Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 31 august 2005 de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2006 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

METODOLOGIE din 31 august 2005 de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2006

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 15 septembrie 2005
Comenteaza legea

I. Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Examenul de bacalaureat este modalitatea esenţialã de evaluare a cunoştinţelor, a competenţelor, a nivelului de culturã generalã şi de specializare atins de absolvenţii de liceu. El le permite acestora accesul cãtre învãţãmântul superior sau cãtre piaţa muncii.
(2) Dreptul de a susţine bacalaureatul îl au elevii care au promovat ultima clasã de liceu, învãţãmânt liceal de zi, seral sau cu frecvenţã redusã.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii organizeazã douã sesiuni de bacalaureat, în fiecare an şcolar.
(4) Pentru anumite filiere, profiluri şi specializãri, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului, studiile liceale se pot încheia şi cu un examen de certificare/atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii. Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale se aprobã prin ordin separat.
ART. 2
(1) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat au dreptul sã susţinã examenul de bacalaureat, fãrã taxã, de cel mult douã ori. Prezentãrile ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe.
(2) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular vor susţine examenul de bacalaureat, cu taxã, în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene (al municipiului Bucureşti).
(3) Taxele de examen menţionate la alineatele (1) şi (2) se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Stabilirea cuantumului taxelor se face diferenţiat, în funcţie de numãrul de probe pe care le susţine candidatul şi luându-se în calcul toate cheltuielile implicate.
ART. 3
(1) Candidaţii care au participat, dar nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile de bacalaureat organizate începând cu anul 2003, pot solicita recunoaşterea unora dintre probele orale, scrise sau practice promovate în sesiunile din anii menţionaţi.
(2) Recunoaşterea unora dintre probele promovate este condiţionatã de solicitarea scrisã de recunoaştere a probelor promovate în sesiunile menţionate la alin. (1), care se face în momentul înscrierii pentru una din sesiunile anului 2006. Candidaţii vor preciza în cererea scrisã probele (a - f) la care doresc sã li se recunoascã rezultatele obţinute în sesiunile menţionate la alin. (1), precum şi disciplinele susţinute în cadrul fiecãrei probe. Aceştia vor preciza, de asemenea, care sunt probele, respectiv disciplina pe care doresc sã o susţinã la fiecare probã, precum şi tipul de subiect pentru disciplina respectivã.
(3) Nedepunerea cererii de recunoaştere a uneia dintre probele promovate într-o sesiune, cumulatã cu susţinerea din nou a acestei probe în altã sesiune, conduc la prescrierea dreptului de a solicita recunoaşterea notei iniţiale. Aşadar, în cazul în care candidatul a susţinut, în sesiuni succesive, aceeaşi probã, la o eventualã nouã cerere de recunoaştere a probei respective, i se va recunoaşte ultima notã obţinutã la aceastã probã.
ART. 4
(1) Conform <>Legii Învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, examenul naţional de bacalaureat, constã în susţinerea a douã, respectiv, a trei probe comune şi a trei probe diferenţiate, în funcţie de filierã şi profil.
Probele comune sunt urmãtoarele:
a) limba şi literatura românã - scris şi oral;
b) una din limbile moderne de circulaţie internaţionalã studiate în liceu - oral;
c) - limba maternã - scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbã a minoritãţilor naţionale;
- limba şi literatura într-o limbã de circulaţie internaţionalã pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internaţionalã respectivã.
Probele de examen, diferenţiate în funcţie de filierã, profil, specializare şi de opţiunea elevului, sunt urmãtoarele:
Filiera teoreticã
● Profil umanist:
d) istorie sau geografie - probã scrisã;
e) o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - probã scrisã sau practicã.
● Profil real:
d) matematicã - probã scrisã;
e) o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - probã scrisã sau practicã.
Filiera tehnologicã
d) matematicã - pentru toate profilurile şi specializãrile - probã scrisã;
e) o proba la alegere din aria curricularã "Tehnologii", în funcţie de specializarea aleasã de elev - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probã scrisã sau practicã;
Filiera vocaţionalã
d) istorie sau geografie ori o disciplinã socio-umanã, respectiv matematicã sau ştiinţe, în funcţie de profil - probã scrisã;
e) o probã, la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializãrii - probã scrisã sau practicã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probã scrisã sau practicã.
(2) Candidaţii pot alege pentru probele d), e) şi f) una din disciplinele studiate în liceu, din lista stabilitã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii pentru fiecare filierã/profil/specializare.
Aprobarea listei disciplinelor la alegere menţionate în lege, precum şi a programelor disciplinelor de examen, se face prin ordin de ministru separat.
(3) La proba comunã b) - una din limbile moderne de circulaţie internaţionalã studiate în liceu - elevii pot alege oricare limbã modernã studiatã în liceu, indiferent dacã a fost studiatã ca limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacã a fost studiatã în regim normal, intensiv, bilingv ori dacã a fost disciplinã obligatorie sau opţionalã. Examenul se susţine în conformitate cu programa de bacalaureat pentru limba aleasã, valabilã pentru respectiva sesiune de bacalaureat, şi care corespunde nivelului (L1, L2 sau L3) şi formei în care a fost studiatã de cãtre candidat limba respectivã (normal, intensiv, bilingv).
(4) Precizãrile de la alin. (3) se aplicã şi în cazul în care candidatul opteazã pentru susţinerea unei limbi strãine la proba scrisã e) sau la proba f).
ART. 5
(1) Pentru candidaţii proveniţi din promoţii de la învãţãmânt de zi, de pânã în anul 2002 inclusiv, sau de la învãţãmânt seral sau cu frecvenţã redusã, de pânã în anul 2003 inclusiv, se va face asimilarea specializãrii absolvite cu una din specializãrile în vigoare pentru promoţia curentã.
(2) Pentru filiera teoreticã, asimilarea specializãrilor se face astfel:


    ┌───────────────────────────┬──────────────────────────────┐
    │ Specializare              │ Specializare asimilatã       │
    ├───────────────────────────┼──────────────────────────────┤
    │ Limbi moderne             │ Filologie                    │
    │ Limbi clasice             │                              │
    ├───────────────────────────┼──────────────────────────────┤
    │ Istorie - ştiinţe sociale │ Ştiinţe sociale              │
    ├───────────────────────────┼──────────────────────────────┤
    │ Matematicã - fizicã       │ Matematicã - informaticã     │
    ├───────────────────────────┼──────────────────────────────┤
    │ Fizicã - chimie           │ Ştiinţe ale naturii          │
    │ Chimie - biologie         │                              │
    └───────────────────────────┴──────────────────────────────┘



(3) Pentru filierele tehnologicã şi vocaţionalã, asimilarea specializãrilor se face de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat, dupã consultarea comisiei naţionale.
ART. 6
(1) Finalizarea studiilor liceale se atestã printr-un certificat de absolvire, care conferã dreptul de acces, în condiţiile legii, în învãţãmântul postliceal, dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale.
(2) Absolvenţilor de liceu fãrã diplomã de bacalaureat li se elibereazã, la cerere, şi copie de pe foaia matricolã.
(3) În urma promovãrii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereazã, diplomã de bacalaureat.
(4) Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10, primesc diplomã de merit.

