Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
METODOLOGIE din 28 decembrie 2022 de organizare şi funcţionare a serviciilor de educaţie timpurie complementare
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.604 din 28 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1276 din 30 decembrie 2022. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Serviciile de educaţie timpurie complementare fac parte din sistemul naţional de educaţie şi sunt destinate antepreşcolarilor şi preşcolarilor.
ART. 2 În serviciile de educaţie timpurie complementare, precum şi în cadrul serviciilor standard pentru acest nivel sunt vizate o serie de aspecte care se constituie în premise ale competenţelor-cheie formate, dezvoltate şi diversificate pe traseul şcolarizării ulterioare: a) dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de nevoile sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; b) dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; c) încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare; d) descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi şi a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; e) sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în ciclul şcolar următor şi pe tot parcursul vieţii.
ART. 3 Antepreşcolarii şi preşcolarii din serviciile de educaţie timpurie complementare beneficiază de costul standard stabilit anual, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. II Înfiinţarea şi acreditarea serviciilor de educaţie timpurie complementare ART. 4 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare se înfiinţează ca structuri ale unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică cu nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar, în localităţile în care nu există suficiente creşe şi grădiniţe, respectiv: a) în localităţile izolate/dezavantajate în care creşa sau grădiniţa nu se află în apropierea domiciliului copiilor; b) în localităţile în care numărul populaţiei şcolare, inclusiv al copiilor sub 6 ani, este scăzut şi nu funcţionează o unitate de învăţământ de nivel preşcolar/antepreşcolar cu personalitate juridică; c) în localităţile în care se înregistrează, din cauza aglomerării creşelor şi a grădiniţelor, un număr semnificativ de cel puţin 20 de cereri de înscriere nesoluţionate şi în care serviciul standard poate oferi, suplimentar, servicii de educaţie timpurie complementare.
(2) Serviciile de educaţie timpurie complementare pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca urmare a propunerii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar şi cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 5 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare particulare, ca structuri ale unităţilor de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică, se organizează, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea aceloraşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă precum cei pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare particulare dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. III Organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie complementare SECŢIUNEA 1 Organizarea serviciilor de educaţie timpurie complementare. Structura anului şcolar ART. 6 (1) Activitatea serviciilor de educaţie timpurie complementare, înfiinţate ca structuri ale unităţilor de învăţământ de stat şi particular cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar, se organizează în baza prevederilor prezentei metodologii şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, aprobat de consiliul de administraţie. (2) Personalul didactic şi nedidactic din serviciul de educaţie timpurie complementară îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI) aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică ce are în structură serviciul respectiv.
ART. 7 (1) Activitatea cu copiii din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se organizează pe grupe. Grupele pot fi omogene sau eterogene ca vârstă. (2) Numărul de copii la grupă este în medie 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20, cu respectarea prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind numărul de copii la grupă în învăţământul preşcolar şi în educaţia antepreşcolară. (3) Programul de funcţionare al serviciilor de educaţie timpurie complementare se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar care le-a înfiinţat şi urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi ale părinţilor acestora. Acesta poate fi flexibil, însă nu poate depăşi mai mult de 5 ore pe zi. (4) În cazul serviciului complementar tip grădiniţă comunitară, copiii vor trebui să frecventeze serviciul cel puţin 5 ore/zi, 3 zile/săptămână. (5) În cazul serviciilor complementare tip ludotecă şi/sau grup de joacă, copiii vor trebui să frecventeze serviciul cel puţin 2 ore/zi, timp de cel puţin 100 de zile/an şcolar.
ART. 8 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare structuri în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt: a) servicii de tip grădiniţă comunitară; b) servicii tip ludotecă şi/sau grup de joacă.
