Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 29 august 2001 de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2002

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

METODOLOGIE din 29 august 2001 de organizare si desfasurare a examenului national de capacitate 2002

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2002

Comenteaza legea

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Potrivit prevederilor <>art. 22 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, care va fi publicatã pana la data începerii anului şcolar, la Limba şi literatura romana, Matematica şi la o proba din Istoria romanilor sau Geografia României. Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale, care frecventeazã cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi o proba la limba şi literatura maternã.
Potrivit art. 38 din aceeaşi lege, în învãţãmântul de arta şi în învãţãmântul sportiv examenul de capacitate include şi o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat.
ART. 2
La examenul naţional de capacitate se pot prezenta elevii care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, precum şi cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
ART. 3
Examenul naţional de capacitate se susţine anual în doua sesiuni.
În caz de nepromovare a examenului naţional de capacitate, acesta poate fi susţinut în oricare dintre sesiunile ulterioare.
Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat pot susţine examenul naţional de capacitate, fãrã taxa, de cel mult doua ori. Prezentãrile ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, potrivit legii.
ART. 4
Elevilor care promoveazã examenul naţional de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveazã examenul naţional de capacitate li se elibereazã, la cerere, copie de pe foaia matricola.
ART. 5
Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea examenului naţional de capacitate este asigurata de Comisia nationala de capacitate, care se constituie anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii şi funcţioneazã în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisii judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, comisii de examen în centrele de examen şi comisii de corectare în centrele de corectare, în conformitate cu prezenta metodologie.

CAP. 2
Organizarea examenului naţional de capacitate

ART. 6
Comisia nationala de capacitate organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea examenului naţional de capacitate. Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, asigura aplicarea riguroasã a prezentei metodologii, organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea examenului naţional de capacitate în fiecare judeţ.
Comisiile de examen se constituie şi funcţioneazã în fiecare centru de examen, iar comisiile de corectare în fiecare centru zonal de corectare şi sunt coordonate de cãtre un preşedinte desemnat de cãtre inspectoratul şcolar judeţean.
ART. 7
Comisia nationala de capacitate se compune din:


    preşedinte      - secretarul de stat pentru învãţãmântul
                      preuniversitar;
    vicepreşedinţi: - directorul general al Direcţiei generale a
                      învãţãmântului preuniversitar;
                    - directorul Serviciului naţional de evaluare şi
                      examinare;
                    - directorul general al Direcţiei generale pentru
                      învãţãmântul în limba minoritãţilor naţionale;
    secretar        - un specialist din cadrul Serviciului naţional de
                      evaluare şi examinare;
    membri          - directori generali adjuncţi, inspectori de
                      specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi
                      Cercetãrii, specialişti din cadrul Serviciului
                      naţional de evaluare şi examinare, profesori din
                      învãţãmântul preuniversitar.

Componenta nominalã a acestei comisii se aproba anual prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
ART. 8
Comisia nationala de capacitate are urmãtoarele atribuţii:
- publica, la începutul anului şcolar, Regulamentul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate şi programele de examen valabile pentru disciplinele la care se susţin probe;
- instruieste preşedinţii comisiilor judeţene de examen, respectiv a municipiului Bucureşti;
- elaboreazã formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor examenului naţional de capacitate şi le distribuie în teritoriu prin intermediul comisiilor judeţene de examen, respectiv a municipiului Bucureşti;
- coordoneazã elaborarea subiectelor pentru probele scrise şi a baremelor de corectare şi de notare, ţinând seama şi de propunerile profesorilor şi inspectorilor din ţara;
- coordoneazã multiplicarea subiectelor în funcţie de numãrul centrelor de examen;
- decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
- asigura traducerea subiectelor pentru proba de matematica în limbile minoritãţilor naţionale, la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, şi oferã membrilor comisiilor din centrele de examen consultanţa în ceea ce priveşte traducerea;
- controleazã şi indruma acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate;
- analizeazã desfãşurarea şi rezultatele examenului naţional de capacitate pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
- propune ministrului educaţiei şi cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate;
- poate decide recorectarea unor lucrãri în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior;
- decide corectarea prin sondaj a unor lucrãri pentru a verifica dacã evaluarile au fost corecte.
Comisia nationala de capacitate nu se ocupa de soluţionarea contestaţiilor referitoare la probele de examen.
ART. 9
Comisia nationala de capacitate poate delega, pe o perioada limitatã, reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti. În acest context delegatul Comisiei naţionale de capacitate are urmãtoarele atribuţii:
- controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisia judeteana de capacitate şi comisia judeteana de contestaţii;
- inspecteaza centrele de examen şi de corectare, verificand modul de cunoaştere şi de respectare a regulamentului de organizare şi desfãşurare a examenului;
- consiliaza comisiile judeţene de capacitate, comisiile din centrele de examen şi din centrele de corectare în privinta organizãrii şi desfãşurãrii examenului naţional de capacitate;
- propune comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, atunci când constata abateri de la regulament, schimbãri în componenta comisiilor (supraveghetori, corectori, secretari, examinatori, vicepreşedinţi, presedinti);
- în cazul în care constata disfunctii serioase în organizarea examenului, reprezentantul Comisiei naţionale de capacitate poate propune, conform Statutului personalului didactic, sanctionari ale cadrelor didactice în cauza, interzicerea participãrii acestora ca membri în comisiile pentru examenele naţionale de capacitate sau poate propune suspendarea dreptului de a se organiza centru de examen în unitatea şcolarã respectiva, în anul şcolar urmãtor;
- analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia nationala de capacitate.
ART. 10
Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, se compun din:


    preşedinte     - unul dintre inspectorii şcolari generali adjuncţi;
    vicepreşedinte - un inspector şcolar (în municipiul Bucureşti poate
                     fi numit un vicepreşedinte pentru fiecare sector);
    secretari:     - 2-3 inspectori şcolari;
    membri         - inspectori şcolari de specialitate, directori de
                     instituţii de învãţãmânt şi profesori de
                     specialitate pentru fiecare disciplina de învãţãmânt
                     la care se susţine proba.