II. Organizarea examenului naţional de bacalaureat

ART. 7
Coordonarea pe plan naţional privind organizarea bacalaureatului este asiguratã de Comisia Naţionalã de Bacalaureat, care se constituie în fiecare an prin ordin al ministrului şi funcţioneazã în Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie anual centre de examen, în care se desfãşoarã probele scrise, orale şi, dupã caz, cele practice şi centre zonale de evaluare, precum şi comisii de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, comisii de examen în centrele de examen şi în centrele zonale de evaluare, în conformitate cu prezenta metodologie.
ART. 8
(1) Comisia Naţionalã de Bacalaureat coordoneazã organizarea şi desfãşurarea acţiunilor pentru examenul de bacalaureat, Comisia Naţionalã de Bacalaureat se compune din:
=> preşedinte: secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar;
=> vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Învãţãmânt Preuniversitar, directorul general al Direcţiei Generale Învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor, directorul general al Direcţiei Generale Învãţãmânt Superior, directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;
=> secretar: un specialist din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şl Examinare;
=> 5-9 membri: directori, şefi de serviciu, inspectori, de specialitate din Ministerul Educaţiei şl Cercetãrii, specialişti din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, profesori din învãţãmântul preuniversitar;
(2) Componenţa nominalã a acestei comisii se aprobã, anual, prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 9
Comisia Naţionalã de Bacalaureat are urmãtoarele atribuţii:
(1) publicã, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat, lista disciplinelor de examen, în funcţie de filierã, profil, specializare, precum şi programele de examen;
(2) aprobã lista centrelor de examen şl de evaluare pentru examenul de bacalaureat, pe baza propunerilor comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti;
(3) instruieşte preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de bacalaureat;
(4) primeşte de la flecare inspectorat şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti necesarul de subiecte, centralizat pe judeţ;
(5) selecteazã şi numeşte, prin ordin al ministrului, preşedinţii comisiilor de bacalaureat, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt superior şi a convenţiilor civile semnate de cãtre candidaţii pentru funcţia de preşedinte de comisie de bacalaureat;
(6) în situaţii deosebite, poate decide, la propunerea comisiilor judeţene de bacalaureat, sau la propunerea, delegatului Comisiei Naţionale, înlocuirea unor preşedinţi de comisie;
(7) coordoneazã şl rãspunde de elaborarea subiectelor pentru probele orale şi stabileşte o grilã orientativã de evaluare a acestora;
(8) coordoneazã şi asigurã elaborarea unui numãr de variante de subiecte pentru probele scrise, a baremelor de evaluare corespunzãtoare, folosind şi propuneri ale inspectorilor şi ale profesorilor din ţarã; din variantele elaborate se vor extrage, prin tragere la sorţi, subiectul de examen şi subiectul de rezervã;
(9) coordoneazã multiplicarea subiectelor, în funcţie de numãrul centrelor de examen şl de necesarul de subiecte comunicat de judeţe;
(10) decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezervã;
(11) controleazã şi îndrumã acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
(12) controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisiile judeţene de bacalaureat comisiile de contestaţii, comisiile de examen din centrele de bacalaureat;
(13) poate decide evaluarea lucrãrilor dintr-un judeţ în alt judeţ;
(14) stabileşte judeţele în care se organizeazã, centre regionale de contestaţii şi modul de arondare a judeţelor la aceste centre;
(15) analizeazã desfãşurarea şi rezultatele examenului naţional de bacalaureat, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
(16) propune ministrului Educaţiei şi Cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat;
(17) decide reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior, dar nu mai târziu de un an de la desfãşurarea examenului;
(18) Comisia Naţionalã de Bacalaureat nu se ocupã de soluţionarea contestaţiilor referitoare la notele obţinute de candidaţi la probele de examen.
ART. 10
Comisia Naţionalã de Bacalaureat (CNB) poate delega, pe o perioadã limitatã de timp, reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti. Delegatul CNB are urmãtoarele atribuţii:
(1) controleazã respectarea prezentei metodologii de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat şi de cãtre comisia de contestaţii, inspecteazã centrele de examen şi de evaluare, verificând modul de cunoaştere şi de respectare a metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat;
(2) consiliazã comisiile judeţene de bacalaureat şi comisiile de contestaţii, comisiile din centrele de examen şi de evaluare, în privinţa organizãrii şi desfãşurãrii examenului de bacalaureat;
(3) propune comisiei judeţene sau Comisiei Naţionale - atunci când constatã abateri de la metodologie - schimbãri în componenţa comisiilor (supraveghetori, examinatori/evaluatori, membri, secretari, vicepreşedinţi, preşedinţi);
(4) verificã numãrul de subiecte comandat de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti respectiv numãrul de subiecte folosit în cadrul judeţului;
(5) în cazul în care constatã disfuncţii serioase în organizarea examenului de bacalaureat reprezentantul CNB poate propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale mãsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauzã, conform Statutului personalului didactic, sau suspendarea posibilitãţii de a se organiza în anul şcolar urmãtor centru de bacalaureat în unitatea şcolarã respectivã;
(6) în situaţii deosebite, poate propune comisiei judeţene de bacalaureat (a municipiului Bucureşti) sau Comisiei Naţionale reevaluarea unor lucrãri;
(7) analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia Naţionalã de Bacalaureat.
ART. 11
(1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti se compun din:
=> preşedinte - inspectorul şcolar general;
=> vicepreşedinte - un inspector general adjunct sau un inspector şcolar de specialitate;
=> 1-2 secretari - inspectori şcolari de specialitate, directori;
=> 5 membri - inspectori şcolari de specialitate, directori de liceu, informaticieni, cadre didactice etc.
(2) Componenţa, nominalã a acestor comisii se stabileşte, pânã la data de 31 martie, prin decizie a inspectorului şcolar general şi se transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar, spre informare.
(3) Din comisiile judeţene de bacalaureat aflate în judeţele în care existã candidaţi care vor susţine probe în limbile minoritãţilor naţionale, va face parte cel puţin un cadru didactic aparţinând minoritãţilor naţionale respective.
ART. 12
Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
(1) nominalizeazã, pânã la data de 15 aprilie, centrele de examen, unitãţile şcolare arondate acestora, precum şi centrele zonale de evaluare;
(2) transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat în scris, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar şi în format electronic la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, spre aprobare, lista centrelor de examen şi a centrelor de evaluare din judeţ (municipiul Bucureşti), pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune;
(3) transmit, pentru Comisia Naţionalã de Bacalaureat, în scris, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar şi în format electronic, la Direcţia Informatizare, Statisticã şi Personal, lista cuprinzând propunerile de cadre didactice din rândul cãrora Comisia Naţionalã va desemna vicepreşedinţii comisiilor de bacalaureat; lista va fi transmisã pânã la data de 1 mai, pentru prima, sesiune şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen;
(4) transmit în scris şi în format electronic, pentru Comisia Naţionalã de Bacalaureat, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, necesarul de subiecte, pânã la data de 15 aprilie, pentru prima, sesiune şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen;
(5) rãspund de organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat pe tot teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti;
(6) pot decide asupra organizãrii de centre de examen fie pe grupuri de licee, fie pe filiere, profiluri, specializãri;
(7) iau mãsuri de rezolvare a problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
(8) iau mãsuri pentru dotarea centrelor de examen şi de evaluare pentru bacalaureat cu logistica necesarã pentru buna desfãşurare a examenului şi a evaluãrii (copiatoare în stare de funcţionare, care sã permitã multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon, fax, etc.);
(9) desemneazã reprezentanţi ai comisiei judeţene care pot controla desfãşurarea examenului în centrele de bacalaureat;
(10) se adreseazã, în scris, inspectoratelor judeţene de sãnãtate pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului de bacalaureat;
(11) se adreseazã, în scris, organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi jandarmerie, de la nivel judeţean, pentru a asigura prezenţa poliţiştilor sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene de bacalaureat şi la centrele de bacalaureat, pentru paza subiectelor şi a lucrãrilor scrise, pentru pãstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare. Prezenţa acestora va fi solicitatã şi în timpul transportului lucrãrilor scrise de la centrele de examen la cele de evaluare şi invers, sau de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestaţii şi invers;
(12) numesc profesorii examinatori/evaluatori, supraveghetorii, vicepreşedinţii, secretarii, informaticienii şi membrii comisiilor de bacalaureat;
(13) stabilesc fişa de atribuţii pentru preşedinţi, vicepreşedinţi, secretari, membrii comisiilor de bacalaureat supraveghetori şi pentru profesorii examinatori/evaluatori;
(14) realizeazã, instruirea preşedinţilor comisiilor din centrele de examen, cu cel mult 48 ore înaintea primei probe a examenului de bacalaureat; pentru preşedinţii comisiilor din centrele zonale de evaluare, instruirea se face cu cel mult 48 de ore înaintea primei probe scrise;
(15) asigurã confecţionarea ştampilelor tip pentru examenul de bacalaureat şi stabilesc modelul fişei individuale a candidatului pentru consemnarea rezultatelor la examinarea oralã şi la probele practice. Se vor confecţiona douã tipuri de ştampile care vor avea urmãtorul conţinut:
a. ştampila pentra centrele de examen: "Bacalaureat 2006 - C.E.";
b. ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Bacalaureat 2006 - C.Z.E";
Ştampilele nu vor fi numerotate.
In situaţia în care un centru de examen are organizatã o subcomisie într-o altã localitate, se va confecţiona, o ştampilã separatã pentru subcomisia respectivã.
(16) preiau, în deplinã siguranţã, de la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, prin doi membri ai comisiei de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bazã de delegaţie nominalã, semnatã, de inspectorul şcolar general, subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare;
