Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
METODOLOGIE din 4 decembrie 2024 de organizare şi funcţionare a serviciilor de educaţie timpurie complementare
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.563 din 4 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1249 din 11 decembrie 2024. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 În sistemul naţional de educaţie funcţionează atât servicii standard, cât şi servicii complementare pentru educaţie timpurie, adresate copiilor cu vârste între 3 luni şi 6 ani.
ART. 2 Serviciile de educaţie timpurie complementare vizează o serie de aspecte care se constituie în premise ale competenţelor-cheie formate, dezvoltate şi diversificate pe traseul şcolarizării ulterioare: a) dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de nevoile sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; b) dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; c) încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare; d) descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi şi a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; e) sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în ciclul şcolar următor şi pe tot parcursul vieţii.
ART. 3 (1) Antepreşcolarii şi preşcolarii din serviciile de educaţie timpurie complementare care nu sunt înscrişi la alte forme de învăţământ beneficiază de costul standard per antepreşcolar/preşcolar stabilit anual, potrivit prevederilor art. 138 alin. (2) lit. b), alin. (3) şi (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru antepreşcolarii şi preşcolarii din serviciile de educaţie timpurie complementare înfiinţate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană, finanţarea pe perioada de implementare a proiectului se poate asigura şi din fondurile proiectului. (3) Unităţile administrativ-teritoriale pot contribui din venituri proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a unităţilor de educaţie extraşcolară, inclusiv prin finanţarea serviciilor de educaţie timpurie complementare de tip grădiniţă comunitară şi servicii de tip ludotecă/grup de joacă. (4) Finanţarea serviciilor complementare se va face prin intermediul costului standard, bugetului local sau al proiectelor cu finanţare europeană. Antepreşcolarii şi preşcolarii care nu sunt înscrişi la alte forme de învăţământ beneficiază de costul standard, iar antepreşcolarii şi preşcolarii care sunt deja înscrişi în serviciile standard de educaţie timpurie beneficiază de finanţare de la bugetul local şi din proiectele cu finanţare europeană.
CAP. II Organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie complementare SECŢIUNEA 1 Înfiinţarea serviciilor de educaţie timpurie complementare ART. 4 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare se înfiinţează la iniţiativa unităţilor administrativ-teritoriale sau a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în situaţia în care nu există suficiente creşe şi/sau grădiniţe ori în situaţia în care numărul de locuri din creşe şi grădiniţe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreşcolară sau preşcolară din circumscripţia şcolară sau din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Acestea funcţionează ca structuri ale unităţilor de învăţământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unităţi administrativ-teritoriale. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu cel puţin două grupe de copii. (3) În cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se respectă standardele pentru serviciile de educaţie timpurie aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP).
ART. 5 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare particulare, ca structuri ale unităţilor de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică, acreditate pentru nivelul de învăţământ preşcolar, îşi organizează şi îşi desfăşoară activităţile specifice în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, cu respectarea aceloraşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca cei pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare particulare dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6 (1) Evidenţa serviciilor de educaţie timpurie complementare se gestionează în aplicaţia informatizată Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare şi serviciile standard de educaţie timpurie se regăsesc în documentele strategice de dezvoltare locală, la secţiunea „Educaţie“.
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea serviciilor de educaţie timpurie complementare. Structura anului şcolar ART. 7 (1) Activitatea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, publice şi private, care au nivelul preşcolar şi/sau antepreşcolar şi care au înfiinţat, ca structură, un serviciu de educaţie timpurie complementar se organizează în baza prevederilor prezentei metodologii, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul de administraţie. (2) Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare stabileşte normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic din unitatea respectivă, pentru părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând aspectele specifice serviciului de educaţie timpurie complementar. (3) Personalul didactic şi nedidactic din serviciul de educaţie timpurie complementar îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI) al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică căreia îi este asociat acest serviciu.
