Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  METODOLOGIE din 6 decembrie 2024 pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 METODOLOGIE din 6 decembrie 2024 pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar

EMITENT: Ministerul Educaţiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 8 bis din 9 ianuarie 2025
Comenteaza legea
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 7.701 din 6 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 9 ianuarie 2025.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Prezenta metodologie reglementează monitorizarea, identificarea, evaluarea şi prevenirea segregării şcolare, precum şi intervenţia în cazuri de segregare şcolară.
    (2) Prezenta metodologie stabileşte cadrul general pentru acţiunile de prevenire şi monitorizare a segregării şcolare, calendarul monitorizării, precum şi acţiunile de prevenire a segregării şcolare sau de intervenţie în cazurile de segregare şcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar. Metodologia stabileşte obligaţiile privind desegregarea şcolară care revin unităţilor de învăţământ preuniversitar, Inspectoratelor Şcolare Judeţene,/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare I.S.J./I.S.M.B., Comisiei Naţionale pentru Desegregare Şcolară, denumit în continuare C.N.D.S., Ministerului Educaţiei, denumit în continuare M.E. şi altor instituţii aflate în coordonarea sau subordonarea Ministerului Educaţiei.

    ART. 2
        Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane.

    ART. 3
        În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale, denumite în continuare CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

    ART. 4
        Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar din România promovează principiile unei educaţii incluzive de calitate.

    ART. 5
        Consecinţele educaţionale şi sociale ale segregării şcolare sunt:
    a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie concretizat în grad ridicat de neşcolarizare;
    b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie concretizat în grad ridicat de abandon şcolar;
    c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesori calificaţi în şcolile în care se manifestă segregare şcolară, fapt care afectează calitatea educaţiei;
    d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziţia lor către cicluri superioare de şcolarizare;
    e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi la cel al grupurilor vulnerabile la segregare şcolară;
    f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social şi echitate;
    g) rezultate şcolare mai slabe ale elevilor care învaţă în contexte segregate în comparaţie cu rezultatele elevilor care învaţă în contexte incluzive;
    h) scăderea solidarităţii şi coeziunii sociale în societatea românească.


    ART. 6
        Monitorizarea şi evaluarea segregării şcolare se realizează prin analiza individuală a fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar începând de la nivelul structurilor fără personalitate juridică.

    ART. 7
    (1) Prevederile prezentei metodologii sunt aplicabile tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu excepţia unităţilor de educaţie extraşcolară, unităţilor de învăţământ postliceal, palatelor şi cluburilor elevilor sau cluburilor sportive ale elevilor.
    (2) Formaţiunile de studiu, clase/grupe, constituite în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă/seral sau constituite în cadrul programelor de tip "A doua şansă", nu sunt incluse în calculul indicatorilor şi scorurilor la nivelul unităţii de învăţământ, ci sunt evaluate în mod separat, urmărindu-se setul de indicatori prevăzuţi de Anexa nr.3 a prezentei metodologii.

    ART. 8
    (1) În cadrul monitorizării şi evaluării segregării şcolare sau în cadrul acţiunilor de prevenire a segregării şcolare, respectiv intervenţie în cazuri de segregare şcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar colectează, stochează şi procesează date cu caracter personal. Scopul prelucrării acestor date este de a preveni segregarea şcolară. Unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi toţi factorii implicaţi au obligaţia să asigure protecţia datelor cu caracter personal şi confidenţialitatea acestora în procesul de prelucrare pe care îl derulează.
    (2) Părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor/elevilor raportează datele personale şi contextuale ale copiilor lor, în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi cu cele ale Contractului educaţional. Datele personale şi contextuale ale copiilor sunt utilizate strict pentru calcularea indicatorilor şi scorurilor şcolare reglementate prin prezenta metodologie şi pentru implementarea politicilor Ministerului Educaţiei pentru promovarea echităţii în educaţie. Pentru calcularea indicatorilor şi scorurilor şcolare reglementate prin prezenta metodologie pot fi utilizate şi alte date stocate la nivelul unităţii şcolare.
    (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a colecta şi raporta toate datele necesare calculării indicatorilor cuprinşi în anexele prezentei metodologii.

    ART. 9
    (1) Constituie segregare şcolară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup etnic în unităţile de învăţământ preuniversitar, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii aparţinând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei din respectiva unitate administrativ-teritorială de vârstă corespunzătoare ciclurilor de educaţie şcolarizate în respectiva unitate de învăţământ
    (2) Constituie segregare şcolară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup etnic în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup etnic dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând acelui grup etnic dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/ altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar, la acelaşi nivel educaţional.
    (3) Nu constituie segregare şcolară pe criteriul etnic situaţia în care se constituie grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv.

    ART. 10
    (1) Constituie segregare şcolară pe criteriul dizabilităţii şi/sau al cerinţelor educaţionale speciale separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, la acelaşi nivel educaţional.
    (2) Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.
    (3) Nu constituie segregare şcolară înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special.
    (4) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), în situaţii temeinic justificate, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, constituirea de grupe sau clase cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ de masă nu reprezintă segregare şcolară.

    ART. 11
    (1) Constituie segregare şcolară pe criteriul statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic în grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o grupă/clasă/ clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor care provin din familii cu acelaşi nivel socioeconomic dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă, la acelaşi nivel educaţional.
    (2) Evaluarea statutului socioeconomic al părinţilor/familiilor antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor se va face pe baza unuia sau a mai multor indicatori cuprinşi în prezenta metodologie.

    ART. 12
    (1) Constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor prin constituirea de grupe/clase în funcţie de performanţele şcolare ale antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu un anumit nivel al performanţelor şcolare, la constituirea unei grupe sau clase, este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu acelaşi nivel al performanţelor şcolare din alte grupe/clase, la acelaşi nivel educaţional, în cadrul unei unităţi şcolare.
    (2) Constituie segregare şcolară pe criteriul performanţelor şcolare şi separarea fizică a copiilor în clasa pregătitoare în funcţie de frecventarea sau nefrecventarea unui ciclu de educaţie timpurie.
    (3) Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanţelor şcolare, după admiterea în învăţământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizaţi la aceeaşi specializare/calificare.

    ART. 13
        Constituie segregare şcolară pe criteriul mediului de rezidenţă separarea fizică a elevilor din învăţământul secundar prin constituirea de clase/prin plasarea în ultimele două bănci, astfel încât procentul elevilor care provin dintr-un anumit mediu de rezidenţă este disproporţionat în raport cu procentul elevilor care provin din acelaşi mediu de rezidenţă dintr-o altă clasă din acelaşi an de studiu/din aceeaşi clasă.

    CAP. II
    Cadrul instituţional pentru desegregarea şcolară
    ART. 14
    (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar monitorizează anual toate formele de segregare şcolară, specifice fiecărui criteriu şi implementează măsurile de desegregare atunci când este identificată o formă de segregare şcolară, în conformitate cu prezenta metodologie.
    (2) Unitatea de învăţământ preuniversitar raportează inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti situaţiile de segregare identificate măsurile de remediere adoptate, precum şi progresul privind implementarea acestor măsuri.

    ART. 15
    (1) Inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti monitorizează anual şi centralizează la nivelul judeţului situaţiile de segregare şcolară şi progresul privind implementarea măsurilor de desegregare, şi înaintează Comisiei Naţionale pentru Desegregare Şcolară raportul anual la nivelul judeţului.
    (2) Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti include în activităţile specifice de inspecţie şcolară verificarea situaţiilor raportate anual de către unităţile de învăţământ preuniversitar privind situaţiile de segregare şcolară măsurile de remediere adoptate, precum şi progresul unităţii de învăţământ preuniversitar privind implementarea acestor măsuri şi reducerea segregării şcolare.

    ART. 16
        Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară realizează centralizarea situaţiilor de segregare şcolară, precum şi progresul privind implementarea măsurilor de remediere la nivel naţional şi înaintează ministrului educaţiei raportul anual la nivel naţional. Raportul anual naţional privind desegregarea şcolară devine capitol al raportului anual privind starea sistemului de educaţie din România.

    ART. 17
    (1) Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, va evalua, cu prioritate, în timpul vizitelor de evaluare externă în vederea acreditării şi evaluării externe periodice respectarea prevederilor prezentei metodologii, consemnând cele constatate în rapoartele de evaluare externă.
    (2) La solicitarea Comisiei Naţionale pentru Desegregare Şcolară, ARACIP, respectiv Ministerul Educaţiei şi inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti vor realiza activităţi de evaluare externă, inspecţie, control şi sprijin, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în unităţile de învăţământ preuniversitar în care au fost identificate forme de segregare şcolară.