(17) asigurã, în urma nominalizãrii de cãtre Comisia Naţionalã de Bacalaureat a judeţului respectiv, traducerea subiectelor de examen în limbile minoritãţilor naţionale, pentru acele discipline care au fost studiate în respectiva limbã. Pentru ca traducerea sã se facã în timp cât mai scurt, asigurã, un numãr corespunzãtor de cadre didactice care efectueazã traducerea;
(18) pãstreazã, în deplinã siguranţã, subiectele şi baremele de evaluare şi transmit subiectele de examen comisiilor de bacalaureat din centrele de examen, cu cel mult 24 de ore înaintea fiecãrei probe scrise;
(19) distribuie baremele de evaluare şi de notare comisiilor din centrele zonale de evaluare, în dimineaţa fiecãrei probe scrise;
(20) controleazã modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat în centrele de examen şi de evaluare din judeţ respectiv din municipiul Bucureşti;
(21) efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale vicepreşedinţilor, membrilor, profesorilor examinatori/evaluatori, secretarilor şi profesorilor supraveghetori care fac parte din comisiile din centrele de examen sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbãri vor fi aduse la cunoştinţa Comisiei Naţionale de Bacalaureat. Pot propune Comisiei Naţionale, în cazuri deosebite, schimbarea unor preşedinţi de comisie;
(22) pot decide reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior şi informeazã Comisia Naţionalã de Bacalaureat despre rezultatele acestor reevaluãri;
(23) sesizeazã imediat Comisiei Naţionale de Bacalaureat orice situaţie deosebitã, a cãrei rezolvare nu este prevãzutã în metodologie şi solicitã, atunci când este cazul, subiecte de rezervã;
(24) pot decide, în funcţie de condiţiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice de educaţie fizicã, pentru a asigura desfãşurarea ei în condiţii optime şi a proteja sãnãtatea candidaţilor; aceastã schimbare poate însemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice de educaţie fizicã;
(25) transmit zilnic Comisiei Naţionale de Bacalaureat, date legate de numãrul de candidaţi prezenţi, numãrul de candidaţi eliminaţi şi situaţiile speciale din ziua respectivã;
(26) organizeazã, în funcţie de solicitarea Comisiei Naţionale de Bacalaureat, centre judeţene sau centre regionale de contestaţii şi numesc comisiile de contestaţii pentru aceste centre;
(27) organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare şi invers şi rãspund de securitatea acestora, de la preluarea lor de la una din comisii, pânã la predarea lor cãtre cealaltã comisie;
(28) primesc lucrãrile scrise contestate de la comisiile din centrele de evaluare şi organizeazã transportul lor, în deplinã securitate la şi de la comisia din centrul judeţean sau regional de contestaţii, desemnat de Comisia Naţionalã de Bacalaureat;
(29) primesc lucrãrile scrise reevaluate de comisia de contestaţii şi le transmit comisiilor din centrele de evaluare;
(30) primesc, de la comisiile de bacalaureat din centrele de examen, rapoarte analitice detaliate şi transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare datele parţiale ale examenului de bacalaureat, o datã cu încheierea fiecãrei probe orale astfel: numãr de candidaţi înscrişi pentru susţinerea probei, numãr de candidaţi prezentaţi, numãr de candidaţi eliminaţi din examen, numãr de candidaţi admişi, numãr de candidaţi respinşi, procent de promovabilitate (din prezenţi), rezultatele pe tranşe de medii;
(31) transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare rezultatele examenului de bacalaureat imediat dupã afişarea acestora, (atât înainte, cât şi dupã contestaţii) astfel: numãr de candidaţi înscrişi pentru susţinerea probei, numãr de candidaţi prezentaţi, numãr de candidaţi eliminaţi din examen, numãr de candidaţi respinşi, numãr de candidaţi promovaţi, procentul de promovabilitate (din prezenţi) şi repartiţia acestora pe tranşe de medii;
(32) elaboreazã şi transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare şi la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a bacalaureatului, raportul cu privire la rezultatele examenului.
ART. 13
(1) Se stabilesc douã tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, în care se desfãşoarã probele scrise, orale şi, dupã caz, cele practice ale examenului, şi centre zonale de evaluare. In fiecare centru de bacalaureat (de examen şi de evaluare) se organizeazã câte o comisie de bacalaureat, coordonatã de un preşedinte numit de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului.
(2) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen se compun din:
=> preşedinte - un cadru didactic universitar de predare, având titlul ştiinţific de doctor, numit prin ordin al ministrului;
=> vicepreşedinte - un inspector şcolar, un director sau un profesor având gradul didactic I sau II, persoane care au capacitate organizatoricã recunoscutã;
=> secretar - un cadru didactic. Pentru funcţia de secretar vor fi propuse cu precãdere persoane care au competenţe în operarea pe calculator;
=> un informatician sau un cadru didactic având competenţe de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru;
=> membri - 1-5 profesori având gradul didactic I sau II, persoane care au capacitate organizatoricã recunoscutã şi competenţe în operarea pe calculator;
=> supraveghetori - câte doi supraveghetori, cadre didactice de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, pentru fiecare salã în care se desfãşoarã probe scrise de examen;
=> profesori examinatori - câte doi profesori examinatori pentru fiecare disciplinã de examen la care se susţin probe orale sau practice. Subcomisia de examen la disciplina educaţie fizicã şi sport este formatã din 4 cadre didactice. Stabilirea numãrului de profesori examinatori se va face astfel încât fiecare grupã de doi, respectiv patru (în cazul educaţiei fizice şi sportului) profesori sã examineze, de regulã, 100 de candidaţi.
(3) Comisiile din centrele zonale de evaluare au aceeaşi structurã, cu excepţia supraveghetorilor şi a profesorilor examinatori, care se înlocuiesc cu:
=> profesori evaluatori pentru fiecare disciplinã de examen la care se desfãşoarã probe scrise. Numãrul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de numãrul lucrãrilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevãzând, de regulã, 100 de lucrãri, pentru fiecare pereche de profesori, evaluatori.
În funcţie de numãrul de lucrãri, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi vicepreşedinţi şi secretari în comisie.
(4) Preşedinţii comisiilor de bacalaureat vor fi propuşi de cãtre universitãţi din rândul cadrelor didactice având titlul de doctor, recunoscute prin probitate şi competenţã profesionalã. Se va ţine cont de starea de sãnãtate a acestora, precum şi de calendarul activitãţilor desfãşurate în cadrul examenului, fapt care presupune prezenţa şi activitatea preşedinţilor pe întreg parcursul zilei în centrul de bacalaureat. La selectarea preşedinţilor comisiilor, Comisia Naţionalã de Bacalaureat va ţine cont de activitatea desfãşuratã în calitate de preşedinte de comisie de bacalaureat, în sesiunile anterioare ale examenului.
(5) Vicepreşedinţii, secretarii, membrii comisiilor din centrele de examen, supraveghetorii, profesorii examinatori/evaluatori vor fi selecţionaţi din alte unitãţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor. Aceeaşi prevedere este valabilã şi pentru centrele de evaluare, exceptând situaţia în care, în judeţ este organizat un singur centru de evaluare sau în care specializarea respectivã se predã într-o singurã unitate şcolarã din judeţ. In acest caz, dacã nu se poate altfel, profesorii pot fi selecţionaţi şi din şcolile arondate la centrul de examen, dintre cei care nu au predat la clasa a XII-a în anul şcolar respectiv;
(6) Lista profesorilor examinatori/evaluatori, cuprinde profesori, de specialitate care predau la liceu, având, de regulã, gradul didactic I sau II. In situaţii excepţionale, despre care va fi informatã comisia naţionalã, pot fi numiţi ca profesori examinatori/evaluatori şi profesori ce predau la gimnaziu, având gradul didactic I sau II, care vor evalua în echipã cu un profesor de liceu.
(7) Comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti stabileşte, prin tragere la sorţi, cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen sau de evaluare, cu excepţia preşedinţilor. Tragerea la sorti se va efectua, în fiecare judeţ cu cel mult 48 de ore înainte de începerea examenului, în şedinţã publicã, din lista aprobatã de comisia judeţeanã de bacalaureat, urmând ca inspectorul şcolar general sã emitã decizii scrise. Aceastã listã se alcãtuieşte la nivel judeţean, pe baza listelor transmise de licee, cuprinzând numele profesorilor care doresc sã participe la examenul de bacalaureat şi care în sesiunile anterioare au respectat prevederile metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului. Aceste propuneri vor fi transmise inspectoratelor şcolare pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune şi pânã la data de 15 iulie, pentru a doua sesiune de examen. Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti aprobã lista, profesorilor care vor participa la tragerea la sorţi cu cel puţin douã sãptãmâni înainte de începerea examenului. Lista aprobatã va cuprinde cadre didactice cu prestanţã şi autoritate profesionalã şi moralã.
(8) Tragerea la sorti se efectueazã în şedinţã publicã. Repartizarea pe comisii a cadrelor didactice se consemneazã într-un proces-verbal, în care se vor menţiona şi persoanele aparţinând societãţii civile care au participat la şedinţa publicã de tragere la sorti.
(9) Informaticienii care fac parte din comisiile de bacalaureat conform alin. (2), vor fi nominalizaţi de comisia judeţeanã, cel mai târziu pânã la data de 15 aprilie, de preferinţã dintre cadrele didactice de specialitate/ informaticienii din unitatea de învãţãmânt în care se organizeazã centrul de examen, respectiv centrul de evaluare. Persoanele nominalizate dau declaraţii pe propria rãspundere cã nu au rude sau soţul/soţia în examen şi cã nu vor face publice datele legate de examenul de bacalaureat.
(10) Nu vor fi numite în comisiile de bacalaureat, şi nu vor primi, nici o sarcinã legatã, de examen persoanele care au rude sau soţul/soţia în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor de bacalaureat, vor da declaraţii scrise în acest sens, declaraţii care vor fi pãstrate alãturi de celelalte documente de examen.
(11) In vederea respectãrii prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii examenului de bacalaureat, preşedinţii comisiilor din centrele de bacalaureat vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu are rude sau soţul/soţia în rândul candidaţilor şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea cã, în cazul constatãrii unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de bacalaureat, ştie cã se vor lua mãsuri de sancţionare, care pot merge pânã la excluderea din învãţãmânt.
ART. 14