(2) Serviciile de educaţie timpurie complementare tip grădiniţă comunitară oferă un program educaţional pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, pornind de la nevoile şi resursele identificate la nivelul comunităţii. (3) Serviciile tip ludotecă şi/sau grup de joacă oferă un program educaţional pentru copiii antepreşcolari şi preşcolari, cu activităţi de joc şi recreative specifice fiecărei grupe de vârstă. (4) Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) implică şi servicii de informare şi consiliere a părinţilor, servicii de terapie logopedică şi servicii de asistenţă psihopedagogică oferite, după caz, de cadrele didactice din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementară şi de personalul specializat din cadrul Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională/centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, denumite în continuare CMBRAE/CJRAE. (5) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă în baza unui contract educaţional încheiat între părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor şi conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar care are ca structură serviciul de educaţie timpurie complementară, conform prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9 (1) La nivelul serviciului de educaţie timpurie complementară există următoarele documente de evidenţă: a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor, pentru fiecare tip de serviciu; b) registru de evidenţă a meniurilor pentru serviciul tip grădiniţă comunitară; c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor, pentru fiecare tip de serviciu; d) dosar personal pentru fiecare copil din fiecare tip de serviciu.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente: a) cerere de înscriere; b) copie de pe certificatul de naştere al copilului; c) copie de pe actele de identitate ale părinţilor/ reprezentanţilor legali şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei; d) adeverinţa de înscriere în colectivitate şi dovada de (re)vaccinare eliberate de medicul de familie sau de medicul colectivităţii din care provine copilul, în cazul transferului, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020, cu modificările ulterioare; e) contractul educaţional încheiat între părintele/ reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.
ART. 10 Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie complementare prevăzute la art. 8 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar, respectiv pentru educaţia antepreşcolară şi pentru învăţământul preşcolar, şi se stabileşte de Ministerul Educaţiei, conform prevederilor art. 94 alin. (2) lit. r) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11 (1) Planul de şcolarizare se stabileşte anual de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi se înaintează Ministerului Educaţiei în vederea aprobării cifrelor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. (2) Planul de şcolarizare pentru servicii de educaţie timpurie complementare particulare se stabileşte de către persoana juridică iniţiatoare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi se avizează de către inspectoratul şcolar. (3) Planul de şcolarizare pentru serviciile de educaţie timpurie complementare este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali, prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
ART. 12 (1) Serviciile de educaţie timpurie complementare funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare. În perioada vacanţelor se poate restrânge activitatea, în funcţie de situaţia cererilor primite din partea părinţilor, cu respectarea planificării concediilor de odihnă ale cadrelor didactice. (2) Serviciile de educaţie timpurie complementare îşi pot suspenda temporar activitatea, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
SECŢIUNEA a 2-a Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 13 (1) Înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare se face conform precizărilor şi calendarului specific transmise anual de Ministerul Educaţiei, criteriilor specifice stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau, după caz, de autoritatea administraţiei publice locale. În situaţii deosebite, copiii antepreşcolari şi preşcolari pot fi înscrişi în serviciile de educaţie timpurie complementare în timpul anului şcolar. (2) Condiţiile şi criteriile generale pentru înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare sunt stabilite, anual, de către Ministerul Educaţiei. (3) La înscrierea copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare nu se percep taxe de înscriere. (4) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare pe criterii discriminatorii bazate pe rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, dizabilitate ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
ART. 14 (1) Actele necesare înscrierii copiilor în serviciile de educaţie timpurie complementare sunt prevăzute la art. 9 alin. (2). (2) Cererea de înscriere se depune conform calendarului prevăzut la art. 13 alin. (1). (3) În cazul absenţei copilului din serviciul de educaţie timpurie complementară, pentru o perioadă mai mare de 3 zile consecutiv, se va prezenta avizul epidemiologic eliberat de către medicul de familie al copilului cu maximum 48 de ore înainte de întoarcerea în colectivitate. (4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă a copiilor. (5) Registrul prevăzut la alin. (4) cuprinde numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, data intrării copilului în unitate şi o rubrică de observaţii, unde se vor scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia. (6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a/al copiilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
ART. 15 Transferul copilului de la o unitate de învăţământ preuniversitar care oferă servicii de educaţie timpurie complementare la alta se face la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă, în limita locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.
ART. 16 Scoaterea copilului din evidenţa serviciului de educaţie timpurie complementară se face în următoarele situaţii: a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului; b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutiv fără motivare; c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.
SECŢIUNEA a 3-a Asigurarea mediului educaţional adecvat în serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 17 Spaţiile aferente serviciilor de educaţie timpurie complementare prevăzute la art. 8 alin. (1) respectă normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 18 Spaţiul din serviciul de educaţie timpurie complementară trebuie amenajat primitor şi atractiv şi trebuie să fie organizat astfel încât să existe cel puţin două săli de grupă, spaţiu în aer liber, încăpere pentru primire - vestiare, spaţiu pentru servirea mesei, în cazul serviciului tip grădiniţă comunitară, şi cameră/centru de resurse pentru părinţi.