    ART. 18
        Inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti exercită următoarele atribuţii în domeniul prevenirii, eliminării sau sancţionării oricărei forme de segregare şcolară:
    a) monitorizează sistematic, anual, toate formele de segregare şcolară, pe toate criteriile, în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul lor/municipiul Bucureşti prin analiza şi evaluarea tuturor indicatorilor stabiliţi prin prezenta metodologie, în urma colectării şi raportării datelor necesare calculării acestor indicatori la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar, centralizarea rezultatelor la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti şi raportarea lor către CNDS;
    b) verifică, în conformitate cu prezenta metodologie, ca la constituirea grupelor/claselor să se asigure mixarea elevilor astfel încât diversitatea socială, etnică, culturală a circumscripţiei şcolare să fie reflectată în fiecare grupă/ clasă/ clădire/ a unităţii de învăţământ preuniversitar;
    c) verifică modalitatea de repartizare a grupelor/claselor între clădirile aceleiaşi unităţi de învăţământ preuniversitar, acolo unde unitatea de învăţământ preuniversitar şcolarizează acelaşi ciclu de educaţie în mai multe clădiri;
    d) verifică modalitatea de repartizare a elevilor şi cadrelor didactice pe clase, acolo unde există mai multe clase pe acelaşi an de studiu;
    e) verifică modalitatea de repartizare a elevilor în ultimele două bănci, acolo unde este menţinută aranjarea spaţială a claselor pe şiruri de bănci, elevii nu sunt rotiţi cel puţin o dată pe modul educaţional iar efectivul de elevi depăşeşte 24 de elevi;
    f) verifică reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale în toate spaţiile şcolare şi în activităţile didactice curiculare şi extracurriculare;
    g) verifică reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale a populaţiei şcolare în structurile de conducere sau organismele consultative ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, de exemplu consiliile de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar;
    h) sprijină şi monitorizează procesul de atragere a resurselor umane necesare în procesele de incluziune educaţională, în colaborare cu CJRAE/CMBRAE, după caz, cum ar fi mediatorul şcolar, consilierul şcolar, cadre didactice aparţinând grupurilor minoritare sau vulnerabile, cadrul didactic de sprijin, logopedul, asistentul personal sau însoţitorul copilului sau elevului cu dizabilităţi;
    i) sprijină, în colaborare cu Casa Corpului Didactic, diversificarea ofertei de formare şi formarea managerilor şcolari şi a cadrelor didactice, cu prioritate a acelora din unităţile de învăţământ preuniversitar în care au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară, în domenii legate de desegregarea şcolară, abordări incluzive în educaţie, calitatea educaţiei în contexte incluzive;
    j) acordă asistenţă tehnică comisiilor şcolare pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii în activitatea acestora de monitorizare, prevenire sau combatere a tuturor formelor de segregare şcolară;
    k) oferă asistenţă tehnică şi sprijin metodologic pentru toate criteriile de segregare şcolară enunţate în prezenta metodologie, unităţilor de învăţământ preuniversitar în care au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară pentru elaborarea şi implementarea sistematică a măsurilor de desegregare şi urmărirea progresului privind incluziunea educaţională, de exemplu, elaborarea şi adoptarea unor planuri de desegregare, implementarea lor şi monitorizarea impactului acestor planuri de desegregare;
    l) oferă asistenţă tehnică şi sprijin unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru atragerea de fonduri pentru proiecte având ca obiectiv desegregarea şcolară şi incluziunea educaţională;
    m) monitorizează modalitatea de constituire a circumscripţiilor şcolare astfel încât să se evite generarea sau conservarea unor forme de segregare, de exemplu, la constituirea circumscripţiilor şcolare nu trebuie să fie conservate fenomenele de segregare rezidenţială, acolo unde este posibil acest lucru;
    n) acordă o atenţie specială pentru dezvoltarea calităţii educaţiei, în special în cazul acelor unităţi de învăţământ preuniversitar unde au fost semnalate sau identificate forme de segregare şcolară;
    o) acordă o atenţie specială pentru orientarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale/dizabilităţi către învăţământul de masă şi repartizarea pe grupe/clase a acestora în mod cât mai echitabil;
    p) stabileşte parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale, autorităţile centrale, judeţene şi locale, cu alte organizaţii specializate în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale;
    q) aplică sancţiunile corespunzătoare prevăzute în prezenta metodologie în cazurile identificate de segregare şcolară.


    ART. 19
        Comisia şcolară pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii exercită următoarele atribuţii în domeniul prevenirii, monitorizării, combaterii sau sancţionării oricărei forme de segregare şcolară:
    a) monitorizează sistematic, anual, toate formele de segregare şcolară, pe toate criteriile, în unitatea de învăţământ preuniversitar unde este constituită, prin colectarea tuturor datelor necesare calculării indicatorilor stabiliţi prin prezenta metodologie, centralizarea rezultatelor la nivelul unităţii şcolare şi raportarea lor către inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti;
    b) verifică, în conformitate cu prezenta metodologie, ca la constituirea grupelor/claselor să se asigure mixarea elevilor astfel încât diversitatea socială, etnică, culturală a circumscripţiei şcolare să fie reflectată în fiecare grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unităţii de învăţământ preuniversitar;
    c) verifică modalitatea de repartizare a elevilor între clădirile aceleiaşi unităţi de învăţământ preuniversitar, acolo unde unitatea de învăţământ preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică în mai multe clădiri;
    d) verifică modalitatea de repartizare a elevilor şi cadrelor didactice pe formaţiuni de studiu, acolo unde există mai multe grupe/clase pe acelaşi an de studiu;
    e) verifică modalitatea de repartizare a elevilor în ultimele două bănci, acolo unde este menţinută aranjarea spaţială a claselor pe şiruri de bănci, elevii nu sunt rotiţi cel puţin o dată pe modul educaţional iar efectivul de elevi depăşeşte 24 de elevi;
    f) verifică reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. în spaţiul şcolar şi în activităţile didactice curiculare şi extracurriculare;
    g) verifică, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, reflectarea diversităţii sociale, etnice, culturale etc. a populaţiei şcolare în structurile de conducere sau organismele consultative ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, de exemplu, consiliile de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar, comitetele de părinţi etc.;
    h) identifică nevoile de resurse umane necesare în procesele de incluziune educaţională şi recomandă directorului unităţii şcolare de învăţământ preuniversitar angajarea acestor resurse umane, de exemplu mediator şcolar, consilier şcolar, cadre didactice aparţinând grupurilor minoritare sau vulnerabile, cadru didactic de sprijin, logoped, psiholog etc.;
    i) identifică nevoile de formare a managerilor şcolari şi a cadrelor didactice din unitatea de învăţământ preuniversitar în domenii legate de desegregarea şcolară, abordări incluzive în educaţie, calitatea educaţiei în contexte incluzive etc. şi le comunică unităţii de învăţământ preuniversitar;
    j) elaborează şi coordonează implementarea planului de desegregare şcolară şi incluziune educaţională în momentul în care identifică o situaţie de segregare şcolară;
    k) raportează inspectoratului şcolar judeţean/inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti progresul realizat în cadrul implementării planului de desegregare şcolară şi incluziune educaţională;
    l) elaborează proiecte şi iniţiative la nivelul unităţii de învăţământ având ca obiectiv desegregarea şcolară şi incluziunea educaţională;
    m) elaborează planul de acomodare rezonabilă şi accesibilizare a unităţii de învăţământ preuniversitar de masă pentru incluziunea educaţională a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor cu dizabilităţi şi/sau CES;
    n) elaborează şi coordonează implementarea unor campanii de conştientizare şi comunicare în circumscripţia sa şcolară pentru părinţi, copii/elevi, autorităţi locale şi judeţene pentru promovarea educaţiei incluzive de calitate, pentru promovarea interculturalităţii sau pentru promovarea desegregării şcolare;
    o) propune conducerii unităţii şcolare de învăţământ preuniversitar parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale, autorităţile centrale, judeţene şi locale, cu alte organizaţii specializate etc. în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale;
    p) propune Comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar programe, măsuri şi activităţi de îmbunătăţire a calităţii în domeniul desegregării şcolare şi incluziunii educaţionale.


    CAP. III
    Monitorizarea segregării şcolare
    ART. 20
    (1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar se înfiinţează Comisia şcolară pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii organizată în acord cu prevederile art. 72 alin. (16) - (22) din Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 5726/2024. În cazul în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică are una sau mai multe structuri arondate, se desemnează câte un membru al Comisiei ca persoană responsabilă pentru colectarea datelor la nivelul fiecărei structuri şcolare arondate.
    (2) Responsabilitatea privind datele care trebuie colectate şi încărcate în SIIIR pentru fiecare structură revine directorului unităţii de învăţământ.
    (3) Încărcarea datelor necesare calculării indicatorilor şi a scorurilor şcolare se va realiza pe platforma SIIIR.
    (4) Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi de calcul a scorurilor privind segregarea şcolară pentru unităţile de învăţământ preuniversitar sunt detaliate în Anexa nr.4 a prezentei metodologii.
    (5) La nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al Municipiului Bucureşti, responsabilitatea privind centralizarea datelor revine inspectorului şcolar general.
    (6) La nivel naţional, responsabilitatea privind centralizarea datelor, precum elaborarea raportului final anual privind desegregarea şcolară, aparţine preşedintelui CNDS. Preşedintele CNDS poate delega această responsabilitate unuia sau mai multor membri ai CNDS.
    (7) Structura raportului anual privind desegregarea şcolară este propusă şi adoptată de CNDS. Raportul anual este aprobat în şedinţa CNDS.

    ART. 21
    (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar încep monitorizarea segregării şcolare în luna octombrie a fiecărui an şcolar, potrivit calendarului cuprins în Anexa nr.5, parte integrantă din prezenta metodologie.
    (2) CNDS va actualiza în fiecare an calendarul monitorizării. Prin excepţie, ministrul educaţiei poate decide ca monitorizarea segregării şcolare să se desfăşoare în altă perioadă a anului; CNDS va actualiza în mod corespunzător calendarul monitorizării, în conformitate cu Anexa nr.5.
    (3) Datele care obiectiv nu sunt disponibile, precum statutul de absolvent în anul şcolar respectiv, participant la examenul de evaluare naţională sau examenul de Bacalaureat din anul şcolar în curs, vor fi adăugate în SIIIR, atunci când devin disponibile. În următorul an şcolar, în cadrul procesului de monitorizare a segregării şcolare mai întâi vor fi completate, pentru anul şcolar anterior, datele care nu erau disponibile la acel moment şi apoi vor fi încărcate datele disponibile pentru anul şcolar în curs.

    ART. 22
        În urma aplicării prezentei metodologii şi a analizei rezultatelor obţinute, CNDS analizează şi formulează propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului de indicatori care sunt urmăriţi anual prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România, denumit în continuare SIIIR şi/sau de către ARACIP, în vederea îmbunătăţirii monitorizării şi evaluării segregării şcolare.

    CAP. IV
    Etapele monitorizării segregării şcolare şi calendarul procesului de monitorizare a segregării şcolare
    ART. 23
    (1) Activităţile de monitorizare a segregării şcolare se realizează în două etape: monitorizarea de bază sau restrânsă şi monitorizarea extinsă.
    (2) Pentru a avea o imagine completă privind incluziunea sau segregarea şcolară unităţile de învăţământ preuniversitar pot urma întregul proces de monitorizare a segregării şcolare, atât monitorizarea de bază, cât şi monitorizarea extinsă.
    (3) Colectarea şi raportarea datelor privind monitorizarea extinsă este obligatorie doar pentru acele unităţi de învăţământ preuniversitar care au obţinut scoruri peste pragul de risc în cadrul monitorizării restrânse; scorul de risc este orice scor mai mare de 1, adică un scor care indică o abatere de la distribuţia echitabilă a copiilor/elevilor mai mare de 10 puncte procentuale.