(1) Numãrul candidaţilor înscrişi într'ado comisie de examen va fi decis ţinând cont de desfãşurarea în condiţii optime a examenului şi va fi cuprins între 250 şi 450. În cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 250 sau mai mult de 450 de elevi, cu aprobarea Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(2) Pentru centrele de examen care au arondate unitãţi de învãţãmânt situate la distanţã mare de centru, se pot organiza subcomisii, având un efectiv de cel puţin 75 de candidaţi, care îşi pot desfãşura activitatea în altã locaţie sau chiar în altã localitate decât cea în care îşi are sediul centrul de examen. Pentru aceste subcomisii, ca şi pentru situaţiile în care o parte din candidaţi susţin proba în alt local decât cel în care îşi are sediul centrul de examen, va fi desemnat cel puţin un membru al comisiei de examen care se va afla la locul desfãşurãrii probei, pe toatã durata acesteia. Alãturi de acesta, va fi delegat, pe toatã perioada desfãşurãrii examenului, şi un membru al comisiei judeţene de bacalaureat.
(3) Centrele zonale de evaluare se organizeazã pentru minimum 750 de candidaţi.
(4) Organizarea de comisii, subcomisii sau centre zonale de evaluare sub sau peste efectivul prevãzut de prezenta metodologie nu se poate face decât în cazuri foarte bine justificate, cu aprobarea Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(5) În a doua sesiune a examenului de bacalaureat, în cazul în care numãrul total de candidaţi pe judeţ este mai mic decât 250, respectiv 750, comisia judeţeanã va organiza un singur centru de examen, respectiv de evaluare, fãrã a mai solicita aprobarea Comisiei Naţionale.
ART. 15
Dacã numãrul candidaţilor dintr-o localitate este sub efectivul minim stabilit, pentru a organiza o comisie sau o subcomisie, aceştia vor fi, de regulã, repartizaţi de cãtre comisia judeţeanã, la centre de examen din alte localitãţi, la care se organizeazã examenul de bacalaureat. În aceste cazuri, inspectoratul şcolar judeţean este obligat sã asigure, pe toatã durata examenului, cazarea candidaţilor care se prezintã prima sau a doua oarã la bacalaureat.
ART. 16
În cadrul comisiilor de examen se pot organiza subcomisii pe profiluri, respectiv pe specializãri, eventual în funcţie de limba de predare, în fiecare comisie sau subcomisie, candidaţii sunt înscrişi în ordine alfabeticã, indiferent de forma de învãţãmânt la care au absolvit ultima clasã - învãţãmânt de zi, seral sau cu frecvenţã redusã.
ART. 17
În comisiile organizate pentru candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale care au studiat în limba maternã şi care solicitã, susţinerea probelor de examen în limba respectivã - la obiectele studiate în aceastã limbã în liceu - vor fi numiţi profesori de specialitate care au predat disciplina respectivã în limba maternã. Comisia judeţeanã va desemna un profesor de limba maternã, pentru a fi prezent la fiecare dintre probele pentru care sunt necesare traduceri, pentru a sprijini profesorii de specialitate la realizarea traducerii.
ART. 18
Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele de examen sunt urmãtoarele:
(1) organizeazã, şi rãspund de desfãşurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv;
(2) preiau, sub semnãtura preşedinţilor, de la directorul unitãţii de învãţãmânt în care se aflã centrul de examen, documentele necesare desfãşurãrii examenului de bacalaureat. Conducerile unitãţilor de învãţãmânt arondate centrului de examen rãspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la examenul de bacalaureat. Conducerea unitãţii de învãţãmânt în care este organizat centrul de examen asigurã condiţiile necesare organizãrii şi desfãşurãrii bacalaureatului - sãlile de concurs, imprimatele pentru lucrãrile scrise, foto-copiatoare, fişete pentru pãstrarea documentelor de bacalaureat în deplinã siguranţã;
(3) verificã autenticitatea actelor, respectarea condiţiilor de participare la examen şi întocmirea listelor de înscriere;
(4) completeazã cataloagele de examen tipizate cu numele, iniţiala tatãlui şi prenumele candidaţilor, disciplinele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completeazã în douã exemplare identice: se numeroteazã şi se ştampileazã fiecare paginã,
(5) repartizeazã candidaţii pe sãli, pentru probele scrise, în ordine alfabeticã, afişeazã listele respective, cu 24 de ore înainte de prima probã, la avizierul liceului şi pe uşile sãlilor în care se desfãşoarã probele; pentru probele d), e) şi f) repartizarea pe sãli se va face în ordine alfabeticã, ţinând cont de opţiunile candidaţilor pentru disciplinele de examen aprobate pentru fiecare probã;
(6) preiau, la momentul stabilit de cãtre Comisia Naţionalã de bacalaureat sau de cea judeţeanã/a municipiului Bucureşti, sub semnãtura preşedintelui şi a celui de al doilea delegat al comisiei, subiectele şi baremele de evaluare, pe care le pãstreazã în condiţii de securitate deplinã, la sediul unitãţii de învãţãmânt în care se gãseşte centrul de examen, în case de fier sau în fişete metalice sigilate. Comisiile vor respecta prevederile metodologiei în ceea ce priveşte pãstrarea secretã a subiectelor şi a baremelor de evaluare, deschiderea acestora şi resigilarea lor;
(7) sesizeazã imediat comisiei judeţene orice situaţie deosebitã apãrutã în timpul desfãşurãrii examenului şi solicitã, dacã este cazul subiecte de rezervã;
(8) stabilesc, prin tragere la sorţi, în dimineaţa fiecãrei probe, repartizarea, pe sãli a cadrelor didactice supraveghetoare;
(9) instruiesc cadrele didactice care asigurã supravegherea în sãlile de examen;
(10) multiplicã, pentru fiecare candidat, subiectul pentru proba scrisã, imediat dupã extragerea variantei de examen, sigilând apoi plicul care conţine originalul;
(11) distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise;
(12) controleazã, îndrumã şi asigurã organizarea şi desfãşurarea corespunzãtoare a probelor scrise;
(13) controleazã, şi îndrumã activitatea tuturor persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului;
(14) iau mãsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfãşoarã activitatea, comisia de bacalaureat sau se desfãşoarã probele scrise de examen sã nu pãtrundã persoane strãine, neautorizate de comisia judeţeanã, de Comisia Naţionalã de Bacalaureat sau neprevãzute de prezenta metodologie;
(15) alcãtuiesc şi afişeazã lista, alfabeticã a candidaţilor pentru probele orale şi practice, ou precizarea orei la care trebuie sã se prezinte candidaţii;
(16) examineazã candidaţii la probele orale şi la cele practice; trec nota la fiecare probã oralã sau practicã în fişa individualã a candidatului, imediat dupã susţinerea acesteia;
(17) afişeazã zilnic rezultatele la probele orale şi la cele practice, precum şi rezultatele finale, la încheierea evaluãrii tuturor lucrãrilor scrise;
(18) transcriu în catalog notele la probele orale şi practice;
(19) transcriu în catalog notele obţinute la probele pe care candidaţii le-au susţinut în sesiunile anterioare şi pentru care aceştia au solicitat recunoaşterea în sesiunea respectivã, conform Art. 3, din prezenta metodologie. Transcrierea în catalog a acestor note se face pe baza adeverinţelor depuse de candidaţi la înscriere. Adeverinţele rãmân anexã, la cataloagele de examen şi se pãstreazã permanent, ca şi acestea. Notele recunoscute din sesiunile anterioare se marcheazã în catalog cu un asterisc şi se va preciza, ca notã de subsol, cã au fost obţinute în sesiunile anterioare;
(20) asigurã, prin preşedinte, însoţit de vicepreşedinte, de secretar sau de un membru al comisiei, transportul în deplinã siguranţã şi predarea, cu proces-verbal, la centrele zonale de evaluare, a lucrãrilor scrise şi a cataloagelor de examen, completate cu numele candidaţilor şi denumirea probelor susţinute de aceştia. Pentru fiecare disciplinã şi tip de subiect, pentru care s-a susţinut probã scrisã în centrul respectiv de examen, se asigurã pentru, centrul zonal de evaluare o copie a subiectului;
(21) preiau, de la centrele zonale de evaluare, cu ocazia predãrii lucrãrilor scrise, baremele de evaluare şi de notare şi le afişeazã la întoarcerea în centrul de examen;
(22) primesc de la centrele zonale de evaluare, cu proces-verbal, prin preşedinte şi vicepreşedinte, secretar sau un membru al comisiei din centrul de examen, cataloagele completate cu notele obţinute de candidaţi, asigurând transportul acestora, în deplinã siguranţã, la centrul de examen;
(23) afişeazã, listele cu rezultatele obţinute de candidaţi, dupã primirea acestora de la centrele zonale de evaluare;
(24) primesc eventualele contestaţii la probele scrise;
(25) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã;
(26) afişeazã, rezultatele definitive, dupã rezolvarea contestaţiilor la comisia de contestaţii;
(27) întocmesc extrase din catalog, care cuprind situaţia la examen a candidaţilor proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, şi le transmit liceelor respective, în vederea completãrii diplomelor de bacalaureat;
(28) elaboreazã şi transmit comisiilor judeţene, în termen de 4 zile de la încheierea respectivei sesiuni de examen, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acestuia;
(29) predau directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul de examen, cu proces-verbal, cataloagele şi celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului.
ART. 19
Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele zonale de evaluare sunt urmãtoarele:
(1) preiau plicurile cu baremele de evaluare şi de notare de la comisia judeţeanã de bacalaureat prin preşedinte, însoţit de vicepreşedinte, secretar sau un alt membra al comisiei, şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplinã, la sediul unitãţii de învãţãmânt în care se gãseşte centrul de evaluare, în case de fier sau în fişete metalice sigilate;
(2) primesc, în zilele în care se susţin probe scrise, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi de un vicepreşedinte, secretar sau membru, lucrãrile scrise aduse de delegaţii de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate, şi predau acestora baremele de evaluare şi de notare, pentru a fi afişate în centrul de examen;
(3) rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care acestea se aflã în centrul de evaluare;
(4) evalueazã lucrãrile scrise, respectând baremul de evaluare şi de notare;
(5) calculeazã şi trec pe lucrãri notele celor doi evaluatori şi nota finalã;
(6) transcriu în cataloage notele la fiecare probã scrisã, pentru fiecare candidat arondat centrului;
(7) calculeazã mediile generale şi le trec în cataloagele de examen;
(8) predau, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, cu proces-verbal, cataloagele de examen completate şi semnate de profesorii evaluatori, cãtre delegaţii centrului de examen;
(9) primesc, de la delegaţii centrelor de examen arondate centrului de evaluare, cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã;
(10) transmit cãtre comisia, judeţeanã de bacalaureat, în deplinã siguranţã, lucrãrile scrise sigilate, ale cãror note iniţiale au fost contestate;
(11) primesc, de la comisia judeţeanã de bacalaureat, lucrãrile scrise care au fost reevaluate de comisia de contestaţii şi o copie de pe procesul-verbal cuprinzând deciziile acesteia;
(12) predau cu proces-verbal, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, lucrãrile scrise, borderourile de evaluare originale şi celelalte documente de examen, cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.

