Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 30 august 2002 de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2003

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

METODOLOGIE din 30 august 2002 de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2003

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 10 iunie 2003

Comenteaza legea

METODOLOGIA
de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate 2003

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Potrivit art. 22 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi date publicitãţii pana la data începerii anului şcolar, la Limba şi literatura romana, Matematica şi la o proba din Istoria romanilor sau Geografia României. Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale, care frecventeazã cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi o proba la limba şi literatura maternã.
(2) Conform art. 38 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în învãţãmântul de arta şi în învãţãmântul sportiv examenul de capacitate include şi o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat.
ART. 2
La examenul naţional de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
ART. 3
(1) Examenul naţional de capacitate se susţine anual în doua sesiuni.
(2) În caz de nepromovare a examenului naţional de capacitate, acesta poate fi susţinut în oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat pot susţine examenul naţional de capacitate, fãrã taxa, de cel mult doua ori. Prezentãrile ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe.
(4) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular vor susţine examenul de capacitate, cu taxa, în centre de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene (al municipiului Bucureşti).
(5) Taxele prevãzute la alin. (3) şi (4) sunt stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, potrivit legii.
La stabilirea cuantumului taxelor se vor lua în calcul toate cheltuielile pe candidat.
ART. 4
Elevilor care promoveazã examenul naţional de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveazã examenul naţional de capacitate li se elibereazã, la cerere, copie de pe foaia matricola.

CAP. 2
Organizarea examenului naţional de capacitate

ART. 5
Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate este asigurata de Comisia nationala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii şi funcţioneazã în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 6
(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate.
(2) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate asigura aplicarea riguroasã a normelor metodologice, organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea examenului de capacitate în fiecare judeţ (în municipiul Bucureşti).
(3) În fiecare judeţ se constituie centre în care se susţin probele examenului de capacitate, denumite în cele ce urmeazã centre de examen, şi centre în care se realizeazã evaluarea lucrãrilor scrise, denumite în cele ce urmeazã centre zonale de evaluare. Se recomanda organizarea unui singur centru zonal de evaluare pe judeţ. În fiecare centru de examen şi în fiecare centru zonal de evaluare se constituie şi funcţioneazã comisii de examen, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de un preşedinte.
ART. 7
(1) Comisia nationala de capacitate se compune din:


    preşedinte     - secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar;
    vicepreşedinţi - directorul general al Direcţiei generale pentru
                     învãţãmânt preuniversitar;
                   - directorul Serviciului naţional de evaluare şi
                     examinare;
                   - directorul general al Direcţiei generale pentru
                     învãţãmânt în limbile minoritãţilor;
    secretar       - un specialist din cadrul Serviciului naţional de
                     evaluare şi examinare;
    membri         - directori generali adjuncţi, inspectori de
                     specialitate din minister, specialişti din cadrul
                     Serviciului naţional de evaluare şi examinare,
                     profesori din învãţãmântul preuniversitar.

(2) Componenta nominalã a acestei comisii se aproba anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
ART. 8
(1) Comisia nationala de capacitate are urmãtoarele atribuţii:
a) publica, la începutul anului şcolar, Calendarul şi Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de capacitate, precum şi programele de examen valabile pentru disciplinele la care se susţin probe;
b) instruieste preşedinţii comisiilor judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate;
c) elaboreazã formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului naţional de capacitate şi le distribuie în teritoriu prin intermediul comisiilor judeţene de capacitate (a municipiului Bucureşti);
d) aproba lista centrelor de examen şi a centrelor zonale de evaluare din fiecare judeţ;
e) coordoneazã elaborarea subiectelor pentru probele scrise şi a baremelor de evaluare, selectand şi valorificand propuneri ale profesorilor şi inspectorilor şcolari din judeţe;
f) asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica în limbile minoritãţilor naţionale, la sediul Serviciului naţional de evaluare şi examinare, şi oferã membrilor comisiilor din centrele de examen consultanţa în ceea ce priveşte traducerea;
g) coordoneazã multiplicarea subiectelor în funcţie de numãrul centrelor de examen;
h) decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
i) controleazã şi indruma acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenului de capacitate;
j) poate decide evaluarea şi notarea lucrãrilor scrise dintr-un judeţ în alt judeţ, atât pentru evaluarea iniţialã, cat şi pentru contestaţii;
k) analizeazã desfãşurarea şi rezultatele examenului naţional de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
l) propune ministrului educaţiei şi cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate;
m) poate decide reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior;
n) elaboreazã modele de procese-verbale orientative necesare desfãşurãrii examenului naţional de capacitate.
(2) Comisia nationala de capacitate nu se ocupa de soluţionarea contestaţiilor referitoare la lucrãrile de examen.
ART. 9
(1) Comisia nationala de capacitate poate delega, pe o perioada limitatã, reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate.
(2) Delegatul Comisiei naţionale de capacitate are urmãtoarele atribuţii:
a) controleazã respectarea metodologiei de examen de cãtre comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate şi comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de contestaţii;
b) inspecteaza centrele de examen şi centrele zonale de evaluare, verificand modul de cunoaştere şi de respectare a Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate;
c) consiliaza comisiile judeţene de capacitate, comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, în privinta organizãrii şi desfãşurãrii examenului de capacitate;
d) propune comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate - atunci când constata abateri de la regulament - schimbãri în componenta comisiilor (supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepreşedinţi, presedinti);
e) în cazul în care constata disfunctii serioase în organizarea examenului, reprezentantul Comisiei naţionale de capacitate propune inspectoratului şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti), conform Statutului personalului didactic, sanctionari ale cadrelor didactice în cauza, interzicerea participãrii acestora ca membri în comisiile pentru examenele naţionale de capacitate sau propune suspendarea dreptului de a organiza centru de examen în unitatea respectiva, în anul şcolar urmãtor;
f) verifica prin sondaj, dupã comunicarea rezultatelor, dacã lucrãrile scrise de la centrele de examen arondate centrului zonal de evaluare au fost amestecate;
g) analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia nationala de capacitate.
ART. 10
(1) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate se compun din:


    preşedinte     - unul dintre inspectorii şcolari generali adjuncţi;
    vicepreşedinte - un inspector şcolar (în municipiul Bucureşti poate
                     fi numit un vicepreşedinte pentru fiecare sector);
    secretari      - 2-3 inspectori şcolari;
    membri         - inspectori şcolari de specialitate; directori de
                     instituţii de învãţãmânt şi profesori de
                     specialitate pentru fiecare disciplina de învãţãmânt
                     la care se susţine proba.

