. │
│şi o altă instituţie │Ministerul de │
│publică din subordinea │resort │
│acesteia sau o persoană │analizează │
│juridică de drept privat. │propunerile de │
│Ministerul de resort │standarde la │
│analizează propunerile de │nivelul unor │
│standarde la nivelul unor │structuri │
│unităţi │subordonate ale │
│administrativ-teritoriale │autorităţilor │
│care au fost selectate │administraţiei │
│prin intermediul │publice centrale│
│eşantionării descrise la │care au fost │
│un pas anterior. │selectate prin │
│Prin interviuri vor fi │intermediul │
│colectate o serie de │eşantionării │
│informaţii cu privire la │descrise la un │
│furnizarea serviciilor │pas anterior. │
│publice. Această analiză │Prin interviuri │
│va permite: │vor fi colectate│
│- validarea propunerilor │o serie de │
│de indicatori şi standarde│informaţii cu │
│elaborate în etapa de │privire la │
│testare; │furnizarea │
│- colectarea unor costuri │serviciilor │
│istorice. │publice. Această│
│ │analiză va │
│ │permite: │
│ │- validarea │
│ │propunerilor de │
│ │indicatori şi │
│ │standarde │
│ │elaborate în │
│ │etapa de │
│ │testare; │
│ │- colectarea │
│ │unor costuri │
│ │istorice. │
├──────────────────────────┼────────────────┤
│ │Colectarea │
│ │naţională │
│ │Colectarea │
│ │naţională │
│ │reprezintă │
│ │ultimul pas în │
│ │validarea │
│ │datelor primare,│
│ │a setului de │
│ │indicatori şi a │
│Colectarea naţională │sistemului de │
│Colectarea naţională │standarde de │
│reprezintă ultimul pas în │calitate şi, │
│validarea datelor primare,│după caz, de │
│a setului de indicatori şi│cost. │
│a sistemului de standarde │Colectarea │
│de calitate şi, după caz, │naţională va │
│de cost. │agrega datele │
│Colectarea naţională va │primare, │
│agrega datele primare, │indicatorii de │
│indicatorii de calitate şi│calitate şi │
│valorile acestora de │valorile │
│referinţă pentru toate │acestora de │
│unităţile │referinţă pentru│
│administrativ-teritoriale.│toate │
│Grupurile de lucru pentru │structurile │
│descentralizarea │subordonate ale │
│competenţelor, constituite│autorităţilor │
│la nivelul ministerelor şi│administraţiei │
│al celorlalte organe de │publice │
│specialitate ale │centrale. │
│administraţiei publice │Grupurile de │
│centrale, vor agrega baza │lucru pentru │
│de date din platforma │descentralizarea│
│informatică „Serviciile │competenţelor, │
│administraţiei locale │constituite la │
│pentru tine“ (SALT) sau │nivelul │
│colectate cu sprijinul │ministerelor şi │
│altor instrumente │al celorlalte │
│informatice şi vor ajusta │organe de │
│răspunsurile incomplete │specialitate ale│
│sau nevalide. │administraţiei │
│ │publice │
│ │centrale, vor │
│ │agrega baza de │
│ │date rezultate │
│ │ca urmare a │
│ │colectării şi │
│ │vor ajusta │
│ │răspunsurile │
│ │incomplete sau │
│ │nevalide. │
└──────────────────────────┴────────────────┘
Validarea după colectarea naţională şi definitivarea indicatorilor de calitate şi de cost, precum şi a datelor primare pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate Colectarea datelor primare şi a indicatorilor de cost pentru care se monitorizează indicatorii şi standardele de calitate va permite ministerelor de resort completarea analizei de cost pentru construirea situaţiei de referinţă privind costurile de furnizare. Pentru a putea construi standardul de cost vor fi agregate informaţii privind cheltuielile totale, dar şi date de cost pe activitate, precum şi volumul total de unităţi standard (copii, pacienţi, clădiri, suprafeţe etc.). Acestea vor permite fie defalcarea, fie agregarea costurilor, acolo unde este posibil acest lucru. Studiul calitativ cu privire la unităţile administrativ-teritoriale analizate, respectiv cu privire la structurile subordonate ale autorităţilor administraţiei publice centrale analizate, va permite ministerelor de resort să realizeze o propunere consolidată de indicatori aferenţi serviciilor publice descentralizate, respectiv o propunere consolidată de indicatori aferenţi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate. 5.7. Pasul 7. Consultarea factorilor-cheie şi a părţilor interesate
