Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
METODOLOGIE din 28 aprilie 2022 de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 566 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 4 mai 2022. ────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară sunt servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere oferite copiilor antepreşcolari, pe timpul zilei, în următoarele tipuri de unităţi/instituţii, denumite în continuare unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de prezenta metodologie: a) creşe arondate unei unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică, cu program prelungit; b) creşe arondate unei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care are în componenţă nivel preşcolar, inclusiv creşele confesionale care solicită arondarea prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti; c) creşe nearondate unei unităţi de învăţământ, pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare şi care devin unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi sunt coordonate metodologic de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; d) centre de zi cu grupe de antepreşcolari; acestea nu au statutul de unităţi de învăţământ.
(2) Creşa este un serviciu public sau privat care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere a copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară sau cele care au arondată o creşă fac parte din sistemul de învăţământ preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Centrul de zi face parte din categoria serviciilor sociale fără cazare oferite de furnizorii de servicii sociale acreditaţi, publici şi privaţi, care are misiunea de a asigura menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa, prin asigurarea, pe timpul zilei, atât a unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională etc. pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare etc. pentru părinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii. (5) Centrele de zi în care sunt înscrişi copii antepreşcolari fac parte din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de îngrijire si supraveghere. Acestea pot asigura, conform prevederilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi servicii de educaţie pentru copiii antepreşcolari, beneficiind, în baza unui parteneriat, de consilierea inspectoratelor şcolare.
ART. 2 (1) Finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului: a) dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală; b) dezvoltarea socioemoţională; c) dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii; d) dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii; e) capacităţi şi atitudini în învăţare.
(2) Finalităţile educaţiei timpurii vizează o serie de aspecte care se constituie în premise ale competenţelor-cheie formate, dezvoltate şi diversificate pe traseul şcolarizării ulterioare: a) dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de nevoile sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; b) dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; c) încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare; d) descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; e) sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în ciclul şcolar următor şi pe tot parcursul vieţii.
ART. 3 Antepreşcolarii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional acreditate beneficiază de costul standard per antepreşcolar stabilit anual, conform prevederilor art. 9 alin. (2) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. II Organizarea şi funcţionarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară SECŢIUNEA 1 Înfiinţarea şi acreditarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 4 (1) Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) În localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, în unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară pot funcţiona secţii în limba minorităţii respective. (3) Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară publice şi private, prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6), se supun, după caz, procesului de autorizare, respectiv acreditare de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie şi a standardelor de referinţă şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii.
ART. 5 Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară private se organizează cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a aceloraşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi unităţile de învăţământ publice. Acestea dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ particular şi confesional.
ART. 6 (1) Creşele deja înfiinţate pentru care nu se solicită arondarea la o unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preşcolar, devin unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (1^1), (1^3) şi (4^1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste unităţi de învăţământ vor avea denumirea conform prevederilor din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.564/2011 privind aprobarea Procedurii de atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, şi pot funcţiona fără încadrarea în limitele privind efectivele de copii/elevi stabilite la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru creşele prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de ordonator principal de credite şi asigură posturile necesare funcţionării acestora. (3) Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare, asigură finanţarea cheltuielilor de personal pentru creşele prevăzute la alin. (1), în limita costului standard per antepreşcolar, proporţional cu numărul de antepreşcolari. Inspectoratele şcolare efectuează lunar deschideri de credite bugetare către creşele cu personalitate juridică, pe baza solicitărilor fundamentate ale acestora, în limita sumelor calculate în baza costului standard per antepreşcolar. (4) Responsabilitatea fundamentării şi utilizării sumelor alocate conform alin. (3) revine ordonatorului de credite al creşei cu personalitate juridică. (5) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui, din bugetele proprii, la finanţarea creşelor prevăzute la alin. (1). (6) Centrele de zi care au cel puţin o grupă de copii antepreşcolari, dar nu mai mult de jumătate dintre beneficiari de vârstă antepreşcolară funcţionează în continuare cu denumirea de centru de zi. Dacă numărul antepreşcolarilor depăşeşte jumătate din numărul total al beneficiarilor centrului de zi, autorităţile administraţiei publice locale fac demersuri pentru înfiinţarea unei creşe. (7) Autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratului şcolar, includ în reţeaua şcolară unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu.
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar ART. 7 (1) Activitatea unităţilor publice şi private de educaţie timpurie antepreşcolară se organizează în baza prevederilor prezentei metodologii şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. (2) Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare stabileşte normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând aspectele specifice educaţiei antepreşcolare. (3) În cazul unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1), regulamentul propriu de organizare şi funcţionare este aprobat de consiliul de administraţie al acestora, iar pentru centrele de zi prevăzute la art. 6 alin. (6), acesta este aprobat de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează. (4) În cazul unităţilor private de educaţie timpurie, regulamentul propriu de organizare şi funcţionare este aprobat de consiliul de administraţie al furnizorului privat de educaţie timpurie. (5) Personalul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI) al unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de către consiliul de administraţie. (6) Proiectul de dezvoltare instituţională (PDI) al unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară cuprinde misiunea, scopul, obiectivele şi activităţile specifice.