În judeţele în care se susţin probe în limbile minoritãţilor naţionale, din comisia de capacitate va face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordoneazã învãţãmântul cu predare în limbile minoritãţilor naţionale.
Componenta nominalã a acestor comisii se aproba anual prin decizie a inspectorilor şcolari generali judeţeni, respectiv ai municipiului Bucureşti.
ART. 11
Comisiile judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarele atribuţii:
- organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului naţional de capacitate pe întregul teritoriu al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
- iau mãsuri de asigurare a fondurilor financiare necesare în vederea organizãrii şi desfãşurãrii examenului naţional de capacitate, pentru dotarea centrelor de examen şi de corectare, dupã caz, cu un numãr suficient de table, cu copiatoare, calculator, telefon etc.;
- se adreseazã inspectoratelor judeţene de sãnãtate pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului naţional de capacitate;
- se adreseazã organelor Ministerului de Interne, de poliţie şi jandarmerie la nivel judeţean pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la cele de corectare şi invers, pentru securitatea subiectelor şi a lucrãrilor scrise, pentru pãstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de corectare;
- stabilesc numãrul centrelor de corectare pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti;
- nominalizeaza pana la data de 1 mai 2002 centrele în care se organizeazã susţinerea probelor la examenul naţional de capacitate, denumite în continuare centre de examen, centrele zonale de corectare, precum şi unitãţile şcolare arondate acestora;
- numesc comisiile din centrele de examen, precum şi comisiile din centrele zonale de corectare;
- instruiesc preşedinţii comisiilor din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare;
- iau mãsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de examen;
- confectioneaza doua tipuri de ştampile inscriptionate dupã cum urmeazã:
a) ştampila pentru centrele de examen: "Capacitate 2002 - C.E.";
b) ştampila pentru centrele zonale de corectare: "Capacitate 2002 - C.Z.C.";
- preiau de la Comisia nationala de capacitate - Serviciul naţional de evaluare şi examinare, pe baza de delegaţie nominalã, prin intermediul preşedintelui comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, şi al unuia dintre secretarii acesteia, plicurile cu subiecte, plicurile cu bareme de corectare şi notare pentru probele scrise pentru fiecare centru de examen şi plicurile cu baremele de corectare şi notare pentru fiecare centru de corectare;
- pãstreazã în deplina siguranta plicurile cu subiecte şi bareme de corectare şi de notare; transmit comisiilor de examen din centrele de examen plicurile cu subiecte şi plicurile cu bareme de corectare şi notare cu cel mult 24 ore înaintea sustinerii fiecãrei probe scrise; transmit comisiilor de corectare din centrele zonale de corectare plicurile cu bareme de corectare şi notare în dimineata fiecãrei probe scrise;
- efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale preşedinţilor şi/sau membrilor comisiilor de examen din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare;
- distribuie în teritoriu formularele-tip elaborate de Comisia nationala de capacitate, în care se consemneazã rezultatele examenului naţional de capacitate;
- sesizeazã imediat Comisia nationala de capacitate despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;
- controleazã modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate în centrele de examen şi în centrele zonale de corectare din teritoriu;
- pot decide recorectarea unor lucrãri în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior şi informeazã Comisia nationala de capacitate despre rezultatele acestor recorectari;
- organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la centrele de corectare şi înapoi şi rãspund de asigurarea securitãţii lucrãrilor scrise din momentul preluãrii lor de la comisia din centrul de examen/centrul de corectare şi pana la predarea lor cãtre comisia din centrul de corectare/centrul de examen;
- organizeazã comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de rezolvare a contestaţiilor;
- centralizeazã rezultatele cerute prin formulare-tip;
- transmit Serviciului naţional de evaluare şi examinare rezultatele examenului naţional de capacitate, imediat dupã afişarea acestora (înainte şi dupã contestaţii), cuprinzând urmãtoarele: numãrul de candidaţi înscrişi, numãrul de candidaţi prezenţi şi numãrul de candidaţi promovati;
- analizeazã modul de desfãşurare a examenului naţional de capacitate, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de examen;
- elaboreazã şi transmit Comisiei naţionale de capacitate, în termen de 7 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului naţional de capacitate, raportul cu privire la rezultatele acestuia şi propun eventuale modificãri ale Regulamentului de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate.
ART. 12
Comisiile pentru examenul de capacitate din centrele în care se susţin probele de examen se compun din:


    preşedinte     - un director/director adjunct de liceu sau de şcoala
                     generalã sau un profesor cu gradul I din alta
                     unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului
                     de examen, ales prin tragere la sorţi de comisia
                     judeteana de capacitate din lista propusã de
                     unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul
                     şcolar judeţean;
    vicepreşedinte - un director, un director adjunct sau un profesor din
                     alta unitate de învãţãmânt decât cele arondate
                     centrului de examen, ales prin tragere la sorţi de
                     comisia judeteana de capacitate din lista propusã de
                     unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul
                     şcolar judeţean;
    secretar         - secretar de şcoala sau cadru didactic din alta
                     unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului
                     de examen. Alegerea secretarilor se va face ţinând
                     seama şi de competentele de operare pe calculator
                     ale acestora;
    membri           - câte doi profesori supraveghetori pentru fiecare
                     sala în care se desfãşoarã probe de examen, aleşi
                     din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate
                     centrului de examen.

