Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 5.090 din 30 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 736 din 9 septembrie 2019.────────── CAP. I Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat şi prin bugetele locale/judeţene, după caz ART. 1 Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei. ART. 2 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări: 1. respectarea legislaţiei în vigoare privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar; 2. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar; 3. respectarea standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei privind resursele umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient şi eficace; 4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul de acţiune al şcolii (PAS). ART. 3 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: 1. situaţia claselor paralele care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale; 2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 4 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de: 1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei de vârstă cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI; 2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară, preşcolară şi antepreşcolară; 3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ. ART. 5 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări: 1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic; 2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională. ART. 6 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări: 1. investigarea necesarului de specializări solicitat pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior; 2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ. ART. 7 Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii: 1. constituirea formaţiunilor de studiu de început în învăţământul liceal, profesional, inclusiv dual şi postliceal din 28 de elevi; 2. constituirea formaţiunilor de studiu în învăţământul profesional, inclusiv dual, conform solicitărilor operatorilor economici; 3. constituirea formaţiunilor de studiu în cadrul limitelor maxime prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 4. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 5. stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri pentru candidaţii de etnie romă şi tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă şi repartizarea acestora pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 6. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare; 7. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform legii; 8. reducerea numărului de clase cu predare simultană şi, respectiv, a numărului de clase cu efective sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 9. organizarea programului „A doua şansă“ în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. ART. 8 (1) Organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale. Propunerile fundamentate ale unităţilor de învăţământ preuniversitar şi asumate de către inspectoratele şcolare privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt centralizate la nivelul Direcţiei generale minorităţi şi relaţia cu Parlamentul şi înaintate spre aprobare, cu avizul Direcţiei generale educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţiei generale învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă şi Direcţiei generale economice. (2) Inspectoratele şcolare centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează noi formaţiuni de studiu independente, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele propuse să funcţioneze în regim simultan şi le transmit, semnate şi ştampilate, la Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, spre avizare. ART. 9 (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă zi învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/ profilul/specializarea/calificarea profesională/programul de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin de ministru autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunea iunie-iulie 2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent. (2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2020-2021. (3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele a XI-a, învăţământ de masă cu frecvenţă (seral), filieră tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (4) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din ciclul superior al liceului, învăţământul special cu frecvenţă (zi/seral), filieră tehnologică/teoretică, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor ciclului inferior al liceului din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special. ART. 10 (1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional, inclusiv dual, se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a inspectoratelor şcolare ori a unităţilor de învăţământ, cu acordul operatorilor economici. (2) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică. ART. 11 (1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. (2) În proiectul planului de şcolarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii/forma de învăţământ pentru care unitatea de învăţământ are, prin ordin de ministru, autorizare de funcţionare provizorie/acreditare. De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în fundamentarea proiectului planului de şcolarizare se va ţine cont inclusiv de locaţie şi capacitatea instituţională. (3) Proiectul planului de şcolarizare este dezbătut în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale propuse, structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale. (4) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar spre analiză. (5) Prin excepţie de la alin. (3) şi (4), pentru unităţile de învăţământ nou-înfiinţate sau constituite în cadrul procesului de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar. ART. 12 (1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează propunerile transmise de unitatea de învăţământ, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei Naţionale. (2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare, pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv. (3) Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus. (4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2020-2021 