ART. 8 (1) Activitatea de educaţie antepreşcolară se organizează pe grupe de vârstă şi tipuri de program, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar. (2) Programul de funcţionare al unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi a părinţilor acestora şi poate fi flexibil. (3) Tipurile de program din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară sunt: a) program normal, 5 ore pe zi; b) program prelungit, 10 ore pe zi.
(4) La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară pot funcţiona şi grupe cu program normal şi grupe cu program prelungit. (5) În unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară se recomandă următoarea modalitate de organizare a efectivelor de copii: a) grupa mică - copii de la 0 la 12 luni; b) grupa mijlocie - copii de la 13 la 24 de luni; c) grupa mare - copii de la 25 la 36 de luni.
(6) În cazul în care numărul total al copiilor este sub minimul prevăzut la art. 10, pentru fiecare grupă de vârstă sau în cazul fraţilor de vârste diferite se pot constitui şi grupe eterogene.
ART. 9 (1) Tipurile de servicii pe care le oferă unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară sunt: a) servicii de educaţie timpurie, realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a unor dificultăţi de adaptabilitate la mediul educaţional, de învăţare sau pe remedierea eventualelor deficienţe în dezvoltare. În cazul unităţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1), acestea sunt incluse în pachetul de bază; b) servicii de îngrijire, protecţie şi nutriţie a copiilor; c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului; d) servicii complementare pentru copil şi familie, respectiv servicii de informare şi consiliere, de educaţie parentală, servicii de terapie logopedică, servicii de asistenţă psihopedagogică oferite de centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională sau servicii tip centru de joacă, ludotecă etc.
(2) Serviciile de educaţie timpurie pentru unităţile de educaţie timpurie prevăzute la art. 6 alin. (1) sunt coordonate metodologic de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB), prin desemnarea unei unităţi de învăţământ preşcolar care va coordona şi monitoriza planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu copiii, în acord cu prevederile curriculumului specific, în baza unui plan operaţional anual aprobat de ISJ/ISMB. (3) Serviciile de educaţie timpurie pentru unităţile de educaţie timpurie prevăzute la art. 6 alin. (6) pot fi asigurate în baza unui parteneriat încheiat cu inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti care oferă consilierea centrelor de zi. (4) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă în baza unui contract educaţional încheiat între părinte/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor. (5) Modelul-cadru al contractului educaţional menţionat la art. 11 alin. (2) lit. e) se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 10 Conform grupelor de vârstă, numărul copiilor la grupa de antepreşcolari din unităţile prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) este: a) în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9, la grupa mică; b) în medie 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15, la grupa mijlocie; c) în medie 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20, la grupa mare.
ART. 11 (1) La nivelul unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară există următoarele documente de evidenţă: a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor; b) registru de evidenţă a meniurilor pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit; c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor; d) dosar personal pentru fiecare copil.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente: a) documentele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2); b) evaluările realizate de echipa multidisciplinară din centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională; c) planul de servicii, în situaţia copilului expus riscului de separare de familie; d) copie a dispoziţiei primarului privind susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a contribuţiei ce revine părinţilor/reprezentanţilor legali, acolo unde este cazul; e) contractul educaţional încheiat între părintele/ reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.
ART. 12 (1) Structura anului şcolar pentru unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 6 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preşcolar. (2) În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, cursurile şcolare faţă în faţă pot fi suspendate pe o perioadă determinată, potrivit reglementărilor în vigoare. (3) Suspendarea cursurilor nu trebuie să împiedice realizarea planului de învăţământ, a prevederilor programei şcolare specifice şi pregătirea corespunzătoare a copiilor.
ART. 13 (1) Planul de şcolarizare pentru unităţile publice de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) se stabileşte anual de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi se înaintează Ministerului Educaţiei în vederea aprobării cifrelor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. (2) Planul de şcolarizare pentru unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară private se stabileşte de către persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi se avizează de către inspectoratul şcolar. (3) Planul de şcolarizare prevăzut la alin. (1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
ART. 14 (1) Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară cu program prelungit funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care se organizează activităţi educaţionale recreative. (2) Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, indiferent de tipul de program al acestora, îşi pot suspenda temporar activitatea, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie. (3) În perioada vacanţelor şcolare se poate restrânge activitatea unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, în funcţie de situaţia cererilor primite din partea părinţilor, cu respectarea planificării concediilor de odihnă ale cadrelor didactice.