Pentru centrele zonale de corectare, stabilite la nivel judeţean, se pãstreazã aceeaşi structura, cu excepţia membrilor, care se înlocuiesc cu:
- profesori corectori (calificaţi) pentru fiecare disciplina de examen, aleşi din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate centrului de examen. Numãrul profesorilor corectori din fiecare centru de corectare va fi stabilit în funcţie de numãrul de lucrãri care trebuie corectate în centrul respectiv, dar nu mai puţin de 100 de lucrãri pentru un corector. De regula, vor fi numiţi pentru fiecare echipa de corectare câte un profesor care preda la şcoala generalã şi unul care preda la liceu.
În legatura cu centrele zonale de corectare se fac urmãtoarele precizãri:
- preşedinţii centrelor zonale de corectare sunt aleşi prin tragere la sorţi de cãtre comisia judeteana de capacitate din rândul inspectorilor şcolari sau directorilor/profesorilor de liceu;
- în funcţie de numãrul elevilor arondati la centrul special de corectare, pot fi numiţi mai mulţi vicepreşedinţi (un vicepreşedinte care va îndeplini şi funcţiile secretarului, la minimum 150 de elevi).
Comisiile din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare vor fi alcãtuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesionalã (pe cat posibil cu gradul I sau II). Nu vor fi numite în comisiile de examen şi nu vor primi nici o alta atribuţie legatã de examen persoanele care au rude în rândul candidaţilor. În acest sens preşedintele comisiei de examen din centrele de examen/corectare va strânge declaraţii de la fiecare membru al comisiei. De asemenea, nu vor primi nici o alta atribuţie persoanele care au desfãşurat activitãţi necorespunzãtoare în sesiunile anterioare de examen (nu au supravegheat desfãşurarea corecta a examenelor, au apreciat lucrãrile sub/peste nivelul real etc.).
Componenta nominalã a comisiilor de examen se stabileşte din lista propusã de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobatã de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Propunerile şcolilor se înainteazã inspectoratului şcolar cu 30 de zile înaintea începerii examenului naţional de capacitate.
Tragerea la sorţi are loc în şedinţa publica cu cel mult 48 de ore înaintea începerii examenului naţional de capacitate, urmând ca inspectorul şcolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea supraveghetorilor se face prin tragere la sorţi şi se realizeazã în dimineata fiecãrei zile de examen.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea primei probe de examen. Membrii comisiilor de examen, respectiv ai centrelor zonale de corectura, sunt instruiti în dimineata fiecãrei probe.
ART. 13
Organizarea centrelor de examen se face dupã cum urmeazã:
a) în mediul urban elevii vor fi grupati pe centre de examen, astfel încât într-un centru sa nu fie mai puţin de 100 de elevi; numãrul de elevi pe centru va fi decis ţinându-se seama de desfãşurarea în condiţii optime a examenului naţional de capacitate;
b) în mediul rural unitãţile şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, împreunã cu altele, la centre (municipii, oraşe, comune), în funcţie de distanta pe care aceştia o au de parcurs. În acest caz o atentie deosebita trebuie acordatã problemei transportului elevilor;
c) în mediu rural, în cazuri excepţionale se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei naţionale de capacitate.
În centrele de corectare se organizeazã subcomisii de corectare şi notare, astfel încât numãrul elevilor dintr-o subcomisie sa nu fie mai mic de 100.
ART. 14
Comisiile din centrele de examen au urmãtoarele atribuţii:
- organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului naţional de capacitate în centrele respective;
- primesc cererile de înscriere şi verifica autenticitatea actelor şi respectarea condiţiilor de participare la examen;
- preiau de la comisiile judeţene de capacitate, cu cel mult 24 de ore înaintea sustinerii fiecãrei probe scrise, prin intermediul preşedinţilor, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu subiecte şi plicurile cu bareme de corectare şi notare şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau mãsuri ca accesul la subiecte sa se poatã face doar în prezenta a cel puţin doua persoane simultan şi rãspund de pãstrarea secretului şi siguranţei subiectelor pana în momentul distribuirii lor în clasa. Întocmesc procese-verbale cuprinzând numãrul şi starea plicurilor de fiecare data când se deschid dulapurile în care se afla acestea;
- organizeazã desfãşurarea probelor scrise, conform graficului elaborat de Comisia nationala de capacitate;
- întocmesc lista cuprinzând absolvenţii care participa la examen, îi repartizeazã pe sali în ordine alfabetica, ţinând seama de opţiunea pentru proba de istorie sau de geografie, de limba în care se susţin probele, şi afişeazã listele la avizierul centrului de examen şi pe uşile salilor de examen, cu 24 de ore înainte de începerea examenului naţional de capacitate;
- stabilesc prin tragere la sorţi repartizarea pe sali a supraveghetorilor şi instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sãlile în care se susţin probele scrise;
- multiplica subiectele de examen în prezenta profesorilor de specialitate, sigiland apoi originalul pentru pãstrarea secretului;
- afişeazã baremele de corectare şi notare la încheierea fiecãrei probe scrise;
- sesizeazã imediat comisia judeteana de capacitate despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte şi solicita subiecte de rezerva;
- elaboreazã şi transmit comisiei judeţene de capacitate, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de doua zile de la încheierea examenului, rapoartele privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate şi formularele-tip privind rezultatele obţinute;
- controleazã şi indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de examen, care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea probelor;
- prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedintelui asigura transportul în deplina siguranta şi predarea pe baza de proces-verbal a lucrãrilor scrise la centrele zonale de corectare;
- primesc cu proces-verbal, prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedintelui, lucrãrile scrise corectate, borderourile şi cataloagele de la centrele zonale de corectare; asigura transportul acestora în deplina siguranta la centrele de examen;
- afişeazã listele cuprinzând rezultatele finale, dupã primirea lucrãrilor scrise corectate de cãtre centrele de corectare;
- primesc eventualele contestaţii pentru probele scrise;
- analizeazã prima etapa de contestaţii în cadrul centrului de examen;
- transmit cãtre comisia judeteana de contestaţii, în deplina siguranta, lucrãrile scrise ale cãror note au fost contestate de cãtre candidaţi/pãrinţi;
- afişeazã listele cuprinzând rezultatele definitive dupã primirea de la comisia judeteana de contestaţii a lucrãrilor scrise recorectate;
- întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele la examen, şi le transmit şcolilor arondate centrului de examen;
- predau spre arhivare, cu proces-verbal, secretarului şcolii la care se susţine examenul, toate documentele examenului de capacitate.
ART. 15
Comisiile din centrele zonale de corectare au urmãtoarele atribuţii:
- desemneazã, prin decizie a preşedintelui centrului zonal de corectare, câte un profesor pentru fiecare disciplina şi pentru fiecare centru de examen arondat, care se va deplasa în ziua probei scrise la centrul respectiv pentru verificarea corectitudinii transmiterii subiectelor cãtre elevi;
- preiau de la comisiile judeţene de capacitate în dimineata fiecãrei probe scrise, prin intermediul preşedinţilor, insotiti de un membru al comisiei, plicurile conţinând baremele de corectare şi notare şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulapuri metalice, care se sigileaza. Iau mãsuri ca accesul la plicurile conţinând baremele sa se poatã face doar în prezenta a cel puţin doua persoane simultan şi rãspund de pãstrarea secretului şi siguranţei acestora;
- primesc pe baza de proces-verbal semnat de preşedinte şi vicepreşedinţi lucrãrile scrise aduse de la centrele de examen de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele acestuia spre a fi corectate;
- asigura securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care se afla în centrul de corectare, din momentul preluãrii şi pana la predarea lor spre a fi transportate la centrele de examen;
- corecteaza lucrãrile respectând baremul de corectare şi notare;
- calculeazã şi înscriu pe lucrãri şi în cataloage notele şi mediile (profesorii înscriu notele pe lucrãri şi semneazã, iar preşedintele calculeazã mediile şi semneazã);
- calculeazã mediile generale şi le înscriu în cataloage;
- predau prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedinţilor, pe baza de proces-verbal, lucrãrile scrise corectate, borderourile şi cataloagele de examen cãtre preşedintele şi vicepreşedintele din centrul de examen, spre a fi duse înapoi la centrele de examen.
ART. 16
Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în organizarea examenului naţional de capacitate au obligaţia de a respecta cu stricteţe metodologia privind organizarea şi desfãşurarea acestuia; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate conform reglementãrilor în vigoare.