III. Înscrierea candidaţilor

ART. 20
(1) La examenul de bacalaureat, se pot înscrie atât candidaţi din seria curentã, cât şi din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de bacalaureat.
(2) Elevii români care au studiat în strãinãtate se pot înscrie la examenul de bacalaureat, numai dupã echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţã stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
(3) Înscrierea candidaţilor pentru bacalaureat, se face la secretariatele liceelor, numai în perioada prevãzutã în calendarul examenului, dupã cum urmeazã:
a) pentru candidaţii din seria curentã, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginţi, în conformitate cu evidenţele din licee. Tabelele cuprind opţiunile pentru probele de examen şi semnãtura elevilor, înscrierea se face la centrul de bacalaureat la care este arondatã unitatea de învãţãmânt, de cãtre director şi de secretarul acesteia, conform unei programãri stabilite de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti,
b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face de secretarii liceului din centrul de examen la care este arondat liceul pe care candidaţii l-au absolvit, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificat de naştere şi, dupã caz, de cãsãtorie, foaia matricolã). În situaţia schimbãrii domiciliului în altã localitate, menţionatã ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine bacalaureatul la un liceu de acelaşi profil, stabilit de comisia judeţeanã de bacalaureat, din judeţul în care se aflã noul domiciliu al candidatului. În afara, acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisã numai cu aprobarea Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
(4) Candidaţii care au participat şi fost respinşi la sesiunile de bacalaureat, organizate începând cu anul 2003 şi care solicitã recunoaşterea unor probe promovate în aceste sesiuni, vor prezenta, la înscriere şi o adeverinţã, eliberatã de liceul pe care candidatul 1-a absolvit, din care sã reiasã rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat în sesiunile menţionate. Adeverinţa va preciza, pentru fiecare sesiune, disciplina susţinutã şi nota obţinutã la fiecare din probele a - f şi va indica probele pentru care s-a solicitat recunoaşterea rezultatelor din sesiuni anterioare. In cazul în care candidatul nu s-a prezentat la una sau mai multe probe sau a fost eliminat din examen, acest lucru va fi menţionat în adeverinţã, Adeverinţa va fi semnatã de directorul şi secretarul unitãţii de învãţãmânt absolvite şi va purta sigiliul acesteia.
ART. 21
Pânã la data de 15 martie, toţi elevii din clasele liceale terminale îşi vor exprima, în scris, opţiunile pentru obiectele de studiu prevãzute pentru probele la alegere, la care doresc sã susţinã, bacalaureatul.
ART. 22
Directorii unitãţilor de învãţãmânt liceal centralizeazã opţiunile şi transmit situaţia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti pânã la data de 1 aprilie.
ART. 23
(1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti centralizeazã opţiunile comunicate de licee şi transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare necesarul de subiecte pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen.
(2) Tabelele de înscriere la prima sesiune a examenului de bacalaureat, pentru absolvenţii din seria curentã, întocmite conform calendarului, se actualizeazã dupã încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiatã sau exmatriculaţi) şi se transmit, în termen de trei zile de la încheierea cursurilor, semnate şi stampilate de director, centrului de examen la care şcoala este arondatã. De corectitudinea datelor transmise centrului de examen, rãspunde directorul unitãţii de învãţãmânt la care candidaţii au absolvit cursurile liceale.
(3) Pentru a doua sesiune de bacalaureat, înscrierea candidaţilor se face conform graficului anunţat. Pentru elevii de clasa a XII-a/a XIII-a, care susţin examene de corigentã, se va stabili în graficul corigentelor o zi specialã de înscriere pentru sesiunea a doua de bacalaureat. Lista centrelor de examen, cu unitãţile arondate şi a centrelor zonale de evaluare se transmite, în scris, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar şi, în format electronic, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, pânã la data de 25 iulie. Lista cadrelor didactice din rândul cãrora se vor desemna vicepreşedinţii comisiilor din centrele de bacalaureat se transmite în scris la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar şi în format electronic, la Direcţia Informatizare, Statisticã şi Personal, pânã la data de 25 iulie.

IV. Conţinutul examenului

ART. 24
Disciplinele de studiu la care se organizeazã probele pentru bacalaureat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Precizarea exactã, a acestora, precum şi a programelor de examen se face printr-un ordin separat al ministrului.

V. Stabilirea subiectelor pentru probele de examen

ART. 25
(l) Pentru fiecare probã scrisã se stabilesc variante de subiecte din care se alege, prin tragere la sorţi, numãrul subiectului probei scrise şi al subiectului de rezervã.
(2) Subiectele pentru probele de examen se realizeazã, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de urmãtoarele criterii:
a) sã fie în concordantã cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;
b) sã fie astfel formulate încât tratarea lor sã angajeze cât mai multe posibilitãţi de analizã, de sintezã şi de generalizare din partea candidaţilor;
c) sã asigure o cuprindere echilibratã a materiei studiate, sã aibã grad de complexitate corespunzãtor conţinutului programelor şcolare şi programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
d) sã permitã tratarea lor în timpul acordat, candidaţilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore;
e) subiectele şi baremele se vor elabora astfel încât sã se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional
ART. 26
(1) Subiectele pentru probele orale se elaboreazã la nivel naţional şi cuprind teme (probleme) din programele pentru bacalaureat. Tematica şi cerinţele detaliate/subiectele vor fi fãcute publice şi transmise inspectoratelor şcolare cu cel puţin 15 de zile înaintea începerii probelor.
(2) Comisiile de examen vor asigura, prin profesorii examinatori, întocmirea biletelor de examen, în preziua începerii probelor orale.
(3) Subiectele de pe biletele de examen, oral vor avea un grad de complexitate care sã permitã tratarea lor integralã în maximum 10-15 minute.