(2) În judeţele în care se susţin probe în limbile minoritãţilor naţionale, din comisia de capacitate va face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordoneazã învãţãmântul cu predare în limbile minoritãţilor naţionale.
(3) Componenta nominalã a acestor comisii se aproba anual, prin decizie a inspectorilor şcolari generali judeţeni (al municipiului Bucureşti).
ART. 11
Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate au urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului naţional de capacitate pe tot teritoriul judeţului (al municipiului Bucureşti);
b) iau mãsuri de asigurare a fondurilor financiare necesare în vederea organizãrii şi desfãşurãrii examenului naţional de capacitate, de dotare a centrelor de examen şi de evaluare, dupã caz, cu un numãr suficient de copiatoare, calculator, telefon etc.; se va tine cont de faptul ca fiecare candidat trebuie sa primeascã subiect fotocopiat;
c) se adreseazã direcţiilor judeţene de sãnãtate publica (a municipiului Bucureşti) pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului de capacitate şi obţin confirmarea scrisã a acestora;
d) se adreseazã inspectoratelor judeţene de poliţie pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la cele de evaluare şi invers, pentru pãstrarea în siguranta a plicurilor cu subiecte şi a lucrãrilor scrise, pentru respectarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare şi obţin confirmarea scrisã a acestora;
e) stabilesc lista centrelor de examen şi a centrelor de evaluare pe judeţ (municipiul Bucureşti) şi emit decizii corespunzãtoare, dupã aprobarea acesteia de cãtre Comisia nationala de capacitate;
f) nominalizeaza centrele unde se organizeazã susţinerea probelor examenului naţional de capacitate, unitãţile şcolare arondate acestora, precum şi centrele zonale de evaluare; transmit Comisiei naţionale de capacitate - Serviciul naţional de evaluare şi examinare lista centrelor menţionate anterior, pana la data de 1 mai pentru prima sesiune şi pana la data de 11 iulie pentru a doua sesiune de examen;
g) transmit Comisiei naţionale de capacitate, în scris şi pe suport electronic, lista profesorilor propuşi ca presedinti ai centrelor de examen şi ai centrelor zonale de evaluare, precum şi lista profesorilor propuşi ca membri în comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, pana la data de 1 aprilie pentru prima sesiune de examen şi pana la data de 11 iulie pentru a doua sesiune de examen;
h) alcãtuiesc un model de legitimatii de examen pentru candidaţi, valabil în judeţul respectiv, şi asigura numãrul de legitimatii necesar pentru fiecare centru de examen, în funcţie de numãrul de candidaţi arondati;
i) numesc profesorii supraveghetori din centrele de examen, precum şi profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare;
j) instruiesc preşedinţii comisiilor din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare;
k) iau mãsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;
l) confectioneaza doua tipuri de ştampile, inscriptionate dupã cum urmeazã:
1. ştampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2003 - C.E.";
2. ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Capacitate 2003 - C.Z.E.";
m) preiau, în condiţii de securitate, de la Comisia nationala de capacitate - Serviciul naţional de evaluare şi examinare, pe baza de delegaţie nominalã, prin preşedintele comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti) de capacitate şi unul dintre secretarii acesteia, subiectele pentru probele scrise pentru fiecare centru de examen şi baremele de evaluare şi notare pentru fiecare centru de evaluare;
n) pãstreazã, în deplina siguranta, subiectele şi baremele de evaluare şi de notare;
o) transmit comisiilor de examen din centrele de examen subiectele pentru fiecare proba scrisã, cu cel mult 24 de ore înaintea sustinerii acesteia;
p) transmit comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare baremele de evaluare şi notare, în dimineata fiecãrei probe scrise;
q) efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale preşedinţilor şi/sau membrilor comisiilor de examen din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare;
r) distribuie în teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia nationala de capacitate, în care se consemneazã rezultatele examenului de capacitate;
s) sesizeazã imediat Comisia nationala de capacitate despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;
s) controleazã modul de organizare şi de desfãşurare a examenului naţional de capacitate în centrele de examen şi în centrele zonale de evaluare din teritoriu;
t) decid reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior, şi informeazã Comisia nationala de capacitate despre rezultatele acestor reevaluari;
t) organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare şi înapoi şi rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, de la preluarea lor de la comisia din centrul de examen/centrul zonal de evaluare şi pana la predarea lor cãtre comisia din centrul zonal de evaluare/centrul de examen;
u) organizeazã comisii judeţene (a municipiului Bucureşti) de soluţionare a contestaţiilor;
v) centralizeazã rezultatele cerute de Comisia nationala de capacitate pentru examenul naţional de capacitate, prin formulare-tip;
w) transmit Serviciului naţional de evaluare şi examinare rezultatele examenului naţional de capacitate, imediat dupã afişarea acestora (înainte şi dupã contestaţii), astfel: numãr de candidaţi înscrişi, numãr de candidaţi prezenţi şi numãr de candidaţi promovati, pe transe de medii;
x) analizeazã modul de desfãşurare a examenului naţional de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare;
y) elaboreazã şi transmit Comisiei naţionale de capacitate, în termen de 7 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului naţional de capacitate, raportul cu privire la rezultatele acestuia şi propun modificãri sau completãri în Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului naţionale de capacitate.
ART. 12
(1) Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele de examen se compun din:
a) preşedinte - un profesor cu gradul I din alta unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi din lista propusã de unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti);
b) membri - 2 profesori din alta unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului, aleşi prin tragere la sorţi din lista propusã de unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti). Alegerea acestora se va face ţinându-se cont şi de competentele de operare pe calculator;
c) profesori supraveghetori - câte doua cadre didactice pentru fiecare sala în care se desfãşoarã probe, cadre didactice de alta specialitate decât cea la care se susţine examen, alese prin tragere la sorţi din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi aleşi, de regula, unul dintre cadrele didactice care predau la şcoala generalã şi celãlalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.
(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judeţean (al municipiului Bucureşti) se pãstreazã aceeaşi structura, cu excepţia profesorilor supraveghetori, care se înlocuiesc cu:
- profesori evaluatori pentru fiecare disciplina de examen - cadre didactice calificate, alese din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate centrului de evaluare. Numãrul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare va fi stabilit în funcţie de numãrul de lucrãri care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca, în mãsura posibilului, fiecare evaluator sa evalueze cel puţin 100 de lucrãri. De regula, vor fi numiţi pentru fiecare echipa de evaluatori câte un profesor care preda la şcoala generalã şi unul care preda la liceu.
(3) În legatura cu comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare se fac urmãtoarele precizãri:
a) preşedinţii şi membrii comisiilor din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare sunt aleşi prin tragere la sorţi de cãtre Comisia nationala de capacitate, din lista transmisã de comisia judeteana de capacitate;
b) în funcţie de numãrul lucrãrilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiţi mai mulţi membri.
(4) Comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare vor fi alcãtuite din cadre didactice cu prestanta şi cu autoritate profesionalã (pe cat posibil, cu gradul I sau II). Nu vor fi numiţi în comisiile de examen sau de evaluare şi nu vor primi nici o alta atribuţie legatã de examen persoanele care au rude în rândul candidaţilor. De asemenea, nu vor primi nici o atribuţie legatã de examen persoanele care în sesiunile anterioare de examen au desfãşurat activitãţi necorespunzãtoare (ca profesori supraveghetori sau evaluatori, ca presedinti sau membri).