CAP. 3
Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea examenului naţional de capacitate

ART. 17
La examenul naţional de capacitate se pot înscrie elevii care au absolvit clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curenta şi din seriile anterioare, precum şi cei care nu au promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
Candidaţii din seriile anterioare se înscriu, de regula, la centrul de examen de care aparţine şcoala absolvitã. În cazul schimbãrii domiciliului sau în alte situaţii candidaţii se înscriu la centrele stabilite de inspectoratul şcolar judeţean.
Elevii romani care au studiat în strãinãtate se pot înscrie la susţinerea examenului de capacitate numai dupã promovarea examenelor de diferenţa (sau echivalare) stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
Candidaţii care au studiat în strãinãtate se vor înscrie în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular vor susţine cu taxa examenul de capacitate în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 18
Înscrierea pentru examenul naţional de capacitate se face numai la secretariatul centrului de examen, pe baza urmãtoarelor acte:
- cerere-tip de înscriere;
- actul de identitate (respectiv certificatul de naştere pentru absolvenţii care nu au act de identitate) în original şi în copie;
- foaia matricola pentru clasele I-VIII.

CAP. 4
Conţinutul examenului naţional de capacitate

ART. 19
Probele la care se va susţine examenul naţional de capacitate sunt urmãtoarele:
● Limba şi literatura romana - proba scrisã, din materia claselor V-VIII;
● Matematica - proba scrisã, din materia claselor V- VIII.
Candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au studiat matematica în limba maternã, primesc subiectele traduse în limba respectiva;
● Istoria romanilor sau Geografia României - proba scrisã din materia clasei a VIII-a.
Candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi o proba la:
● Limba şi literatura maternã - proba scrisã, din materia claselor V-VIII.
Absolvenţii învãţãmântului gimnazial de arta şi sportiv susţin şi:
● Proba practica specifica domeniului artistic sau sportiv studiat, care se susţine în timpul celui de-al doilea semestru al clasei a VIII-a. Rezultatele obţinute la aceasta proba se consemneazã în certificatul de capacitate, dar nu intra în calculul mediei finale a examenului de capacitate (vezi anexa la prezenta metodologie).
ART. 20
Aprecierea probelor scrise se face cu note de la 10 la 1; nota minima de promovare la fiecare proba scrisã sau practica este 5.

CAP. 5
Elaborarea subiectelor de examen

ART. 21
Subiectele probelor de examen şi baremele de corectare şi notare sunt elaborate în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, ţinându-se seama de urmãtoarele criterii:
a) sa fie formulate clar, precis şi în stricta concordanta cu programele de examen în vigoare pentru examenul naţional de capacitate 2002;
b) sa permitã efectuarea acestora în doua ore;
c) sa aibã un grad mediu de dificultate.