VI. Pregãtirea sãlilor, desfãşurarea probelor, evaluarea şi notarea

ART. 27
Sãlile pentru susţinerea probelor vor fi, în prealabil, adaptate acestor activitãţi, prin:
a) dotarea corespunzãtoare; se va avea în vedere amenajarea sãlilor astfel încât în fiecare salã de examen sã existe cel puţin 15 candidaţi;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe candidaţi în elaborarea rãspunsurilor orale sau a lucrãrilor scrise;
c) afişarea pe uşa fiecãrei sãli a listei nominale cu candidaţii repartizaţi în sala respectivã şl a prevederilor metodologiei care îl informeazã pe aceştia cã pãtrunderea în salã cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudã atrag dupã sine eliminarea din examen;
d) afişarea, pe uşa fiecãrei sãli, a prevederilor din metodologie care îi Informeazã pe elevi cã subiectele rezolvate pe ciornã sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare.
Probele scrise
ART. 28
(1) Înaintea intrãrii în sãli, preşedintele comisiei din centrul de examen instruieşte supraveghetorii în legãturã cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat cu informaţiile pe care trebuie sã le furnizeze candidaţilor aflaţi în sãli.
(2) La încheierea instructajului, participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva, alãturi de celelalte documente ale examenului.
(3) Repartizarea în sãli a personalului de supraveghere - cadre didactice de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, din altã unitate de învãţãmânt decât cea din care provin candidaţii - se face de preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi - câte doi pentru fiecare salã - în ziua fiecãrei probe, cu trei sferturi de orã înainte de începerea acesteia, luându-se mãsuri sã nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere în zile diferite şl nici acelaşi supraveghetori pentru aceleaşi sãli, la probe diferite.
(4) Supraveghetorii, care intrã în sãli dupã ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu candidaţii, modelul de proces-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise, hârtie tipizatã pentru lucrãri şl hârtie ştampilatã pentru ciorne. Numãrul de coli de examen şi numãrul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare salã de examen vor fi consemnate în procesul verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor şi de preşedintele comisiei.
(5) Se interzice supraveghetorilor sã pãtrundã în salã cu telefoane mobile, precum şl cu ziare, reviste, cãrţi etc.
ART. 29
(1) Accesul candidaţilor în sãli este permis pe baza buletinului/cãrţii de identitate sau a paşaportului cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.
(2) Se Interzice candidaţilor sã pãtrundã în salã cu orice fel de lucrãri (manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri, tabele de logaritmi etc., cu excepţia celor prevãzute în mod expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidaţii pot introduce în sãli şi folosi în timpul examenului acele materiale (dicţionar la disciplina limba latinã, planul de conturi la disciplina contabilitate) a cãror posibilitate de utilizare este menţionatã explicit pe subiectul de examen. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea, acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sãli. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din salã a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de examen, indiferent dacã materialele interzise au fost folosite sau nu, şi, dupã caz, la sancţionarea supraveghetorilor.
(3) Înainte de aducerea subiectelor în sãli, supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizatã. Se va insista, asupra faptului cã rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizatã şi cã soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.
(4) Candidaţii se aşeazã câte unul în bancã, în ordine alfabeticã, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o coalã de hârtie tipizatã pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatãlui, toate prenumele personale (în ordinea în care sunt trecute în cartea de identitate) şi completeazã citeţ celelalte date de pe colţul ce urmeazã, a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, dupã distribuirea subiectelor în sãli, numai dupã ce cadrele didactice care supravegheazã în salã au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectã a tuturor datelor prevãzute şi dupã ce supraveghetorii semneazã în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Colţurile lucrãrilor vor fi lipite numai dupã ce candidaţii au început sã scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate câte le sunt necesare şi vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colţul care urmeazã sã fie lipit.
Pentru lipirea, colţului lucrãrii se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de examen dintr-un judeţ.
Preşedintele comisiei pune stampila tip "Bacalaureat 2006 - C.E." peste colţul închis şi lipit al lucrãrii. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului elev din sala de examen. In cazul în care se organizeazã o subcomisie în altã locaţie, ştampila este pusã de membrul comisiei de examen desemnat pentru a participa la examen în acea subcomisie.
(5) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigileazã şi orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrãrii, atrag dupã sine anularea lucrãrii scrise respective.
(6) Pentru ciorne, candidaţii vor primi atâtea coli obişnuite de hârtie, marcate cu stampila "Bacalaureat 2006 - C.E.", câte le sunt necesare.
ART. 30
(1) Dupã anunţarea variantei de subiect extrasã de Comisia Naţionalã, preşedintele şi membrii comisiei verificã dacã subiectele primite de la comisia judeţeanã pentru respectiva probã scrisã au fost pãstrate secrete. Un membru al comisiei extrage varianta anunţatã, dupã care plicul cu celelalte variante se sigileazã, se semneazã de toţi cei prezenţi şi este pãstrat în condiţii de securitate deplinã în casa de fier sau în dulap metalic sigilat, înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verificã faptul cã varianta extrasã în plenul comisiei este cea anunţatã de Comisia Naţionalã. La deschiderea subiectelor, se va alcãtui un proces-verbal semnat de cãtre toţi cei prezenţi.
(2) Se multiplicã subiectele în numãr egal cu numãrul candidaţilor, dupã care se introduc în plicuri care se sigileazã, urmând sã fie distribuite în sãli. Candidaţii care susţin probele în limbile minoritãţilor naţionale vor primi simultan atât subiect în limba maternã cât şi subiect în limba românã.
(3) Nici un membru al comisiei nu poate pãrãsi centrul de examen şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de examen pânã la încheierea probei. Candidaţii pot pãrãsi centrul de examen cel mai devreme dupã o orã şi jumãtate de la distribuirea subiectelor în sãli.
(4) Supraveghetorii primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau un membru al comisiei, verificã integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecãrui candidat. La încheierea acestor operaţii, începe rezolvarea subiectelor de cãtre candidaţi.
(5) Punctajul acordat fiecãrai subiect se va transmite candidaţilor o datã cu subiectul, iar baremul de evaluare va fi afişat la avizierul centrului de examen, dupã încheierea probei scrise.
(6) Comisia de examen va lua toate mãsurile pentru a pregãti în mod corespunzãtor operaţia de multiplicare, astfel încât sã fie asigurat în cel mai scurt timp posibil un subiect pentru fiecare candidat.
ART. 31
(1) Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul sau un membru al comisiei verificã, în toate sãlile de examen, dacã subiectele multiplicate pentru fiecare candidat, sunt complete şi corespund cu filiera, profilul, specializarea şi opţiunea candidatului.
Dacã subiectele se traduc în limbi ale minoritãţilor naţionale, se verificã acelaşi lucru şi pentru subiectele traduse.
(2) Nu este permis preşedintelui, vicepreşedintelui, secretarului şi membrilor comisiei sã dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, sã facã modificãri ale subiectelor sau ale baremelor. Orice nelãmurire legatã de subiecte se discutã direct cu Comisia Naţionalã;
(3) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, nici un candidat nu mai poate intra în salã şi nici un candidat nu poate pãrãsi sala, decât dacã predã lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Candidaţii care nu se aflã în salã în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectivã.
(4) In cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rãu şi solicitã pãrãsirea temporarã a sãlii, el este însoţit de unul dintre cadrele didactice care îl supravegheazã, pânã la înapoierea în sala de examen.
ART. 32
(1) Timpul destinat elaborãrii unei lucrãri scrise este de trei ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.
(2) Pentru elaborarea lucrãrii scrise, candidaţii folosesc numai cernealã sau pastã de culoare albastrã, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru.
(3) Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul. Nu se foloseşte altã hârtie decât cea distribuitã candidaţilor de cãtre supraveghetori.
(4) Candidaţii care doresc sã corecteze o greşealã taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontalã. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive (corectãri numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere), doresc sã-şi transcrie lucrarea, fãrã sã depãşeascã timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de cãtre supraveghetori în procesul-verbal de predare/primire a lucrãrilor scrise. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc de cãtre supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semneazã de cei doi supraveghetori şi se pãstreazã în condiţiile stabilite pentru lucrãrile scrise.
ART. 33
(1) În timpul desfãşurãrii probelor scrise, supraveghetorii de sãli nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu discutã între ei şi nu rezolvã subiectul de examen. Unul dintre supraveghetori stã în faţa clasei, celãlalt în spatele ei şi nu au alte preocupãri în afarã de supraveghere. În cazul în care aceştia încalcã, aceste dispoziţii, preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacã este cazul, poate face şi propuneri de sancţionare.
(2) In timpul desfãşurãrii probelor scrise, supraveghetorii de sãli rãspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasã, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Supraveghetorii au obligaţia sã verifice dacã elevii au pãtruns în salã cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen şl sã ia mãsurile ce se impun. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sã comunice în nici un fel între ei sau cu exteriorul şi sesizeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii.
(3) Eventualele tentative de fraudã, alte nereguli în desfãşurarea examenului, semnalate supraveghetorilor de cãtre candidaţi sau sesizate de supraveghetori, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat sã verifice şi sã ia mãsurile ce se impun, mãsuri care pot merge pânã la eliminarea candidatului din examen. Comisia judeţeanã va fi informatã, imediat, despre orice situaţie specialã.
(4) În timpul desfãşurãrii probelor scrise, în sãlile de examen au voie sã intre numai:
a) preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei din centrul de examen;
b) membrii comisiei din centrul de examen;
c) persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre Comisia Naţionalã de Bacalaureat, sau de comisia de bacalaureat, judeţeanã/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea bacalaureatului.
ART. 34
(1) Dupã ce îşi încheie lucrãrile, elevii numeroteazã foile, sub îndrumarea supraveghetorilor, numai cu cifre arabe, în partea, de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentã şi numãrul total de pagini. De exemplu, dacã elevul a scris în total 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrãrii va fi 3/5. Dupã încheierea numerotãrii, candidaţii predau supraveghetorilor lucrãrile şi semneazã pentru confirmarea predãrii lucrãrii şi a numãrului de pagini.
(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidaţii predau lucrãrile în faza în care se aflã, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri.
(3) La predarea lucrãrilor, supraveghetorii bareazã, spaţiile nescrise, verificã numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semneazã candidaţii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima paginã a lucrãrii.
(4) Ciornele şi lucrãrile anulate se strâng separat şi se pãstreazã în centrul de examen.
(5) Supraveghetorii duc lucrãrile scrise din sala de examen la sala în care se aflã preşedintele şi ceilalţi membri ai comisiei şi le predau acestora, sub semnãturã. Aceştia verificã dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnãturilor din procesul verbal de predare a lucrãrilor scrise şi dacã numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul verbal.
(6) Pe mãsurã ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrãrile scrise se transportã şi se predau, de cãtre preşedinte, însoţit de vicepreşedinte, de secretar sau de un membru al comisiei centrului de examen, pe bazã de proces-verbal preşedintelui şi vicepreşedintelui din centrul zonal de evaluare. Dupã încheierea ultimei probe, se predau la centrul zonal de evaluare şi cataloagele de examen, în douã exemplare.
ART. 35
(1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bazã de proces-verbal, lucrãrile scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(2) Toate lucrãrile primite în centrul de examen la aceeaşi disciplinã, din cadrul aceleiaşi probe de examen, având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de corectare, apoi sunt grupate în seturi şi numerotate de la 1 la n. De regulã, seturile cuprind 100 de lucrãri.
Seturile de lucrãri se introduc în dosare (plicuri), dupã ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numãrul de ordine al dosarului (plicului).
(3) Dosarele cu lucrãrile numerotate sunt predate de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrãri, disciplina de examen, numãrul lucrãrilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de examen provin lucrãrile pe care trebuie sã le evalueze.
(4) Evaluarea şi notarea lucrãrilor scrise din fiecare set se efectueazã de doi profesori evaluatori, care lucreazã în mod obligatoriu în încãperi separate, stabilite de preşedintele comisiei. In fiecare salã se aflã cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrãrilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei. Pe perioada evaluãrii au voie sã intre în sãli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, preşedintele şi vicepreşedintele centrului de evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat, persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre comisia judeţeanã (a municipiului Bucureşti) pentru a controla desfãşurarea bacalaureatului.
(5) Fiecare lucrare se evalueazã şi se apreciazã de fiecare evaluator, separat, cu note de la 10 la 1, respectându-se baremele de evaluare şi notare stabilite de Comisia Naţionalã. Greşelile vor fi evidenţiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie.
Evaluarea şi notarea pe baza baremului se înregistreazã în borderouri separate pentru fiecare evaluator.
(6) Zilnic, dupã terminarea programului de evaluare şi de notare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare (închise în plicuri sigilate) se predau, cu proces-verbal asemãnãtor celui de la punctul (3), preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi pãstrate în case de fier sau dulapuri metalice, închise şi sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se pãstreazã în acelaşi regim cu lucrãrile scrise.
Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrãrile scrise şi celelalte documente de bacalaureat vor fi pãstrate separat de cãtre preşedinte şi de unul dintre vicepreşedinţi.
ART. 36
(1) Dupã încheierea de cãtre ambii profesori a acţiunii de evaluare şi de notare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei, odatã cu lucrãrile evaluate. Dupã ce preşedintele comisiei se asigurã cã între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este o diferenţã de cel mult un punct, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare în parte, cu cernealã roşie, de profesorii evaluatori şi se semneazã de aceştia. Media finalã se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de cãtre preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verificã media finalã, ca medie aritmeticã cu douã zecimale a notelor acordate de evaluatori, fãrã rotunjire şi semneazã alãturi de evaluatori.
(2) In cazul în care se constatã o diferenţã mai mare de un punct între notele celor doi evaluatori, preşedintele repartizeazã lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate care, în prezenţa profesorilor evaluatori iniţiali, stabileşte nota finalã a lucrãrii. Nota datã la reevaluare este nota care se trece pe lucrare; sub notã vor semna cei trei evaluatori şi preşedintele comisiei. Numãrul setului şi numãrul de ordine al lucrãrilor care necesitã a treia evaluare este consemnat într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.
ART. 37
(1) Dupã ce lucrãrile scrise de la toate disciplinele au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în prezenţa, preşedintelui, a vicepreşedintelui, secretarului şi membrilor comisiei din centrul de evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistreazã, imediat în cataloagele de examen de cãtre secretari, cu cernealã albastrã sau neagrã.
(2) Eventualele corectãri ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloage de examen se fac numai cu cernealã roşie sau pix roşu, de cãtre persoana din comisie care a greşit, sub semnãturã, iar preşedintele comisiei contrasemneazã şi ştampileazã.
(3) Cataloagele completate cu notele de la probele scrise şi media generalã, semnate de profesorii evaluatori la rubrica prevãzutã în acest scop şi de preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei de evaluare pe fiecare paginã, se predau, cu proces-verbal preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen, pentru a fi transportate la centrul respectiv.
(4) Completarea cataloagelor şi înregistrarea notelor se poate face şi electronic. În acest, caz, predarea cataloagelor de la centrul de examen la cel de evaluare se face pe suport electronic. Numerotarea şi ştâmpilarea se fac dupã completarea electronicã a notelor, listarea cataloagelor şi semnarea notelor de cãtre comisia din centrul zonal de evaluare.
Probele orale şi practice
ART. 38
(1) Candidaţii intrã în sala de examen în ordinea afişatã, respectându-se ora prevãzutã pentru fiecare grupã. Fiecare candidat, prezintã comisiei documentul de identitate şi fişa individualã pentru consemnarea rezultatelor la examinãrile orale şi practice. Comisia de bacalaureat verificã identitatea fiecãrui candidat.
(2) Candidatul la probele orale extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilatã pentru ciornã. El are dreptul sã ia un al doilea bilet, caz în care nota va fi scãzutã cu douã puncte.
(3) Pentru elaborarea rãspunsurilor se acordã fiecãrui candidat 10 - 15 de minute.
(4) Examinarea oralã, se realizeazã de cãtre cei doi profesori examinatori, de specialitate, membri ai comisiei. Profesorii examinatori pot interveni cu întrebãri lãmuritoare sau suplimentare, de regulã dupã ce candidatul şi-a prezentat rãspunsurile.
(5) Examinarea la probele orale se desfãşoarã în prezenţa a cel puţin 3 candidaţi.
ART. 39
(1) Fiecare profesor examinator evalueazã, rãspunsul candidatului de la probele orale cu note întregi de la 1 la 10, în funcţie de punctajul orientativ de evaluare. Dacã baremul conduce la punctaje fracţionare, acestea se rotunjesc la cel mai apropiat întreg (în cazul fracţiunilor de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului). Punctajul de evaluare va fi consemnat pe borderourile individuale ale profesorilor examinatori.
(2) Dacã între notele celor doi examinatori existã o diferenţã de cel mult un punct, atunci se calculeazã nota finalã la proba oralã respectivã, ca medie aritmeticã cu douã zecimale, fãrã rotunjire din notele acordate de cei doi examinatori. Preşedintele comisiei mediazã situaţiile în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mare de un punct şi hotãrârea sa, fundamentatã pe punctajul acordat candidatului de cei doi examinatori, este definitivã. Situaţiile în care este necesarã medierea preşedintelui sunt consemnate într-un proces verbal, la care se ataşeazã copii de pe evaluãrile celor doi examinatori.
(3) Fiecare profesor trece în borderou nota acordatã, iar preşedintele nota finalã.
Nota finalã la examenul oral se trece în catalog şi în fişa individualã a candidatului, cu semnãtura celor doi profesori examinatori. La fiecare probã oralã, fişa individualã pentru consemnarea rezultatelor la examinãrile orale şi practice se înmâneazã candidatului, dupã consemnarea notei.
(4) Dupã susţinerea probei orale, candidatul predã biletul de examen şi ciorna semnatã.
(5) Un candidat se considerã promovat la proba oralã dacã a obţinut minimum nota finalã 5 (cinci) la respectiva probã. In caz contrar, candidatul este declarat "respins" la proba oralã respectivã.
(6) Probele orale sunt eliminatorii, Candidatul care a obţinut o notã sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o probã oralã este declarat "respins", respectiv "neprezentat" la examenul de bacalaureat şi nu mai participã la probele urmãtoare.
ART. 40
Desfãşurarea probelor orale are caracter public. În unele situaţii, preşedintele poate dispune întreruperea examinãrii şi eliminarea din salã a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzãtoare.
ART. 41
Notele de la probele practice se trec în fişa individualã a candidatului, imediat dupã încheierea susţinerii probei de cãtre acesta. Apoi, fişa se înmâneazã candidatului.