(5) În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii examenului naţional de capacitate, preşedintele comisiei de examen din centrele de examen/evaluare va solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. Declaraţiile-tip vor conţine asumarea responsabilitãţii cadrului didactic pentru respectarea întocmai a prevederilor legale, pentru declaraţia ca nu are rude în rândul candidaţilor şi vor cuprinde menţiunea ca, în cazul constatãrii unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de examen, ştie ca se vor lua mãsuri de sancţionare, care pot merge pana la excluderea din învãţãmânt.
(6) Componenta nominalã a comisiilor se stabileşte prin tragere la sorţi din lista propusã de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobatã de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Lista conţinând propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la examenul naţional de capacitate se înainteazã de unitãţile şcolare inspectoratului şcolar pana la data de 15 martie pentru prima sesiune de examen şi pana la data de 1 iulie pentru a doua sesiune de examen.
(7) Tragerea la sorţi a preşedinţilor şi membrilor comisiilor din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare se face la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Tragerea la sorţi pentru profesorii supraveghetori şi pentru profesorii evaluatori se face la nivelul inspectoratului şcolar şi are loc, în şedinţa publica, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii examenului, urmând ca inspectorul şcolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizãrii profesorilor supraveghetori pentru fiecare sala de examen se face în centrul de examen, prin tragere la sorţi, în prezenta tuturor membrilor comisiei, în dimineata fiecãrei probe.
(8) Comisiile de examen se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea primei probe.
ART. 13
(1) Organizarea centrelor de examen se face dupã cum urmeazã:
a) în mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, de regula, astfel încât într-un centru sa nu fie mai puţin de 250 de elevi; numãrul de elevi pe centru va fi decis ţinându-se cont de desfãşurarea în condiţii optime a examenului naţional de capacitate; în cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 250 de elevi, cu aprobarea Comisiei naţionale de capacitate;
b) în mediul rural unitãţile şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, împreunã cu altele, la centre (municipii, oraşe, comune), în funcţie de distanta pe care aceştia o au de parcurs şi de mijloacele de transport existente. În acest caz o atentie deosebita trebuie acordatã problemei transportului elevilor;
c) în mediul rural, în cazuri excepţionale, se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei naţionale de capacitate.
(2) În a doua sesiune a examenului naţional de capacitate, în cazul în care numãrul total de candidaţi pe judeţ este mai mic de 250, comisia judeteana de capacitate va organiza un singur centru de examen, respectiv un singur centru zonal de evaluare, fãrã a mai solicita aprobarea Comisiei naţionale de capacitate.
ART. 14
Comisiile din centrele de examen au urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului naţional de capacitate în centrele respective;
b) primesc cererile de înscriere şi verifica autenticitatea actelor şi respectarea condiţiilor de participare la examen;
c) elibereazã fiecãrui candidat legitimatia de examen, cu fotografie şi ştampila, care permite acestuia accesul în sala de examen;
d) preiau de la comisiile judeţene de capacitate, în condiţii de securitate, cu cel mult 24 de ore înaintea probei scrise, prin presedinti insotiti de un membru din comisie, subiectele şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplina, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigileaza. Iau mãsuri ca accesul la subiecte sa se poatã face doar în prezenta a cel puţin doua persoane simultan şi rãspund de pãstrarea secreta şi în siguranta a subiectelor pana în momentul distribuirii lor în clasa. Întocmesc procese-verbale în legatura cu securitatea subiectelor, de fiecare data când se deschid dulapurile în care se afla acestea;
e) organizeazã desfãşurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de Comisia nationala de capacitate;
f) întocmesc lista absolvenţilor care participa la examen, îi repartizeazã pe sali, în ordine alfabetica şi ţinând cont de opţiunea pentru proba de Istorie sau de Geografie, de limba în care se susţin probele, şi afişeazã listele la avizierul centrului de examen şi pe uşile salilor de examen, cu 24 de ore înainte de începerea examenului naţional de capacitate;
g) stabilesc, prin tragere la sorţi, repartizarea pe sali a supraveghetorilor şi instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sãlile în care se susţin probele scrise;
h) multiplica subiectele de examen, sigiland apoi originalul, pentru pãstrarea secretului;
i) sesizeazã comisia judeteana de capacitate despre orice situaţie în care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;
j) controleazã şi indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de examen, care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea probelor;
k) preşedintele rãspunde de transportul în deplina siguranta şi predarea, cu proces-verbal, a lucrãrilor scrise la centrele zonale de evaluare; lucrãrile sunt însoţite pe perioada transportului de preşedinte şi un membru al comisiei de examen, împreunã cu un reprezentant al poliţiei sau jandarmeriei;
l) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predãrii lucrãrilor scrise, baremele de evaluare şi notare pentru proba din ziua respectiva, pentru a fi afişate în centrul de examen;
m) dupã încheierea operaţiilor de evaluare şi notare, primesc cu proces-verbal, prin preşedinte şi vicepreşedinte, cataloagele de la centrele speciale de evaluare; asigura transportul acestora în deplina siguranta la centrele de examen;
n) afişeazã listele cu rezultatele examenului, dupã primirea cataloagelor de la centrele de evaluare;
o) primesc eventualele contestaţii pentru probele scrise;
p) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaţilor care contesta notele obţinute la evaluarea iniţialã;
q) afişeazã listele cu rezultatele definitive, dupã primirea de la comisia judeteana de contestaţii a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile acestei comisii;
r) întocmesc, prin secretarii comisiilor, extrase din catalog, cuprinzând rezultatele la examen, şi le transmit şcolilor arondate centrului de examen;
s) predau pentru arhivare, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt unde se susţine examenul, toate documentele examenului de capacitate;
t) preşedintele centrului de examen verifica şi semneazã toate documentele privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate.
ART. 15
Comisiile din centrele zonale de evaluare au urmãtoarele atribuţii:
a) preiau de la comisiile judeţene de capacitate, în dimineata fiecãrei probe scrise, prin presedinti, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu bareme de evaluare şi le pãstreazã, în condiţii de deplina securitate, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigileaza, pana la încheierea probei scrise respective. Iau mãsuri ca accesul la plicurile cu bareme sa se poatã face în prezenta a cel puţin doua persoane simultan;
b) primesc, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi membri, lucrãrile scrise aduse de la centrele de examen de cãtre preşedintele comisiei şi un membru al acesteia, spre a fi evaluate;
c) predau delegaţilor din centrele de examen baremele de evaluare, spre a fi afişate în centrele respective;
d) rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care se afla în centrul de evaluare;
e) evalueaza lucrãrile, respectând baremul de evaluare şi notare;
f) calculeazã şi scriu pe lucrãri şi în cataloage notele şi mediile;
g) calculeazã mediile generale şi le trec în cataloage;
h) predau, cu proces-verbal, prin preşedinte şi un membru, cataloagele de examen, preşedintelui şi vicepreşedinţilor din centrul de examen, spre a fi depuse la centrele de examen;
i) transmit cãtre comisia judeteana de contestaţii, în deplina siguranta, lucrãrile scrise ale cãror note au fost contestate de candidaţi/pãrinţi;
j) preiau de la comisiile de contestaţii lucrãrile scrise ale cãror note iniţiale au fost contestate, dupã reevaluarea acestora;
k) predau, cu proces-verbal, prin preşedinte şi un membru, lucrãrile scrise, borderourile detailate şi de sinteza şi celelalte documente ale examenului naţional de capacitate, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul de evaluare.
ART. 16
Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în examen au obligaţia de a respecta cu stricteţe normele privind organizarea şi desfãşurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate, conform reglementãrilor în vigoare.