SECŢIUNEA a 3-a Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 15 (1) Înscrierea copiilor în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) se face conform precizărilor şi calendarului specific transmise anual de Ministerul Educaţiei, precum şi criteriilor specifice stabilite de consiliul de administraţie sau, după caz, de autoritatea administraţiei publice locale. În situaţii deosebite, copiii antepreşcolari pot fi înscrişi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară în timpul anului şcolar, cu respectarea prevederilor în vigoare. (2) Condiţiile şi criteriile generale pentru înscrierea copiilor în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară sunt stabilite anual de către Ministerul Educaţiei. (3) La înscrierea copiilor în unităţile publice de educaţie timpurie antepreşcolară nu se percep taxe de înscriere. (4) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară pe criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, dizabilitate ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
ART. 16 (1) Actele necesare înscrierii copiilor în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6) sunt: a) copie de pe certificatul de naştere al copilului; b) copie de pe actele de identitate ale părinţilor/ reprezentanţilor legali şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei; c) adeverinţă de angajat pentru fiecare dintre părinţi/ reprezentanţii legali, pentru tipul de program prelungit; d) adeverinţă de la medicul de familie în care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic; e) avizul epidemiologic/dovada de vaccinare întocmit(ă) conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii, cu privire la intrarea copilului în colectivitate, eliberat de medicul de familie al copilului cu maximum 5 zile înainte de a începe frecventarea unităţii.
(2) Pentru copiii înscrişi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) se adaugă şi cererea de înscriere. (3) Cererea de înscriere se depune conform calendarului prevăzut la art. 15 alin. (1). (4) În cazul absenţei copilului din unitatea antepreşcolară pentru o perioadă mai mare de 3 zile se va prezenta avizul epidemiologic eliberat de către medicul de familie al copilului cu maximum 48 de ore anterioare întoarcerii în colectivitate/creşă. (5) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă a copiilor. (6) Registrul prevăzut la alin. (5) cuprinde: numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, data intrării copilului în unitate şi o rubrică de observaţii, unde se vor scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia. (7) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a/al copiilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi cu dispoziţiile naţionale în domeniul protecţiei datelor.
ART. 17 După înscriere, părintele/reprezentantul legal, în urma discuţiei cu personalul didactic, poate beneficia de un program special de acompaniere a copilului în timpul programului unităţii, pentru o perioadă de maximum 10 zile lucrătoare.
ART. 18 Transferul copilului de la o unitate de învăţământ preuniversitar care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă, în limita locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.
ART. 19 Scoaterea copilului din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară se face în următoarele situaţii: a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului; b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutiv fără motivare; c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.
SECŢIUNEA a 4-a Asigurarea mediului educaţional adecvat în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 20 Unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară menţionate la art. 1 alin. (3) şi cele de la art. 6 alin. (1) şi (6) respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de funcţionare, la condiţiile igienico-sanitare, în conformitate cu Normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020, cu modificările ulterioare.
ART. 21 (1) În unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora. (2) Spaţiul trebuie organizat în aşa fel încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor.
ART. 22 (1) Spaţiul din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară va fi amenajat primitor şi atractiv şi va fi organizat astfel încât să existe: săli de grupă şi spaţii în aer liber, încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii de somn şi, eventual, cameră/centru de resurse pentru părinţi. (2) Spaţiul pentru întâlniri cu părinţii sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să încurajeze şi să promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii, precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul stabilit. (3) Spaţiul pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului şi promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente.
ART. 23 (1) Încăperea pentru primirea copiilor din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, respectiv vestiarul, va fi iluminată şi ventilată natural, dimensionată astfel încât să se evite aglomeraţia la orele de primire/plecare şi va fi dotată cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat. (2) Încăperea va avea acces direct la un grup sanitar (dotat/echipat cu cel puţin o chiuvetă) şi va conţine cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcăminţii copiilor, bănci de dimensiuni adecvate.
ART. 24 (1) Spaţiul sălii de grupă din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară menţionate la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6) va fi împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare. (2) În sala de grupă, în zona pentru activitate/învăţare trebuie să existe cel puţin două centre de interes, dotate cu materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le vor desfăşura. Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de nevoile şi interesele copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment dat, aşa cum prevede Curriculumul pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Tot în această zonă trebuie să existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă.
ART. 25 Microclimatul unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară va fi realizat în conformitate cu Normele de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020, cu modificările ulterioare.
ART. 26 Mobilierul utilizat în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară trebuie să fie adecvat vârstei, să ofere copilului o ambianţă familială, sigură, confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea după necesităţile grupei.
ART. 27 Jucăriile, materialele şi echipamentele utilizate în unităţile de educaţie timpurie vor fi adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea lor şi le vor oferi ocazia să îşi exprime opţiunile şi să îşi dezvolte creativitatea.
