Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 373 din 8 aprilie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 17 aprilie 2024.────────── 1. Preambul Prezenta metodologie are drept scop asigurarea respectării principiului „Do no significant harm“/„a nu prejudicia în mod semnificativ“ (DNSH) şi al „imunizării la schimbările climatice“ pentru măsura privind activităţile economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie, denumită măsură în cele ce urmează. 2. Cadrul legislativ şi documente conexe La elaborarea prezentei metodologii s-au avut în vedere: I. Prevederile Regulamentului (UE) 852/2020 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088, modificat, respectiv: a) articolul 10 - Contribuţia substanţială la atenuarea schimbărilor climatice; b) articolul 11 - Contribuţia substanţială la adaptarea la schimbările climatice; c) articolul 12 - Contribuţia substanţială la utilizarea durabilă şi la protecţia resurselor de apă şi a celor marine; d) articolul 13 - Contribuţia substanţială la tranziţia către o economie circulară; e) articolul 14 - Contribuţia substanţială la prevenirea şi controlul poluării; f) articolul 15 - Contribuţia substanţială la protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor; g) articolul 17 - Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu. Astfel: 1. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES). 2. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creşterea efectului negativ al climatului actual şi al climatului preconizat în viitor asupra activităţii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor. 3. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafaţă şi subterane, sau pentru starea ecologică bună a apelor marine. 4. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficienţe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate cauza prejudicii semnificative şi pe termen lung mediului. 5. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ prevenirea şi controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol. 6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiţia bună şi rezilienţa ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune. II. Comunicarea Comisiei 2021/C 373/01 - Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 III. Documente conexe Regulamentul privind taxonomia impune Comisiei să stabilească o listă a activităţilor durabile din punctul de vedere al mediului prin definirea criteriilor tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv de mediu. Aceste criterii sunt stabilite prin intermediul actelor delegate. - Actul delegat privind clima [Regulamentul delegat (UE) 2021/2.139] cuprinde criteriile tehnice de examinare pentru activităţile economice care contribuie substanţial la realizarea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la schimbările climatice. Se aplică de la 1 ianuarie 2022. – Actul delegat privind furnizarea de informaţii [Regulamentul delegat (UE) 2021/2.178] completează art. 8 din Regulamentul privind taxonomia. Acesta precizează conţinutul, metodologia şi prezentarea informaţiilor care trebuie furnizate de către întreprinderile financiare şi nefinanciare cu privire la proporţia activităţilor durabile din punctul de vedere al mediului în activităţile lor de afaceri, de investiţii sau de creditare. Se aplică de la 1 ianuarie 2022. – Actul delegat complementar privind clima [Regulamentul delegat (UE) 2022/1.214] modifică Regulamentele delegate (UE) 2021/2.139 şi (UE) 2021/2.178, incluzând, în condiţii stricte, activităţi specifice privind energia nucleară şi cea pe bază de gaz pe lista activităţilor economice vizate de taxonomia UE. Pentru informaţii suplimentare se vor consulta: - Finanţarea tranziţiei climatice; – Metodologia BEI de calcul al amprentei de carbon, versiunea 11.3, ianuarie 2023; – Taxonomia UE pentru activităţi durabile; – Taxonomy compass - compendiu destinat solicitantului/beneficiarului final. IV. Documente legislative relevante (europene şi naţionale) pentru obiectivele de mediu Obiectivul de mediu 1 - Atenuarea schimbărilor climatice - Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică (JO L 156, 19.06.2018, p. 75); – Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; – Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 - PNIESC, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021. Obiectivul de mediu 2 - Adaptarea la schimbările climatice - Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii (art. 7); – Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050; – Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind adaptarea la schimbările climatice; – PNIESC, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021. Obiectivul