┌──────────────────┬───────────────────┐
│A. Pentru │B. Pentru │
│serviciile publice│serviciile publice │
│care au fost │care urmează a fi │
│descentralizate │descentralizate │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Parcurgerea │După consultarea │
│etapelor │părţilor │
│anterioare permite│interesate, │
│ministerelor de │concluziile │
│resort şi părţilor│relevante pe │
│interesate să │marginea │
│contribuie la │indicatorilor de │
│formularea unor │calitate şi, după │
│variante de date │caz, de cost şi a │
│primare, │standardelor vor fi│
│indicatori şi │integrate şi va fi │
│standarde de │elaborată versiunea│
│calitate şi, după │finală a acestora. │
│caz, de cost. În │Aceasta urmează a │
│condiţiile în care│fi utilizată atât │
│baza legală │pentru stabilirea │
│analizată şi │nivelului │
│consultarea │finanţării necesare│
│beneficiarilor nu │atingerii │
│oferă toate │standardelor de │
│informaţiile │calitate pentru │
│pentru formularea │serviciile publice,│
│indicatorilor şi a│cât şi pentru │
│standardelor, │reliefarea │
│metodologia │calităţii │
│recomandă │serviciilor │
│consultarea │publice, conform │
│reprezentanţilor │reglementărilor în │
│persoanelor │vigoare. │
│juridice de drept │Finalizarea │
│public sau privat │procesului de │
│care furnizează │standardizare │
│serviciile publice│presupune trei │
│descentralizate. │faze: selectarea │
│Rolul acestor │observaţiilor ce │
│consultări este de│urmează a fi │
│a furniza │preluate, operarea │
│cunoştinţe │modificărilor şi │
│suplimentare şi de│elaborarea │
│a valida │versiunii finale a │
│elementele │standardelor. │
│propuse. │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │În cea dintâi fază │
│Consultarea │se va stabili care │
│părţilor │dintre observaţiile│
│interesate pentru │părţilor interesate│
│validarea │trebuie incluse în │
│standardelor │versiunea finală a │
│reprezintă │standardelor. │
│demersul de a │Relevanţa │
│permite o │observaţiilor şi │
│participare largă │operabilitatea │
│şi transparentă la│modificărilor sunt │
│decizia de a │criteriile care vor│
│adopta standarde │fi avute în vedere │
│de calitate şi, │pentru formularea │
│după caz, de cost,│unei decizii. │
│dar este şi o │În cea de-a doua │
│oportunitate de a │fază vor fi operate│
│primi idei şi │modificările, iar │
│modificări │în cea dea treia │
│constructive. │fază vor fi │
│ │definitivate │
│ │standardele. │
└──────────────────┴───────────────────┘
Planul de implementare a standardelor de cost pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate Standardele de cost vor constitui criteriu de alocare în formula de alocare a bugetelor locale, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Legea antemenţionată indică standardele de cost ca fiind criterii constitutive ale acestei formule aplicate de către ministerul cu atribuţii în domeniul finanţelor în procesul de bugetare la nivel local. Rezultatele procesului de aplicare a metodologiei de stabilire a standardelor de cost pot indica faptul că anumite standarde de calitate sunt bugetate insuficient sau deloc conform legislaţiei şi execuţiei bugetare actuale. Formularea standardelor de cost pe costuri istorice şi baze normative reflectă nevoile reale ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru furnizarea unui anumit nivel de calitate (în cazul serviciilor publice descentralizate), respectiv ale autorităţilor administraţiei publice centrale (în cazul serviciilor publice care urmează a fi descentralizate). Acele nevoi care nu intră în anvelopa bugetară publică trebuie să fie cuprinse într-un plan de tranziţie, eşalonat pentru unul sau două cicluri