CAP. III Conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 28 (1) Educaţia timpurie antepreşcolară se realizează pe baza Curriculumului pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. (2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate de curriculumul specific vârstei antepreşcolare sunt: dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socioemoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare. Identificarea de către cadrul didactic a potenţialului copilului, dar şi a dificultăţilor de adaptabilitate la mediul educaţional, a dificultăţilor de învăţare sau de depistare a eventualelor deficienţe/dizabilităţi este esenţială pentru realizarea unei educaţii adaptate particularităţilor bio-psiho-individuale, cu scopul asigurării accesului facil atât la servicii de recuperare, compensare, reabilitare, cât şi la cea mai adecvată formă de integrare şcolară. (3) Educaţia în perioada copilăriei timpurii are în vedere dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
ART. 29 În unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul şi sprijină învăţarea diferenţiată şi individualizată, potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea unei dezvoltări optime.
ART. 30 (1) În activitatea educaţională care se derulează în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii. (2) Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare prezente în planul de învăţământ pentru nivelul antepreşcolar sunt: a) activităţi tematice; b) rutine şi tranziţii; c) jocuri şi activităţi liber alese.
(3) Numărul de ore pentru activităţi zilnice, precum şi numărul de activităţi dintr-o săptămână desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal - 5 ore sau program prelungit - 10 ore) şi în funcţie de intervalul de vârstă al copiilor. Acesta este prevăzut în planul de învăţământ, care se regăseşte în Curriculumul pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. (4) Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare. Este necesar ca cel puţin pentru copiii cu vârste sub 2 ani, indiferent de durata recomandată în planul de învăţământ pentru desfăşurarea unei activităţi, cadrul didactic să aştepte reacţia fiecărui copil şi, în funcţie de această reacţie, să decidă asupra duratei şi modului de desfăşurare a activităţii. (5) Conform prevederilor în vigoare, activităţile desfăşurate cu copiii antepreşcolari vor fi alternate cu pauze. Pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de mişcare, exerciţiilor fizice, unei tranziţii, unei rutine.
ART. 31 Activităţile educaţionale destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de Curriculumul pentru educaţia timpurie şi metodologia specifică de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 32 (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului sub 3 ani. (2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice din Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Evaluarea progresului se face utilizându-se Fişa de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în învăţământul preşcolar, care se regăseşte în Curriculumul pentru educaţia timpurie, elaborat şi aprobat de Ministerul Educaţiei. (3) Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale. În componenţa echipelor multidisciplinare de intervenţie timpurie vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară. (4) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
CAP. IV Resursa umană angajată în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 33 (1) Structura orientativă a personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar este formată din: a) personal de conducere: director, în cazul unităţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1); în cazul celor prevăzute la art. 1 alin. (3), acesta este directorul unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică; b) personal didactic de predare: educator-puericultor; c) personal didactic auxiliar: administrator financiar, administrator de patrimoniu, infirmieră şi, după caz, secretar; d) personal nedidactic: asistent medical şi, după caz, medic, bucătar, ajutor de bucătar (în cazul unităţilor cu program prelungit), îngrijitoare.
(2) Structura personalului din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară este stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare pentru fiecare tip de serviciu în parte, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii.
ART. 34 În situaţia funcţionării unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară cu program prelungit, menţionate la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1), personalul didactic de predare se normează pe ture, conform prevederilor în vigoare.
ART. 35 (1) Asigurarea personalului didactic de predare din unităţile publice de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare, de către inspectoratul şcolar în colaborare cu: a) unitatea de învăţământ preuniversitar, cu personalitate juridică, care are arondată o creşă; b) autorităţile administraţiei publice locale, în cazul creşelor nearondate unei unităţi de învăţământ, pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare, şi în cazul centrelor de zi.
(2) Asigurarea personalului didactic de predare din unităţile private de educaţie timpurie antepreşcolară autorizate sau, după caz, acreditate se realizează, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare, de către fondator/persoana juridică fondatoare. (3) Asigurarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile publice şi private în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este în responsabilitatea angajatorului. (4) În cazul în care unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară funcţionează într-o comunitate dezavantajată, segregată teritorial sau deserveşte o astfel de comunitate, va fi încurajată angajarea personalului nedidactic din rândul persoanelor cu domiciliul/rezidenţa în acea zonă şi, implicit, a persoanelor aparţinând unui grup dezavantajat.
ART. 36 (1) Personalul nedidactic şi didactic auxiliar al unităţii de educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul specific de formare profesională privind educaţia timpurie, cu o durată de cel puţin 30 de ore, o dată la 5 ani. (2) Modulul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele teme: a) principiile educaţiei timpurii; b) abordarea globală a copilului şi munca în echipă; c) educarea şi susţinerea familiilor pentru dezvoltarea competenţelor parentale.