    ART. 24
    (1) În cadrul monitorizării de bază se vor colecta, încărca şi raporta datele unităţii de învăţământ preuniversitar, la nivel de structură, referitoare la indicatorii urmăriţi în această primă etapă a monitorizării segregării şcolare, cuprinşi în Anexa nr.1 a prezentei metodologii.
    (2) În cadrul monitorizării extinse se vor colecta, încărca şi raporta datele unităţii de învăţământ preuniversitar, la nivel de structură, referitoare la indicatorii urmăriţi în această a doua etapă a monitorizării segregării şcolare, cuprinşi în Anexa nr.2 a prezentei metodologii.

    ART. 25
        Calendarul procesului de monitorizare a segregării şcolare este prevăzut în Anexa nr.5 a prezentei metodologii. Termenele stabilite sunt obligatorii.

    CAP. V
    Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi calculul scorurilor unităţilor de învăţământ
    ART. 26
    (1) Unităţile de învăţământ calculează pentru fiecare structură, în baza datelor raportate în SIIIR un scor de segregare şcolară.
    (2) Scorul reprezintă un indicator de cuantificare a nivelului de segregare şcolară manifestat în raport cu criteriul etnic, criteriul dizabilităţii/CES, criteriul statutului socio-economic al familiilor, criteriul performanţelor şcolare sau criteriul mediului de rezidenţă al elevilor.
    (3) Calcularea scorului de segregare şcolară porneşte de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiţi de criteriile menţionate, la nivelul clădirilor unităţii de învăţământ, dacă activitatea didactică din aceleaşi cicluri de educaţie este organizată în mai multe clădiri, la nivelul grupelor/claselor, acolo unde sunt cel puţin două grupe/clase pe acelaşi an de studiu şi la nivelul ultimelor două bănci, dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spaţială tradiţională a claselor pe şiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiţi periodic în bănci şi efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi.

    ART. 27
        Pentru criteriul etnic, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, vor fi analizate disparităţile prin compararea procentului populaţiei şcolare care aparţine fiecărei minorităţi etnice cu procentul populaţiei aparţinând fiecărei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare nivel educaţional, fără a se acorda un scor privind segregarea şcolară în această privinţă.

    CAP. VI
    Prevenirea segregării şcolare
    ART. 28
        Unităţile de învăţământ preuniversitar, împreună cu ISJ/ISMB şi Ministerul Educaţiei, adoptă şi implementează măsuri necesare pentru prevenirea oricărui fel de segregare şcolară în vederea asigurării unui mediu şcolar inclusiv în România.

    ART. 29
    (1) Pentru prevenirea segregării şcolare toate unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de forma de organizare sau finanţare, trebuie să asigure un nivel de bază al calităţii educaţiei în toate spaţiile de învăţare pe care le au la dispoziţie - clădiri şi clase.
    (2) ARACIP stabileşte acest nivel de bază prin standardele de calitate ale educaţiei şi include în evaluarea externă a calităţii educaţiei şi în cadrul inspecţiilor şcolare aspectele care ţin de echitatea educaţiei şi desegregarea şcolară.
    (3) ISJ/ISMB adoptă un plan de măsuri prioritare pentru asigurarea nivelului de bază al calităţii educaţiei în toate unităţile de învăţământ preuniversitar în care se manifestă segregare şcolară, din circumscripţia sa. Planul de măsuri judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru asigurarea nivelului de bază al calităţii educaţiei poate beneficia de finanţare prin intermediul Strategiei naţionale de desegregare şcolară şi a planului de acţiune aferent, prin programele Zone de investiţii prioritare în educaţie sau prin orice alte programe susţinute din fonduri europene sau naţionale.

    ART. 30
    (1) ISJ/ISMB şi unităţile de învăţământ preuniversitar derulează, în mod periodic, campanii de informare şi conştientizare a părinţilor şi comunităţilor locale referitoare la consecinţele negative ale segregării şcolare şi importanţa educaţiei incluzive de calitate. Unităţile de învăţământ preuniversitar vor colabora cu organizaţii neguvernamentale şi alte instituţii relevante în cadrul acestor campanii de informare şi conştientizare.
    (2) Configurarea circumscripţiei şcolare trebuie realizată astfel încât să fie promovată incluziunea educaţională şi să fie evitată segregarea şcolară. Configurarea circumscripţiei şcolare trebuie fundamentată pe principiul proximităţii beneficiarilor primari ai educaţiei, utilizând datele oficiale ale INS şi/sau alte date oficiale disponibile.
    (3) ISJ/ISMB monitorizează migraţia elevilor între circumscripţiile şcolare pentru a identifica circumscripţiile de unde migrează elevi, cauzele concrete ale acestui fenomen şi stabilesc măsurile care se impun.

    ART. 31
        Unităţile de învăţământ preuniversitar angajează întreaga comunitate şcolară, elevi, părinţi, personal didactic şi administrativ, alte părţi interesate, în crearea unui mediu educaţional inclusiv, pozitiv, sigur şi bazat pe relaţii de încredere pentru prevenirea şi combaterea segregării şcolare.

    SECŢIUNEA 1
    Configurarea formaţiunilor de studiu
    ART. 32
        Configurarea/reconfigurarea formaţiunilor de studiu poate contribui la prevenirea segregării şcolare din cel puţin următoarele perspective: repartizarea echitabilă a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor la nivelul clădirilor, acolo unde aceleaşi cicluri de educaţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar - la nivel de structură - învaţă în două sau mai multe clădiri, şi repartizarea echitabilă a elevilor în grupe/clase, acolo unde sunt cel puţin două grupe/clase pe acelaşi an de studiu.

    ART. 33
        Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a configura/reconfigura formaţiunile de studiu astfel încât să fie prevenită orice formă de segregare şcolară.

    ART. 34
    (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a repartiza în mod echitabil antepreşcolarii/preşcolarii/elevii la nivelul clădirilor, al formaţiunilor de studiu, respectiv grupelor/claselor şi al ultimelor două bănci din sala de clasă.
    (2) Pentru prevenirea segregării la nivelul grupelor/claselor, repartizarea antepreşcolarilor/ preşcolarilor sau elevilor la înscrierea în învăţământ se va face folosind un algoritm aleator, în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei nr. 3945/2024 privind aprobarea procedurii de distribuţie aleatorie a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor în formaţiunile de studiu.

    ART. 35
        Unităţile de învăţământ preuniversitar repartizează în mod echitabil, la nivelul claselor, elevii care repetă anul şcolar. Aceeaşi obligaţie o au privind repartizarea copiilor între clasele pregătitoare pentru acei elevi care, dintr-un motiv sau altul, nu au parcurs ciclul preşcolar sau l-au parcurs incomplet.

    ART. 36
        Unităţile de învăţământ preuniversitar repartizează în mod echitabil, la nivelul claselor, elevii care vin prin transfer de la o altă unitate de învăţământ sau care solicită transferul de la o clasă la alta în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ.

    ART. 37
        Pentru prevenirea segregării şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spaţială pe şiruri de bănci, au minimum 25 elevi înscrişi în respectiva clasă şi nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puţin o dată pe modul educaţional, au obligaţia de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparţin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasaţi în ultimele două bănci din sala de clasă. În situaţiile în care acest lucru nu e posibil, ponderea elevilor aparţinând grupurilor vulnerabile va fi cel mult egală cu ponderea acestora la nivelul formaţiunii de studiu.

    ART. 38
        Pentru prevenirea segregării şcolare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unităţile de învăţământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puţin o dată pe modul educaţional sau pot să reamenajeze spaţiul clasei în alt fel decât cel pe şiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.

    ART. 39
        Măsurile specifice de prevenire a segregării şcolare pe un anumit criteriu sunt corelate cu celelalte măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare, astfel încât prevenirea/reducerea unui anumit tip de segregare şcolară să nu ducă la apariţia/creşterea altui tip de segregare şcolară.

    SECŢIUNEA 2
    Măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare pe criteriul etnic
    ART. 40
    (1) Identificarea etnică a copiilor/elevilor dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar se va face în baza metodei auto-identificării, respectiv prin declararea etniei de către părinte/tutore/reprezentant legal sau de către elevul major.
    (2) În situaţii excepţionale, documentate, identificarea etnică se poate face şi în baza hetero-identificării, cu sprijinul unui expert local familiarizat cu particularităţile comunităţii locale, lider sau mediator etnic comunitar, mediator şcolar, mediator sanitar, sau în baza altor date administrative prealabile - precum etnia confirmată a unui părinte/frate/soră mai mare care a urmat şcoala anterior sau cu ocazia altor situaţii din cadrul procesului şcolar.

    ART. 41
        Unitatea de învăţământ preuniversitar poate derula campanii de informare şi conştientizare privind desegregarea şcolară în comunităţile minorităţilor etnice, inclusiv cu ajutorul unor materiale elaborate în limbile minorităţilor etnice şi cu implicarea unui expert local, bun cunoscător al comunităţii locale, şi/sau mediator şcolar, mediator sanitar, lucrător social pentru o mai bună comunicare cu comunitatea şi pentru a preveni potenţiale prejudecăţi sau stereotipii etnice în elaborarea materialelor de campanie.

    SECŢIUNEA 3
    Măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare pe criteriul dizabilităţii şi/sau CES
    ART. 42
        Unităţile de învăţământ au obligaţia de a asigura accesibilizarea tuturor spaţiilor educaţionale pentru elevii cu dizabilităţi şi/sau CES şi adaptarea rezonabilă necesară pentru incluziunea elevilor cu dizabilităţi şi/sau CES în toate clădirile şi clasele unde sunt înmatriculaţi elevi cu dizabilităţi şi/sau CES.

    ART. 43
    (1) Principiul desegregării şcolare se transpune în practică prin repartizarea echitabilă a copiilor cu dizabilităţi şi/sau CES în spaţiile de învăţare existente - clădiri, clase, bănci.
    (2) Repartizarea tuturor copiilor cu dizabilităţi înmatriculaţi în acelaşi an de studiu într-o singură clasă dintre cele existente, dacă sunt constituite mai multe clase pe an de studiu, pe diverse considerente, precum acela că în clasa respectivă sunt resurse adiţionale alocate, profesor de sprijin, constituie o formă de segregare şcolară.
    (3) Elevii cu dizabilităţi, indiferent de severitatea dizabilităţii, incluşi într-o unitate de învăţământ preuniversitar, la nivel de structură, vor fi distribuiţi în mod echitabil în clădirile, clasele, băncile existente în cadrul unităţii de învăţământ.