de bugetare multianuale (1 + 3), conform legii bugetului de stat. Pentru fiecare categorie de unitate administrativ-teritorială care furnizează servicii publice (în cazul serviciilor publice descentralizate), respectiv pentru fiecare categorie de unitate administrativ-teritorială care urmează să furnizeze servicii publice (în cazul serviciilor publice care urmează a fi descentralizate), se va formula acest plan de tranziţie către un nivel de standardizare. Acesta permite ca unităţile administrativ-teritoriale să respecte condiţiile legislaţiei-cadru privind furnizarea serviciilor publice, prin transferul resurselor financiare corelativ cu transferul competenţelor. Analiza funcţională pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate Analiza funcţională a serviciului public este o activitate care are rolul de a identifica punctele tari şi slabe ale serviciului public respectiv, calitatea reglementării, calitatea managementului, a resursei umane, a managementului financiar, existenţa procedurilor, precum şi aplicarea standardelor şi monitorizarea indicatorilor. Analiza funcţională are rolul de a identifica vulnerabilităţi structurale ale organizaţiei care furnizează serviciul şi de a propune o serie de recomandări de îmbunătăţire, atât la nivel de politică publică, cât şi la nivel de furnizare efectivă a serviciului, prin propuneri de îmbunătăţire a paşilor, costului, structurii de management etc. Raportul analizei funcţionale cuprinde: - cadrul naţional de reglementare; – evaluarea procesului de furnizare a serviciilor publice şi de utilitate publică la nivel local; – analiza funcţiilor organizaţionale pentru furnizarea de servicii publice; – recomandări de modificare a cadrului de reglementare a serviciilor publice; – recomandări de structură, proces şi resurse pentru îmbunătăţirea capacităţii de a furniza o calitate minimală a serviciilor publice; – recomandări extrase din analiza de cost realizată. Recomandările se vor referi atât la nivelul instituţional, cât şi la nivel de fiecare serviciu public. Sunt recomandări referitoare la reglementări şi recomandări referitoare la operaţiuni. Recomandările instituţionale se referă la procese, la structură şi, în mare măsură, la resurse. Vor fi formulate recomandări bazate pe analiza la nivel local, formulări ce pot viza modificări legale. Pentru a îndeplini obiectivele definite anterior poate fi utilizat un instrument orientativ de tipul celui din anexa nr. 1 (pentru serviciile publice descentralizate), respectiv din anexa nr. 2 (serviciile publice care urmează a fi descentralizate). 5.8. Pasul 8. Definitivarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost pentru serviciile publice descentralizate şi pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate După consultarea părţilor interesate, concluziile relevante pe marginea indicatorilor de calitate şi, după caz, de cost şi a standardelor vor fi integrate şi va fi elaborată versiunea finală a acestora. Aceasta urmează a fi utilizată atât pentru stabilirea nivelului finanţării necesare atingerii standardelor de calitate pentru serviciile publice, cât şi pentru reliefarea calităţii serviciilor publice, conform reglementărilor în vigoare. Finalizarea procesului de standardizare presupune trei faze: selectarea observaţiilor ce urmează a fi preluate, operarea modificărilor şi elaborarea versiunii finale a standardelor. În cea dintâi fază se va stabili care dintre observaţiile părţilor interesate trebuie incluse în versiunea finală a standardelor. Relevanţa observaţiilor şi operabilitatea modificărilor sunt criteriile care vor fi avute în vedere pentru formularea unei decizii. În cea de-a doua fază vor fi operate modificările, iar în cea de-a treia fază vor fi definitivate standardele. Planul de monitorizare Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a monitoriza respectarea aplicării