(3) Formarea profesională prevăzută la alin. (1) se realizează de liceele pedagogice, prin casele corpului didactic.
ART. 37 (1) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) se asigură de către director şi de către consiliul de administraţie. (2) Consiliul de administraţie (CA) al unităţii de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar prevăzute la art. 6 alin. (1) este format din 7 membri, în următoarea componenţă: - 2 cadre didactice, dintre care unul este directorul; – primarul/reprezentantul primarului; – 1 reprezentant al consiliului local; – 2 reprezentanţi ai părinţilor şi 1 reprezentant al grădiniţei desemnate a avea rol de coordonare metodologică.
(3) Directorul este preşedintele CA. (4) În componenţa CA al unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3), unul dintre reprezentanţii părinţilor va reprezenta părinţii copiilor înscrişi la nivelul antepreşcolar. (5) Coordonarea activităţii de educaţie timpurie antrepreşcolară desfăşurate în unităţile prevăzute la art. 6 alin. (6) se asigură de către director/şef/coordonator de centru de zi.
ART. 38 (1) Directorul sau, după caz, coordonatorul/şeful de centru de zi asigură coordonarea tuturor activităţilor din cadrul unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6). (2) Serviciile educaţionale pentru unităţile de învăţământ de educaţie timpurie prevăzute la art. 6 alin. (1) se asigură pe baza coordonării realizate de grădiniţa desemnată de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB), în baza unei proceduri comune, elaborată în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale. (3) Directorul sau, după caz, coordonatorul/şeful de centru al unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară menţionate la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare sau prin hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau finanţează unitatea. (4) Directorul sau, după caz, coordonatorul/şeful de centru al unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară menţionate la art. 1 alin. (3) şi la art. 6 alin. (1) şi (6) reprezintă unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea administraţiei publice locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în legislaţia în vigoare.
ART. 39 (1) În cazul unităţilor de învăţământ de educaţie timpurie antepreşcolară din sistemul public şi privat prevăzute la art. 1 alin. (3), precum şi al celor prevăzute la art. 6 alin. (1), funcţia de director se ocupă conform prevederilor legale în vigoare. (2) Pentru unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară menţionate la art. 6 alin. (1), numirea în funcţia de director se face prin decizie a inspectorului şcolar general emisă cu avizul conform al primarului.
ART. 40 Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară.
ART. 41 (1) Educatorul-puericultor din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii: a) realizează, conform Curriculumului pentru educaţia timpurie, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă, activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socioafectiv, activităţi care vizează formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal şi activităţi care urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării cognitive, a dezvoltării capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare; b) înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observaţii şi în Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în învăţământul preşcolar; c) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează programul unităţii de educaţie timpurie şi derulează programe de informare şi formare a acestora, în vederea dezvoltării competenţelor parentale.
(2) Activitatea educatorului-puericultor din unităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (6) este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul unităţii de învăţământ preşcolar desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 42 Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin orice mijloace de comunicare, semestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/ coordonatorului/şefului de centru de zi: a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare; b) starea emoţională şi afectivă a copiilor; c) dificultăţi/deficienţe identificate; d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă, optimă a copiilor.
ART. 43 (1) În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar se organizează şi funcţionează un cabinet medical deservit de un asistent medical şi, după caz, de un medic care, în exercitarea profesiei şi a atribuţiilor de serviciu, colaborează cu conducerea creşei, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic al unităţii, precum şi cu alţi specialişti (psiholog, asistent social, în baza unor parteneriate) şi cu părinţii antepreşcolarilor. (2) Medicul din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar are următoarele atribuţii: a) semnalează, în scris, directorului unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară nevoile de amenajare şi dotare a cabinetului medical, întocmind referate de necesitate; b) controlează respectarea condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ, de cazare şi alimentaţie din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară şi informează conducerea dacă se constată deficienţe; c) instruieşte întregul personal al unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară privind aplicarea şi respectarea normelor de igienă şi sănătate publică, în conformitate cu normele în vigoare; d) urmăreşte modul de respectare a normelor de igienă a procesului instructiv-educativ; e) verifică periodic starea de igienă a blocului alimentar, igiena echipamentului, precum şi starea de sănătate a personalului blocului alimentar; f) verifică meniurile care vor fi pregătite în săptămâna următoare în unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară, propune modificări în cazul meniurilor neconforme şi vizează meniurile care respectă legislaţia în vigoare, pe grupe de vârstă; g) supraveghează efectuarea anchetelor alimentare periodice şi le vizează în vederea respectării unei alimentaţii sănătoase, făcând recomandările necesare de remediere a meniurilor în funcţie de rezultatele anchetelor alimentare; h) depistează şi declară bolile infectocontagioase, conform reglementărilor în vigoare, izolează suspecţii şi informează conducerea unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară şi DSP judeţean/al municipiului Bucureşti în vederea instituirii măsurilor antiepidemice; i) examinează, în cadrul examenului medical de bilanţ al stării de sănătate, anual, toţi antepreşcolarii din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară, pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică şi neuropsihică, precum şi pentru depistarea precoce a unor eventuale afecţiuni; j) acordă, la nevoie, primul ajutor prespitalicesc antepreşcolarilor din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară, în limitele competenţelor profesionale şi dotărilor; k) examinează, tratează şi supraveghează medical antepreşcolarii cu afecţiuni acute din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară, până la preluarea lor de către familie/ reprezentantul legal/serviciul de ambulanţă; l) iniţiază, coordonează şi efectuează, în colaborare cu directorul unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, activităţi de educaţie pentru sănătate.