ART. 8 (1) Activitatea cu copiii din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se organizează pe grupe. Grupele pot fi omogene sau eterogene ca vârstă şi pot conţine inclusiv copii antepreşcolari şi preşcolari. (2) Numărul de copii la grupă este în medie 15, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20. (3) Programul de funcţionare a serviciilor de educaţie timpurie complementare urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi a părinţilor acestora şi poate fi flexibil, însă nu poate depăşi 5 ore pe zi. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), programul serviciilor de educaţie timpurie complementare înfiinţate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană poate fi de maximum 10 ore pe zi. (5) Programul-cadru zilnic de activităţi al unui serviciu de educaţie timpurie complementar se elaborează de conducerea unităţii de învăţământ cu personalitate juridică în cadrul căreia funcţionează şi se aprobă de către inspectoratul şcolar.
ART. 9 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare, structuri în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, sunt: a) servicii tip grădiniţă comunitară; b) servicii tip ludotecă şi/sau grup de joacă.
(2) Serviciile de educaţie timpurie complementare tip grădiniţă comunitară oferă un program educaţional pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani care urmăreşte parcurgerea integrală a Curriculumului pentru educaţia timpurie. (3) Serviciile de educaţie timpurie complementare tip ludotecă şi/sau grup de joacă oferă un program educaţional pentru copiii antepreşcolari şi, în mod excepţional, pentru preşcolarii până la 4 ani, cu activităţi de joc şi recreative specifice fiecărei grupe de vârstă, care urmăresc dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic, cognitiv, socioemoţional, precum şi din punctul de vedere al dezvoltării limbajului în conformitate cu nivelul minimal menţionat în Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învăţământul preşcolar, parte a Curriculumului pentru educaţia timpurie. (4) Serviciile prevăzute la alin. (1) implică şi servicii de informare şi consiliere a părinţilor, servicii de terapie logopedică şi servicii de asistenţă psihopedagogică oferite, după caz, de cadrele didactice din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar şi de personalul specializat din cadrul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, denumite în continuare CMBRAE/CJRAE. (5) Serviciile de educaţie timpurie complementare funcţionează ca structuri arondate unor unităţi de învăţământ preuniversitar. Serviciile de educaţie timpurie complementare se oferă în baza unui contract educaţional încheiat între părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor şi conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar care are, ca structură, serviciul de educaţie timpurie complementar.
ART. 10 (1) La nivelul serviciului de educaţie timpurie complementar există următoarele documente de evidenţă: a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor, pentru fiecare tip de serviciu; b) registru de evidenţă a meniurilor pentru serviciul tip grădiniţă comunitară; c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor, pentru fiecare tip de serviciu; d) dosar personal pentru fiecare copil din fiecare tip de serviciu.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente: a) cerere de înscriere; b) copie de pe certificatul de naştere al copilului; c) copie de pe actele de identitate ale părinţilor sau reprezentanţilor legali şi, după caz, copie a hotărârii judecătoreşti de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei; d) adeverinţa de înscriere în colectivitate şi dovada de (re)vaccinare, eliberate de medicul de familie sau de medicul colectivităţii din care provine copilul, în cazul transferului, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, cu modificările ulterioare; e) contractul educaţional încheiat între părintele/ reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.