standardelor de calitate. În egală măsură, se poate evidenţia gradul în care autoritatea administraţiei publice centrale a acoperit financiar nevoia de finanţare a acestor standarde de calitate, conform principiilor cuprinse în legislaţia privind descentralizarea. Monitorizarea va fi realizată prin intermediul platformei informatice „Serviciile administraţiei locale pentru tine“ SALT, gestionată de către ministerul coordonator al procesului de descentralizare şi de către toate ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale implicate în procesul de descentralizare. Raportul privind respectarea standardelor de calitate şi, după caz, de cost În baza rezultatelor procesului de evaluare, ministerul coordonator al procesului de descentralizare prezintă primministrului un raport cu privire la situaţia respectării standardelor de calitate şi, după caz, de cost de către autorităţile administraţiei publice locale. În funcţie de situaţia rapoartelor de evaluare, ministerul coordonator al procesului de descentralizare solicită ministerelor de resort analizarea rapoartelor - fiecare pentru domeniul său de competenţă, în vederea elaborării de strategii sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate. Etapele avute în vedere pentru elaborarea analizei funcţionale pentru serviciile publice care au fost descentralizate se regăsesc în anexa nr. 1 la prezenta metodologie. Etapele avute în vedere pentru elaborarea analizei funcţionale pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate se regăsesc în anexa nr. 2 la prezenta metodologie. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Analiza funcţională pentru serviciile publice care au fost descentralizate
┌──────────────┬───────────────────┬─────────────────────────┐
│Etapă │Pas │Întrebări de analiză/ │
│ │ │Obiective │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │1.1. Analiza │- Respectă structura │
│ │legislativă │serviciului actual cadrul│
│1. Validarea │ │normativ în vigoare? │
│proceselor ├───────────────────┼─────────────────────────┤
│actuale │1.2. Analiza │- Validează structuri, │
│ │proceselor │responsabilităţi, etape │
│ │administrative │procesuale. │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │- Cum arată harta │
│ │ │proceselor (paşi, paliere│
│ │2.1. Analiza │organizaţionale │
│ │activităţilor │implicate, puncte de │
│ │pentru întregul │decizie, puncte de │
│ │flux │autorizare etc.)? │
│2. Analiza │ │- Sunt descrise separat │
│proceselor │ │pe activităţi? │
│actuale ├───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │2.2. Analiza │- Care sunt/Cine deţine │
│ │responsabilităţilor│responsabilităţile pentru│
│ │ │activităţi? │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │2.3. Analiza │ │
│ │capacităţii │- Analiza SWOT │
│ │administrative │ │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │- Analiza costurilor │
│ │3. Identificarea │aferente fiecărei │
│ │costurilor asociate│activităţi pentru a │
│3. Analiza │cu livrarea │observa ponderea │
│costurilor │serviciului (atât │costurilor administrative│
│(costing) │costuri reale, cât │şi a costurilor de │
│ │şi costuri │livrare efectivă (cu │
│ │bugetate) │beneficiarii) şi a │
│ │ │calcula un standard de │
│ │ │cost │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│4. Analiza │ │ │
│funcţiei ce │4.1. Analiza │- Descrierea mediului de │
│vizează │infrastructurii TIC│interoperabilitate │
│tehnologia │ │ │
│informaţiei şi├───────────────────┼─────────────────────────┤
│a │ │ │
│comunicaţiilor│4.2. Acoperirea │- Ce segmente din │
│(TIC) în │procesului prin TIC│activitate/Ce paşi sunt │
│furnizarea │ │acoperiţi prin TIC? │
│serviciului │ │ │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │- Concluziile reprezintă │
│ │ │în fapt 2 scenarii │
│5. Elaborarea │ │posibile: │
│concluziilor │ │a) Unităţile │
│privind │ │administrativ-teritoriale│