(3) Asistentul medical din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar are, în principal, următoarele atribuţii: a) efectuează zilnic triajul epidemiologic al copiilor, examinând tegumentele, mucoasele şi scalpul, şi consemnează triajul într-un registru special destinat; colaborează permanent cu medicul în realizarea triajului; b) depistează şi izolează orice suspiciune/boală infectocontagioasă, informând medicul despre aceasta; c) întocmeşte zilnic în grădiniţe evidenţa copiilor absenţi din motive medicale, urmărind ca revenirea acestora în colectivitate să fie condiţionată de prezentarea avizului epidemiologic eliberat de medicul de familie/medicul curant, pentru absenţe ce depăşesc 3 zile consecutive; d) supraveghează modul în care se respectă normele de igienă individuală a antepreşcolarilor din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară în timpul programului şi la servirea mesei; e) controlează zilnic respectarea normelor de igienă din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară (săli de grupă, bucătărie şi anexe, bloc alimentar, sală/săli de mese, dormitoare, spălătorie-călcătorie, grupuri sanitare, curte etc.), consemnând în caietul/fişa special destinat(ă) toate constatările făcute; deficienţele constatate sunt aduse în mod operativ la cunoştinţa medicului şi, după caz, a directorului unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară; f) instruieşte personalul administrativ şi de îngrijire din spaţiile de învăţământ, cazare şi de alimentaţie cu privire la sarcinile ce îi revin în asigurarea stării de igienă în spaţiile respective; g) participă la întocmirea meniurilor săptămânale şi la efectuarea periodică a anchetelor alimentare privind alimentaţia antepreşcolarilor; h) controlează şi consemnează igiena individuală a personalului blocului alimentar/cantinei şi starea de sănătate a acestuia; i) asistă la scoaterea alimentelor din magazie şi controlează calităţile organoleptice ale acestora, semnând foaia de alimentaţie privind calitatea alimentelor; j) urmăreşte aprovizionarea cabinetului medical cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi instrumentar medical, sub supravegherea medicului; k) supraveghează starea de sănătate şi de igienă individuală a copiilor, iar în situaţii de urgenţă anunţă, după caz, medicul angajat sau desemnat, serviciul de ambulanţă, conducerea unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, precum şi familia/reprezentantul legal al copilului, conform protocolului pentru situaţii de urgenţă; l) efectuează tratamente curente antepreşcolarilor, strict la indicaţia medicului, cu acordul părintelui/reprezentantului legal. Supraveghează antepreşcolarii izolaţi în izolator şi efectuează strict tratamentul de urgenţă indicat acestora de către medic, până la preluarea de către familie/serviciul de ambulanţă; m) participă alături de medicul colectivităţii la examinarea medicală de bilanţ a stării de sănătate a antepreşcolarilor, efectuând somatometria şi fiziometria, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale ale acestora; n) monitorizează antepreşcolarii cu afecţiuni cronice, sub supravegherea medicului; o) întocmeşte fişele medicale ale antepreşcolarilor pe baza documentelor prezentate de părinţii/reprezentanţii legali ai acestora la înscriere; p) completează, sub supravegherea medicului, formularele statistice lunare şi anuale privind activitatea cabinetului medical şcolar; q) efectuează, sub îndrumarea medicului colectivităţii, activităţi de promovare a sănătăţii cu copiii, părinţii şi cu personalul din unitatea de educaţie timpurie antepreşcolară.
(4) În cazul în care la nivelul cabinetului medical al unităţii de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar nu există medic angajat, activitatea asistentului medical este coordonată metodologic de un medic desemnat de unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea. Medicul desemnat de unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea va avea aceleaşi atribuţii ca şi medicul din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar menţionate la alin. (2). (5) Dotarea minimă cu medicamente şi materiale sanitare a cabinetului medical dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii. (6) În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu nivel antepreşcolar, direcţiile de sănătate publică încheie contracte cu autorităţile publice locale pentru asigurarea cheltuielilor necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor sanitare a cabinetelor prevăzute la alin. (5).