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR). (5) Pe baza precizărilor transmise de Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratul şcolar înaintează proiectul planului de şcolarizare separat pentru fiecare tip de învăţământ (de stat şi particular). ART. 13 Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi postliceal conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT). ART. 14 Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară. ART. 15 Ministerul Educaţiei Naţionale analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, operează sau nu modificări şi întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. ART. 16 Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei Naţionale repartizează global fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri de învăţământ şi pe forme de organizare, cifrele de şcolarizare. ART. 17 În termen de 10 zile de la primirea acestora de la Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, limbă de predare, filiere, profiluri, domenii ale pregătirii de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, prin ordin de ministru, număr de formaţiuni de studiu. ART. 18 (1) La aprobarea numărului de posturi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat de la nivelul fiecărui judeţ în parte/municipiului Bucureşti, comunicat inspectoratelor şcolare, Ministerul Educaţiei Naţionale ţine seama de modificările determinate în structura numărului de posturi, de planurile-cadru în vigoare, precum şi de necesitatea asigurării serviciilor de sprijin educaţional prevăzute de lege. (2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale are următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2020-2021 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Inspectoratul şcolar a luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat pe baza legislaţiei în vigoare.“ CAP. II Evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate ART. 19 (1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular: a) întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu al pregătirii de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învăţământ/pentru fiecare locaţie autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin de ministru; b) transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe niveluri de învăţământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ specializări/calificări profesionale/domenii ale pregătirii de bază/domenii; c) înaintează inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2020-2021 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare. (2) Inspectoratele şcolare verifică şi aprobă proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular în raport cu capacitatea de şcolarizare a unităţii de învăţământ, validând numărul de elevi/preşcolari pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, pentru elevii şi preşcolarii cu vârsta peste 3 ani din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional, din unitatea de învăţământ. (3) Inspectoratele şcolare transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei Naţionale. (4) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate, prin ordin de ministru, se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se introduc în SIIIR. CAP. III Emiterea avizului conform pentru organizarea reţelei şcolare SECŢIUNEA 1 Termeni şi definiţii ART. 20 În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special de nivel liceal şi special de nivel postliceal; b) unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - reprezintă orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), act de menţinere a acreditării, patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular); c) structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei/unui unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ)/furnizor de educaţie autorizat, reprezentând o locaţie a acesteia/acestuia; d) furnizorul de educaţie (FE) - este unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată - autorizată să funcţioneze provizoriu - care are dreptul de organizare a admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile legii, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar; e) reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale; f) reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care funcţionează la nivelul unui judeţ/al municipiului Bucureşti; g) reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, a unităţilor de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura universităţilor de stat şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar; h) organizarea reţelei şcolare - este procesul de cuprindere a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular, precum şi a furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu care funcţionează în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean/ordinul de ministru, după caz, emise în baza prevederilor legislaţiei în vigoare; i) reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar - este operaţiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice, ce are ca efecte constituirea de noi unităţi de învăţământ, modificarea ori încetarea acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune sau divizare. ART. 21 (1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligaţiile prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte prevederi ale legislaţiei în vigoare. (2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat şi prin bugetele locale. SECŢIUNEA a 2-a Înfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar ART. 22 (1) Înfiinţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (3)-(7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 29^1 şi 29^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa în structura acestora unităţi de învăţământ preuniversitar, fără personalitate juridică, în condiţiile art. 129 alin. (1) şi (1^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar, înfiinţate de universităţi de stat, sunt unităţi de învăţământ de stat, finanţate din bugetul de stat prin contractele instituţionale încheiate de universităţi cu Ministerul Educaţiei Naţionale, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (4) Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior sunt fără personalitate