    SECŢIUNEA 4
    Măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare pe criteriul statutului socio-economic al familiilor
    ART. 44
        Unităţile de învăţământ au obligaţia de a repartiza în mod echitabil, la nivelul clădirilor, claselor şi băncilor, antepreşcolarii/preşcolarii/elevii vulnerabili pe criteriul statutului socio-economic al familiilor.

    SECŢIUNEA 5
    Măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare pe criteriul performanţelor şcolare ale elevilor
    ART. 45
        Este interzisă configurarea formaţiunilor de studiu pe baza notelor/calificativelor, a rezultatelor şcolare sau în ordinea rezultatelor la diferitele concursuri/examene de admitere.

    SECŢIUNEA 6
    Măsuri specifice de prevenire a segregării şcolare pe criteriul mediului de rezidenţă al elevilor
    ART. 46
        Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează elevi care provin atât din mediul urban, cât şi din cel rural, repartizează copiii/elevii din cele două medii de rezidenţă în mod echitabil şi în conformitate cu principiile educaţiei incluzive de calitate, la nivelul clădirilor, la nivelul claselor şi la nivelul ultimelor două bănci. Este interzisă configurarea formaţiunilor de studiu în funcţie de mediul de rezidenţă al copilului/elevului.

    CAP. VII
    Intervenţia în cazuri de segregare şcolară
    ART. 47
    (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar care înregistrează în urma monitorizării scoruri de segregare şcolară peste pragul de alertă, revizuiesc, în termen de trei luni de la finalul calendarului actualizat de monitorizare, Planul de dezvoltare instituţională, precum şi Planul de acţiune al şcolii, prin includerea a cel puţin unei ţinte strategice pentru eliminarea tipului/tipurilor şi formei/formelor de segregare şcolară evidenţiate prin scoruri de alertă.
    (2) La revizuirea acestor planuri se iau în considerare rezultatele monitorizării segregării şcolare, respectiv monitorizarea de bază şi monitorizarea extinsă, inclusiv prin evaluarea calităţii serviciilor educaţionale în spaţiile educaţionale unde segregarea şcolară a fost constatată, precum şi rezultatele consultărilor cu elevii, părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor, inclusiv cei ai elevilor din categoriile vulnerabile la segregarea şcolară, cadrele didactice şi organizaţiile sindicale. Alături de ţinta strategică pentru eliminarea segregării şcolare, se vor adopta şi măsuri pentru a aduce la acelaşi nivel de calitate şi incluziune serviciile de educaţie şcolară furnizate în toate spaţiile de învăţare din respectiva unitate de învăţământ preuniversitar.

    ART. 48
        În Planul de dezvoltare instituţională va fi adăugat, în mod corespunzător, un Plan de desegregare şcolară, conform modelului prezentat în Anexa nr.6 a prezentei metodologii. Directorul unităţii de învăţământ stabileşte ţinta/ţintele strategică/e din PDI/PAS şi elaborează Planul de desegregare şcolară, în consultare cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, cu cadrele didactice, consiliul şcolar al elevilor, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor/elevilor şi asociaţiile acestora, cu autorităţile locale/judeţene şi cu organizaţii neguvernamentale.

    ART. 49
    (1) Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar înaintează către ISJ/ISMB ţinta/ţintele strategică/e şi Planul de desegregare şcolară, convenite de comun acord cu partenerii educaţionali locali.
    (2) În analiza planurilor de desegregare şcolară, ISJ/ISMB se consultă cu reprezentanţii consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, reprezentanţii judeţeni/ai Municipiului Bucureşti ai structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.

    ART. 50
        ISJ/ISMB dispune în termen de o lună de la înregistrarea documentelor unităţii de învăţământ aprobarea amendamentelor aduse PDI, respectiv PAS, inclusiv a Planului de desegregare şcolară al unităţii de învăţământ, aşa cum au fost înaintate de către unitatea de învăţământ preuniversitar sau cu modificările considerate relevante, pentru eliminarea oricărei forme de segregare şcolară prin reducerea scorurilor rezultate din monitorizarea segregării şcolare sub pragul de alertă.

    ART. 51
     În situaţia în care unitatea de învăţământ nu va înainta Planul de dezvoltare instituţională revizuit cu ţinta/ţintele de desegregare şi/sau un Plan de desegregare şcolară în termenul prevăzut în art. 47 alin.(1), acestea vor fi elaborate de către ISJ/ISMB împreună cu partenerii educaţionali judeţeni, într- un termen de o lună de la expirarea termenului de trei luni alocat unităţii de învăţământ. ISJ/ISMB se poate consulta şi cu CNDS în procesul de elaborare a măsurilor necesare desegregării şcolare. Dacă o astfel de situaţie este imputabilă unităţii de învăţământ preuniversitar, ISJ/ISMB va aplica sancţiunile prevăzute în legislaţia în vigoare.

    ART. 52
        ISJ/ISMB include, cu prioritate, în planificarea inspecţiilor şcolare acele unităţi de învăţământ care, în urma monitorizării segregării şcolare, au obţinut scoruri peste pragul de alertă precum şi acele unităţi de învăţământ care au în implementare un plan de desegregare şcolară.

    ART. 53
        După finalizarea implementării Planului de desegregare şcolară şi atingerea ţintei/ţintelor de desegregare şcolară, ISJ/ISMB va monitoriza cel puţin doi ani şcolari consecutivi, unitatea de învăţământ preuniversitar, pentru a preveni resegregarea şcolară.

    ART. 54
        În situaţia în care la nivel comunitar nu există acord cu privire la măsurile planului de desegregare şcolară, directorul unităţii de învăţământ preuniversitar va solicita ISJ/ISMB să iniţieze procedura de mediere. Procesul de mediere va fi coordonat de ISJ/ISMB, care poate implica şi CNDS în procesul de mediere.

    CAP. VIII
    Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice/cadrelor didactice de conducere pentru monitorizarea, prevenirea segregării şcolare şi intervenţia în situaţiile de segregare şcolară
    ART. 55
        În formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi a personalului auxiliar şcolar, consilier şcolar, mediator şcolar, la tematica educaţiei incluzive de calitate vor fi incluse aspecte/teme privind desegregarea şcolară, în vederea creşterii capacităţii sistemului de educaţie pentru prevenirea, monitorizarea, şi eliminarea segregării şcolare.

    ART. 56
        CNDS, ARACIP şi Casa Corpului Didactic, pe baza rezultatelor monitorizării segregării şcolare la nivel naţional, propune programe şi tematici naţionale specifice de formare continuă privind desegregarea şcolară, pentru conducerea ISJ/ISMB şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi nedidactic al unităţilor de învăţământ preuniversitar, profesori consilieri şcolari, mediatori şcolari, precum şi tematici pentru programele de educaţie parentală sau pentru campaniile de informare şi conştientizare ale părinţilor/comunităţii.

    ART. 57
        ISJ/ISMB poate propune Casei Corpului Didactic (CCD), pe baza rezultatelor monitorizării segregării şcolare la nivel judeţean, programe şi tematici judeţene specifice de formare continuă privind desegregarea şcolară, pentru personalul ISJ/ISMB şi al unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv profesori consilieri şcolari şi mediatori şcolari, precum şi tematici pentru programele de educaţie parentală sau pentru campaniile de informare şi conştientizare a părinţilor/comunităţii etc.

    ART. 58
    Furnizarea programelor de formare şi participarea personalului unităţilor de învăţământ preuniversitar la programele de formare organizate de CCD sau ale altor furnizori de programe de formare în domeniul desegregării şcolare vor fi finanţate din fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Ministerului Educaţiei pentru perfecţionarea/formarea continuă a cadrelor didactice, din finanţarea ZIP-urilor şi/sau alte surse de finanţare.

    CAP. IX
    Dispoziţii finale
    ART. 59
        În implementarea prezentei metodologii se va ţine cont atât de principiile care guvernează drepturile copilului, nediscriminarea, interesul superior al copilului, dreptul la supravieţuire şi dezvoltare şi participarea şi consultarea copilului, cât şi de particularităţile specifice ale fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar şi/sau ale beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

    ART. 60
        Nerespectarea obligaţiilor prevăzute în prezenta metodologie de către personalul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti atrage răspunderea disciplinară.

    ART. 61
    (1) În cazul în care o unitate de învăţământ preuniversitar nu raportează, total sau parţial, datele solicitate, aceasta obţine în mod automat toate scorurile maxime de risc de segregare, când neraportarea este totală sau scorurile maxime de risc de segregare şcolară pentru acele tipuri şi forme de segregare şcolară pentru care datele nu au fost raportate, când neraportarea este parţială.
    (2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) situaţia în care datele pentru a căror colectare este necesară raportarea părinţilor/tutorilor/reprezentanţilor legali ai elevilor, iar aceştia nu au oferit unităţii de învăţământ informaţiile solicitate.

    ART. 62
        În cazul în care o unitate de învăţământ preuniversitar observă o eroare materială privind datele raportate, aceasta are obligaţia de a raporta acea eroare către Inspectoratul Şcolar Judeţean/ISMB căruia îi revine obligaţia de a opera corectura necesară, până în momentul finalizării centralizării la nivel judeţean, conform calendarului monitorizării segregării şcolare.