│capacitatea │ │respectă cerinţele legale│
│actuală de │ │minime. │
│livrare a │ │b) Unităţile │
│serviciilor │ │administrativ-teritoriale│
│ │ │nu respectă cerinţele │
│ │ │legale minime. │
├──────────────┼───────────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Pentru îmbunătăţirea │
│ │ │funcţiei de furnizare a │
│ │ │serviciilor vor fi avute │
│ │ │în vedere o serie de │
│ │ │recomandări la nivel │
│6. Recomandări│ │instituţional şi la nivel│
│ │ │de servicii: stabilirea │
│ │ │unor normative, ajustarea│
│ │ │legislaţiei, în vederea │
│ │ │dezvoltării/îmbunătăţirii│
│ │ │/clarificării │
│ │ │reglementărilor. │
└──────────────┴───────────────────┴─────────────────────────┘
ANEXA 2 la metodologie Analiza funcţională pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate
┌──────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│Etapă │Pas │Întrebări de │
│ │ │analiză/Obiective │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │- Respectă │
│ │1.1. Analiza │structura │
│ │legislativă │serviciului actual│
│1. Validarea │ │cadrul normativ în│
│proceselor │ │vigoare? │
│actuale ├───────────────────┼──────────────────┤
│ │1.2. Analiza │- Validează │
│ │proceselor │structuri, │
│ │administrative │responsabilităţi, │
│ │ │etape procesuale. │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │- Cum arată harta │
│ │ │proceselor (paşi, │
│ │ │paliere │
│ │2.1. Analiza │organizaţionale │
│ │activităţilor │implicate, puncte │
│ │pentru întregul │de decizie, puncte│
│ │flux │de autorizare │
│ │ │etc.)? │
│2. Analiza │ │- Sunt descrise │
│proceselor │ │separat pe │
│actuale │ │activităţi? │
│ ├───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │- Care sunt/Cine │
│ │2.2. Analiza │deţine │
│ │responsabilităţilor│responsabilităţile│
│ │ │pentru activităţi?│
│ ├───────────────────┼──────────────────┤
│ │2.3. Analiza │ │
│ │capacităţii │- Analiza SWOT │
│ │administrative │ │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │- Analiza │
│ │ │costurilor │
│ │3. Identificarea │aferente fiecărei │
│ │costurilor asociate│activităţi pentru │
│3. Analiza │cu livrarea │a observa ponderea│
│costurilor │serviciului (atât │costurilor │
│(costing) │costuri reale, cât │administrative şi │
│ │şi costuri │a costurilor de │
│ │bugetate) │livrare efectivă │
│ │ │(cu beneficiarii) │
│ │ │şi a calcula un │
│ │ │standard de cost │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│4. Analiza │ │- Descrierea │
│funcţiei ce │4.1. Analiza │mediului de │
│vizează │infrastructurii TIC│interoperabilitate│
│tehnologia │ │ │
│informaţiei şi├───────────────────┼──────────────────┤
│a │ │- Ce segmente din │
│comunicaţiilor│4.2. Acoperirea │activitate/Ce paşi│
│(TIC) în │procesului prin TIC│sunt acoperiţi │
│furnizarea │ │prin TIC? │
│serviciului │ │ │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │- Concluziile │
│ │ │reprezintă, în │
│ │ │fapt, 2 scenarii │
│ │ │posibile: │
│ │ │a) Structurile │
│ │ │subordonate ale │
│5. Elaborarea │ │autorităţilor │
│concluziilor │ │administraţiei │
│privind │ │publice centrale │
│capacitatea │ │respectă cerinţele│
│actuală de │ │legale minime. │
│livrare a │ │b) Structurile │
│serviciilor │ │subordonate ale │
│ │ │autorităţilor │
│ │ │administraţiei │
│ │ │publice centrale │
│ │ │nu respectă │
│ │ │cerinţele legale │
│ │ │minime. │
├──────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Pentru │
│ │ │îmbunătăţirea │
│ │ │funcţiei de │
│ │ │furnizare a │
│ │ │serviciilor vor fi│
│ │ │avute în vedere o │
│ │ │serie de │
│ │ │recomandări la │
│ │ │nivel │
│ │ │instituţional şi │
│6. Recomandări│ │la nivel de │
│ │ │servicii: │
│ │ │stabilirea unor │
│ │ │normative, │
│ │ │ajustarea │
│ │ │legislaţiei, în │
│ │ │vederea │
│ │ │dezvoltării/ │
│ │ │îmbunătăţirii/ │
│ │ │clarificării │
│ │ │reglementărilor. │
└──────────────┴───────────────────┴──────────────────┘
----- 