ART. 44 (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară colaborează cu serviciul public de asistenţă socială din cadrul autorităţii administraţiei publice locale în situaţia în care au înscrişi copii cu risc de separare de familie şi contribuie la depistarea precoce a acestor situaţii. (2) În implementarea prevederilor alin. (1), unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară pot angaja/contracta asistent social ca personal didactic auxiliar sau pot încheia protocoale de colaborare cu serviciul public de asistenţă socială în acest scop. (3) Consilierii şcolari sau, după caz, mediatorii şcolari din echipele comunitare integrate care funcţionează în cadrul programelor naţionale sau comunitare pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale informează şi consiliază părinţii/reprezentanţii legali ai copilului cu privire la importanţa şi posibilitatea accesării serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară. (4) Pentru asigurarea îngrijirilor medicale în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară solicită servicii de urgenţă teritoriale. (5) În vederea evaluării potenţialului copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară colaborează cu psihologi, mentori, metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, precum şi cu alţi specialişti, în baza unor protocoale de colaborare.
CAP. V Relaţia cu părinţii şi comunitatea ART. 45 (1) Valorile şi misiunea unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, programul de funcţionare, informaţiile cu privire la categoriile de personal şi atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile părinţilor/reprezentanţilor legali vor fi aduse la cunoştinţa acestora de către conducerea unităţii, în momentul depunerii dosarului de înscriere, precum şi la încheierea contractului educaţional. (2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali li se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile din unitatea respectivă, precum şi regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al acesteia.
ART. 46 (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai copilului au dreptul la: a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social; b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii/Reprezentanţii legali ai copilului au următoarele obligaţii: a) să comunice reprezentanţilor unităţii în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară orice informaţii cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase, optime a copilului; b) să respecte regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară; c) să achite, după caz, contribuţia lunară de hrană pentru copilul/copiii înscris/înscrişi în unitatea în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, potrivit prevederilor prezentei metodologii.
ART. 47 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar sunt obligate să dezvolte, în cadrul strategiilor proprii de creare a unor comunităţi de învăţare, o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi: serviciile de consiliere psihologică şi socială, serviciile specializate de educaţie, de sănătate, protecţie etc. (2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar: a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională; c) casa corpului didactic; d) direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului; e) direcţia de sănătate publică; f) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială; g) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti; h) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti; i) serviciul public de asistenţă socială; j) autorităţi ale administraţiei publice locale; k) instituţii de cult; l) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului; m) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
ART. 48 (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar, parte a comunităţilor de învăţare create, conducerea şi personalul pot reflecta la orientarea intervenţiei acestor reţele către: a) îndrumarea şi consilierea părinţilor; b) derularea unor cursuri de educaţie parentală sau altor cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor; c) elaborarea unor materiale-suport (broşuri, cărţi, studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia; d) consilierea părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite de către unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, independent, în cazul în care au centre de resurse pentru părinţi, centre de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centre de resurse şi perfecţionare, centre de documentare şi informare ori în parteneriat cu instituţiile menţionate la art. 47 alin. (2) cu respectarea prevederilor legale. (3) Orice persoană care lucrează în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar, precum şi părinţii/ reprezentanţii legali pot identifica potenţiali parteneri comunitari, instituţii publice/private sau persoane care să contribuie la creşterea calităţii îngrijirii copiilor în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de sprijin pentru perioadele de criză ale unora dintre familii.
ART. 49 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar vor încuraja, după caz, şi participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personalului şi activităţile prestate. (2) Voluntarii care doresc să participe la activităţile din unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar vor solicita acest lucru, în scris, directorului, urmând ca în contractul de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord. (3) Voluntarii beneficiază de o formare de minimum 8 ore, care intră în responsabilitatea conducerii unităţii de educaţie timpurie antepreşcolară, înainte de a-şi începe activitatea, şi prezintă: a) documente de identitate; b) un certificat medical din care să rezulte că aceştia sunt apţi din punct de vedere medical pentru a desfăşura activităţi cu copiii şi că nu se află în evidenţă cu boli transmisibile; c) dovada că nu au fost condamnaţi penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
CAP. VI Monitorizarea activităţii din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 50 (1) Controlul respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari se realizează prin inspecţie şcolară realizată de Ministerul Educaţiei şi de inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Independent de inspecţia şcolară, se pot derula misiuni de control ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local.
ART. 51 Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice privind activitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar: a) asigură încadrarea cu personal didactic de predare pe baza metodologiei specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei; b) formarea continuă a personalului didactic; c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară; d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale; e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară; f) monitorizează aplicarea standardelor specifice din domeniul educaţiei pentru nivelul antepreşcolar; g) monitorizează, prin inspecţie şcolară, aplicarea curriculumului naţional specific şi a Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, pentru segmentul de vârstă antepreşcolar.