CAP. 3
Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea examenului naţional de capacitate

ART. 17
(1) La examenul naţional de capacitate se pot înscrie elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
(2) Elevii romani care au studiat în strãinãtate se pot înscrie la susţinerea examenului de capacitate numai dupã echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţa stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
(3) Înscrierea candidaţilor din seriile anterioare sau a celor pentru sesiunea a doua se face la centrul de examen de care aparţine şcoala generalã absolvitã.
(4) În cazul candidaţilor din seria curenta, aceştia depun actele necesare pentru înscriere la prima sesiune de capacitate la secretariatul şcolii pe care au absolvit-o, unde va fi verificat dosarul fiecãrui candidat, înscrierea se face la centrul de examen la care este arondata unitatea, de cãtre director, însoţit de secretarul şcolii menţionate, conform unei programari stabilite de comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate.
(5) În cazul schimbãrii domiciliului în alta localitate, candidaţii se vor adresa inspectoratului şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti) al judeţului în care au noul domiciliu şi se vor înscrie la centrul de examen stabilit de comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate a respectivului judeţ.
(6) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular se înscriu la centrul de examen desemnat de comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate.
ART. 18
Înscrierea pentru examenul naţional de capacitate se face pe baza urmãtoarelor documente:
a) cerere-tip de înscriere;
b) buletinul de identitate (respectiv certificatul de naştere, pentru absolvenţii care nu au buletin de identitate) în original şi în copie autentificatã de secretarul care face înscrierea;
c) foaia matricola pentru clasele I-VIII;
d) doua fotografii recente, tip buletin/carte de identitate, care se vor aplica una pe cererea de înscriere şi cealaltã pe legitimatia de examen.

CAP. 4
Conţinutul examenului naţional de capacitate

ART. 19
(1) Probele la care se va susţine examenul naţional de capacitate sunt urmãtoarele:
● Limba şi literatura romana - proba scrisã, din materia claselor V-VIII, conform programei de examen;
● Matematica - proba scrisã, din materia claselor V-VIII, conform programei de examen;
● Istoria romanilor sau Geografia României (la alegere) - proba scrisã, din materia clasei a VIII-a, conform programei de examen.
(2) Candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi o proba la:
● Limba şi literatura maternã - proba scrisã, din materia claselor V-VIII, conform programei de examen.
(3) Absolvenţii învãţãmântului gimnazial de arta şi sportiv susţin şi proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, obligatorie pentru obţinerea certificatului de capacitate; proba se susţine în timpul celui de-al doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obţinute la aceasta proba se consemneazã în certificatul de capacitate, dar nu intra în calculul mediei finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie).
ART. 20
Aprecierea probelor scrise sau practice se face cu note de la 10 la 1; nota minima de promovare la fiecare proba scrisã sau practica este 5.

CAP. 5
Elaborarea subiectelor de examen

ART. 21
Subiectele probelor de examen şi baremele de evaluare şi notare se elaboreazã în cadrul Serviciului naţional de evaluare şi examinare, ţinându-se seama de urmãtoarele cerinţe:
a) sa fie formulate clar, precis şi în stricta concordanta cu programele şcolare şi cu programele de examen în vigoare pentru examenul naţional de capacitate 2003;
b) sa permitã efectuarea în doua ore;
c) sa aibã un grad mediu de dificultate.

CAP. 6
Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a elevilor, a supraveghetorilor, desfãşurarea, evaluarea şi notarea probelor

ART. 22
Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a supraveghetorilor şi a elevilor se fac dupã cum urmeazã:

A. Pregãtirea salilor de examen

Sãlile destinate pentru susţinerea probelor de examen vor fi adaptate activitãţilor legate de examen, prin:
a) dotarea corespunzatoare;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care ar putea influenta elevii în elaborarea lucrãrilor;
c) afişarea pe usa fiecãrei sali a listei nominale alfabetice cu elevii repartizaţi în sala respectiva, avizatã de preşedintele comisiei;
d) afişarea pe usa fiecãrei sali a prevederilor din regulament, care îi informeazã pe elevi ca pãtrunderea în sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda atrag eliminarea din examen;
e) afişarea pe usa fiecãrei sali a prevederilor din regulament, care îi informeazã pe elevi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu subiectele xeroxate nu se iau în considerare;

B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilor

a) Înaintea intrãrii în sali preşedintele comisiei din centrul de examen instruieste supraveghetorii în legatura cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate, cu informaţiile pe care trebuie sa le furnizeze candidaţilor aflaţi în sali.
b) La încheierea instructajului participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alãturi de celelalte documente ale examenului naţional de capacitate.
c) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supravegheazã se face de cãtre preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi - câte doua cadre didactice pentru fiecare sala - cu trei sferturi de ora înainte de începerea fiecãrei probe, luându-se mãsuri sa nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea probei la care supravegheazã.
d) Supraveghetorii intra în sali dupã ce au primit din partea secretarului comisiei listele cu candidaţi, procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise, hârtie tipizata şi hârtie stampilata pentru ciorne; numãrul de coli de examen şi numãrul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sala de examen, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de secretarul şi de preşedintele comisiei.
e) Se interzice supraveghetorilor intrarea în sãlile de examen cu telefoane mobile.