ART. 11 Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie complementare prevăzute la art. 9 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar, respectiv pentru educaţia antepreşcolară şi pentru învăţământul preşcolar, şi se stabileşte de Ministerul Educaţiei, conform prevederilor art. 115 alin. (2) lit. r) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 12 (1) Planul de şcolarizare se stabileşte anual de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi se înaintează Ministerului Educaţiei în vederea aprobării cifrelor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. (2) Planul de şcolarizare pentru serviciile de educaţie timpurie complementare particulare se stabileşte de către persoana juridică iniţiatoare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi se avizează de către inspectoratul şcolar. (3) Planul de şcolarizare pentru serviciile de educaţie timpurie complementare aprobat/avizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
ART. 13 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, cu respectarea planificării concediilor de odihnă ale cadrelor didactice. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare îşi pot suspenda temporar activitatea, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
SECŢIUNEA a 3-a Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 14 (1) Înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare se face conform precizărilor şi calendarului specific transmise anual de Ministerul Educaţiei, criteriilor specifice stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau, după caz, de autoritatea administraţiei publice locale. Copiii antepreşcolari şi preşcolari pot fi înscrişi în serviciile de educaţie timpurie complementare în timpul anului şcolar. (2) Condiţiile şi criteriile generale pentru înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare sunt stabilite, anual, de către Ministerul Educaţiei. (3) La înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare nu se percep taxe de înscriere. (4) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare pe criterii discriminatorii bazate pe rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, dizabilitate ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
ART. 15 (1) Actele necesare înscrierii copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare sunt prevăzute la art. 10 alin. (2). (2) Cererea de înscriere se depune conform calendarului prevăzut la art. 14 alin. (1). (3) În cazul absenţei copilului din serviciul de educaţie timpurie complementar pentru o perioadă mai mare de 3 zile consecutive, se va prezenta avizul epidemiologic eliberat de către medicul de familie al copilului, cu maximum 48 de ore înainte de întoarcerea în colectivitate. (4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă a copiilor. (5) Registrul prevăzut la alin (4) cuprinde numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, data intrării copilului în unitate şi o rubrică de observaţii, unde se vor scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia. (6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a/al copiilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
ART. 16 Scoaterea copilului din evidenţa serviciului de educaţie timpurie complementar se face în următoarele situaţii: a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului; b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutive fără motivare; c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.
SECŢIUNEA a 4-a Asigurarea mediului educaţional adecvat în serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 17 Spaţiile aferente serviciilor de educaţie timpurie complementare prevăzute la art. 9 alin. (1) respectă Normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 18 Spaţiul din serviciul de educaţie timpurie complementar trebuie amenajat primitor şi atractiv şi trebuie să fie organizat astfel încât să existe cel puţin două săli de grupă, un spaţiu în aer liber, o încăpere pentru primire - vestiar, un spaţiu pentru servirea mesei, în cazul serviciului tip grădiniţă comunitară, şi o cameră/un centru de resurse pentru părinţi.
ART. 19 (1) Încăperea pentru primirea copiilor din serviciile de educaţie timpurie complementare, respectiv vestiarul trebuie iluminat şi ventilat natural şi trebuie dotat cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat. (2) Încăperea trebuie să aibă acces direct la un grup sanitar dotat/echipat cu cel puţin o chiuvetă şi să fie dotată/echipată cu cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcăminţii copiilor şi bănci de dimensiuni adecvate.
ART. 20 (1) Spaţiul sălii de grupă din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip grădiniţă comunitară trebuie să fie împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare, aşa cum prevede Curriculumul pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În sala de grupă din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip ludotecă şi/sau grup de joacă mobilierul trebuie să ofere suficient spaţiu pentru mişcare şi joc, dar şi spaţii de învăţare pentru copiii care beneficiază de acest serviciu.
ART. 21 Microclimatul din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare trebuie să respecte normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor prevăzute la art. 17.
CAP. III Conţinutul educativ al activităţii din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare ART. 22 Educaţia timpurie pentru copiii de la 3 luni la 6 ani se realizează pe baza Curriculumului pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 23 (1) În activitatea educaţională care se derulează în serviciile de educaţie timpurie complementare se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii. (2) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip grădiniţă comunitară sunt aceleaşi cu cele prezente în planul de învăţământ pentru nivelul antepreşcolar şi/sau preşcolar, prevăzute în Curriculumul pentru educaţia timpurie în vigoare. (3) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip ludotecă şi/sau grup de joacă vizează dezvoltarea fizică, cognitivă, socioemoţională şi a limbajului şi sunt: a) activităţi şi jocuri de mişcare, individuale sau în grup; b) jocuri de socializare; c) jocuri senzoriale, individuale sau în grup; d) jocuri imitative, individuale sau în grup; e) jocuri muzicale şi jocuri cu text şi cânt, în grup; f) jocuri didactice şi jocuri-exerciţiu, individuale sau în grup; g) jocuri individuale cu jucăria preferată; h) activităţi artistico-plastice şi practice, individuale sau în grup; i) activităţi cu cartea, ca de exemplu poveşti, lecturi după imagini, memorizări şi altele asemenea, desfăşurate în grup; j) rutine şi tranziţii.