de mediu 3 - Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine - Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1); – Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19); – Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84); – Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Obiectivul de mediu 4 - Economia circulară - Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10); – Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34); – Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 26.09.2006, p. 1); – Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3); – Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10); – Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (JO L 174, 1.07.2011, p. 88); – Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 197, 24.07.2012, p. 38); – Directiva (UE) 2015/1.127 de modificare a anexei II la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile; – Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile; – Directiva (UE) 2018/852 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje; – Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare; – Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare; – Planul naţional de gestionare a deşeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017. Obiectivul de mediu 5 - Prevenirea şi controlul poluării în aer, apă sau sol - Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa; – Directiva (UE) 2016/2.284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1); – Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu completările ulterioare. Obiectivul de mediu 6 - Protecţia şi restaurarea biodiversităţii şi a ecosistemelor - Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.07.1992, p. 7); – Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.01.2010, p. 7); – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Context Sunt necesare evaluarea şi asigurarea respectării principiului DNSH şi imunizarea infrastructurii la schimbările climatice, la nivelul activităţilor economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie. Se analizează şi se identifică obiectivele specifice acestor măsuri şi acolo unde este necesar a fi respectată obligativitatea de a imuniza activităţile economice ce fac obiectul sprijinului acordat. Astfel, se va verifica dacă măsurile de adaptare şi atenuare au fost implementate de către beneficiari conform documentaţiei tehnico-economice depuse de aceştia în cadrul proiectului. Toate investiţiile propuse la nivelul activităţilor economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie au în vedere analiza, respectiv evaluarea DNSH. Imunizarea la schimbările climatice este un proces care se integrează în dezvoltarea proiectelor care au o durată de viaţă preconizată de cel puţin cinci ani şi care prevăd măsuri de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea, în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene privind Orientările tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027. Evaluarea modului în care cele şase obiective de mediu sunt îndeplinite de către beneficiarii proiectelor depuse şi finanţate prin această măsură va începe cu o analiză a tipurilor de activităţi propuse spre finanţare, a conformităţii acestora cu: 1. identificarea obiectivelor specifice; 2. verificarea conformităţii angajamentelor asumate în cadrul evaluării DNSH; 3. analiza criteriilor de eligibilitate specifice DNSH; 4. măsuri pentru conformitatea cu principiul DNSH. Criteriile de selecţie DNSH introduse în prezenta metodologie necesită elemente specifice pe care beneficiarii trebuie să le prezinte şi care vor trebui să fie implementate ulterior. Astfel, pentru asigurarea respectării principiilor DNSH se stabilesc două situaţii: varianta 1 - când din analiza DNSH rezultă necesitatea respectării unor măsuri obligatorii de compensare a prejudiciilor aduse obiectivelor de mediu sau a unor măsuri opţionale; varianta 2 - când din analiza DNSH şi a imunizării la schimbările climatice rezultă că, prin natura investiţiilor, nu se impun măsuri obligatorii. Se va verifica dacă acestea respectă elementele cerute de DNSH şi criteriile de eligibilitate privind rezistenţa la schimbările climatice (dacă este cazul). 