    ART. 63
        Raportarea eronată, cu intenţie, a datelor necesare pentru calcularea indicatorilor urmăriţi pentru identificarea oricărei forme de segregare şcolară, a măsurilor de remediere adoptate sau a progresului privind implementarea acestor măsuri atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    ANEXA 1.1

                     Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea
                    segregării şcolare - monitorizare de bază (restrânsă)
    I. Indicatori privind elevii
    Indicatori - criteriu etnic

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│1 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor aparţinând │
│fiecărui grup etnic*1, la nivelul     │
│unităţii de învăţământ                │
│preuniversitar*2                      │
├──────────────────────────────────────┤
│2 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor aparţinând │
│fiecărui grup etnic, la nivelul       │
│fiecărei clădiri a unităţii de        │
│învăţământ preuniversitar (acolo unde │
│activitatea didactică se desfăşoară în│
│mai multe clădiri)                    │
├──────────────────────────────────────┤
│3 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor aparţinând │
│fiecărui grup etnic la nivelul        │
│fiecărei clase/grupe a unităţii de    │
│învăţământ preuniversitar             │
├──────────────────────────────────────┤
│4 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor aparţinând │
│fiecărui grup etnic aşezaţi în        │
│ultimele două bănci ale fiecărei clase│
│(acolo unde aranjarea spaţială a      │
│clasei păstrează forma şirurilor de   │
│bănci)*3.                             │
├──────────────────────────────────────┤
│5 Procentul populaţiei*4 aparţinând   │
│fiecărui grup etnic la nivelul        │
│unităţii administrativ-teritoriale    │
│unde funcţionează unitatea de         │
│învăţământ preuniversitar             │
└──────────────────────────────────────┘

    *1 Se verifică dacă grupa/clasa/unitatea de învăţământ preuniversitar nu fac obiectul excepţiei prevăzute de Art 4, al. 2, al prezentului Ordin.
    *2 În acest act normativ unitatea de învăţământ preuniversitar se consideră la nivel de structură, fie cu personalitate juridică, fie ca structură arondată unei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică.
    *3 Se verifică dacă clasa nu face obiectul excepţiei prevăzute de Art. 13, al. 1, din Metodologia de monitorizare, evaluare si prevenire a segregării şcolare, respectiv intervenţie în situaţii de segregare şcolară, anume că are un efectiv de elevi egal sau mai mic de 24 de elevi.
    *4 Ideal ar fi de identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de învăţământ preuniversitar (ante-preşcolar, preşcolar, primar, secundar inferior, secundar superior) aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul circumscripţiei şcolare. Cum, totuşi, nici INS, nici MEN (prin SIIIR) nu colectează date la nivelul circumscripţiei şcolare, prezentul Ordin a păstrat raportarea la nivelul unităţii administrativ- teritoriale. Ca atare, în contextul dat, trebuie identificat procentul copiilor de vârsta corespunzătoare ciclului/ciclurilor de educaţie acoperite de unitatea de învăţământ preuniversitar, aparţinând fiecărui grup etnic reprezentat în unitatea de învăţământ preuniversitar, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

    Indicatori - criteriul dizabilităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│6 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor cu         │
│dizabilităţi care au numai dosar      │
│DGASPC, la nivelul unităţii de        │
│învăţământ preuniversitar             │
├──────────────────────────────────────┤
│7 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor cu CES care│
│au numai certificat de orientare      │
│CJRAE, la nivelul unităţii de         │
│învăţământ preuniversitar             │
├──────────────────────────────────────┤
│8 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor care au şi │
│dosar DGASPC şi certificat de         │
│orientare CJRAE, la nivelul unităţii  │
│de învăţământ preuniversitar          │
├──────────────────────────────────────┤
│9 Procentul antepreşcolarilor,        │
│preşcolarilor sau elevilor cu         │
│dizabilităţi care au numai dosar      │
│DGASPC, la nivelul fiecărei clădiri a │
│unităţii de învăţământ preuniversitar │
│(acolo unde activitatea didactică se  │
│desfăşoară în mai multe clădiri)      │
├──────────────────────────────────────┤
│10 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor cu CES care│
│au numai certificat de orientare      │
│CJRAE, la nivelul fiecărei clădiri a  │
│unităţii de învăţământ preuniversitar │
│(acolo unde activitatea didactică se  │
│desfăşoară în mai multe clădiri)      │
├──────────────────────────────────────┤
│11 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care au şi │
│dosar DGASPC şi certificat de         │
│orientare CJRAE, la nivelul fiecărei  │
│clădiri a unităţii de învăţământ      │
│preuniversitar (acolo unde activitatea│
│didactică se desfăşoară în mai multe  │
│clădiri)                              │
├──────────────────────────────────────┤
│12 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor cu         │
│dizabilităţi care au numai dosar      │
│DGASPC, la nivelul fiecărei clase/    │
│grupe a unităţii de învăţământ        │
│preuniversitar                        │
├──────────────────────────────────────┤
│13 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor cu CES care│
│au numai certificat de orientare      │
│CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe│
│a unităţii de învăţământ              │
│preuniversitar                        │
├──────────────────────────────────────┤
│14 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care au şi │
│dosar DGASPC şi certificat de         │
│orientare CJRAE, la nivelul fiecărei  │
│clase/grupe a unităţii de învăţământ  │
│preuniversitar                        │
├──────────────────────────────────────┤
│15 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor cu cu      │
│dizabilităţi care au numai dosar      │
│DGASPC, aşezaţi în ultimele două bănci│
│ale fiecărei clase (acolo unde        │
│aranjarea spaţială a grupei/clasei    │
│păstrează forma şirurilor de bănci).  │
├──────────────────────────────────────┤
│16 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor cu CES care│
│au numai certificat de orientare      │
│CJRAE, aşezaţi în ultimele două bănci │
│ale fiecărei clase (acolo unde        │
│aranjarea spaţială a grupei/clasei    │
│păstrează forma şirurilor de bănci).  │
├──────────────────────────────────────┤
│17 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care au şi │
│dosar DGASPC şi certificat de         │
│orientare CJRAE, aşezaţi în ultimele  │
│două bănci ale fiecărei clase (acolo  │
│unde aranjarea spaţială a grupei/     │
│clasei păstrează forma şirurilor de   │
│bănci)                                │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul statutului socioeconomic al familiilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│18 Procentul părinţilor/tutorilor/    │
│reprezentanţilor legali, cu nivelul   │
│cel mai înalt de educaţie, ai         │
│antepreşcolarilor, preşcolarilor sau  │
│elevilor la nivel de unitate de       │
│învăţământ                            │
├──────────────────────────────────────┤
│19 Procentul părinţilor/tutorilor/    │
│reprezentanţilor legali, cu nivelul   │
│cel mai înalt de educaţie, ai         │
│antepreşcolarilor, preşcolarilor sau  │
│elevilor, pe clădire (acolo unde      │
│activitatea didactică se desfăşoară în│
│mai multe clădiri)                    │
├──────────────────────────────────────┤
│20 Procentul părinţilor/tutorilor/    │
│reprezentanţilor legali, cu nivelul   │
│cel mai înalt de educaţie, ai         │
│antepreşcolarilor, preşcolarilor sau  │
│elevilor, pe grupă / clasă            │
├──────────────────────────────────────┤
│21 Procentul părinţilor/tutorilor/    │
│reprezentanţilor legali, cu nivelul   │
│cel mai înalt de educaţie, ai         │
│antepreşcolarilor, preşcolarilor sau  │
│elevilor aşezaţi în ultimele două     │
│bănci (acolo unde aranjarea spaţială a│
│grupei/clasei păstrează forma         │
│şirurilor de bănci).                  │
├──────────────────────────────────────┤
│22 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor pentru care│
│s-a întocmit dosarul pentru bursă     │
│socială, pentru acordarea gratuită de │
│rechizite sau pentru alte forme de    │
│ajutor, indiferent dacă beneficiază de│
│acestea sau nu (restricţii            │
│financiare), la nivel de unitate de   │
│învăţământ                            │
├──────────────────────────────────────┤
│23 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor pentru care│
│s-a întocmit dosarul pentru bursă     │
│socială, pentru acordarea gratuită de │
│rechizite sau pentru alte forme de    │
│ajutor, indiferent dacă beneficiază de│
│acestea sau nu (restricţii            │
│financiare), pe clădire (acolo unde   │
│activitatea didactică se desfăşoară în│
│mai multe clădiri).                   │
├──────────────────────────────────────┤
│24 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor pentru care│
│s-a întocmit dosarul pentru bursă     │
│socială, pentru acordarea gratuită de │
│rechizite sau pentru alte forme de    │
│ajutor, indiferent dacă beneficiază de│
│acestea sau nu (restricţii            │
│financiare), pe grupă / clasă.        │
├──────────────────────────────────────┤
│25 Procentul preşcolarilor sau        │
│elevilor pentru care s-a întocmit     │
│dosarul pentru bursă socială, pentru  │
│acordarea gratuită de rechizite sau   │
│pentru alte forme de ajutor,          │
│indiferent dacă beneficiază de acestea│
│sau nu (restricţii financiare) aşezaţi│
│în ultimele două bănci (acolo unde    │
│aranjarea spaţială a clasei păstrează │
│forma şirurilor de bănci).            │
├──────────────────────────────────────┤
│26 Procentul ante-preşcolarilor,      │
│preşcolarilor sau elevilor            │
│instituţionalizaţi sau în plasament   │
│familial la nivel de unitate de       │
│învăţământ.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│27 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor            │
│instituţionalizaţi sau în plasament   │
│familial pe                           │
│clădire (acolo unde activitatea       │
│didactică se desfăşoară în mai multe  │
│clădiri).                             │
├──────────────────────────────────────┤
│28 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor            │
│instituţionalizaţi sau în plasament   │
│familial pe grupă / clasă.            │
├──────────────────────────────────────┤
│29 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor            │
│instituţionalizaţi sau în plasament   │
│familial                              │
│aşezaţi în ultimele două bănci (acolo │
│unde aranjarea spaţială a clasei      │
│păstrează forma şirurilor de bănci).  │
├──────────────────────────────────────┤
│30 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor proveniţi  │
│din familii monoparentale, la nivel   │
│unitate de învăţământ.                │
├──────────────────────────────────────┤
│31 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor proveniţi  │
│din familii monoparentale, pe clădire │
│(acolo unde activitatea didactică se  │
│desfăşoară în mai multe clădiri).     │
├──────────────────────────────────────┤
│32 Procentul ante-preşcolarilor,      │
│preşcolarilor sau elevilor proveniţi  │
│din familii monoparentale, pe grupă / │
│clasă.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│33 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor proveniţi  │
│din familii monoparentale aşezaţi în  │
│ultimele două bănci (acolo unde       │
│aranjarea spaţială a clasei păstrează │
│forma şirurilor de bănci).            │
├──────────────────────────────────────┤
│34 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care se    │
│află în întreţinerea bunicilor sau a  │
│altor membri ai familiei decât        │
│părinţii, la nivel de unitate de      │
│învăţământ.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│35 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care se    │
│află în întreţinerea bunicilor sau a  │
│altor membri ai familiei, pe clădire  │
│(acolo unde activitatea didactică se  │
│desfăşoară în mai multe clădiri)      │
├──────────────────────────────────────┤
│36 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care se    │
│află în întreţinerea bunicilor sau a  │
│altor membri ai familiei, pe grupă /  │
│clasă.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│37 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor sau elevilor care se    │
│află în întreţinerea bunicilor sau a  │
│altor membri ai familiei aşezaţi în   │
│ultimele două bănci (acolo unde       │
│aranjarea spaţială a clasei păstrează │
│forma şirurilor de bănci)             │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul performanţelor şcolare ale elevilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│38 Procentul elevilor provenind din   │
│repetenţie, pe fiecare clasă.         │
├──────────────────────────────────────┤
│39 Procentul elevilor de clasă        │
│pregătitoare care au frecventat       │
│grădiniţa, pe fiecare clasă           │
│pregătitoare                          │
├──────────────────────────────────────┤
│40 Media de intrare la liceu pentru   │
│fiecare specializare / calificare/    │
│program de studiu la nivel de unitate │
│de învăţământ.                        │
├──────────────────────────────────────┤
│41 Media de intrare la liceu, pentru  │
│fiecare specializare / calificare /   │
│program de studiu, pentru fiecare     │
│clasă formată.                        │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul mediului de rezidenţă al elevilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│42 Procentul elevilor de liceu        │
│provenind din mediul rural, la nivel  │
│de calificare/specializare, la nivelul│
│unităţii de învăţământ, pentru toate  │
│colectivele de clasa a IX-a           │
│constituite în cadrul calificării/    │
│specializării respective.             │
├──────────────────────────────────────┤
│43 Procentul elevilor de liceu        │
│provenind din mediul rural, la nivel  │
│de program de studiu, la nivelul      │
│unităţii de învăţământ, pentru toate  │
│colectivele de clasa a IX-a           │
│constituite în cadrul programului de  │
│studiu respectiv.                     │
├──────────────────────────────────────┤
│44 Procentul elevilor de gimnaziu şi  │
│liceu provenind din mediul rural, la  │
│nivel de clasă şi la nivelul ultimelor│
│două bănci.                           │
└──────────────────────────────────────┘