(4) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip grădiniţă comunitară pot fi aceleaşi cu cele prezente în planul de învăţământ pentru nivelul antepreşcolar şi/sau preşcolar, prevăzute în Curriculumul pentru educaţia timpurie, în limitele date de specificul programului educativ menţionat la art. 9 alin. (4). (5) Ministerul Educaţiei poate elabora şi transmite sugestii metodice pentru derularea activităţilor de învăţare din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare tip ludotecă şi/sau grup de joacă şi tip grădiniţa de vacanţă şi, după caz, elaborează scrisori metodice periodice sau ghiduri metodice. (6) Suplimentar, în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se derulează şi activităţi de consiliere a părinţilor cu privire la dezvoltarea copiilor în perioada copilăriei timpurii, tipurile de jocuri şi jucării utilizate pentru stimularea dezvoltării acestora în funcţie de vârstă şi importanţa adultului în dezvoltarea socială şi emoţională a copilului mic. (7) Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de copil/grupul de copii pentru acestea, de conţinutul lor, precum şi de maniera de desfăşurare.
ART. 24 Activităţile educaţionale destinate copiilor antepreşcolari şi preşcolari în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii.
ART. 25 (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din serviciile de educaţie timpurie complementare este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului de la 3 luni la 6 ani. (2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din serviciile de educaţie timpurie complementare se face pe baza standardelor naţionale specifice din Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea copiilor, precum şi monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale. În componenţa echipelor multidisciplinare de intervenţie timpurie sunt cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, inclusiv din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare. (4) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie evaluează anual toţi copiii din unitatea de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar, inclusiv din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar, structură a acesteia, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
CAP. IV Resursa umană angajată în serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 26 (1) Structura personalului didactic din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare este formată, după caz, din: a) două educatoare/doi profesori pentru educaţie timpurie sau doi educatori/doi profesori pentru educaţie timpurie; b) o educatoare şi un profesor pentru educaţie timpurie sau un educator şi un profesor pentru educaţie timpurie sau o educatoare şi un educator; c) o educatoare/un educator/un profesor pentru educaţie timpurie şi un pedagog şcolar/instructor-animator/instructor pentru educaţie extraşcolară.
(2) Normarea personalului didactic din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare înfiinţate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană în care programul de funcţionare poate fi de maximum 10 ore pe zi se adaptează corespunzător.
ART. 27 (1) Asigurarea personalului didactic de predare din serviciile de educaţie timpurie complementare se realizează de către inspectoratul şcolar în colaborare cu unitatea de învăţământ respectivă. (2) Asigurarea personalului didactic de predare din serviciile de educaţie timpurie complementare particulare se realizează de către persoana juridică fondatoare. (3) Asigurarea şi normarea personalului administrativ din serviciile de educaţie timpurie complementare publice şi particulare sunt în responsabilitatea angajatorului şi se fac în conformitate cu Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Angajarea personalului didactic în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se realizează doar cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau în regim de plată cu ora pentru personalul didactic de predare, respectiv cumul pentru personalul didactic auxiliar, conform prevederilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Personalul didactic/didactic auxiliar care derulează activităţi în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare beneficiază de concediu de odihnă în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 28 Personalul didactic din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare are, în principal, următoarele atribuţii: a) realizează, conform Curriculumului pentru educaţia timpurie, activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă, activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activităţi care vizează formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal, precum şi activităţi care urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive şi, suplimentar, pentru serviciul tip grădiniţă comunitară, pentru dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare; b) înregistrează progresele realizate de copil în Caietul de observaţii şi în Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învăţământul preşcolar sau, după caz, în Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învăţământul primar; c) comunică părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin orice mijloace de comunicare, ori de câte ori este necesar, următoarele informaţii: progresele realizate de copii pe domenii de dezvoltare, starea emoţională şi afectivă a copiilor, dificultăţi/deficienţe identificate, orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă, optimă a copiilor; d) colaborează activ cu părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează programul serviciului de educaţie timpurie complementar şi derulează programe de informare şi formare a acestora, în vederea dezvoltării competenţelor parentale.