4. Evaluarea şi analiza respectării principiului DNSH şi a modului în care instrumentele contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie Respectarea principiului „de a nu prejudicia semnificativ“ Măsura privind activităţile economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie, denumită în continuare măsură, se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la 3 din cele 6 obiective de mediu, conform art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2.088. Prin măsura anterior menţionată se propune finanţarea unor programe de investiţii adresate operatorilor economici din industrie, inclusiv IMM-urilor, în vederea implementării măsurilor de eficienţă energetică propuse în urma auditurilor energetice obligatorii, inclusiv a instalării sistemelor de telegestiune a consumului de energie electrică şi a calităţii energiei, a înlocuirii şi retehnologizării echipamentelor şi a automatizării sistemelor existente. Investiţiile care vizează creşterea eficienţei energetice a activităţii economice se vor concentra asupra reducerii consumului de energie de către operatorii economici industriali, asupra dezvoltării unor sisteme de digitalizare a contorizării consumului de energie şi a progreselor în materie de eficienţă energetică realizate de către operatorii economici. Astfel, investiţiile pentru creşterea eficienţei energetice vor avea ca impact reducerea emisiilor de GES şi combaterea sărăciei energetice. Efecte pozitive se vor înregistra şi la nivel macroeconomic, asigurând crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea calităţii vieţii, precum şi reducerea costurilor sociale. Măsura privind activităţile economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice din domeniul eficienţei energetice în industrie vizează investiţii precum: 1. înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici, retehnologizarea şi modernizarea sistemelor de producţie, sistemelor de contorizare, monitorizare şi optimizare a consumului de energie al operatorilor economici etc.; 2. achiziţia de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor la nivelul operatorilor. Pentru a se asigura că măsura respectă Ghidul tehnic „A nu prejudicia în mod semnificativ“ (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate vor exclude următoarea listă de activităţi: (i) activităţi legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea acestora în aval; (ii) activităţi în cadrul Sistemului UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS), care realizează emisii proiectate de gaze cu efect de seră ce nu sunt mai mici decât valorile de referinţă relevante; (iii) activităţi legate de depozitele de deşeuri, incineratoare şi instalaţii de tratare mecano-biologică; (iv) activităţi în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate provoca daune mediului. În plus, prin condiţiile de eligibilitate se stabileşte faptul că vor fi selectate doar activităţile care respectă legislaţia relevantă de mediu, europeană şi naţională A. Atenuarea schimbărilor climatice N/A Justificare: Având în vedere faptul că măsura sprijină cu un coeficient de 100% obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, se consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de mediu. Activităţile măsurii de creştere a eficienţei energetice în industrie sunt complementare şi cu măsurile de reforme şi investiţii prevăzute în cadrul componentei C.6 - Energie din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) şi atingerea obiectivului prevăzut în acest sens în cadrul Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), aflat în proces de actualizare. Implementarea măsurii va avea ca rezultat reducerea consumului de energie de către operatorii economici industriali, cu impact asupra reducerii emisiilor de GES. Activităţile măsurii sunt în linie cu prevederile Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE [modificată prin Directiva (UE) 2018/2.002]. B. Adaptarea la schimbările climatice Schimbările climatice pot genera o serie de modificări ale condiţiilor meteorologice care ar putea afecta atât activităţile de proiectare, cât şi de instalare/montaj, după caz, iar neadaptarea la schimbările climatice ar putea determina reducerea siguranţei şi creşterea costurilor de exploatare. Astfel, efectele schimbărilor climatice viitoare reprezintă o provocare semnificativă pentru activităţile economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie. Având în vedere că activităţile aferente prezentei măsuri vizează în principal achiziţia şi instalarea de echipamente/ utilaje/dotări/active necorporale, în principal, în unităţi de producţie existente, în vederea creşterii eficienţei energetice şi a rezilienţei în industrie, se estimează că acestea nu vor avea un impact semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu privind adaptarea la schimbările climatice, luând în considerare efectele directe de pe parcursul implementării şi efectele primare indirecte de pe parcursul duratei de viaţă a investiţiilor. Totodată, soluţiile de adaptare nu vor afecta în mod negativ eforturile de adaptare sau nivelul de rezilienţă la riscurile fizice legate de climă a altor persoane, a naturii, a activelor şi a altor activităţi economice şi vor fi în concordanţă cu eforturile de adaptare de la nivel local. Investiţiile pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie vor fi realizate având în vedere cele mai bune practici cu privire la eficienţa energetică a echipamentelor utilizate şi managementul energiei. C. Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine N/A Justificare: Având în vedere că activităţile prezentei măsuri vizează în principal achiziţia şi instalarea de echipamente/utilaje/ dotări/active necorporale, în principal, în unităţi de producţie existente, în vederea creşterii eficienţei energetice şi a rezilienţei în industrie, se estimează că acestea nu vor avea un impact semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu privind utilizarea sustenabilă şi protecţia apelor şi a resurselor marine, luând în considerare efectele directe de pe parcursul implementării şi efectele primare indirecte de pe parcursul duratei de viaţă a investiţiilor. În etapa de execuţie a activităţilor vor fi stabilite şi respectate condiţii, astfel încât să se excludă orice posibilitate de apariţie a unor efecte negative asupra factorilor de mediu şi, în special, asupra apei, solului şi subsolului, aerului. Implementarea activităţilor nu trebuie să implice riscuri de degradare a mediului legate de păstrarea calităţii apei sau de accentuarea deficitului de apă, ţinând seama de prevederile Directivei 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nefiind afectate starea bună a apelor de suprafaţă şi subterane şi nici potenţialul ecologic bun al acestora, aşa cum sunt definite în articolul 2 punctele (22) şi (23) din Regulamentul (UE) 2020/852 („Taxonomy Regulation“). D. Economia circulară, inclusiv prevenirea şi reciclarea deşeurilor Se va exclude următoarea listă de activităţi: - activităţi legate de depozitele de deşeuri, incineratoare şi instalaţii de tratare mecano-biologică, cu precizarea că această excludere nu se aplică acţiunilor prevăzute de această măsură în instalaţiile dedicate exclusiv tratării deşeurilor periculoase nereciclabile şi în instalaţiile existente, în care acţiunile prevăzute de această măsură au ca scop creşterea eficienţei energetice, captarea gazelor emise, pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea materialelor din cenuşa de incinerare, cu condiţia ca astfel de acţiuni în cadrul acestei măsuri să nu aibă ca rezultat o creştere a capacităţii de procesare a deşeurilor uzinei/unităţii sau o prelungire a duratei de viaţă a instalaţiilor, pentru care se furnizează dovezi la nivelul uzinei/unităţii; – activităţi în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate provoca daune mediului, cu precizarea că această excludere nu se aplică acţiunilor prevăzute de această măsură în instalaţiile de tratare mecanobiologice existente, în care acţiunile prevăzute de această măsură au ca scop creşterea eficienţei energetice sau reabilitarea/adaptarea la operaţiunile de reciclare a deşeurilor separate pentru compostarea deşeurilor biologice şi digestia anaerobă a biodeşeurilor, cu condiţia ca astfel de acţiuni în cadrul acestei măsuri să nu aibă ca rezultat o creştere a capacităţii de procesare a deşeurilor uzinei/unităţii sau o prelungire a duratei de viaţă a acesteia, pentru care se furnizează dovezi la nivelul uzinei/unităţii. Pentru astfel de activităţi, gestionarea deşeurilor rezultate se va realiza în linie cu obiectivele de reducere a cantităţilor de deşeuri generate şi de maximizare a reutilizării şi reciclării, respectiv în linie cu obiectivele din cadrul general de gestionare a deşeurilor la nivel naţional - Planul naţional de gestionare a deşeurilor (elaborat în baza art. 28 al Directivei 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările ulterioare, şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2017). Se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform legislaţiei privind regimul deşeurilor, Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, respectiv Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile rezultate vor fi colectate selectiv, în funcţie de caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori economici autorizaţi în scopul valorificării lor. În cazul deşeurilor contaminate se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin depozitarea separată doar pe suprafeţe impermeabile), pentru a nu contamina restul deşeurilor sau solul. Sortarea deşeurilor se va realiza conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, respectiv a uleiurilor şi lubrifianţilor utilizaţi în procesul industrial. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice vor fi gestionate în conformitate cu Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare. Se vor avea în vedere prevederile Planului naţional de gestionare a deşeurilor şi se va asigura reciclarea maximă la sfârşitul ciclului de viaţă a echipamentelor electrice şi electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii de reciclare, aspect care trebuie să se regăsească menţionat în documentaţiile proiectelor. După caz, unităţile/instalaţiile/echipamentele vor fi exploatate în conformitate cu Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării). Deşeurile rezultate din activităţile de întreţinere vor fi cele legate în primul rând de reparaţiile curente, care vor fi gestionate similar cu deşeurile generate în perioada de retehnologizare/ montaj. Având în vedere cele de mai sus, se estimează că proiectele de investiţii aferente măsurii nu vor afecta în mod semnificativ obiectivul de mediu privind tranziţia către o economie circulară, inclusiv prevenirea şi reciclarea, întrucât deşeurile generate vor fi în mare măsură sortate, reciclate şi reutilizate, iar resursele naturale vor fi utilizate în mod eficient, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. E. Prevenirea şi controlul poluării Se aşteaptă ca măsura să nu conducă la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă, sol, subsol, având în vedere argumentele menţionate mai jos: Aer Activităţile măsurii sunt eligibile în cadrul domeniului de intervenţie 024b - Eficienţă energetică care respectă criteriile de eficienţă energetică din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241, cu un coeficient de 100% pentru obiectivul privind schimbările climatice, în condiţiile în care obiectivul măsurilor este de a realiza o reducere a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră în comparaţie cu emisiile ex ante. Implementarea măsurii va avea ca rezultat reducerea consumului de energie de către operatorii economici industriali, cu impact asupra reducerii emisiilor de GES. Ca urmare a creşterii eficienţei energetice şi a reducerii consumului de combustibili, pe lângă reducerea emisiilor de GES se reduc şi alte emisii de substanţe poluante, precum dioxidul de sulf (SO_2) şi particulele fine în suspensie (PM10, PM2,5). Activitatea de realizare a lucrărilor de retehnologizare/montaj include deopotrivă şi surse mobile de emisii, reprezentate de utilajele necesare desfăşurării lucrărilor, de vehiculele care vor asigura transportul materialelor/echipamentelor/instalaţiilor, precum şi de aprovizionarea cu materiale necesare lucrărilor de construcţie/echipamentelor/instalaţiilor, dar şi de vehiculele necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament. Apă Pe parcursul etapei de execuţie se vor lua măsurile necesare astfel încât deşeurile rezultate, precum şi materialele necesare pentru retehnologizare/montaj să fie corect depozitate pentru a se evita infiltraţiile în stratul acvifer sau în apele de suprafaţă, ca urmare a antrenării acestora de către apele pluviale sau de către vânt. Măsuri ce vor fi avute în vedere pentru reducerea/eliminarea poluării apelor sunt: 1. utilajele să nu aibă pierderi (scurgeri) de lubrifianţi; 2. în cazul intervenţiei la utilaje pentru reparare se vor lua toate măsurile de protecţie a mediului. De asemenea, se interzice depozitarea deşeurilor rezultate din activitate şi a celor menajere la întâmplare. Acestea vor fi colectate/depozitate în locuri special amenajate şi preluate de către societăţi autorizate. În etapa de operare a instalaţiilor, potenţialele surse de poluare a apei vor fi similare cu cele din etapa de retehnologizare/montaj, lucrările fiind realizate cu aceleaşi tipuri de utilaje. Se estimează că măsura nu va conduce la o creştere semnificativă a poluanţilor în apele de suprafaţă şi nici în cele subterane. Protecţia solului şi subsolului În perioada de retehnologizare/montaj, condiţiile de contractare a lucrărilor vor include măsuri specifice pentru gestionarea deşeurilor generate la faţa locului, pentru a evita poluarea solului. În mod concret, în etapa de retehnologizare/montaj se vor lua următoarele măsuri: 1. Se va evita/interzice poluarea solului cu carburanţi, uleiuri uzate de la utilajele şi mijloacele de transport utilizate pentru executarea lucrărilor; 2. Pe durata lucrărilor nu se vor arunca, incinera, depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere. Deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie, ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipiente sau în containere destinate colectării acestora; 3. În cazul unei poluări accidentale, în vederea