CAP. 6
Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a elevilor, a supraveghetorilor, desfãşurarea, corectarea şi notarea probelor

ART. 22
Organizarea salilor de examen, accesul şi repartizarea în sali a supraveghetorilor şi a elevilor se fac dupã cum urmeazã:
A. Organizarea salilor de concurs
Sãlile desemnate pentru susţinerea probelor vor fi adaptate activitãţilor legate de examen prin:
a) dotarea corespunzãtoare;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care ar putea influenta elevii în elaborarea lucrãrilor;
c) afişarea pe usa fiecãrei sali a listei nominale alfabetice cuprinzând elevii repartizaţi în sala respectiva;
d) afişarea pe usa fiecãrei sali a prevederilor din regulament, care îi informeazã pe elevi ca pãtrunderea în sali cu materiale ajutatoare, frauda sau tentativa de frauda atrag eliminarea din examen.
B. Repartizarea pe sali a supraveghetorilor
a) Repartizarea pe sali a cadrelor didactice care supravegheazã se face de cãtre preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi - câte doua pentru fiecare sala -, cu o ora înainte de începerea fiecãrei probe, luându-se mãsuri sa nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sali la probe diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea probei la care supravegheazã.
b) Supraveghetorii intra în sali dupã ce au primit din partea secretarului comisiei listele cuprinzând candidaţii, procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise, hârtie tipizata şi hârtie stampilata pentru ciorne.
C. Accesul şi repartizarea în sali a elevilor
a) Accesul elevilor în sali este permis pe baza actului de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care elevul nu are act de identitate), pana cel târziu cu o jumãtate de ora înaintea începerii probei. Elevii care nu au asupra lor actul de identitate ori certificatul de naştere sunt primiţi în sala dacã sunt recunoscuţi de un cadru didactic, sub rezerva prezentãrii documentului a doua zi.
b) Se interzice intrarea în sali cu manuale şcolare, materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din sala a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de examen.
NOTA:
Se interzice atât candidaţilor, cat şi profesorilor supraveghetori pãtrunderea în sala de examen cu telefoane mobile.
c) Candidaţii se asaza câte unul în fiecare banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coala tipizata pentru examen, pe care îşi scrie cu majuscule numele, iniţialã tatãlui şi toate prenumele şi completeazã citeţ celelalte date de pe coltul care urmeazã sa fie lipit.
d) Înainte de începerea probei scrise profesorii supraveghetori vor explica elevilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare.
e) Coltul colii tipizate va fi lipit numai dupã ce supraveghetorii din sali au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corecta a tuturor datelor prevãzute. Pentru lipirea coltului lucrãrii se va folosi acelaşi tip de etichete pentru toate centrele de examen din judeţ. Preşedintele sau vicepreşedintele centrului de examen va trece prin fiecare sala de examen pentru a semna coltul lipit al fiecãrei lucrãri, iar secretarul comisiei va pune ştampila "Capacitate 2002 - C.E." peste semnatura autorizata. Aceste operaţiuni se vor încheia înaintea iesirii primului elev din sali.
Înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afarã rubricii care se sigileaza, şi a oricãrui alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrãrii atrage anularea acesteia.
f) Pentru ciorne candidaţii vor primi atâtea coli albe, stampilate cu ştampila "Capacitate 2002 - C.E.", câte le sunt necesare.
ART. 23
Desfãşurarea probelor de examen va avea loc dupã cum urmeazã:
a) în prezenta preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiei de examen, a reprezentantului comisiei zonale de corectare desemnat pentru specialitatea la care se susţine proba se verifica integritatea plicului cu subiecte primit de la comisia de capacitate judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Dupã comunicarea de cãtre Comisia nationala de capacitate a numãrului variantei de examen se deschide plicul, se extrage varianta de examen, apoi plicul se resigileaza, se semneazã de cãtre toţi membrii comisiei şi se pãstreazã în condiţii de perfecta securitate în fiset metalic. Dupã extragere se multiplica subiectele în numãr egal cu numãrul salilor de concurs sau cu numãrul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigileaza, apoi sunt distribuite în sali de cãtre preşedintele/vicepreşedintele comisiei de examen. La deschiderea plicurilor, pentru fiecare proba de examen se încheie proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi;
b) reprezentantul comisiei de corectare, desemnat pentru specialitatea la care se desfãşoarã proba, rãmâne în sala în care s-a efectuat multiplicarea pana la terminarea distribuirii plicurilor în toate sãlile de examen;
c) supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau vicepreşedinte, verifica integritatea acestora, le deschid şi transcriu subiectele pe tabla sau distribuie subiectele multiplicate fiecãrui candidat;
d) preşedintele sau vicepreşedintele, însoţit de profesorul specialist pentru disciplina la care se susţine proba, verifica în toate sãlile de examen exactitatea transcrierii subiectelor pe tabla sau completitudinea subiectelor multiplicate pentru fiecare elev;
e) din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un elev nu mai poate intra în sala şi nici un elev nu poate pãrãsi sala decât dacã preda lucrarea scrisã şi semneazã pentru predarea acesteia. Elevii care nu se afla în sala în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectiva. În cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rau şi solicita pãrãsirea temporarã a sãlii, el va fi însoţit de cãtre unul dintre profesorii care supravegheazã pana la înapoierea în sala de examen.
Nici un membru al comisiei de examen sau de corectare nu poate pãrãsi centrul de examen şi nu poate comunica în afarã şcolii conţinutul subiectelor pana la ieşirea primului candidat din examen;
f) pentru elaborarea lucrãrii scrise elevii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dictionarelor ori a hartilor etc. Nu se va folosi alta hârtie decât cea distribuita elevilor de cãtre supraveghetori şi care va purta ştampila "Capacitate 2002 - C.E.". Fiecare elev primeşte atâtea coli de hârtie câte îi sunt necesare;
g) în cazul în care unii elevi, din diferite motive (corecturi numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.), doresc sa îşi transcrie lucrarea, fãrã sa depãşeascã timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semneazã de cãtre cei doi supraveghetori;
h) în timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu rezolva subiectul de examen, nu discuta între ei. Unul dintre supraveghetori sta în partea din fata a clasei, iar celãlalt în partea din spate a sãlii. Încãlcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea profesorilor supraveghetori şi, dupã caz, la sancţionarea lor.