C. Accesul şi repartizarea în sali a candidaţilor

a) Accesul candidaţilor în sali este permis pe baza buletinului/cãrţii de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care candidatul nu are buletin/carte de identitate) şi a legitimatiei de examen, pana cel târziu cu o jumãtate de ora înaintea începerii probei. Candidaţii care nu au asupra lor buletinul de identitate (certificatul de naştere, pentru candidaţii care nu au buletin/carte de identitate) şi legitimatia de examen nu sunt primiţi în sala.
b) În cazuri excepţionale, comisia de examen poate accepta în sala de concurs candidaţi care nu au documentele menţionate anterior, cu condiţia ca aceştia sa fie recunoscuţi de un cadru didactic sau de 2 candidaţi şi sub rezerva prezentãrii documentelor pana a doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulatã şi candidatul va fi eliminat din examen. Situaţia va fi menţionatã într-un proces-verbal special, care se va pãstra alãturi de celelalte documente de examen. Comisia judeteana va fi informatã despre situaţia creata.
c) Se interzice intrarea în sali cu manuale şcolare, materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sali. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sala a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de examen, indiferent dacã materialele respective au fost folosite sau nu, şi la sancţionarea supraveghetorilor.
d) Candidaţii se asaza câte unul în fiecare banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate.
Fiecare elev primeşte o coala tipizata pentru examen, pe care îşi scrie cu majuscule numele, iniţialã tatãlui şi prenumele şi completeazã citeţ celelalte date de pe coltul care urmeazã sa fie lipit. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate câte le sunt necesare şi vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în coltul care urmeazã sa fie lipit.
e) Înainte de începerea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica elevilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare.
f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit dupã distribuirea subiectelor în sali, numai dupã ce supraveghetorii au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corecta a tuturor datelor prevãzute. Supraveghetorii vor semna fiecare lucrare în locul prevãzut pentru semnãturi, în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Pentru lipirea coltului lucrãrii se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de examen din judeţ. Preşedintele comisiei de examen va pune ştampila tip "Capacitate 2003 - C.E." peste coltul închis şi lipit al lucrãrii. Aceste operaţii se vor încheia înaintea iesirii primului elev din sali.
g) Înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afarã rubricii care se sigileaza, şi orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrãrii atrag anularea acesteia.
h) Pentru ciorne candidaţii vor primi atâtea coli stampilate cu ştampila "Capacitate 2003 - C.E." câte le sunt necesare.
ART. 23
Desfãşurarea probelor de examen va avea loc dupã cum urmeazã:
a) În prezenta preşedintelui şi a membrilor comisiei de examen, a delegaţilor comisiei judeţene sau naţionale de capacitate se verifica faptul ca subiectele primite de la comisia judeteana (a municipiului Bucureşti) de capacitate au fost pãstrate secrete. Dupã comunicarea de cãtre Comisia nationala de capacitate a numãrului variantei de examen se extrage varianta de examen, apoi plicul se resigileaza, se semneazã de cãtre toţi membrii comisiei şi se pãstreazã în condiţii de perfecta securitate, în fiset metalic. Dupã extragere, în prezenta preşedintelui şi a membrilor comisiei, se multiplica subiectele în numãr egal cu numãrul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite în sali de cãtre preşedintele comisiei de examen. La deschiderea plicurilor pentru fiecare proba de examen se încheie proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi.
b) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau de la un membru al comisiei de examen, verifica integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecãrui candidat. La încheierea acestor operaţii începe rezolvarea subiectelor de cãtre candidaţi.
Preşedintele şi membrii comisiei de examen verifica în toate sãlile de examen dacã subiectele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceştia nu pot da elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor.
c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate intra în sala şi nici un elev nu poate pãrãsi sala decât dacã preda lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Elevii care nu se afla în sala în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectiva. În cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rau şi solicita pãrãsirea temporarã a sãlii, el va fi însoţit de unul dintre profesorii care supravegheazã, pana la înapoierea în sala de examen.
d) Nici un membru al comisiei de examen nu poate pãrãsi centrul de examen şi nu poate comunica în afarã şcolii conţinutul subiectelor pana la încheierea examenului naţional de capacitate.
e) Pentru elaborarea lucrãrii scrise elevii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor, hartilor etc. Pentru redactarea lucrãrilor, precum şi pentru ciorne nu se va folosi alta hârtie decât cea distribuita elevilor de cãtre supraveghetori.
f) În cazul în care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.), doresc sa îşi transcrie lucrarea, fãrã sa depãşeascã timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc de cãtre supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semneazã de cãtre cei doi supraveghetori.
g) În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta între ei. Unul dintre supraveghetori sta în fata clasei, celãlalt în spatele ei.
h) În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali rãspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii, având în acelaşi timp un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic şi situaţiei de examen. Supraveghetorii verifica dacã elevii au intrat în sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sa comunice în nici un fel între ei sau cu exteriorul şi informeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii.
i) Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli în desfãşurarea examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum şi cele sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei, care este obligat sa verifice şi sa ia mãsurile ce se impun. Comisia judeteana va fi informatã imediat despre orice situaţie specialã.
j) Încãlcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea profesorilor supraveghetori şi, dupã caz, la sancţionarea lor, mergand pana la desfacerea contractului de munca.
k) În timpul desfãşurãrii probelor scrise, în sãlile de examen au voie sa între numai preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti), preşedintele şi membrii comisiei centrului de examen, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie. Aceştia nu dau elevilor nici un fel de indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar poate duce la sancţionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii.
l) Dupã ce îşi încheie lucrãrile, elevii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrãrile în faza în care se afla, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Ultimii 3 elevi rãmân în sala pana la predarea ultimei lucrãri. La predarea lucrãrilor, elevii semneazã pentru confirmarea predãrii lucrãrii şi a numãrului de pagini.