VII. Stabilirea şi comunicarea rezultatelor

ART. 42
(1) Dupã încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat şi dupã evaluarea şi notarea, tuturor lucrãrilor scrise, se comunicã rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
(2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota cinci la toate probele orale, scrise sau practice de examen, se calculeazã media generalã de bacalaureat ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, farã rotunjire, din notele obţinute la probele orale, scrise sau practice de examen.
(3) Pentru candidaţii din seriile precedente, care au solicitat, recunoaşterea unor probe orale care au fost evaluate cu calificativul admis, şi care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare din celelalte probe, se calculeazã media generalã de bacalaureat, ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, farã rotunjire, din notele obţinute la probele orale, scrise sau practice de examen care au fost apreciate cu note.
(4) Nu se calculeazã media generalã pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi la o probã.
(5) Se considerã, cã un candidat a promovat toate probele şi, deci, a promovat examenul de bacalaureat, dacã acesta îndeplineşte simultan urmãtoarele condiţii: a obţinut cel puţin nota 5 sau calificativul admis la fiecare probã oralã, a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare probã scrisã sau practicã de examen şi are media generalã minimum 6,00. In acest caz, candidatul este declarat "reuşit".
Pentru candidaţii care obţin media generalã 5,99, media generalã se rotunjeşte la 6,00.
(6) Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin. (5) sunt declaraţi "respinşi".
(7) Candidaţii care au promovat, probele orale, dar au lipsit la cel puţin o probã scrisã de examen sunt declaraţi "neprezentaţi". Un candidat care a absentat la o probã scrisã se poate prezenta la probele scrise urmãtoare, dar nu i se calculeazã media generalã. Se considerã cã aceşti candidaţi nu au promovat examenul de bacalaureat.
(8) Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probã, nu mai pot participa la probele urmãtoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen". Se considerã cã aceşti candidaţi nu au promovat examenul de bacalaureat.
(9) Candidaţilor declaraţi respinşi, neprezentaţi sau eliminaţi li se consemneazã aceasta pe foaia matricolã. Menţiunea respectivã se face şi în registrul matricol. In cazul candidaţilor proveniţi de la alte unitãţi de învãţãmânt, comisia de examen va anunţa în scris rezultatul la liceul de unde provine candidatul.
(10) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale bacalaureatului se întocmesc şi se afişeazã, liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probã scrisã, practicã sau oralã, media generalã (acolo unde este cazul) şi rezultatul final ("reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen").
(11) Pentru candidaţii care au solicitat recunoaşterea unor probe promovate în sesiunile anterioare, în lista menţionatã la alin. (10), notele recunoscute din sesiunile anterioare se marcheazã cu un asterisc şi se precizeazã, ca notã de subsol, faptul cã au fost obţinute în sesiunile anterioare.
ART. 43
Pentru candidaţii proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, comisia de examen întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmit liceelor respective, în vederea completãrii diplomelor de bacalaureat.

VIII. Depunerea si rezolvarea contestaţiilor

ART. 44
(1) Nu se admit contestaţii la probele orale şi practice (cu excepţia, probei de dicteu melodic şi armonic, de la profilul artistic - muzicã).
(2) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistreazã la centrul de examen, în perioada prevãzutã de calendarul examenului de bacalaureat.
(3) Preşedintele, împreunã cu un vicepreşedinte, secretar sau membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestaţiile şi le înregistreazã.
(4) Cererile prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, însoţite de un borderou în care se precizeazã numele contestatorilor şi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusã contestaţia se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare, de un delegat al comisiei din centrul de examen.
(5) Dupã primirea de la centrele de examen a cererilor prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, în centrul zonal de evaluare, lucrãrile candidaţilor care au depus contestaţii se închid, pentru a deveni secrete, în ceea ce priveşte centrul de examen, numãrul acordat iniţial lucrãrii, numele candidatului şi notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele locale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusã la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti.
Dupã aceasta, se aplicã ştampila Bacalaureat 2006 - C.Z.E., iar lucrãrile se înainteazã, prin delegat comisiei judeţene de bacalaureat. Aceasta transmite lucrãrile comisiei de contestaţii nominalizate de Comisia Naţionalã de Bacalaureat singura în mãsurã sã acorde o nouã notã lucrãrii. Totodatã, se transmite un borderou în care se menţioneazã proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numãrul de ordine al lucrãrilor şi numãrul de pagini pentru fiecare lucrare.
(6) Comisia Naţionalã de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel judeţean sau regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele judeţene sau regionale este stabilitã de comisia judeţeanã de bacalaureat cu acordul Comisiei Naţionale.
(7) Comisia Naţionalã de Bacalaureat stabileşte şi transmite comisiilor judeţene de bacalaureat în ce judeţ trebuie transmise lucrãrile pentru contestaţii. Comisia, judeţeanã de bacalaureat transmite, la comisia de contestaţii indicatã de Comisia Naţionalã de Bacalaureat, lucrãrile ale cãror note iniţiale au fost contestate în centrele de examen din judeţ.
ART. 45
(1) Comisiile judeţene sau regionale de contestaţii au urmãtoarea componenţã:
=> preşedinte - un inspector şcolar general adjunct al judeţului în care se organizeazã centrul, altul decât cel numit eventual în comisia de bacalaureat judeţeanã/a municipiului Bucureşti;
=> vicepreşedinte - un inspector şcolar de specialitate;
=> 1 - 2 secretari - inspectori şcolari, cadre didactice;
=> membri - câte doi profesori pentru fiecare disciplinã şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
(2) În fiecare an, membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorţi, dintr-o listã de profesori recunoscuţi pentru competenţa profesionalã şi probitatea lor moralã. La dosarul comisiei judeţene se vor afla atât decizia de numire a profesorilor evaluatori din comisia de contestaţii din anul curent, cât şi a celor din anul precedent.
ART. 46
(1) Comisiile judeţene/a municipiul Bucureşti sau regionale de contestaţii reevalueazã lucrãrile primite şi acordã note lucrãrilor contestate, conform baremelor pentru probele scrise.
(2) Toate procedurile menţionate la art. 35 şi 36 din prezenta metodologie, privind desfãşurarea activitãţii în centrele de evaluare, sunt respectate şi în cazul comisiei de contestaţii.
(3) Dupã terminarea evaluãrii şi deschiderea lucrãrilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizeazã notele acordate dupã reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constatã diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţialã şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrãrilor respective de cãtre o a treia comisie, formatã din profesori cu experienţã, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrãrile în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face dupã o nouã secretizare a lucrãrilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordatã de a treia comisie este nota care va fi acordatã de comisia de contestaţii.
(4) Hotãrârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau regionale de contestaţii se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de cãtre membrii comisiei şi de preşedinte.
(5) Lucrãrile scrise se restituie comisiilor judeţene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, împreunã, cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a prooesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predatã delegatului fiecãrui centru de examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrãrilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se pãstreazã la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
(6) Pentru lucrãrile care au primit la comisia de evaluare note de pânã la 9,50, nota acordatã iniţial se modificã, prin creştere sau descreştere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţã de cel puţin 0,50 puncte, Dacã diferenţa dintre cele douã note este mai micã de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbatã.
(7) Pentru lucrãrile care au primit iniţial cel puţin nota 9,50, nota definitivã este nota acordatã de comisia de contestaţii.
(8) Notele stabilite dupã contestaţii, în conformitate cu alin. (5) şi (6), sunt definitive.
(9) În cazul în care se constatã diferenţe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota iniţialã şi nota obţinutã la contestaţii, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia în termen de 30 zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare şi cea de la contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia Naţionalã va fi înştiinţatã de sancţiunile aplicate, pânã la data de 1 noiembrie a anului în care s-a desfãşurat examenul.
(10) În perioada de evaluare a probelor scrise sau ulterior, Comisia Naţionalã de Bacalaureat poate desemna, dupã caz, comisii de reevaluare prin sondaj a unui numãr de lucrãri, urmãrindu-se corectitudinea respectãrii baremelor. Comisia Naţionalã propune inspectoratelor şcolare sancţiuni, în cazul constatãrii unor nereguli flagrante. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaţilor.
ART. 47
(1) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen opereazã în cataloage schimbãrile care se impun dupã aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculeazã, dupã caz, media generalã de bacalaureat şi rectificã în mod corespunzãtor rezultatul examenului.
(2) Modificãrile se trec în catalog cu cernealã roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de examen.
(3) Rezultatele la contestaţii se comunicã celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