    ANEXA 1.2

                             Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea
                                segregării şcolare - monitorizare extinsă
    I. Indicatori privind elevii
    Indicatori - criteriu etnic

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│1. Procentul elevilor absolvenţi      │
│aparţinând fiecărui grup etnic pentru │
│fiecare ciclu de educaţie (clasa a    │
│VlII-a / an terminal liceu) la nivelul│
│unităţii de învăţământ preuniversitar,│
│(calculat atât pe cohortă, cât şi     │
│anual pentru anul final de ciclu) şi, │
│din acest procent, procentul celor    │
│care s-au înscris la Evaluarea        │
│Naţională la finalul clasei a VlII-a /│
│care s-au înscris la examenul de      │
│bacalaureat                           │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Curriculum-ul la decizia şcolii din│
│unitatea de învăţământ preuniversitar │
│reflectă cultura şi istoria           │
│minorităţilor naţionale existente în  │
│populaţia şcolară                     │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Personalul de conducere a unităţii │
│de învăţământ preuniversitar şi       │
│cadrele didactice ale unităţii de     │
│învăţământ preuniversitar au urmat    │
│cursuri despre cultura şi istoria     │
│minorităţilor naţionale care se       │
│regăsesc în unitatea de învăţământ    │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar desfăşoară activităţi  │
│extracurriculare care reflectă cultura│
│şi istoria minorităţilor naţionale    │
├──────────────────────────────────────┤
│5 Unitatea de învăţământ              │
│preuniversitar este dotată cu         │
│materiale care reflectă cultura şi    │
│istoria minorităţilor naţionale       │
│(cărţi, periodice sau alte resurse    │
│educaţionale în biblioteca unităţii de│
│învăţământ preuniversitar etc.)       │
├──────────────────────────────────────┤
│6 Numărul cererilor depuse pentru     │
│înscrierea la disciplina limba şi     │
│literatura maternă şi numărul elevilor│
│înscrişi la această disciplină (pentru│
│fiecare minoritate naţională), la     │
│nivelul unităţii de învăţământ.       │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul dizabilităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│7 Procentul elevilor absolvenţi cu    │
│dizabilităţi numai cu dosar DGASPC /  │
│situaţii medicale speciale pentru     │
│fiecare ciclu de educaţie (clasa a    │
│VlII-a / an terminal liceu) la nivelul│
│unităţii de învăţământ preuniversitar,│
│(calculat atât pe cohortă, cât şi     │
│anual pentru anul final de ciclu) şi, │
│din acest procent, procentul celor    │
│care s-au înscris la Evaluarea        │
│Naţională la finalul clasei a VlII-a /│
│care s-au înscris la examenul de      │
│bacalaureat.                          │
├──────────────────────────────────────┤
│8 Procentul elevilor absolvenţi cu CES│
│numai cu certificat CJRAE pentru      │
│fiecare ciclu de educaţie (clasa a    │
│VIII-a / an terminal liceu) la nivelul│
│unităţii de învăţământ preuniversitar,│
│(calculat atât pe cohortă, cât şi     │
│anual pentru anul final de ciclu) şi, │
│din acest procent, procentul celor    │
│care s-au înscris la Evaluarea        │
│Naţională la finalul clasei a VIII-a /│
│care s-au înscris la examenul de      │
│bacalaureat                           │
├──────────────────────────────────────┤
│9 Procentul elevilor absolvenţi care  │
│au şi dosar DGASPC /situaţii medicale │
│speciale şi certificat de orientare   │
│CJRAE pentru fiecare ciclu de educaţie│
│(clasa a VIII-a / an terminal liceu)  │
│la nivelul unităţii de învăţământ     │
│preuniversitar, (calculat atât pe     │
│cohortă, cât şi anual pentru anul     │
│final de ciclu) şi, din acest procent,│
│procentul celor care s-au înscris la  │
│Evaluarea Naţională la finalul clasei │
│a VIII-a / care s-au înscris la       │
│examenul de bacalaureat               │
├──────────────────────────────────────┤
│10 Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar este dotată cu         │
│facilităţi/ modalităţi de             │
│accesibilizare pentru elevii cu       │
│dizabilităţi ?                        │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul statutului socio-economic al familiilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│11 Procentul elevilor absolvenţi      │
│pentru care s-a întocmit dosarul      │
│pentru bursă socială, pentru acordarea│
│gratuită de rechizite sau pentru alte │
│forme de ajutor, indiferent dacă      │
│beneficiază de acestea sau nu         │
│(restricţii financiare), pentru       │
│fiecare ciclu de educaţie (clasa a    │
│VlII-a / an terminal liceu) la nivelul│
│unităţii de învăţământ preuniversitar,│
│(calculat atât pe cohortă, cât şi     │
│anual pentru anul final de ciclu) şi, │
│din acest procent, procentul celor    │
│care s-au înscris la Evaluarea        │
│Naţională la finalul clasei a VlII-a /│
│care s-au înscris la examenul de      │
│bacalaureat.                          │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul performanţelor şcolare ale elevilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│12 Existenţa unor programe de studiu  │
│(de tip "intensiv”, ”bilingv”, sportiv│
│etc.), care au presupus examene/      │
│proceduri de selecţie a elevilor la   │
│intrarea în clasa a V-a sau în clasa a│
│IX-a, la nivel de unitate de          │
│învăţământ                            │
└──────────────────────────────────────┘


    Indicatori - criteriul mediului de rezidenţă al elevilor

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│13 Procentul elevilor absolvenţi de   │
│liceu provenind din mediul rural, la  │
│nivelul unităţii de învăţământ        │
│preuniversitar, (calculat atât pe     │
│cohortă, cât şi anual pentru anul     │
│final de ciclu) şi, din acest procent,│
│procentul celor care s-au înscris la  │
│examenul de bacalaureat.              │
└──────────────────────────────────────┘


    II. Alţi indicatori privind elevii (pentru toate criteriile)

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│14 Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar are în PDI/ PAS, cel   │
│puţin, o ţintă strategică pentru      │
│promovarea diversităţii etnice, a     │
│incluziunii educaţionale şi pentru    │
│prevenirea şi combaterea discriminării│
│şi segregării şcolare, ţintă          │
│strategică detaliată în Planul        │
│Operaţional (precizaţi criteriul/     │
│criteriile de segregare pe care îl/le │
│abordează ţinta strategică)           │
├──────────────────────────────────────┤
│15 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor şi elevilor aparţinând  │
│fiecărui grup etnic care au participat│
│la activităţi extraşcolare            │
│(competiţii, concursuri, excursii,    │
│etc.) la nivelul unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar, în anul    │
│şcolar precedent, pentru fiecare      │
│activitate extraşcolară.              │
├──────────────────────────────────────┤
│16 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor şi elevilor cu          │
│dizabilităţi numai cu dosar DGASPC /  │
│situaţii medicale speciale care au    │
│participat la activităţi extraşcolare │
│(competiţii, concursuri, excursii,    │
│etc.) la nivelul unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar, în anul    │
│şcolar precedent, pentru fiecare      │
│activitate extraşcolară.              │
├──────────────────────────────────────┤
│17 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor şi elevilor cu CES numai│
│cu certificat CJRAE care au participat│
│la activităţi extraşcolare            │
│(competiţii, concursuri, excursii     │
│etc.) la nivelul unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar, în anul    │
│şcolar precedent, pentru fiecare      │
│activitate extraşcolară.              │
├──────────────────────────────────────┤
│18 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor şi elevilor care au şi  │
│dosar DGASPC / situaţii medicale      │
│speciale şi certificat de orientare   │
│CJRAE care au participat la activităţi│
│extraşcolare (competiţii, concursuri, │
│excursii, etc.) la nivelul unităţii de│
│învăţământ preuniversitar, în anul    │
│şcolar precedent, pentru fiecare      │
│activitate extraşcolară.              │
├──────────────────────────────────────┤
│19 Procentul antepreşcolarilor,       │
│preşcolarilor şi elevilor pentru care │
│s-a întocmit dosarul pentru bursă     │
│socială, pentru acordarea gratuită de │
│rechizite sau pentru alte forme de    │
│ajutor, indiferent dacă beneficiază de│
│acestea sau nu (restricţii            │
│financiare), care au participat la    │
│activităţi extraşcolare (competiţii,  │
│concursuri, excursii, etc.) la nivelul│
│unităţii de învăţământ preuniversitar,│
│în anul şcolar precedent, pentru      │
│fiecare activitate extraşcolară.      │
├──────────────────────────────────────┤
│20 Procentul elevilor de liceu        │
│provenind din mediul rural care au    │
│participat la activităţi extraşcolare │
│(competiţii, concursuri, excursii,    │
│etc.) la nivelul unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar, în anul    │
│şcolar precedent, pentru fiecare      │
│activitate extraşcolară.              │
└──────────────────────────────────────┘