juridică şi se includ, de drept, în reţeaua şcolară, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei naţionale de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale şi inspectoratului şcolar judeţean ori al municipiului Bucureşti. (5) După acreditare unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior nu dobândesc personalitate juridică. ART. 23 (1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 22^1-22^4 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 31^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Entităţile prevăzute la art. 22^1 alin. (3), lit. a), b), d), e) şi f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv la art. 22^1 alin. (3) lit. c) şi e) din aceeaşi lege, pentru unităţile de învăţământ particular, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, înaintează către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, lista unităţilor de învăţământ pentru care se propune reorganizarea, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus. (3) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unităţi, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la ARACIP de către inspectoratul şcolar. (4) În vederea stabilirii unităţilor de învăţământ propuse pentru reorganizare, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, vor ţine seama de următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare; b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; d) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ. (5) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a transmite către Ministerul Educaţiei Naţionale lista cu situaţiile divergente, prevăzute la art. 22^1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind propunerile de reorganizare pentru anul şcolar 2020-2021, însoţită de motivele care au condus la acestea. (6) Ministerul Educaţiei Naţionale analizează situaţiile prevăzute la alin. (5) pe baza documentelor transmise de către inspectoratele şcolare şi stabileşte unităţile de învăţământ care se reorganizează în anul şcolar 2020-2021, în conformitate cu prevederile art. 22^1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Finalizarea operaţiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea ARACIP. (8) ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei naţionale, după caz, ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării. (9) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (10) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte: a) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe; b) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică; c) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare; d) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare. (11) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (10), inspectoratul şcolar va proceda la: a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligaţiilor şi a personalului către unitatea dobânditoare; b) asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ constituite în urma procesului de reorganizare; c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2020-2021; d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2020-2021; e) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică; f) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor; g) verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul şcolar, de către unităţile de învăţământ care îşi pierd personalitatea juridică prin reorganizare; h) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare; i) desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ. (12) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti privind operaţiunile de la alin. (10) şi (11) se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către ARACIP a ordinului de ministru emis la finalizarea operaţiunilor specifice procesului de reorganizare, dar nu mai târziu de 31 august 2020. (13) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer, ca urmare a reorganizării, al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor; în baza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017. SECŢIUNEA a 3-a Organizarea reţelei şcolare ART. 24 (1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale, după caz. (2) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean prin care este organizată reţeaua şcolară. (3) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape: a) realizarea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean; b) transmiterea proiectului de reţea şcolară, însoţit de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor, realizat de către consiliul local/consiliul judeţean, de către primar/preşedintele consiliului judeţean, către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale; c) transmiterea către autorităţile administraţiei publice locale (primarul şi consiliul local, respectiv preşedintele consiliului judeţean şi consiliul judeţean) a listei unităţilor de învăţământ pentru care se acordă aviz conform, precum şi a listei unităţilor de învăţământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoţită de un raport care conţine motivele neacordării avizului conform şi propuneri privind organizarea acestora); d) aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, a reţelei şcolare pe baza avizului conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale. ART. 25 (1) Organizarea reţelei şcolare se realizează anual. (2) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/specializări/ calificări profesionale în noi sedii, în aceeaşi localitate sau în municipiul Bucureşti, au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare: autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP. Unităţile de învăţământ respective au obligaţia deţinerii autorizaţiilor de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educaţional pentru situaţiile respective. Inspectoratele şcolare, în colaborare cu ARACIP, vor desfăşura activităţi de monitorizare şi control, pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/ calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/ acreditate prin ordin de ministru. Unităţile de învăţământ aflate în această situaţie vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii numai după constatarea respectării, în spaţiile respective, a cerinţelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/ calificărilor profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/ acreditate, fiind emis ordin al ministrului educaţiei naţionale în acest sens, cu atestarea capacităţii maxime de şcolarizare. (3) Extinderea activităţii unităţilor de învăţământ într-o altă localitate, respectiv într-un alt judeţ se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind procedura de autorizare de funcţionare provizorie, prin ARACIP. ART. 26 (1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în vigoare; b) asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular, conform legislaţiei în vigoare; c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional“; e) respectarea prevederilor legale privind menţinerea titlului de „colegiu/colegiu naţional“; f) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/ reorganizarea acestora; g) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; h) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; i) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare. (2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale va avea în vedere următoarele criterii: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, în vigoare; b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri unităţilor de învăţământ preuniversitar; d) respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea unităţilor de învăţământ pentru nivelurile liceal special şi postliceal special; e) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ; f) respectarea cerinţelor standardelor de autorizare de funcţionare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare, privind spaţiile de învăţământ în care vor funcţiona unităţi de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare. (3) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv primarului şi consiliului local, lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, centrelor de excelenţă şi cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară. (4) Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor), respectiv pentru cluburile sportive şcolare, se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. ART. 27 În situaţia în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform şi s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean/ordin de ministru, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ respective îşi continuă activitatea, urmând a intra în proces de reorganizare începând cu anul şcolar următor. ART. 28 (1) După începerea cursurilor, reţeaua şcolară nu se modifică. (2) În situaţii excepţionale, dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului judeţean/ordinului de ministru privind organizarea reţelei şcolare există solicitări de modificare a acesteia, înainte de începerea cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în afara calendarului stabilit prin prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar. (3) În situaţia în care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică îşi modifică denumirea, respectiv în situaţia în care îşi modifică nivelul de învăţământ cel mai înalt pe care a şcolarizat/va şcolariza, ca urmare a autorizării de funcţionare provizorie/acreditării sau încetării şcolarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta îşi schimbă, în mod obligatoriu, denumirea şi codul de identificare fiscală. În aceste cazuri se operează modificările în reţeaua şcolară cu informarea secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar. (4) În situaţia în care pe parcursul anului şcolar sunt emise hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, ce vizează reţeaua şcolară şi implică modificări ale acesteia, acestea vor fi puse imediat în aplicare de către autorităţile administraţiilor publice locale/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv inspectoratele şcolare la nivelul cărora acestea îşi produc efectele sau de către Ministerul Educaţiei Naţionale, după caz. CAP. IV Dispoziţii finale ART. 29 (1) Inspectoratele şcolare menţin un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă. În situaţia în care autorităţile publice locale şi inspectoratele şcolare au opinii divergente cu privire la organizarea reţelei şcolare şi nu a fost emisă hotărârea consiliului local până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, Ministerul Educaţiei Naţionale emite un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare. (2) Situaţiile de neemitere a hotărârilor consiliilor locale de organizare a reţelei şcolare pentru anul şcolar 2020-2021 vor fi transmise la Ministerul Educaţiei Naţionale până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, însoţite de un raport detaliat care va conţine descrierea completă a fiecărei situaţii, demersurile realizate până la acel moment de către factorii implicaţi şi propuneri de soluţionare a acestora. (3) În urma analizei rapoartelor detaliate transmise de către inspectoratele şcolare, Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (4^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, emite ordin de ministru privind includerea unor unităţi de învăţământ în reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2020-2021, precum şi a reţelei şcolare pentru anul şcolar 2020-2021 din unele localităţi în care nu s-a realizat în totalitate procesul de organizare a reţelei şcolare de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform emis de către inspectoratele şcolare. (4) Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special de nivel liceal şi special de nivel postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în aceleaşi termene şi perioade prevăzute în anexă, transmiterea către Ministerul Educaţiei Naţionale a proiectului de reţea şcolară pentru emiterea avizului conform. (5) Până la data prevăzută în anexă, Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor. ART. 30 Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare şi reţeaua şcolară pentru anul şcolar 2020-2021 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în două exemplare (unul în format letric şi unul în format electronic scanat) la Ministerul Educaţiei Naţionale până la data prevăzută în anexă. ART. 31 (1) Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii. (2) În învăţământul preuniversitar evaluarea, în cadrul celor două etape ale