În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali rãspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor cuprinse în Regulamentul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate. Supraveghetorii verifica dacã elevii au patruns în sala cu materiale interzise menţionate la lit. f) sau cu alte materiale care le-ar permite ori facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sa comunice în nici un fel între ei şi sesizeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a regulamentului.
Eventualele tentative de frauda, orice alte nereguli în desfãşurarea examenului, semnalate de elevi profesorilor supraveghetori, precum şi cele sesizate de supraveghetori vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei care este obligat sa verifice şi sa ia mãsurile ce se impun;
i) în timpul desfãşurãrii probelor scrise, în sãlile de examen au voie sa între numai preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ai comisiei centrului de examen, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie;
j) pe mãsura ce îşi încheie lucrãrile, elevii le predau supraveghetorilor. La expirarea timpului acordat elevii predau lucrãrile în faza în care se afla, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Ultimii trei elevi rãmân în sala pana la predarea ultimei lucrãri;
k) la predarea lucrãrilor supraveghetorii bareaza spaţiile nescrise, verifica numãrul total de pagini scrise şi îl trec în listele nominale pe care le semneazã elevii, precum şi în rubrica specialã prevãzutã în acest scop pe prima pagina a lucrãrii. Ciornele şi lucrãrile anulate se strang separat. Subiectele efectuate pe ciorne sau pe foaia xeroxata cu subiecte nu se iau în considerare;
l) supraveghetorii predau lucrãrile scrise, sub semnatura, preşedintelui sau vicepreşedintelui, care verifica dacã numãrul lucrãrilor corespunde cu numãrul semnaturilor de pe lista şi dacã numãrul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specialã de pe prima pagina a lucrãrii;
m) preşedintele şi vicepreşedintele comisiei centrului de examen transporta lucrãrile şi le predau, pe baza de proces-verbal, preşedintelui sau vicepreşedintelui centrului zonal de corectare. În acelaşi timp sunt aduse în plic închis şi cataloagele de examen tipizate, în dublu exemplar, completate cu numele candidaţilor din centrul de examen respectiv;
n) dupã încheierea fiecãrei probe scrise comisia din centrul de examen afişeazã baremele de corectare şi notare.
ART. 24
Desfãşurarea activitãţii în centrele zonale de corectare va avea loc dupã cum urmeazã:
a) preşedintele şi vicepreşedinţii primesc, pe baza de proces-verbal de predare-primire, lucrãrile scrise aduse de la fiecare centru de examen de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele acestuia spre a fi corectate;
b) lucrãrile de la aceeaşi proba de examen şi aceeaşi disciplina sunt amestecate de preşedinte şi vicepreşedinţi, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi;
c) seturile de lucrãri se introduc în plicuri (dosare) numerotate, cu menţionarea numãrului de lucrãri din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscriu numãrul de ordine al plicului (dosarului) şi numãrul de ordine al lucrãrii. Plicurile cu lucrãrile numerotate sunt predate cu proces-verbal de preşedinte sau vicepreşedinte profesorilor desemnaţi sa corecteze şi sa noteze lucrãrile. Fiecare lucrare este corectatã de doi profesori corectori, desemnaţi de preşedintele comisiei. De regula, unul dintre corectori este profesor la şcoala generalã, iar celãlalt la liceu. Corectarea şi notarea lucrãrilor scrise se efectueazã de cãtre cei doi profesori corectori în sali separate, stabilite de cãtre preşedintele comisiei. În fiecare sala de corectare se vor afla cel puţin trei profesori corectori. Pe perioada corectãrii, în sãlile de corectare au voie sa între, pe lângã corectori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ai comisiei centrului de corectare, precum şi reprezentanţii Comisiei naţionale de capacitate şi ai comisiei judeţene de capacitate, împuterniciţi cu delegaţie;
d) fiecare lucrare se corecteaza şi se apreciazã independent de fiecare dintre profesorii examinatori din comisie cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de corectare şi notare transmise de Comisia nationala de capacitate. Fiecare corector înregistreazã în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare;
e) zilnic, dupã terminarea programului de corectare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare se predau cu proces-verbal preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi pãstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi pãstrate separat de preşedinte şi de unul dintre vicepreşedinţi;
f) dupã încheierea de cãtre ambii corectori a acţiunii de corectare şi notare borderourile întocmite conform baremului de corectare şi notare şi semnate de fiecare profesor examinator sunt predate preşedintelui comisiei o data cu lucrãrile corectate. Dupã ce preşedintele comisiei verifica sa nu existe diferenţe mai mari de un punct între notele acordate de cei doi profesori examinatori notele obţinute se înscriu pe fiecare lucrare cu cerneala roşie de cãtre fiecare profesor corector. Media finala se înscrie pe lucrare de preşedintele comisiei, dupã ce a verificat dacã aceasta reprezintã media aritmetica cu doua zecimale, fãrã rotunjire, între notele acordate de cei doi corectori, şi semneazã alãturi de aceştia;
g) în cazul în care preşedintele comisiei constata ca între notele acordate unei lucrãri de cãtre cei doi profesori examinatori exista o diferenţa de cel puţin un punct, o repartizeazã pentru recorectare şi notare unui alt profesor de specialitate. Recorectarea se va face în prezenta profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota acordatã la recorectare este nota care se înscrie pe lucrare şi va fi semnatã de cãtre cei trei profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii care necesita o a treia corectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei mentionati anterior;
h) cataloagele de examen tipizate, completate cu numele candidaţilor, pe centre de examen, în doua exemplare identice, de cãtre secretarii comisiei de examen, se numeroteaza, se stampileaza şi dupã înscrierea notelor pentru toate probele de examen se semneazã de toţi membrii comisiei pe fiecare pagina;
i) dupã ce toate lucrãrile au fost corectate acestea se deschid în prezenta profesorilor corectori, a preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiei. Notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de examen cu cerneala sau cu pasta albastra de cãtre secretarul comisiei. Vicepreşedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrãri în catalog. Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneala sau cu pasta roşie de cãtre preşedintele comisiei, care le semneazã şi stampileaza;
j) dupã încheierea corectãrii tuturor lucrãrilor scrise cataloagele de examen semnate şi toate lucrãrile scrise corectate se predau de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele comisiei din centrul zonal de corectare preşedintelui şi vicepreşedintelui din fiecare centru de examen, pentru a fi transportate la centrele de examen respective.