ART. 19 (1) Încăperea pentru primirea copiilor din serviciile de educaţie timpurie complementare, respectiv vestiarul trebuie iluminate şi ventilate natural şi trebuie dotate cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat. (2) Încăperea trebuie să aibă acces direct la un grup sanitar dotat/echipat cu cel puţin o chiuvetă şi să fie dotată/echipată cu cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei copiilor şi bănci de dimensiuni adecvate.
ART. 20 (1) Spaţiul sălii de grupă din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar tip grădiniţă comunitară trebuie să fie împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare, aşa cum prevede Curriculumul pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În sala de grupă din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementară tip ludotecă şi/sau grup de joacă mobilierul trebuie să ofere suficient spaţiu pentru mişcare şi joc, dar şi spaţii de învăţare pentru copiii care beneficiază de acest serviciu.
ART. 21 Microclimatul din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare trebuie să respecte normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor prevăzute la art. 17.
CAP. IV Conţinutul educativ al activităţii din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare ART. 22 Educaţia timpurie pentru copii de la naştere la 6 ani se realizează pe baza Curriculumului pentru educaţia timpurie prevăzut la art. 20 alin. (1).
ART. 23 (1) În activitatea educaţională care se derulează în serviciile de educaţie timpurie complementare se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii. (2) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementară tip grădiniţă comunitară sunt aceleaşi cu cele prezente în planul de învăţământ pentru nivelul antepreşcolar şi/sau preşcolar, prevăzute în Curriculumul pentru educaţie timpurie prevăzut la art. 20 alin. (1). (3) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementară de tipul ludotecă şi/sau grup de joacă sunt: a) activităţi şi jocuri de mişcare, individuale sau în grup; b) jocuri de socializare; c) jocuri senzoriale, individuale sau în grup; d) jocuri imitative, individuale sau în grup; e) jocuri muzicale şi jocuri cu text şi cânt, în grup; f) jocuri didactice şi jocuri-exerciţiu, individuale sau în grup; g) jocuri individuale cu jucăria preferată; h) activităţi artistico-plastice şi practice, individuale sau în grup; i) activităţi cu cartea, ca de exemplu poveşti, lecturi după imagini, memorizări şi altele asemenea, desfăşurate în grup; j) rutine şi tranziţii.
(4) Ministerul Educaţiei poate elabora şi transmite sugestii metodice pentru derularea activităţilor de învăţare din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare tip ludotecă şi/sau grup de joacă şi, după caz, elaborează scrisori metodice periodice sau ghiduri metodice. (5) Suplimentar, în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se derulează şi activităţi de consiliere a părinţilor cu privire la dezvoltarea copiilor în perioada copilăriei timpurii, tipurile de jocuri şi jucării utilizate pentru stimularea dezvoltării acestora în funcţie de vârstă şi importanţa adultului în dezvoltarea socială şi emoţională a copilului mic. (6) Durata activităţilor poate varia în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de copil/grupul de copii pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi de maniera de desfăşurare.
ART. 24 Activităţile educaţionale destinate copiilor antepreşcolari şi preşcolari în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii.
ART. 25 (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din serviciile de educaţie timpurie complementare este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului de la naştere la 6 ani. (2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din serviciile de educaţie timpurie complementare se face pe baza standardelor naţionale specifice din Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea copiilor, precum şi monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale. În componenţa echipelor multidisciplinare de intervenţie timpurie sunt cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, inclusiv din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare. (4) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie evaluează anual toţi copiii din unitatea de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar, inclusiv din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar, structură a acesteia, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
CAP. V Resursa umană angajată în serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 26 Structura personalului din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare, cu două grupe, înfiinţate conform prevederilor art. 4, este formată din: a) două cadre didactice, respectiv: (i) două/doi educatoare/profesori pentru învăţământul preşcolar sau (ii) o educatoare şi un educator-puericultor pentru învăţământul antepreşcolar sau (iii) o educatoare şi un pedagog şcolar/instructor-animator/instructor de educaţie extraşcolară; b) personal nedidactic: o îngrijitoare.