    III. Indicatori privind cadrele didactice

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│21 Procentul cadrelor didactice       │
│calificate la nivelul unităţii de     │
│învăţământ preuniversitar.            │
├──────────────────────────────────────┤
│22 Procentul cadrelor didactice care  │
│au gradul didactic II la nivelul      │
│unităţii de învăţământ preuniversitar.│
├──────────────────────────────────────┤
│23 Procentul cadrelor didactice care  │
│au gradul didactic I la nivelul       │
│unităţii de învăţământ preuniversitar.│
├──────────────────────────────────────┤
│24 Procentul cadrelor didactice       │
│suplinitoare la nivelul unităţii de   │
│învăţământ preuniversitar.            │
├──────────────────────────────────────┤
│25 Procentul cadrelor didactice, de la│
│nivelul unităţii de învăţământ        │
│preuniversitar, care au fracţiuni de  │
│normă                                 │
├──────────────────────────────────────┤
│26 Vechimea medie a cadrelor didactice│
│la nivelul unităţii de învăţământ     │
│preuniversitar.                       │
├──────────────────────────────────────┤
│27 Procentul cadrelor didactice care  │
│au beneficiat de programe de formare  │
│continuă centrate pe lucrul cu        │
├──────────────────────────────────────┤
│copiii din grupurile vulnerabile, pe  │
│managementul diversităţii / istoria şi│
│cultura minorităţilor naţionale şi/sau│
│prevenirea discriminării sau pe       │
│echitate sau echitate de gen în       │
│educaţie                              │
├──────────────────────────────────────┤
│28 Directorul/directorii (director    │
│general, directori generali adjuncţi) │
│a/au beneficiat de programe de formare│
│continuă centrate pe lucrul cu copiii │
│din grupurile vulnerabile, pe         │
│managementul diversităţii / istoria şi│
│cultura minorităţilor naţionale şi/sau│
│prevenirea discriminării sau pe       │
│echitate sau echitate de gen în       │
│educaţie în anul şcolar precedent.    │
└──────────────────────────────────────┘


    IV. Indicatori privind organismele de conducere şi serviciile de sprijin disponibile

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│29 Reprezentarea părinţilor aparţinând│
│fiecărui grup etnic în Consiliul de   │
│administraţie al unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar şi în       │
│Comitetul de părinţi al fiecărei      │
│clase.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│30 Reprezentarea părinţilor elevilor  │
│cu dizabilităţi numai cu dosar DGASPC │
│/ situaţii medicale speciale în       │
│Consiliul de Administraţie al unităţii│
│de învăţământ preuniversitar şi în    │
│Comitetul de Părinţi al fiecărei      │
│clase.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│31 Reprezentarea părinţilor elevilor  │
│cu CES numai cu certificat CJRAE în   │
│Consiliul de administraţie al unităţii│
│de învăţământ preuniversitar şi în    │
│Comitetul de Părinţi al fiecărei      │
│clase.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│32 Reprezentarea părinţilor elevilor  │
│care au şi dosar DGASPC / situaţii    │
│medicale speciale şi certificat CJRAE │
│în Consiliul de administraţie al      │
│unităţii de învăţământ preuniversitar │
│şi în Comitetul de Părinţi al fiecărei│
│clase.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│33 Reprezentarea părinţilor elevilor  │
│pentru care s-a întocmit dosarul      │
│pentru bursă socială, pentru acordarea│
│gratuită de rechizite sau pentru alte │
│forme de ajutor, indiferent dacă      │
│beneficiază de acestea sau nu         │
│(restricţii financiare)în Consiliul de│
│Administraţie al unităţii de          │
│învăţământ preuniversitar şi în       │
│Comitetul de Părinţi al fiecărei      │
│clase.                                │
├──────────────────────────────────────┤
│34 La nivel de liceu, reprezentarea   │
│părinţilor elevilor din mediul rural  │
│în Consiliul de administraţie al      │
│liceului si în Comitetul de Părinţi al│
│fiecărei clase.                       │
├──────────────────────────────────────┤
│35 Existenţa la nivelul unităţii de   │
│învăţământ a unui mediator scolar.    │
├──────────────────────────────────────┤
│36 Enumerarea serviciilor de sprijin  │
│oferite în cadrul unităţii respective │
│de învăţământ preuniversitar ante-    │
│prescolarilor, preşcolarilor sau      │
│elevilor cu CES si familiilor acestora│
│(inclusiv numărul profesioniştilor    │
│care furnizează astfel de servicii în │
│unitatea de învăţământ                │
│preuniversitar).                      │
└──────────────────────────────────────┘


    V. Indicatori privind calitatea infrastructurii şi a dotărilor unităţii de învăţământ preuniversitar

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│37 Starea fizică a clădirii/clădirilor│
│unităţii de învăţământ preuniversitar │
├──────────────────────────────────────┤
│38 Starea fizică a sălilor de clasă   │
├──────────────────────────────────────┤
│39 Starea fizică a mobilierului şcolar│
│(pe fiecare clasă)                    │
├──────────────────────────────────────┤
│40 Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar are sursă proprie de   │
│apă potabilă sau este branşată la     │
│sistemul public de alimentare cu apă  │
│potabilă?                             │
├──────────────────────────────────────┤
│41 Câte laboratoare funcţionale are   │
│şcoala?                               │
├──────────────────────────────────────┤
│42 Câte volume conţine biblioteca     │
│şcolară?                              │
├──────────────────────────────────────┤
│43 Există săli de clasă care nu sunt  │
│încălzite pe perioada rece?           │
├──────────────────────────────────────┤
│44 Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar dispune de sală / teren│
│de sport?                             │
└──────────────────────────────────────┘


    VI. Indicatori privind ethosul şcolar

┌──────────────────────────────────────┐
│Indicator                             │
├──────────────────────────────────────┤
│45 Există materiale expuse în         │
│avizierele şcolare sau prin alte      │
│modalităţi de afişare accesibile      │
│tuturor elevilor care reflectă        │
│diversitatea elevilor, inclusiv       │
│istoria şi cultura minorităţilor      │
│naţionale?                            │
├──────────────────────────────────────┤
│46 Există cursuri în Curriculumul la  │
│decizia şcolii (CDS) care reflectă    │
│diversitatea elevilor, inclusiv       │
│istoria şi cultura minorităţilor      │
│naţionale?                            │
├──────────────────────────────────────┤
│47 Unitatea de învăţământ             │
│preuniversitar a încheiat parteneriate│
│cu organizaţiile neguvernamentale     │
│pentru promovarea incluziunii şi      │
│diversităţii şcolare, inclusiv a      │
│istoriei şi culturii minorităţilor    │
│naţionale?                            │
├──────────────────────────────────────┤
│48 Se predă, în unitatea de învăţământ│
│preuniversitar, disciplina istoria şi │
│tradiţiile minorităţilor naţionale    │
│reprezentate în populaţia şcolară,    │
│respectiv câţi elevi au făcut cerere  │
│de înscriere şi câţi sunt înscrişi la │
│această disciplină?                   │
├──────────────────────────────────────┤
│49 In şcoală au fost constatate în    │
│trecut fenomene de segregare şcolară  │
│(pe oricare din criteriile enunţate în│
│prezentul Ordin)?                     │
├──────────────────────────────────────┤
│50 Şcoala a elaborat şi pus în        │
│implementare un plan de desegregare   │
│şcolară?                              │
└──────────────────────────────────────┘



    ANEXA 1.3

                        Indicatorii urmăriţi pentru formaţiunile de studiu
                       cu forma de învăţământ cu frecvenţă redusă/seral sau
                       constituite în cadrul programelor "A doua şansă"
    1. Procentul elevilor aparţinând fiecărui grup etnic la nivelul fiecărei clase/grupe;
    2. Procentul elevilor cu dizabilităţi care au numai dosar DGASPC/situaţii medicale speciale, la nivelul fiecărei clase/grupe;
    3. Procentul elevilor cu CES care au numai certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe;
    4. Procentul elevilor care au şi dosar DGASPC/situaţii medicale speciale şi certificat de orientare CJRAE, la nivelul fiecărei clase/grupe
    5. Procentul elevilor proveniţi din fiecare mediu de rezidenţă (urban/rural);
    6. Media mediilor de absolvire a claselor V-VIII ale elevilor din fiecare formaţiune de studiu cu forma de învăţământ cu frecvenţă redusă/seral, acolo unde există mai multe clase pe acelaşi an de studiu (la nivel de specializare/calificare sau program de studiu).