m) La primirea lucrãrilor de la candidaţi supraveghetorii bareaza spaţiile nescrise, verifica numãrul total de pagini scrise (şi randuri, pentru paginile incomplete) şi îl trec în listele nominale, precum şi în rubrica specialã prevãzutã în acest scop pe prima pagina a lucrãrii.
Confirma prin semnatura primirea lucrãrii şi numãrul de pagini.
n) Ciornele şi lucrãrile anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare. Aceasta informaţie va fi transmisã candidaţilor, în mod obligatoriu, de cãtre supraveghetori, la începutul probei scrise şi în momentul preluãrii lucrãrilor.
o) Operaţiunile menţionate la lit. m) şi n) se efectueazã de cãtre supraveghetori în fata candidatului, dupã care acesta semneazã listele nominale.
p) Supraveghetorii duc lucrãrile scrise din sala de examen la sala în care se afla preşedintele şi ceilalţi membri ai comisiei şi le predau acestora, sub semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi şi de cei 2 supraveghetori, colile de examen nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciorna nefolosite. Preşedintele sau un membru al comisiei verifica dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnaturilor de pe lista şi dacã numãrul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specialã de pe prima pagina a lucrãrii şi în lista nominalã şi semneazã de primire pe listele nominale. Aceştia numara şi colile de examen nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciorna nefolosite, inscriind numãrul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de supraveghetori şi de preşedinte şi vicepreşedinte.
q) Toate lucrãrile scrise se predau, prin preşedinte şi un membru al comisiei de examen, pe baza de proces-verbal, persoanei autorizate din centrul zonal de evaluare. Dupã ultima proba scrisã, alãturi de lucrãrile scrise se predau la centrul zonal de evaluare şi cele doua cataloage de la centrul de examen, completate cu numele candidaţilor, iniţialã tatãlui şi şcoala de provenienta.
r) Dupã încheierea fiecãrei probe scrise comisia din centrul de examen afişeazã baremele de evaluare, preluate de la centrul de evaluare.
s) Pe perioada desfãşurãrii probelor scrise (începând cu momentul extragerii numãrului variantei de examen în Comisia nationala de capacitate şi pana la plecarea delegaţilor cu lucrãrile cãtre centrul de evaluare) în centrul de examen nu se pot afla decât candidaţii, membrii comisiei de capacitate prevãzuţi de prezenta metodologie şi un delegat al unitãţii şcolare în care este organizat centrul de examen, care asigura asistenta tehnica pentru copiatoare, calculatoare şi care pune la dispoziţie comisiei foi de examen, foi de ciorna, lipici, etichete etc. Delegatul menţionat anterior nu pãtrunde în sãlile de examen şi în sãlile în care îşi desfãşoarã activitatea comisia de examen şi nu are acces la subiectele de examen.
ART. 24
Desfãşurarea activitãţii în centrele zonale de evaluare:
a) Preşedintele şi membrii comisiei primesc, pe baza de proces-verbal de predare-primire, lucrãrile scrise aduse de la fiecare centru de examen de cãtre preşedinte şi un membru al comisiei acestuia, spre a fi evaluate.
b) Lucrãrile de la aceeaşi proba de examen sunt amestecate de preşedinte şi membrii comisiei, numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi.
c) Seturile de lucrãri se introduc în plicuri (dosare) numerotate, cu menţionarea numãrului de lucrãri din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscriu numãrul de ordine al plicului (dosarului) şi numãrul de ordine al lucrãrii. Plicurile cu lucrãrile numerotate sunt predate cu proces-verbal de preşedinte sau vicepreşedinte profesorilor desemnaţi sa evalueze şi sa noteze lucrãrile.
d) Fiecare lucrare este evaluatã de 2 profesori evaluatori, desemnaţi de preşedintele comisiei.
De regula, unul dintre evaluatori este profesor la şcoala generalã, iar celãlalt la liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de examen provin lucrãrile scrise pe care le evalueaza.
e) Evaluarea şi notarea lucrãrilor scrise se efectueazã de cãtre cei 2 profesori evaluatori în sali separate, stabilite de preşedintele comisiei, în fiecare sala de evaluare se vor afla cel puţin 3 profesori evaluatori în acelaşi timp. Pe perioada evaluãrii, în sãlile de evaluare au voie sa între pe lângã evaluatori doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti), membrii comisiei centrului zonal de evaluare, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie.
f) Fiecare lucrare se evalueaza şi se apreciazã independent de cãtre profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de evaluare şi notare transmise de Comisia nationala de capacitate. Greşelile vor fi evidentiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie.
Fiecare evaluator înregistreazã în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare.
g) Zilnic, dupã terminarea programului de evaluare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi pãstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi pãstrate separat de preşedinte şi de unul dintre membri.
h) Dupã încheierea de cãtre ambii evaluatori a acţiunii de evaluare şi notare borderourile întocmite conform baremului de evaluare şi notare şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei o data cu lucrãrile evaluate. Dupã ce preşedintele comisiei se asigura ca diferenţa dintre notele acordate de cei 2 evaluatori este de cel mult un punct, notele obţinute se trec pe lucrare cu cerneala roşie. Media finala se trece pe lucrare, în prezenta profesorilor evaluatori, de preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale, fãrã rotunjire, între notele acordate de cei 2 evaluatori, şi semneazã alãturi de aceştia.
i) În cazul în care preşedintele comisiei constata ca între notele acordate unei lucrãri de cãtre cei 2 profesori evaluatori exista o diferenţa mai mare de un punct, o repartizeazã pentru reevaluare şi notare unui alt profesor de specialitate. Reevaluarea se va face în prezenta profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota data la reevaluare este nota care se trece pe lucrare şi va fi semnatã de cãtre cei 3 profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii, care necesita o a treia evaluare, vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de cei amintiti anterior.
j) Cataloagele de examen tipizate se completeazã cu numele candidaţilor, iniţialã tatãlui şi şcoala de provenienta, pe centre de examen, în doua exemplare identice, de cãtre secretarii comisiei de examen. Cele doua exemplare se numeroteaza, se stampileaza şi, dupã înscrierea notelor pentru toate probele de examen, se semneazã de cãtre toţi profesorii evaluatori pe prima pagina şi de cãtre preşedinte şi membrii comisiei pe fiecare pagina.
k) Dupã ce toate lucrãrile scrise au fost evaluate, acestea se deschid în prezenta profesorilor evaluatori, a preşedintelui şi a membrilor comisiei. Notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de examen, cu cerneala sau pasta albastra, de cãtre un membru al comisiei. Preşedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrãri în catalog.
Eventualele corecturi ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau pasta roşie de cãtre preşedintele comisiei. Preşedintele semneazã alãturi de modificarea facuta şi stampileaza.
l) Dupã încheierea evaluãrii tuturor lucrãrilor scrise şi trecerea notelor în catalog, cataloagele de examen se predau de cãtre preşedinte şi un membru al comisiei din centrul de evaluare preşedintelui şi unui membru al comisiei din fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele respective. Lucrãrile scrise şi borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare, dupã încheierea etapei de contestaţii.