IX. Dispoziţii finale

ART. 48
Comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare şi din comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia sã informeze telefonic în cel mai scurt timp Comisia Naţionalã cu privire la neregulile care apar în organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului, precum şi despre neprezentarea unor preşedinţi, în vederea înlocuirii acestora.
ART. 49
(1) Toate documentele întocmite în centrul de examen pentru bacalaureat se pãstreazã în arhiva unitãţii şcolare în care a fost organizat centrul de examen, pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor, cu excepţia cataloagelor, care se pãstreazã permanent.
(2) Subiectele care se deschid la comisiile din centrele de examen se vor introduce în plicuri care vor purta pe ele semnãturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi ştampilate şi se vor pãstra timp de un an în arhiva unitãţii şcolare în care a fost organizat, centrul de examen.
(3) Lucrãrile scrise şi borderourile de notare, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se pãstreazã pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor.
ART. 50
(1) Diplomele de bacalaureat se completeazã cu datele din cataloagele de examen numai de cãtre secretarii liceelor la care absolvenţii au promovat ultima clasã şi vor fi semnate de preşedintele comisiei din centrul de examen în termen de cel mult 10 de zile de la terminarea examenului de bacalaureat.
(2) In cazuri excepţionale, diplomele pot fi semnate de cãtre preşedintele comisiei judeţene de bacalaureat.
(3) Pentru candidaţii care au susţinut examenul de bacalaureat în alt centru de examen decât, unitatea de învãţãmânt absolvitã, inclusiv pentru cei care au susţinut, bacalaureatul în alt judeţ completarea diplomei se face de cãtre secretarul unitãţii de învãţãmânt la care candidatul a absolvit ultima clasã de liceu, în baza extrasului din catalogul de examen primit de la centrul de examen la care candidatul a susţinut bacalaureatul. Diploma va fi semnatã de preşedintele din centrul de examen la care a fost arondat liceul absolvit de candidat.
ART. 51
(1) Raportul comisiei judeţene privind rezultatele examenului de bacalaureat organizat şi desfãşurat în liceele din judeţ se transmite, prin delegat sau prin poştã, la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, în termen de 10 de zile de la afişarea rezultatelor.
Raportul va cuprinde:
a) situaţia numericã a tuturor candidaţilor, pe ansamblu şi la fiecare probã de examen; situaţia elevilor promovaţi, pe tranşe de medii;
b) semnalarea situaţiilor deosebite - folosirea subiectelor de rezervã, înlocuirea unor preşedinţi şi a unor membri ai comisiei;
c) aprecieri cu privire la subiectele probelor scrise din punct de vedere al complexitãţii, al concordanţei cu programele şcolare, asupra modului în care subiectele au solicitat capacitãţile intelectuale ale candidaţilor etc,;
d) sugestii şi soluţii pentru perfecţionarea organizãrii şi a desfãşurãrii examenului de bacalaureat;
e) analiza modului de desfãşurare a contestaţiilor şi rezultatele statistice ale acestora, concluzii şi propuneri;
f) informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeţeanã a decis sã-i retragã dreptul de a participa, la examenele naţionale.
(2) Un exemplar al raportului va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(3) Situaţia menţionatã la punctul a) se trimite şi prin poşta electronicã, la Direcţia Informatizare, Statisticã şi Personal din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, în termen de 10 de zile de la afişarea rezultatelor.
ART. 52
(1) Pânã la data de 1 noiembrie, inspectoratele şcolare vor alcãtui un raport, special despre examenul naţional de bacalaureat din anul în curs, care va fi trimis în copie şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(2) Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii acestui examen, inclusiv date despre eşantioanele de lucrãri reevaluate la decizia comisiei naţionale sau judeţene. Comisia judeţeanã va decide reevaluarea de lucrãri la cel puţin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat. Numãrul minim de lucrãri reevaluate la o disciplinã va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona evaluarea eşantioanelor şi vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluãri. În urma reevaluãrii, inspectorul şcolar general poate propune, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeţeanã a decis sã-i retragã dreptul de a participa la examenele naţionale.
ART. 53
(1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate în examen.
(2) Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) candidaţii care în timpul desfãşurãrii probelor de examen au introdus în sãlile de examen materiale ajutãtoare sau mijloace electronice de calcul sau de comunicare sau care sunt surprinşi copiind ori solicitând/transmiţând soluţii ale subiectelor sunt eliminaţi din examen, pierzând sesiunea respectivã;
b) cadrele didactice care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracţional (furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri) sau au manifestãri care atestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor de supraveghetor (tolerarea unor acţiuni sau intenţii de fraudã ale candidaţilor, pãrãsirea nejustificatã a sãlii de examen şi altele) sunt sancţionate în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic, sau, dupã caz, ale Codului penal; aceste cadre didactice vor fi imediat înlocuite din comisie şi li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare;
c) profesorii examinatori/evaluatori care sãvârşesc fapte cu caracter infracţional (înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, modificãri de note etc.) sau care manifestã neglijenţã în îndeplinirea rãspunderilor de examinator/evaluator se sancţioneazã, conform prevederilor Statutului personalului didactic şi, dupã caz, ale Codului penal; acestor cadre didactice li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare.
(3) Procedura de sancţionare, pentru abaterile personalului didactic menţionate în prezenta metodologie, se desfãşoarã în conformitate cu prevederile <>art. 117-123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Punctul de plecare al cercetãrii este procesul-verbal alcãtuit de organele de control. În baza aceluiaşi proces verbal, inspectoratul şcolar propune sancţiunea. Inspectoratul şcolar va face comunicare scrisã cãtre unitatea de învãţãmânt de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizeazã abaterea constatatã şi propunerea de sancţionare. Abaterile sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile pentru examenul de bacalaureat sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
(4) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfãşurarea activitãţii unei comisii de bacalaureat aduce dupã sine diminuarea cu 20 - 70% a indemnizaţiei vicepreşedintelui şi a preşedintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaţilor. In cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuitã nu primeşte indemnizaţia cuvenitã respectivei funcţii din comisia de bacalaureat.
ART. 54.
Candidaţii care au fost înscrişi fãrã a îndeplini condiţiile legale de înscriere la examen sau care au beneficiat de pãrtinire frauduloasã, constatatã de organele în drept, sunt eliminaţi din examen, pierzând sesiunea respectivã, sau, dupã caz, acestora li se anuleazã diploma.
ART. 55.
(1) La organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului în liceele (secţiile de liceu) pentru elevii cu deficienţe vizuale, motorii şi auditive se fac urmãtoarele precizãri speciale:
a) Pentru un numãr de candidaţi care corespunde cel puţin efectivului unei clase speciale de liceu se organizeazã, subcomisii de bacalaureat.
b) Preşedintele comisiei de bacalaureat (din liceu/secţie) va fi, de regulã, un cadru didactic universitar cu specialitatea psiho - pedagogie specialã, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I, având una dintre specialitãţile menţionate anterior.
c) Comisiile de bacalaureat vor asigura condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptãri sunt:
a) asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico - gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
b) mãrirea cu 1-1,5 ore a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedicã sã scrie normal, sau de cãtre cei cu deficienţe vizuale grave;
c) asigurarea scrisului cu caractere mãrite la candidaţii ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;
e) realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre candidatul cu deficienţe, cãtre un profesor asistent, de altã specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectivã.
(3) Candidaţii cu deficienţe din liceele obişnuite pot beneficia, dupã caz, de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinţe medicale. Acolo unde nu se pot realiza condiţii de egalizare a şanselor, candidaţii vor fi orientaţi spre comisia de bacalaureat dintr-un liceu special.
(4) Comisia Naţionalã de Bacalaureat poate aproba şi alte proceduri de susţinere a examenului de bacalaureat pentru candidaţii cu deficienţe/handicap, la propunerea comisiilor judeţene.
ART. 56.
În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, comisiile judeţene de bacalaureat pot organiza susţinerea probelor la locul imobilizãrii, simultan cu toţi candidaţii din ţarã. Organizarea acestor probe se face cu avizul Comisiei Naţionale, la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sã ateste imposibilitatea deplasãrii.
ART. 57
(1) Comisia judeţeanã va lua toate mãsurile pentiu a asigura cadrelor didactice nominalizate în comisiile din centrele de examen şi de evaluare, la solicitarea acestora, posibilitatea de a lua masa, contra cost, în apropierea centrului respectiv, sau folosind servicii de catering. Pot fi utilizate, în acest sens, cantinele unitãţilor de învãţãmânt.
(2) În situaţia în care, în comisiile de examen sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul în altã localitate, comisia judeţeanã va lua toate mãsurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea în spaţii aparţinând sistemului de învãţãmânt sau în alte spaţii care sã permitã încadrarea în baremul prevãzut, pentru cazare, conform prevederilor legale.
ART. 58.
(1) Se interzice cu desãvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bãneşti de la candidaţi, de la pãrinţii acestora sau de la orice persoanã care are rude în rândul candidaţilor, fonduri având drept destinaţie asigurarea cazãrii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare.
(2) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt vor lua toate mãsurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor şi pãrinţilor referitor la prevederile menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încãlcarea acestora.
(3) Personalul didactic sau didactic auxiliar care va încãlca aceste dispoziţii va fi sancţionat conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, dupã caz.

--------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, METODOLOGIE din 31 august 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016