    ANEXA 1.4

                             Modalitatea de evaluare a segregării şcolare şi de calcul
                                   a scorurilor privind segregarea şcolară
                                pentru unităţile de învăţământ preuniversitar
        În general, o unitate de învăţământ preuniversitar poate obţine un maximum de 5 scoruri, câte unul pentru fiecare din următoarele tipuri de segregare şcolară (pe criteriul etnic, pe criteriul dizabilităţii/CES, pe criteriul statutului socioeconomic al părinţilor, pe criteriul performanţelor şcolare, pe criteriul mediului de rezidenţă al elevilor). Scorul pentru un criteriu de desegregare va fi scorul cel mai mare obţinut de unitatea de învăţământ preuniversitar la oricare dintre următoarele trei forme de segregare şcolară: la nivelul clădirilor, la nivelul claselor, la nivelul ultimelor două bănci.
        Doar unităţile de învăţământ preuniversitar care acoperă şi ciclul secundar pot să aibă 5 (cinci) scoruri (incluzând criteriul mediului de rezidenţă al elevilor), în timp ce unităţile de învăţământ preuniversitar care acoperă doar ciclurile de educaţie timpurie (antepreşcolar sau preşcolar) pot avea maximum 3 (trei) scoruri (întrucât în cazul acestora este fără obiect analiza segregării şcolare pe criteriul performanţelor şcolare sau al mediului de rezidenţă al copiilor).
        Pentru fiecare tip de segregare şcolară, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are 3 (trei) scoruri, câte unul pentru fiecare din următoarele forme de segregare şcolară (la nivelul clădirilor - acolo unde activitatea didactică a unei şcoli se desfăşoară în mai multe clădiri, la nivelul claselor şi la nivelul ultimelor două bănci acolo unde este păstrată aranjarea spaţială a clasei pe rânduri de bănci).
 (a se vedea imaginea asociată)
        * La nivelul unităţii de învăţământ nu se acordă un scor, dar în fişa şcolii va fi analizat decalajul dintre procentul populaţiei şcolare aparţinând unei minorităţi naţionale şi procentul populaţiei de copii aparţinând acelei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ teritoriale. Datele statistice privind populaţia de copii aparţinând unei minorităţi naţionale la nivelul unităţii administrativ teritoriale se vor obţine de la INS.
        De principiu, pentru toate formele de segregare şcolară, pragul de risc este ales convenţional de la o variaţie mai mare de 10 puncte procentuale (respectiv scorul 1). Acest prag de risc va stabili care sunt şcolile pentru care este obligatorie monitorizarea extinsă conform Articolului 10 din prezenta metodologie.
    Scorul înregistrat la nivelul fiecărei şcoli, în funcţie de fiecare formă de segregare, se calculează, de principiu, ca diferenţă între procentele calculate în fiecare caz, după formula:
        SCOR = (modul)/(procent reprezentat de grupul de elevi în risc la nivel de a) clădire/b) clasă/c) bănci - (minus) procent reprezentat de grupul de elevi în risc a) în unitatea de învăţământ, la nivel de structură şcolară b) în cadrul anului de studiu din care face parte clasa c) în cadrul clasei)/ (împărţit la) 10.
        Grupul de elevi în risc este definit, conform metodologiei prezente, de criteriul apartenenţei etnice, criteriul dizabilităţii/CES, criteriul statutului socioeconomic al familiei (care este operaţionalizat prin aspecte precum nivelul educaţiei părinţilor, situaţia financiară, provenienţa din familie monoparentală, elev aflat în grija altor rude decât părinţii, elevi care sunt instituţionalizaţi etc.), criteriul performanţei şcolare respectiv criteriul mediului de rezidenţă.
        Acest scor poate lua o valoare de la 0 la 10.
        În cadrul procesului de monitorizare, scorul poate fi calculat şi în funcţie de alte repere dacă acestea vor fi relevante pentru a surprinde cât mai adecvat situaţia segregării şcolare. În urma aplicării metodologiei de monitorizare a segregării şcolare, dacă este cazul, vor fi ajustate şi calibrate modalităţile de calcul ale scorurilor sau ale pragului de risc.

    ANEXA 1.5

                                Calendarul activităţilor cuprinse în procesul
                                  de monitorizare a segregării şcolare

┌────┬─────────────┬───────────────────┬─────────────┐
│Nr. │Activitate   │Responsabil*       │Termen       │
│Crt.│             │                   │             │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │             │Responsabilul      │             │
│    │             │Comisiei şcolare   │             │
│    │             │pentru prevenirea  │             │
│    │             │şi eliminarea      │             │
│    │Colectarea şi│violenţei, a       │             │
│    │încărcarea   │faptelor de        │             │
│    │datelor      │corupţie şi        │             │
│    │privind      │discriminării în   │             │
│1.  │indicatorii  │mediul şcolar şi   │15 zile      │
│    │aferenţi     │promovarea         │lucrătoare   │
│    │monitorizării│interculturalităţii│             │
│    │de bază      │(pentru unităţile  │             │
│    │(Anexa 1.1); │de învăţământ cu   │             │
│    │             │PJ) / Membrul      │             │
│    │             │Comisiei desemnat  │             │
│    │             │(pentru fiecare    │             │
│    │             │scoală structură   │             │
│    │             │arondată)          │             │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │Centralizarea│                   │5 zile       │
│    │datelor la   │                   │lucrătoare de│
│2.  │nivel        │Inspectorul Şcolar │la încheierea│
│    │judeţean     │General            │monitorizării│
│    │(monitorizare│                   │de bază      │
│    │de bază)**   │                   │             │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │Notificarea  │                   │             │
│    │automată a   │                   │La împlinirea│
│    │unităţilor de│                   │termenului   │
│    │învăţământ   │Inspectorul Şcolar │pentru       │
│3   │care vor fi  │General            │centralizarea│
│    │incluse în   │                   │datelor la   │
│    │etapa        │                   │nivel        │
│    │monitorizării│                   │judeţean     │
│    │extinse**    │                   │             │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │             │Preşedintele       │             │
│    │             │Comisiei şcolare   │             │
│    │             │pentru prevenirea  │             │
│    │             │şi eliminarea      │             │
│    │Colectarea şi│violenţei, a       │             │
│    │încărcarea   │faptelor de        │             │
│    │datelor      │corupţie şi        │             │
│    │privind      │discriminării în   │             │
│4   │indicatorii  │mediul şcolar şi   │15 zile      │
│    │aferenţi     │promovarea         │lucrătoare   │
│    │monitorizării│interculturalităţii│             │
│    │extinse      │(pentru unităţile  │             │
│    │(Anexa 1.2)  │de învăţământ cu   │             │
│    │             │PJ) / Membrul      │             │
│    │             │Comisiei desemnat  │             │
│    │             │(pentru fiecare    │             │
│    │             │scoală structură   │             │
│    │             │arondată)          │             │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │Centralizarea│                   │5 zile       │
│    │datelor la   │                   │lucrătoare de│
│    │nivel        │Inspectorul Şcolar │la împlinirea│
│5   │judeţean     │General            │termenului   │
│    │(monitorizare│                   │pentru       │
│    │extinsă)**   │                   │monitorizarea│
│    │             │                   │extinsă      │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │             │                   │La împlinirea│
│    │Transmiterea │                   │termenului   │
│    │raportului   │Inspectorul Şcolar │pentru       │
│6   │judeţean     │General            │centralizarea│
│    │centralizat  │                   │datelor la   │
│    │către CNDS   │                   │nivel        │
│    │             │                   │judeţean     │
├────┼─────────────┼───────────────────┼─────────────┤
│    │Centralizarea│                   │In termen de │
│    │datelor la   │                   │30 zile      │
│    │nivelul CNDS │                   │lucrătoare de│
│7   │şi           │Preşedintele CNDS  │la           │
│    │finalizarea  │                   │centralizarea│
│    │raportului   │                   │datelor la   │
│    │agregat la   │                   │nivel        │
│    │nivel central│                   │judeţean     │
└────┴─────────────┴───────────────────┴─────────────┘

        * Prin "responsabil" se înţelege persoana care are responsabilitatea juridică a implementării unei activităţi (sarcinile concrete pentru colectarea şi încărcarea datelor sunt distribuite de conducerea unităţii de învăţământ).
        ** Procesul de centralizare a datelor (precum şi procesul de notificare a unităţilor de învăţământ pentru completarea datelor, acolo unde dintr-un motiv sau altul, unităţile de învăţământ au omis încărcarea vreunei date solicitate sau notificarea includerii în etapa monitorizării extinse) se va realiza cu ajutorul SIIIR.

    ANEXA 2.1

        Plan de desegregare şcolară (model)
        Cuprins:
    SECŢIUNEA 1
    Raportul de monitorizare al unităţii de învăţământ
        În această secţiune se va regăsi raportul la nivelul unităţii de învăţământ (la nivel de structură), generat din Modulul SIIIR pentru monitorizarea segregării şcolare, la finalul colectării şi încărcării datelor necesare monitorizării segregării şcolare. Cum doar unitatea de învăţământ care obţine cel puţin un scor de alertă are obligaţia de a elabora un plan de desegregare şcolară iar unitatea de învăţământ care obţine cel puţin un scor de alertă are obligaţia de a parcurge şi etapa a doua a monitorizării segregării şcolare, monitorizarea extinsă, în această secţiune se va regăsi raportul de monitorizare complet al unităţii de învăţământ (monitorizarea de bază şi monitorizarea extinsă).
    SECŢIUNEA 2
    Scoruri de alertă - analiza cauzelor, obiective şi măsuri ale planului de desegregare şcolară
        În această secţiune, pentru fiecare scor de alertă (pe fiecare criteriu şi pe fiecare formă de segregare şcolară) unitatea de învăţământ va include o analiză a cauzelor care au determinat scorul de alertă. în acelaşi timp, în această secţiune planul de desegregare şcolară va include pentru fiecare scor de alertă (pe fiecare criteriu şi pe fiecare formă de segregare şcolară) obiectivul formulat de către unitatea de învăţământ şi măsurile propuse pentru atingerea obiectivului respectiv.

┌─────────┬─────────┬───────┬────┬─────┬────────┬──────┐
│Criteriul│Formă de │Nivel  │Scor│Cauze│Obiectiv│Măsuri│
│         │segregare│afectat│    │     │        │      │
├─────────┼─────────┼───────┼────┼─────┼────────┼──────┤
│         │         │       │    │     │        │      │
│         │         │       │    │     │        ├──────┤
│         │         │       │    │     │        │      │
│         │         │       │    │     │        ├──────┤
│         │         │       │    │     │        │      │
└─────────┴─────────┴───────┴────┴─────┴────────┴──────┘

    SECŢIUNEA 3
    Monitorizare şi evaluare
        În această secţiune planul de desegregare şcolară va include fiecare obiectiv cu măsurile aferente dezvoltând pentru fiecare măsură perioada de implementare, persoana/persoanele responsabile, indicatorii de monitorizare a implementării şi valoarea indicatorului la finalul perioadei de implementare. Totodată, în această secţiune planul de desegregare şcolară va corela fiecare măsură cu resursele financiare alocate, respectiv cu parteneriatele constituite pentru implementarea lor, acolo unde este cazul.

┌────────┬──────┬────────┬───────────┬────────────┬─────────┬───────┬────────────┐
│        │      │        │           │            │Valoare  │       │            │
│        │      │        │           │Indicatori  │indicator│       │            │
│Obiectiv│Măsuri│Perioada│Responsabil│de          │la       │Resurse│Parteneriate│
│        │      │        │           │monitorizare│începutul│       │/ Observaţii│
│        │      │        │           │            │/ finalul│       │            │
│        │      │        │           │            │perioadei│       │            │
├────────┼──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
│        ├──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
│        ├──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
│        ├──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
├────────┼──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
├────────┼──────┼────────┼───────────┼────────────┼─────────┼───────┼────────────┤
│        │      │        │           │            │         │       │            │
└────────┴──────┴────────┴───────────┴────────────┴─────────┴───────┴────────────┘


        ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  METODOLOGIE din 6 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016