ART. 52 (1) Direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară: a) efectuează investigaţiile medicale şi epidemiologice, identifică şi coordonează măsurile necesare pentru limitarea focarelor de boală transmisibilă în colectivităţile de copii antepreşcolari; b) supraveghează acordarea asistenţei medicale profilactice în colectivităţile de copii antepreşcolari şi participă la monitorizarea medicală a dezvoltării fizice, psihomotorii şi a stării de sănătate a acestora; c) îndrumă personalul medico-sanitar din cadrul cabinetului medical privind măsurile necesare pentru supravegherea stării de sănătate a colectivităţilor de copii antepreşcolari.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 20, 23, art. 43 alin. (1) din prezenta metodologie, precum şi a Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.456/2020, cu modificările ulterioare, se constată şi se sancţionează contravenţional, conform legislaţiei în vigoare, de către personalul împuternicit de ministrul sănătăţii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de către cel din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii.
ART. 53 Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice, în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară: a) fundamentează şi propune spre aprobare primarului scutirea de la plata contribuţiei sau, după caz, diminuarea procentului contribuţiei de hrană pentru părinţii/reprezentanţii legali care au în îngrijire copii aflaţi în risc de separare; b) încheie parteneriate cu unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară care solicită acest lucru şi acordă sprijin în evaluarea cazurilor referite de către unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară sau, după caz, consiliere parentală; c) realizează planul de servicii pentru copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor identificaţi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară; d) colaborează cu Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
CAP. VII Finanţarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară ART. 54 (1) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi c), care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează din următoarele surse: a) bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, conform prevederilor art. 104 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, conform prevederilor art. 104 alin. (2) lit. b) şi d) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; c) venituri proprii ale bugetelor locale; d) donaţii şi sponsorizări; e) alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
(2) Finanţarea centrelor de zi prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. d) se face din următoarele surse: a) venituri proprii ale bugetelor locale; b) donaţii şi sponsorizări; c) alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
(3) Pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar private şi confesionale acreditate care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară se alocă de la bugetul de stat sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
ART. 55 (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare de întreţinere/contribuţie de hrană, stabilită prin decizia consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea părinţilor. (2) Sunt scutiţi, integral sau parţial, de la plata contribuţiei lunare de hrană, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentanţii legali care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii. (3) Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.
ART. 56 (1) Contribuţia lunară de întreţinere/contribuţia de hrană pentru copiii înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar se stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic. (2) Numărul de zile în care copiii au frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară este monitorizat prin registrul de prezenţă, completat de asistenta medicală în colaborare cu educatorul-puericultor. (3) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscrişi în unitatea învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică. (4) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul unităţii de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar pe o perioadă de până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna următoare.
CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii ART. 57 În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul unităţii până la finalizarea anului şcolar.
ART. 58 Personalul care ocupă funcţia de educator-puericultor în anul şcolar 2021-2022, în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar, beneficiază de prevederile art. 248 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 59 (1) În vederea asigurării personalului didactic de predare necesar în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar, pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei didactice de educator-puericultor se acceptă şi absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea educatoare, care au urmat sau vor urma, până la 1 septembrie 2025, cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi, absolvenţi cu diplomă de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului preşcolar şi primar care au urmat sau vor urma, până la 1 septembrie 2025, cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi, precum şi absolvenţi ai programelor de masterat didactic cu specializarea educaţie timpurie. (2) Educatorii-puericultori din structura unităţilor de învăţământ preuniversitar cu nivel antepreşcolar pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2025, funcţia de educator-puericultor, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor specifice din Metodologia de recunoaştere şi atestare a competenţelor profesionale pentru ocuparea funcţiei de educator-puericultor, elaborată de Ministerul Educaţiei. (3) Personalul care a ocupat funcţia de director/coordonator de creşă până la momentul arondării creşei la o unitate de învăţământ cu personalitate juridică poate opta, conform calificării, pentru una dintre funcţiile prevăzute la art. 33.
ART. 60 Prin excepţie de la prevederile art. 10, în anul şcolar 2021-2022 grupele de copii antepreşcolari din creşe funcţionează cu efectivele de copii deja constituite.
CAP. IX Dispoziţii finale ART. 61 Prevederile prezentei metodologii sunt aplicabile tuturor unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, publice, private sau confesionale, precum şi celor înfiinţate ca urmare a aplicării Legii nr. 17/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi abrogarea unor acte normative din domeniul protecţiei sociale.
ART. 62 Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice, asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna, transportul, protecţia vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a drepturilor copilului.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