CAP. 7
Stabilirea şi comunicarea rezultatelor finale

ART. 25
Un candidat este considerat admis dacã obţine cel puţin nota 5 la fiecare proba. Media generalã se calculeazã dupã încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut minimum nota 5 la fiecare proba de examen. Media generalã se calculeazã ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la cele trei probe (respectiv patru probe pentru candidaţii care susţin şi proba scrisã la limba şi literatura maternã).
ART. 26
Tabelul nominal cuprinzând notele şi media obţinute de fiecare elev se va afişa la fiecare centru de examen. În dreptul fiecãrui candidat se va scrie şi rezultatul final: "admis", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen". Un candidat este considerat neprezentat dacã nu a fost prezent la cel puţin una dintre probele de examen.

CAP. 8
Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor

ART. 27
Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probelor de examen se depun în ziua prevãzutã de graficul de desfãşurare a examenului naţional de capacitate, între orele 9,00 şi 18,00.
Contestaţiile se înregistreazã la secretariatele centrelor de examen.
Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrãri.
Contestaţiile depuse se analizeazã în doua etape distincte:
- la comisia de examen din centrul de examen, unde nota nu poate fi modificatã;
- la comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 28
În prima etapa preşedintele comisiei din centrul de examen primeşte contestaţiile şi le repartizeazã profesorilor de specialitate. Profesorii de specialitate sunt desemnaţi de preşedintele centrului zonal de corectare la care a fost arondat centrul de examen, pentru a participa la prima etapa de contestaţii din centrul de examen respectiv. Profesorii corectori revad toate lucrãrile în cauza, urmãrind corectitudinea aplicãrii baremelor de corectare şi de notare şi exactitatea calculelor efectuate pentru stabilirea notei, comparandu-le cu borderourile de corectare preluate de la preşedintele centrului zonal în copie autentificatã de acesta.
La convorbirea cu candidaţii pot asista şi pãrinţii, fãrã dreptul de a interveni în discuţii. În cazul în care nu exista diferenţe mai mari de 0,50 puncte între nota acordatã pe lucrare şi cea de la recorectare, concluziile sunt comunicate candidaţilor, cu argumentatia necesarã care sa dovedeascã netemeinicia contestaţiei. Candidatul consemneazã pe cerere dacã îşi menţine sau îşi retrage contestaţia.
În cazul în care se constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte între nota iniţialã şi nota de la recorectare sau în cazul în care candidaţii îşi menţin contestaţiile, chiar dacã se apreciazã ca lucrãrile au fost corect notate, lucrãrile candidaţilor în cauza se inchid pentru a deveni secrete atât în ceea ce priveşte numele candidatului, centrul de examen, cat şi notele acordate, se aplica ştampila "Capacitate 2002 - C.E." şi se înainteazã prin delegat comisiilor de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Totodatã se transmite un borderou în care se menţioneazã numãrul de ordine al lucrãrilor, proba de examen şi numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri.
De secretizarea lucrãrilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia de contestaţii judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, rãspunde preşedintele comisiei din centrul de examen.
ART. 29
Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarea componenta:
preşedinte - inspectorul şcolar general;
secretari - inspectori şcolari;
membri - câte doi profesori pentru fiecare proba de examen şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
Criteriul pentru selecţionarea profesorilor corectori va fi competenta profesionalã deosebita (gradul I şi II), probitatea morala şi faptul ca nu au fãcut parte în sesiunea respectiva din comisiile de corectare. În fiecare an membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior.
Comisiile de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recorecteaza lucrãrile primite şi acorda note lucrãrilor contestate, conform baremelor de corectare şi notare.
Nota acordatã iniţial se modifica, prin creştere sau prin descrestere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte, pana la nota 9,50. Dacã diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbata pentru notele de pana la 9,50. Pentru lucrãrile corectate cu note de cel puţin 9,50 se acorda nota de la recorectare.
Nota acordatã dupã contestaţii rãmâne definitiva dupã validarea ei de cãtre preşedintele comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În situaţia în care se constata diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte în plus sau în minus, preşedintele comisiei de contestaţii analizeazã situaţia şi dispune sancţionarea celor vinovaţi. Contestaţiile la aceste sancţiuni se pot face la Comisia nationala de capacitate, în termen de 7 zile de la comunicarea sancţiunii.
Hotãrârile comisiei de contestaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de cãtre membrii comisiei şi de preşedinte.
Lucrãrile scrise, baremele de notare şi borderourile se restituie comisiilor din centrele de examen împreunã cu o copie de pe procesul-verbal.
Comisiile din centrele de examen opereazã în cataloage schimbãrile ce se impun, recalculeazã, dupã caz, media generalã şi rectifica în mod corespunzãtor rezultatul. Modificãrile se trec cu cerneala roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de examen.
Rezultatele la contestaţii se comunica candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de examen, conform graficului anuntat.