limitării şi înlăturării pagubelor, se vor lua măsuri imediate prin utilizarea de materiale absorbante, strângerea în saci, transportul şi depozitarea temporară, după care se vor preda unităţilor specializate pentru eliminare. În etapa de operare a instalaţiilor, potenţialele surse de poluare a solului/subsolului vor fi similare cu cele din etapa de retehnologizare/montaj, lucrările fiind realizate cu aceleaşi tipuri de utilaje. Se estimează că măsura nu va conduce la o creştere semnificativă a poluanţilor în sol/subsol. Zgomot şi vibraţii În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, sursele de zgomot vor avea caracter şi durată temporare, se vor manifesta local şi intermitent şi vor fi reprezentate în principal de: - activităţile de manevrare a materialelor/echipamentelor/ instalaţiilor, respectiv de încărcare şi descărcare a acestora; – funcţionarea utilajelor antrenate în procesul de retehnologizare/montaj. În perioada de operare nu se estimează efecte semnificative în ceea ce priveşte afectarea acestui factor de mediu. Având în vedere specificul lucrărilor, nu sunt aşteptate efecte semnificative asupra receptorilor sensibili; în plus, în etapa de execuţie toate lucrările se realizează pe timp de zi, când limitele maxim admisibile sunt mai permisive faţă de cele pe timp de noapte. Prin urmare, nu sunt prevăzute amenajări sau dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului sau a vibraţiilor, deoarece nivelul produs de acestea nu este semnificativ. În etapa de operare a instalaţiilor, potenţialele surse de poluare de zgomot şi vibraţii vor fi similare cu cele din etapa de retehnologizare/montaj. Se estimează că măsura nu va conduce la o creştere semnificativă a nivelului poluării fonice. F. Protecţia şi restaurarea biodiversităţii şi a ecosistemelor N/A Justificare: Având în vedere că activităţile prezentei măsuri vizează în principal achiziţia şi instalarea de echipamente/utilaje/ dotări/active necorporale ce vor fi instalate, în principal, în unităţi de producţie existente, în vederea creşterii eficienţei energetice şi a rezilienţei în industrie, se estimează că acestea nu vor avea un impact semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu privind protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor, luând în considerare efectele directe şi efectele primare indirecte de pe parcursul implementării. 5. Măsuri propuse pentru asigurarea conformităţii cu principiul DNSH A. Tipurile de acţiuni pentru care este necesară introducerea de măsuri de atenuare/compensare/adaptare
┌──────────┬──────────────┬──────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │Obiectiv │ │OM│OM│OM│OM│OM│OM│imunizării │
│Prioritate│specific │Acţiune │A │B │C │D │E │F │la │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │schimbările│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │climatice │
├──────────┼──────────────┼──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────┤
│ │ │1. Achiziţia │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi înlocuirea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │echipamentelor│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la nivelul │NU│DA│NU│DA│DA│NU│ │
│ │Sprijinirea │operatorilor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │investiţiilor │economici din │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în │industrie │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modernizarea, ├──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼───────────┤
│ │monitorizarea │2. Achiziţia │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │de platforme │ │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea│eficientizarea│digitale de │ │ │ │ │ │ │ │
│eficienţei│consumului de │centralizare a│ │ │ │ │ │ │ │
│energetice│energie la │datelor de │ │ │ │ │ │ │ │
│în │nivelul │consum/ │ │ │ │ │ │ │ │
│sectorul │operatorilor │reducere a │ │ │ │ │ │ │ │
│industrial│economici în │consumului/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea │monitorizarea │NU│DA│NU│DA│DA│NU│ │
│ │asigurării │indicatorilor │ │ │ │ │ │ │ │
│ │eficienţei │pentru fiecare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │energetice în │echipament │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sectorul │individual la │ │ │ │ │ │ │ │
│ │industrial │nivelul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operatorilor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ramurii de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activitate/ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │digitalizare. │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────────────┴──────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴───────────┘