ART. 27 (1) Asigurarea personalului didactic de predare din serviciile de educaţie timpurie complementare se realizează de către inspectoratul şcolar în colaborare cu unitatea de învăţământ respectivă. (2) Asigurarea personalului didactic de predare din serviciile de educaţie timpurie complementare particulare se realizează de către persoana juridică fondatoare. (3) Asigurarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic din serviciile de educaţie timpurie complementare publice şi particulare este în responsabilitatea angajatorului. (4) Angajarea personalului didactic în cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare se realizează doar cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau în regim de plată cu ora pentru personalul didactic de predare, respectiv cumul pentru personalul didactic auxiliar, conform prevederilor art. 254 alin. (1) şi art. 262 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 28 Personalul didactic din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementară are, în principal, următoarele atribuţii: a) realizează, conform Curriculumului pentru educaţia timpurie prevăzut la art. 20 alin. (1), activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă, activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activităţi care vizează formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal, precum şi activităţi care urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive, a dezvoltării capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare; b) înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observaţii şi în fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învăţământul preşcolar; c) comunică părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin orice mijloace de comunicare, ori de câte ori este necesar, următoarele informaţii: progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare, starea emoţională şi afectivă a copiilor, dificultăţi/deficienţe identificate, orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă, optimă a copiilor; d) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează programul serviciului de educaţie timpurie complementară şi derulează programe de informare şi formare a acestora, în vederea dezvoltării competenţelor parentale.
CAP. VI Relaţia cu părinţii şi comunitatea ART. 29 Părinţilor/Reprezentanţilor legali li se pun la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile din cadrul serviciilor de educaţie timpurie complementare, precum şi regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al acestora.
ART. 30 (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai copilului au dreptul la: a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar, cu structură serviciu de educaţie timpurie complementar, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social; b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului pe care personalul le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii/Reprezentanţii legali ai copilului au următoarele obligaţii: a) să comunice reprezentanţilor unităţii de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar, cu structură serviciu de educaţie timpurie complementar, orice informaţii cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase, optime a copilului; b) să respecte regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel antepreşcolar şi/sau preşcolar, cu structură serviciu de educaţie timpurie complementar.
ART. 31 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu grupe de nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar care înfiinţează servicii de educaţie timpurie complementare sunt obligate să dezvolte, în cadrul strategiilor proprii de creare a unor comunităţi de învăţare, o reţea de suport profesional, conform prevederilor art. 47 din Hotărârea Guvernului nr. 566/2022 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate. (2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a acestor unităţi de învăţământ: a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; b) CJRAE/CMBRAE; c) casa corpului didactic; d) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului; e) direcţia de sănătate publică; f) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială; g) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti; h) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti; i) serviciul public de asistenţă socială; j) autorităţi ale administraţiei publice locale; k) instituţii de cult; l) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului; m) alte entităţi publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
ART. 32 (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar pentru serviciile de educaţie timpurie complementare, conducerea şi personalul unităţilor de învăţământ pot orienta intervenţia către: a) îndrumarea şi consilierea părinţilor; b) organizarea unor cursuri de educaţie parentală sau altor cursuri solicitate de părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor; c) elaborarea unor materiale suport, ca de exemplu broşuri, cărţi, studii, postere, pliante şi altele asemenea, pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia; d) consilierea părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite independent de către serviciile de educaţie timpurie complementare, în cazul în care au centre de resurse pentru părinţi, centre de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centre de resurse şi perfecţionare şi/sau centre de documentare şi informare ori în parteneriat cu entităţile prevăzute la art. 31 alin. (2).
CAP. VII Monitorizarea activităţii din serviciile de educaţie timpurie complementare ART. 33 Controlul respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari şi preşcolari din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel preşcolar şi/sau antepreşcolar care înfiinţează servicii de educaţie timpurie complementare se realizează prin inspecţie şcolară realizată de Ministerul Educaţiei şi de inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 34 Inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice privind activitatea serviciilor de educaţie timpurie complementare: a) asigură încadrarea cu personal didactic de predare pe baza metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; b) asigură formarea continuă a personalului didactic din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar; c) realizează îndrumarea metodologică şi monitorizarea activităţii personalului didactic din cadrul serviciului de educaţie timpurie complementar; d) asigură, prin centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale; e) monitorizează, prin inspecţie şcolară, aplicarea curriculumului naţional specific şi a reperelor fundamentale prevăzute la art. 25 alin. (2).
CAP. VIII Dispoziţii finale ART. 35 Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile tuturor serviciilor de educaţie timpurie complementare, publice sau particulare, începând cu anul şcolar 2023-2024.
ART. 36 Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice, asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării serviciilor de educaţie timpurie complementare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