CAP. 9
Dispoziţii finale

ART. 30
Comisiile de examen din centrele de examen, din centrele zonale de corectare, precum şi comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au obligaţia sa informeze imediat şi pe orice cale Comisia nationala de capacitate cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfãşurarea examenului de capacitate.
ART. 31
Lucrãrile scrise, copiile de pe borderourile cu note, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de corectare, precum şi celelalte documente întocmite pentru examenul de capacitate se pãstreazã în arhiva centrului de examen pana la sfârşitul anului şcolar urmãtor, iar cataloagele de examen, permanent. Borderourile originale se predau prin intermediul preşedintelui şi vicepreşedinţilor, pe baza de proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de corectare şi se pãstreazã pana la sfârşitul anului şcolar urmãtor.
Plicurile care se deschid în centrele de examen vor purta semnãturile preşedintelui, vicepreşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi stampilate şi se vor pãstra timp de un an în arhiva centrului de examen.
ART. 32
Certificatele de capacitate se completeazã cu datele din cataloagele de examen numai de cãtre secretarii centrelor de examen şi vor fi semnate de preşedintele comisiei centrului de examen în termen de cel mult 15 zile de la încheierea examenului naţional de capacitate. În cazuri excepţionale certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Pentru eliberarea foilor matricole absolvenţii se vor adresa secretariatelor şcolilor la care au absolvit clasa a VIII-a.
ART. 33
Respectarea întocmai a Regulamentului de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de capacitate este obligatorie pentru toate persoanele implicate în organizarea examenului.
ART. 34
Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) candidaţii surprinsi copiind sau având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat în timpul desfãşurãrii probelor sau comitand alte fraude menite sa le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminati din examen pentru sesiunea respectiva. Tentativa de frauda se pedepseşte în acelaşi mod;
b) cadrele didactice angajate în organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de capacitate, care comit fapte cu caracter infractional (furnizeazã soluţiile problemelor, înlocuiesc lucrãri, falsifica lucrãri, modifica nejustificat note, faciliteazã acţiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau care manifesta neglijenţa în îndeplinirea raspunderilor vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic sau, dupã caz, ale Codului penal.
ART. 35
În perioada de corectare a lucrãrilor sau ulterior Comisia nationala de capacitate poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecãrui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, o comisie de recorectare prin sondaj a unui numãr de lucrãri din fiecare disciplina de examen, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de corectare şi notare. Aceasta nu modifica nota obţinutã de candidaţi. Raportul privind rezultatul acestor recorectari, cuprinzând şi mãsuri disciplinare, va fi trimis de Comisia nationala de capacitate cãtre inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a aplica prevederile <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
ART. 36
Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele şcolare vor alcãtui un raport special despre examenele naţionale de capacitate din anul în curs, care va fi trimis în copie şi la Ministerul Educaţiei Naţionale. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii acestor examene, inclusiv date despre esantioanele de lucrãri recorectate pe baza deciziei comisiei naţionale sau judeţene de capacitate. Comisia judeteana de capacitate va decide recorectarea de lucrãri la cel puţin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat, şi la cel puţin o disciplina pentru examenul de capacitate. Numãrul minim de lucrãri recorectate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona corectarea esantioanelor şi vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei recorectari. În urma recorectarii inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeteana de capacitate a decis sa îi retragã dreptul de a participa la examenele naţionale de capacitate.
ART. 37
Comisiile de capacitate vor asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficientei respective.
Exemple de asemenea adaptari sunt:
● asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gesticular pentru elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
● mãrirea cu 1-2 ore a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise pentru candidaţii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale;
● asigurarea scrisului cu caractere mãrite pentru candidaţii ambliopi;
● transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficiente, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;
● realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de cãtre candidatul cu deficiente cãtre un profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectiva.
În situaţia în care unitatea şcolarã la care este înscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptarilor menţionate, inspectoratul şcolar poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învãţãmântului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
Candidaţii cu deficiente pot beneficia de prevederile alineatului anterior în baza certificatului de persoana cu handicap sau a unei adeverinte medicale. Comisia nationala de capacitate poate aproba şi alte proceduri de sustinere a examenului de capacitate pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judeţene de capacitate.
ART. 38
În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat temporar sau definitiv, comisiile judeţene de capacitate pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei naţionale de capacitate, susţinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara. Organizarea acestor probe se face la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii lui.

ANEXA 1
-------
la metodologie
---------------

ORGANIZAREA EXAMENULUI NAŢIONAL DE CAPACITATE
pentru şcolile cu program integrat de arta şi sportiv

ART. 1
Pentru şcolile cu program integrat de arta şi sportiv comisiile pentru examenul naţional de capacitate la disciplinele de specialitate vor fi alcãtuite din profesori din unitatea şcolarã respectiva, specializaţi în ramurile studiate de elevi.
Componenta nominalã a comisiei de examinare pentru proba practica este propusã de unitatea de învãţãmânt, cu avizul inspectorului şcolar de specialitate, şi se aproba de cãtre inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, cu 3 zile înaintea începerii probei.
Comisia de examinare pentru proba practica se compune din:
- preşedinte (directorul şcolii);
- câte doi membri pentru fiecare specialitate;
- secretar (secretarul şcolii).
ART. 2
Comisia de examinare pentru proba practica are urmãtoarele atribuţii:
- întocmeşte graficul privind organizarea şi desfãşurarea probei şi îl afişeazã cu doua zile înainte de începerea probei (programarea candidaţilor în ordine alfabetica, pe zile, ore, clase, specialitãţi);
- pregãteşte documentaţia şi asigura condiţiile normale de desfãşurare a probei;
- organizeazã şi efectueazã examinarea şi notarea candidaţilor;
- afişeazã rezultatele dupã încheierea probelor.
ART. 3
Conţinutul probelor de examen se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 4
Fiecare profesor examinator apreciazã rãspunsul candidaţilor cu note de la 10 la 1. Diferenţa între notele acordate de cei doi examinatori nu poate fi mai mare de un punct. Preşedintele comisiei de examinare mediazã situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotãrârea sa este definitiva.
Fiecare profesor înscrie în catalog nota acordatã, iar preşedintele înscrie nota finala.
Cataloagele de examen tipizate se completeazã în doua exemplare identice, se noteaza şi se stampileaza pe fiecare pagina.
ART. 5
Probele practice nu sunt publice.
ART. 6
La proba practica nu se admit contestaţii.

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, METODOLOGIE din 29 august 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"