B. Adaptarea la schimbările climatice Criterii de eligibilitate: Pentru a asigura compatibilitatea proiectelor selectate cu activităţile evaluate ca fiind conforme cu principiul DNSH vor fi incluse ca măsuri obligatorii următoarele măsuri de adaptare prin care solicitantul îşi va asuma că în funcţie de specificul fiecărui proiect ce vizează activităţile economice pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie vor fi implementate diferite măsuri de adaptare la schimbările climatice, luând în considerare folosirea eficientă a resurselor, respectiv: - utilizarea unor soluţii tehnice care să permită adaptarea la temperaturile maxime actuale; – măsuri de adaptare în conformitate cu specificul climatic al zonei. În afara măsurilor de atenuare care vor fi aplicate acolo unde este cazul pentru fiecare proiect în sine, vor fi luate în calcul şi efectele negative ale climatului actual şi ale climatului exterior asupra persoanelor, asupra naturii şi asupra activelor. Totuşi, ţinând cont de activităţile economice aferente prezentei măsuri, echipamentele utilizate în cadrul investiţiilor vor îndeplini cerinţele legale stabilite în conformitate cu respectarea prevederilor incidente deciziilor Comisiei Europene privind cele mai bune tehnici disponibile la nivelul categoriei de echipament pentru care se solicită finanţare, deciziilor de punere în aplicare ale Comisiei Europene, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului. După caz, se vor lua măsuri pentru creşterea rezistenţei componentelor proiectelor de investiţii aferente măsurii la schimbările climatice şi la alte vulnerabilităţi. Aceste măsuri de adaptare vor contribui la sporirea rezistenţei la schimbările climatice, la condiţiile meteorologice extreme şi la alte dezastre naturale. Orice alte măsuri suplimentare asumate de beneficiar faţă de criteriile minime menţionate mai sus se vor puncta suplimentar în etapa de selecţie. C. Economia circulară, inclusiv prevenirea şi reciclarea deşeurilor Criterii de eligibilitate: Pe perioada executării lucrărilor de construcţie necesare instalării echipamentelor, constructorii se vor asigura că deşeurile nepericuloase rezultate din construcţii şi demolări vor fi sortate pentru a facilita reutilizarea şi valorificarea materială, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. În ceea ce priveşte echipamentele nou-achiziţionate, acestea vor respecta prevederile legale în vigoare, inclusiv standardele europene, cu privire la producerea acestora conform Directivei (EC) 2009/125 din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Echipamentele utilizate nu vor conţine substanţele restricţionate enumerate în Directiva (EU) 2011/65 din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, iar la sfârşitul duratei de viaţă a echipamentelor se va avea în vedere respectarea prevederilor Directivei (EU) 2012/19 din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. D. Prevenirea şi controlul poluării Criterii de eligibilitate: În vederea îndeplinirii cerinţelor acestui obiectiv de mediu va fi implementată cel puţin o măsură de prevenire şi control al poluării aerului, apei sau solului, în funcţie de tipul lucrărilor propuse prin proiect, după cum urmează: - proiectul este în conformitate cu planurile existente la nivel european, naţional, regional sau local pentru reducerea poluării; – emisiile se încadrează în sau sunt mai mici decât nivelurile de emisie asociate cu cele mai bune tehnici disponibile asociate nivelurilor de emisie (BAT-AEL) stabilite în concluziile celor mai bune tehnici disponibile (BAT) sau cu documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) din sector (https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference). Aer - Funcţionarea utilajelor necesare etapei de realizare a lucrărilor va fi intermitentă, în funcţie de un program de lucru şi de graficul lucrărilor, evitându-se astfel funcţionarea simultană a unui număr mare de echipamente. – Utilajele de construcţie şi mijloacele de transport vor fi foarte bine întreţinute pentru a minimiza emisiile de gaze; acestea vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. Apă - Pe parcursul etapei de execuţie se vor lua măsuri cu privire la depozitarea corectă a materialelor de construcţie şi a deşeurilor în aşa fel încât să nu afecteze stratul acvifer sau apele de suprafaţă. Sol - Poluarea solului va fi evitată prin măsuri specifice de gestionare a deşeurilor. – Materialele vor fi depozitate în locuri special amenajate, şi nu direct pe sol, astfel încât să nu pună în pericol siguranţa angajaţilor şi calitatea mediului. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