CAP. V Relaţia cu părinţii şi comunitatea ART. 29 Părinţilor sau reprezentanţilor legali li se pun la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare, precum şi regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al acestora.
ART. 30 (1) Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului au dreptul la: a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar, având ca structură un serviciu de educaţie timpurie complementar, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social; b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului au următoarele obligaţii: a) să comunice reprezentanţilor unităţii de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar, având ca structură un serviciu de educaţie timpurie complementar, orice informaţii cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase, optime a copilului; b) să respecte regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar care are asociat un serviciu de educaţie timpurie complementar.
ART. 31 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar care înfiinţează servicii de educaţie timpurie complementare dezvoltă în cadrul strategiilor proprii de creare a unor comunităţi de învăţare o reţea de suport profesional. (2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a acestor unităţi de învăţământ: a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; b) CJRAE/CMBRAE; c) casa corpului didactic; d) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului; e) direcţia de sănătate publică; f) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială; g) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti; h) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti; i) serviciul public de asistenţă socială; j) autorităţi ale administraţiei publice locale; k) instituţii de cult; l) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului; m) alte entităţi publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
ART. 32 (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar pentru serviciile de educaţie timpurie complementare, conducerea şi personalul unităţilor de învăţământ pot orienta intervenţia către: a) îndrumarea şi consilierea părinţilor; b) organizarea unor cursuri de educaţie parentală sau a altor cursuri solicitate de părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor; c) elaborarea unor materiale-suport, ca de exemplu broşuri, cărţi, studii, postere, pliante şi altele asemenea, pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia; d) consilierea părinţilor/reprezentanţilor legali în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite independent de către serviciile de educaţie timpurie complementare, în cazul în care au centre de resurse pentru părinţi, centre de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centre de resurse şi perfecţionare şi/sau centre de documentare şi informare, ori în parteneriat cu entităţile prevăzute la art. 31 alin. (2).
CAP. VI Monitorizarea activităţii din serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 33 Controlul respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică cu nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar care înfiinţează servicii de educaţie timpurie complementare se realizează prin inspecţie şcolară realizată de Ministerul Educaţiei şi de inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în conformitate cu Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 34 Inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice privind activitatea serviciilor de educaţie timpurie complementare: a) asigură încadrarea cu personal didactic de predare pe baza metodologiei specifice, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; b) asigură formarea continuă a personalului didactic din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar; c) realizează îndrumarea metodologică şi monitorizarea activităţii personalului didactic din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar; d) asigură, prin centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale; e) monitorizează, prin inspecţie şcolară, aplicarea curriculumului naţional specific şi a Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 35 În cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare, înscrierea copiilor în Sistemul informatic integrat al învăţământului din România se poate realiza în oricare perioadă a anului şcolar, independent de calendarul de înscriere, astfel încât grupele şi formaţiunile de studiu să se poată constitui în funcţie de numărul copiilor înscrişi în timpul anului şcolar.
ART. 36 Prevederile prezentei metodologii sunt aplicabile tuturor serviciilor de educaţie timpurie complementare, publice sau particulare.
ART. 37 Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice, asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării serviciilor de educaţie timpurie complementare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
ART. 38 Începând cu data reorganizării instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei, denumirea „inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“ se va înlocui cu denumirea „direcţia judeţeană de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar“.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