CAP. 7
Stabilirea şi comunicarea rezultatelor finale

ART. 25
a) Un candidat este considerat reuşit dacã obţine cel puţin nota 5 la fiecare proba scrisã sau practica.
b) Media generalã se calculeazã în centrele de examen dupã încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut minimum nota 5 la fiecare proba de examen.
c) Media generalã se calculeazã ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la cele 3 probe scrise (respectiv 4 probe scrise, pentru candidaţii care susţin şi proba scrisã la limba şi literatura maternã).
ART. 26
Tabelul nominal cu notele şi media obţinute de fiecare elev se va afişa la fiecare centru de examen, în dreptul fiecãrui candidat se va scrie, dupã caz, şi rezultatul final: "reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este considerat neprezentat dacã nu a fost prezentat la cel puţin una dintre probele de examen.

CAP. 8
Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor

ART. 27
(1) Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probelor de examen se depun în ziua prevãzutã de graficul de desfãşurare a examenului de capacitate.
(2) Contestaţiile se înregistreazã la secretariatele centrelor de examen şi se analizeazã la comisia de contestaţii.
(3) Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrãri.
ART. 28
(1) Preşedintele împreunã cu un membru al comisiei din centrul de examen primesc contestaţiile şi le înregistreazã.
(2) Cererile prin care se contesta notele obţinute la evaluarea iniţialã, însoţite de un borderou în care se precizeazã numele contestatarilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestaţia, se înainteazã de un delegat al comisiei din centrul de examen comisiei din centrul zonal de evaluare.
(3) Dupã primirea cererilor prin care se contesta notele obţinute la evaluarea iniţialã, de la centrele de examen în centrul zonal de evaluare, lucrãrile candidaţilor care au depus contestaţii se inchid pentru a deveni secrete, atât în ceea ce priveşte numele candidatului, centrul de examen, cat şi notele acordate, se aplica ştampila "Capacitate 2003 - C.Z.E." şi se înainteazã, prin delegat, comisiilor de contestaţii. Totodatã se transmite un borderou în care se menţioneazã numãrul de ordine al lucrãrilor, proba de examen şi numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri.
(4) De sigilarea lucrãrilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia de contestaţii rãspunde preşedintele comisiei din centrul de evaluare.
(5) Comisia nationala de capacitate va stabili şi va transmite comisiilor judeţene de capacitate în ce judeţ trebuie transmise lucrãrile pentru contestaţii.
(6) Comisia nationala de capacitate poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. În acest caz componenta comisiei de contestaţii va fi stabilitã de Comisia nationala de capacitate, cu consultarea comisiilor judeţene de capacitate.
ART. 29
(1) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de contestaţii au urmãtoarea componenta:
preşedinte - inspectorul şcolar general;
secretari - inspectori şcolari;
membri - câte 2 profesori pentru fiecare disciplina de examen şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
(2) Criteriul pentru selectarea profesorilor evaluatori va fi competenta profesionalã deosebita (gradele I şi II), probitatea morala şi faptul ca nu au fãcut parte în sesiunea respectiva din comisiile de evaluare. În fiecare an membri ai comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior.
(3) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) de contestaţii sigileaza numãrul de ordine acordat de şcoala, reevalueaza lucrãrile primite şi acorda note lucrãrilor contestate, conform baremelor de evaluare şi notare.
(4) Pentru lucrãrile care au primit la comisia de evaluare note de pana la 9,50, nota acordatã iniţial se modifica, prin creştere sau descrestere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbata.
(5) Pentru lucrãrile care au primit iniţial cel puţin nota 9,50, nota definitiva este nota acordatã de comisia de contestaţii.
(6) Nota acordatã dupã contestaţii rãmâne definitiva, dupã validarea ei de cãtre preşedintele comisiei de contestaţii.
(7) În situaţia în care se constata diferenţe de notare mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţialã şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii analizeazã situaţia şi sesizeazã inspectoratului şcolar pentru luarea mãsurilor ce se impun.
(8) Hotãrârile comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti) de contestaţii se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de cãtre membrii comisiei şi de preşedinte.
(9) Lucrãrile scrise se restituie comisiilor din centrele de examen, împreunã cu o copie de pe procesul-verbal. Borderourile de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se pãstreazã la sediul inspectoratului şcolar care a organizat comisia de contestaţii, timp de 2 ani.
(10) Dupã primirea lucrãrilor de la comisia de contestaţii, comisiile din centrele de examen opereazã în cataloage schimbãrile ce se impun, recalculeazã, dupã caz, media generalã şi rectifica în mod corespunzãtor rezultatul.
(11) Modificãrile se înscriu în catalog cu cerneala roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de examen.
(12) Rezultatele la contestaţii se comunica candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat.

CAP. 9
Dispoziţii finale

ART. 30
Comisiile de examen din centrele de examen, centrele zonale de evaluare, precum şi comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) au obligaţia sa informeze imediat Comisia nationala de capacitate cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate.
ART. 31
(1) Documentele întocmite pentru examenul de capacitate se pãstreazã în arhiva centrului de examen pana la sfârşitul anului şcolar urmãtor, iar cataloagele de examen, permanent.
(2) Plicurile cu subiecte, care se deschid în centrele de examen, vor purta semnãturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi stampilate şi se vor pãstra timp de un an în arhiva centrului de examen.
(3) Lucrãrile scrise şi borderourile de notare, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se pãstreazã pana la sfârşitul anului şcolar urmãtor.
ART. 32
(1) Certificatele de capacitate se completeazã cu datele din cataloagele de examen numai de cãtre secretarii unitãţilor de învãţãmânt la care titularii au promovat ultimul an de studiu şi vor fi semnate de preşedintele comisiei centrului de examen, în termen de cel mult 15 zile de la încheierea examenului de capacitate. În cazuri excepţionale certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti).
(2) Pentru eliberarea foilor matricole absolvenţii se vor adresa secretariatelor şcolilor unde au absolvit clasa a VIII-a.
ART. 33
Respectarea întocmai a Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele implicate în examen.
ART. 34
Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) candidaţii surprinsi având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi copiind în timpul desfãşurãrii probelor sau comitand alte fraude menite sa le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea respectiva. Tentativa de frauda se pedepseşte în acelaşi mod;
b) cadrele didactice angajate în organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizand soluţiile problemelor, inlocuind lucrãri, falsificand lucrãri, modificând nejustificat note, facilitand acţiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau care manifesta neglijenţa în îndeplinirea raspunderilor, vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupã caz, ale Codului penal;
c) în cazul în care frauda este doveditã de organele în drept, dupã încheierea probei sau a examenului, candidaţii care au beneficiat de partinire frauduloasã sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva sau, dupã caz, li se anuleazã certificatul de capacitate.
ART. 35
(1) În perioada de evaluare a lucrãrilor sau ulterior Comisia nationala de capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecãrui judeţ (municipiului Bucureşti) o comisie de reevaluare, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri din fiecare disciplina de examen, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi notare.
(2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia nationala de capacitate cãtre inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a-l transmite şi de a urmãri analizarea sa în fiecare unitate şcolarã care a participat, prin personalul ei, la organizarea examenului naţional de capacitate.
(3) Notele obţinute de elevi în cadrul examenului naţional de capacitate nu se modifica în urma acestor reevaluari.
(4) În cazul în care se constata diferenţe mari de notare, inspectoratul şcolar propune sancţionarea vinovatilor conform prevederilor Statutului personalului didactic.
(5) Procedura de sancţionare pentru abaterile personalului didactic menţionate în prezenta metodologie se desfãşoarã în conformitate cu prevederile art. 117-123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Punctul de plecare al cercetãrii este procesul-verbal alcãtuit de organele de control. În baza aceluiaşi proces-verbal inspectoratul şcolar propune sancţiunea. Inspectoratul şcolar va face comunicare scrisã cãtre unitatea de învãţãmânt de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizeazã abaterea constatatã şi propunerea de sancţionare.
ART. 36
(1) Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele şcolare vor alcãtui un raport special despre examenul naţional de capacitate din anul în curs, care va fi trimis în copie şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar şi la Serviciul naţional de evaluare şi examinare. Un exemplar al raportului special va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(2) Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrãri reevaluate la decizia comisiei naţionale sau judeţene de capacitate.
(3) Comisia judeteana de capacitate va decide reevaluarea de lucrãri la cel puţin doua discipline. Numãrul minim de lucrãri reevaluate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona evaluarea esantioanelor şi vor prezenta în scris inspectoratului şcolar general concluziile acestei reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrãri la care diferenţa dintre notarea iniţialã şi cea finala (de la contestaţii) este mai mare de 1,00 punct.
(4) În urma reevaluarii inspectoratul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeteana de capacitate a decis sa îi retragã dreptul de a participa la examenele naţionale de capacitate.
ART. 37
(1) Comisiile de capacitate vor asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficientei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptari sunt:
a) asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gesticular pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
b) mãrirea cu pana la o ora a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale grave;
c) asigurarea scrierii cu caractere mãrite a subiectelor pentru candidaţii ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente vizuale, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;
e) realizarea probei scrise, prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre candidatul cu deficiente, cãtre un profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectiva, în prezenta altor doua cadre didactice.
(3) În situaţia în care unitatea şcolarã la care este înscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptarilor menţionate, inspectoratul şcolar poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învãţãmântului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
(4) Candidaţii cu deficiente pot beneficia de prevederile alin. (2) în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale, în urma hotãrârii comisiei judeţene de capacitate. Comisia nationala de capacitate poate aproba şi alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judeţene de capacitate.
ART. 38
În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau definitiv, comisiile judeţene de capacitate pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei naţionale de capacitate, susţinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara. Organizarea acestor probe se face la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii acestuia.