acreditării, se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Inspectoratele şcolare ţin evidenţa cu privire la respectarea termenelor de declanşare a procedurii de acreditare a nivelurilor de învăţământ/limbilor de predare/programelor de studii/locaţiilor/formelor de învăţământ/specializărilor/calificărilor profesionale. ART. 32 (1) Palatele şi cluburile copiilor, precum şi cluburile sportive şcolare sunt acreditate şi se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani. (2) Înfiinţarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare de noi cercuri, respectiv discipline sportive se realizează pe baza acordului ARACIP. Procedura privind acordul ARACIP se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (3) Inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2020-2021, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. ANEXA 1 la metodologie CALENDARUL operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la reţeaua şcolară şi proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021
┌────┬─────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Activitatea │Perioadă/ │
│crt.│ │Termen │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Informarea autorităţilor │ │
│ │administraţiei publice │ │
│ │locale/judeţene cu │ │
│ │privire la intrarea în │ │
│ │vigoare a Metodologiei │ │
│ │privind organizarea │ │
│ │reţelei şcolare pentru │ │
│ │anul şcolar 2020-2021 │Până la 12│
│1. │Transmiterea │septembrie│
│ │autorităţilor │2019 │
│ │administraţiei publice │ │
│ │locale/judeţene a │ │
│ │situaţiilor unităţilor de│ │
│ │învăţământ propuse pentru│ │
│ │reorganizare de către │ │
│ │inspectoratele şcolare │ │
│ │până la 31 august 2019 │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Reanalizarea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare a │ │
│ │listei unităţilor de │ │
│ │învăţământ propuse pentru│ │
│ │reorganizare până la data│ │
│ │de 31 august 2019 sau a │ │
│ │celor propuse pentru │ │
│ │înfiinţare, în colaborare│ │
│ │cu autorităţile │ │
│ │administraţiei publice │Până la 20│
│2. │locale, respectiv │septembrie│
│ │consiliul judeţean şi │2019 │
│ │consiliile locale, şi │ │
│ │retransmiterea la Agenţia│ │
│ │Română de Asigurare a │ │
│ │Calităţii în Învăţământul│ │
│ │Preuniversitar (ARACIP) a│ │
│ │acesteia, însoţită de o │ │
│ │fundamentare privind │ │
│ │motivele care stau la │ │
│ │baza procesului de │ │
│ │reorganizare propus │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Transmiterea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare la│ │
│ │Ministerul Educaţiei │ │
│ │Naţionale a listei cu │ │
│ │situaţiile divergente, │ │
│ │prevăzute la art. 22^1 │23-27 │
│3. │alin. (4) şi (5) din │septembrie│
│ │Legea nr. 1/2011, cu │2019 │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │privind propunerile de │ │
│ │reorganizare pentru anul │ │
│ │şcolar 2020-2021 │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Stabilirea de către │ │
│ │Ministerul Educaţiei │ │
│ │Naţionale a unităţilor │30 │
│ │care se reorganizează în │septembrie│
│4. │situaţiile prevăzute la │- 4 │
│ │art. 22^1 alin. (4) şi │octombrie │
│ │(5) din Legea nr. 1/2011,│2019 │
│ │cu modificările şi │ │
│ │completările ulterioare │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Vizitele Agenţiei Române │ │
│ │de Asigurare a Calităţii │ │
│ │în Învăţământul │ │
│ │Preuniversitar în vederea│ │
│ │evaluării unităţilor │23 │
│ │propuse pentru │septembrie│
│5. │reorganizare conform art.│- 25 │
│ │22^1 alin. (3) din Legea │noiembrie │
│ │nr. 1/2011, cu │2019* │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │emiterii şi comunicării │ │
│ │ordinelor │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Solicitarea de către │ │
│ │inspectoratele şcolare a │ │
│ │propunerii privind │Până la 29│
│6. │organizarea reţelei │noiembrie │
│ │şcolare de către │2019 │
│ │autorităţile publice │ │
│ │locale/consiliile │ │
│ │judeţene │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Transmiterea de către │ │
│ │autorităţile publice │ │
│ │locale/consiliile │Până la 11│
│7. │judeţene a proiectelor de│decembrie │
│ │hotărâre a consiliului │2019 │
│ │local/judeţean însoţite │ │
│ │de rapoartele motivate │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Emiterea avizului conform│ │
│ │de către Consiliul de │Până la 16│
│8. │administraţie al │decembrie │
│ │inspectoratului şcolar │2019 │
│ │judeţean/Ministerul │ │
│ │Educaţiei Naţionale │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Transmiterea la │ │
│ │Ministerul Educaţiei │Până la 20│
│9. │Naţionale a proiectului │ianuarie │
│ │planului de şcolarizare │2020 │
│ │pentru anul şcolar │ │
│ │2020-2021 │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Transmiterea la │ │
│ │Ministerul Educaţiei │ │
│ │Naţionale a situaţiilor │ │
│ │în care nu au fost emise │Până la 30│
│10. │hotărârile consiliului │aprilie │
│ │local/judeţean de către │2020 │
│ │unitatea │ │
│ │administrativ-teritorială│ │
│ │/consiliul judeţean │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Emiterea ordinului │ │
│ │ministrului educaţiei │ │
│ │naţionale privind │ │
│ │includerea unor unităţi │ │
│ │de învăţământ în reţeaua │ │
│ │şcolară pentru anul │ │
│ │şcolar 2020-2021, precum │ │
│ │şi a reţelei şcolare │ │
│ │pentru anul şcolar │Până la 31│
│11. │2020-2021 din unele │iulie 2020│
│ │localităţi în care nu s-a│ │
│ │realizat în totalitate │ │
│ │procesul de organizare a │ │
│ │reţelei şcolare de către │ │
│ │autorităţile │ │
│ │administraţiei publice │ │
│ │locale cu avizul conform │ │
│ │emis de către │ │
│ │inspectoratele şcolare │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┤
│ │Transmiterea către │ │
│ │Agenţia Română de │ │
│ │Asigurare a Calităţii în │ │
│ │Învăţământul │ │
│ │Preuniversitar a listei │ │
│ │unităţilor propuse pentru│Până la 31│
│12. │reorganizare conform art.│august │
│ │22^1 alin. (3) din Legea │2020 │
│ │nr. 1/2011, cu │ │
│ │modificările şi │ │
│ │completările ulterioare, │ │
│ │pentru anul şcolar │ │
│ │2021-2022 │ │
└────┴─────────────────────────┴──────────┘
* La solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale sau la solicitarea motivată a inspectoratelor şcolare, ARACIP poate efectua vizite privind reorganizarea unităţilor de învăţământ şi în afara acestei perioade. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