ANEXA 1
-------
la metodologie
--------------

ORGANIZAREA
probei practice din cadrul examenului naţional de capacitate pentru absolvenţii şcolilor cu program integrat/suplimentar de arta şi sportiv

ART. 1
(1) Pentru şcolile cu program integrat sau suplimentar de arta şi sportiv, comisiile pentru proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, din cadrul examenului naţional de capacitate, vor fi alcãtuite din profesori din unitatea şcolarã respectiva, specializaţi în disciplinele/probele studiate de elevi.
(2) Componenta nominalã a comisiei de examinare pentru proba practica este propusã de unitatea de învãţãmânt, cu avizul inspectorului de specialitate, şi se aproba de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti) cu 3 zile înaintea începerii probei.
(3) Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:
a) preşedinte - directorul şcolii;
b) secretar - secretarul şcolii;
c) profesori examinatori - câte 2 profesori de specialitate sau specialitãţi înrudite din unitatea respectiva.
ART. 2
Comisia de examinare pentru proba practica are urmãtoarele atribuţii:
a) întocmeşte graficul privind organizarea şi desfãşurarea probei şi îl afişeazã cu doua zile înainte de începerea probei (programarea candidaţilor în ordinea alfabetica, pe zile, ore, clase, specialitãţi);
b) pregãteşte documentaţia şi asigura condiţiile normale de desfãşurare a probei;
c) organizeazã şi efectueazã examinarea şi notarea candidaţilor;
d) afişeazã rezultatele dupã încheierea probelor;
e) asigura asistenta medicalã pentru probele sportive.
ART. 3
Conţinutul probei practice din cadrul examenului naţional de capacitate se stabileşte dupã cum urmeazã:
a) Pentru arte plastice:
Compoziţie dinamica cu personaje: exprimare la alegere, în culoare (pictura) sau volum (modelaj). La pictura - compozitia va fi realizatã valorificand un contrast cromatic studiat în ciclul gimnazial (la decizia comisiei), va avea minimum 3-5 personaje şi va fi realizatã în culori de apa, pe suport hârtie format A3.
La modelaj - lucrarea va avea minimum 3 personaje şi va fi realizatã în lut; înãlţimea maxima a lucrãrii va fi de 25 cm.
Criterii de apreciere:
- compunerea spaţiului plastic;
- evidentierea dinamismului compozitional prin mijloacele de expresie invatate;
- nota personalã a lucrãrii.
Comisiile se vor orienta spre titluri sugestive, precum: sport, balet, circ, carnaval, activitãţi de munca, joc de copii etc.
b) Pentru muzica:
1. proba de instrument (pentru toate instrumentele), care consta din doua lucrãri, la alegere, diferite ca stil, caracter şi forma;
2. proba de terorie-solfegiu-dicteu:
- un solfegiu la prima vedere, de dificultate medie, diferenţiat pentru corzi grave, suflatori-percutie, instrumente populare, conform programei;
- dicteu melodic de 8-12 mãsuri de dificultate medie, diferenţiat pentru corzi grave, suflatori -percutie, instrumente populare, conform programei.
Pentru proba de teorie-solfegiu-dicteu subiectele vor fi elaborate de un colectiv al catedrei din specialitatea respectiva, numit prin decizie a inspectoratului şcolar general, la propunerea conducatorului de unitate şi avizatã de inspectorul de specialitate; subiectele se elaboreazã cu o ora înaintea probei, în prezenta preşedintelui/vicepreşedintelui şi a inspectorului de specialitate.
c) Pentru coregrafie:
1. proba de dans clasic (conform programei);
2. proba cu elemente de dans romanesc (conform programei).
d) Pentru învãţãmântul sportiv:
- probele de examen vor fi stabilite conform metodologiei "Evaluarea şi examinarea elevilor din învãţãmântul sportiv", elaborata de Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar şi Serviciul naţional de evaluare şi examinare.
ART. 4
(1) Fiecare profesor examinator apreciazã rãspunsul/performanta candidaţilor cu note de la 10 la 1.
(2) Dacã diferenţa între notele acordate de cei 2 examinatori la proba practica este mai mare de un punct, preşedintele comisiei de examinare mediazã situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotãrârea sa este definitiva.
(3) Nota finala reprezintã media aritmetica cu doua zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de cei 2 examinatori.
(4) Fiecare profesor înscrie în catalog nota acordatã, iar preşedintele înscrie nota finala.
(5) Cataloagele de examen tipizate pentru proba practica se completeazã în doua exemplare identice, se numeroteaza, se semneazã şi se stampileaza pe fiecare pagina.
ART. 5
Media minima de promovare a probei practice este 5,00 (cinci).
ART. 6
La probele practice nu se admit contestaţii.
ART. 7
(1) La învãţãmântul de arta probele practice nu sunt publice.
(2) Probele practice pentru învãţãmântul sportiv se desfãşoarã în zone special amenajate, numite zone de concurs. La desfãşurarea lor poate participa public spectator, care se va afla într-o zona special desemnatã de comisia de examinare.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, METODOLOGIE din 30 august 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"