────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 153 din 27 iulie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 8 august 2023.────────── CAP. I Scopul, domeniul de aplicare şi definiţii ART. 1 Prezenta metodologie stabileşte cerinţele pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă. Indicatorul CARIA defineşte „concentraţia de activitate a radonului, ca medie anuală, în aerul din interior, exprimată în Bq/mc“. ART. 2 Prezenta metodologie se aplică la determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă în scopul verificării conformităţii cu cerinţa referitoare la nivelul de referinţă stabilit conform art. 66 din Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 752/3.978/136/2018, denumite în continuare Norme de bază de securitate radiologică. ART. 3 Prezenta metodologie nu se aplică la determinarea concentraţiei de activitate a radonului în aerul din exteriorul clădirilor în scop de monitorizare a radioactivităţii mediului sau în apa potabilă, pentru care se aplică reglementări specifice. ART. 4 În scopul aplicării prezentei metodologii, pe lângă termenii definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Normele de bază de securitate radiologică, se utilizează şi termenii definiţi în anexa nr. 1. CAP. II Metode de măsurare ART. 5 Pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă se utilizează următoarele metode de măsurare: a) metoda integrată - metoda integrată se bazează pe următoarele elemente: - prelevarea continuă şi pasivă de probe reprezentative de aer atmosferic prin convecţie liberă şi difuzie naturală pe un senzor plasat într-o configuraţie deschisă sau prin difuzie naturală pe un senzor în configuraţie închisă; – acumularea simultană a cantităţii fizice măsurabile pe un senzor corespunzător; – măsurarea cantităţii fizice acumulate şi convertirea acesteia în concentraţie de activitate a radonului ca valoare medie pe perioada de prelevare; b) metoda continuă - metoda măsurării continue a concentraţiei de activitate a radonului se bazează pe prelevarea continuă, in situ, a unui volum de aer filtrat, reprezentativ pentru atmosfera investigată şi detecţia radiaţiilor emise de radon şi de produşii săi de dezintegrare acumulaţi în camera de detecţie. Monitorizarea continuă permite evaluarea modificărilor temporale ale concentraţiei de radon; c) metoda instantanee - metoda instantanee se bazează pe prelevarea activă în camera de detecţie şi măsurarea, in situ, a unui volum de aer filtrat anterior şi reprezentativ pentru atmosfera supusă anchetei de la locul de prelevare la un moment dat. ART. 6 (1) Cerinţele privind metoda integrată menţionată la art. 5 lit. a) sunt prevăzute în standardul ISO 11665-4 - Metode de determinare integrată a concentraţiei de activitate a radonului prin metode pasive. (2) Cerinţele privind metoda continuă menţionată la art. 5 lit. b) sunt prevăzute în standardul ISO 11665-5 - Metode de măsurare continuă a concentraţiei de activitate a radonului în aerul din atmosferă. (3) Cerinţele privind metoda instantanee menţionată la art. 5 lit. c) sunt prevăzute în standardul ISO/11665-6 - Metoda de măsurare instantanee a concentraţiei de activitate. (4) Pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă pot fi utilizate şi alte cerinţe/standarde dacă se dovedesc cel puţin similare cu cele prevăzute la alin. (1)-(3). ART. 7 În funcţie de scop, măsurările concentraţiei de radon se clasifică astfel: a) măsurări de depistare (screening); b) măsurări de control; c) măsurări de urmărire; d) măsurări repetate. ART. 8 (1) Măsurările de depistare (screening) sunt realizate prin metoda integrată. (2) Măsurările se realizează pe o perioadă de cel puţin 3 luni, recomandabil pe timpul sezonului rece. (3) Se determină concentraţia medie anuală a activităţii de radon în interior (indicatorul CARIA) pentru verificarea conformităţii cu nivelul de referinţă de 300 Bq/mc, stabilit conform art. 66 din Normele de bază de securitate radiologică. (4) În cazul în care durata măsurării este mai scurtă de 12 luni se vor utiliza factorii de corecţie prevăzuţi în anexa nr. 2. (5) Cerinţe privind măsurările de depistare (screening) sunt detaliate în cap. III. ART. 9 (1) Măsurările de control utilizează metode continue şi instantanee şi se realizează pe o perioadă de minimum 5 zile. Măsurările de control se efectuează ulterior măsurărilor de depistare, în scopul pregătirii activităţilor de remediere, pentru identificarea surselor şi căilor de acces ale radonului în clădire şi proiectarea adecvată a soluţiilor de remediere. Măsurările de control cuprind următoarele etape: inspecţia vizuală a spaţiilor şi analiza documentelor tehnice cu privire la clădire; identificarea surselor de radon şi a traseelor de intrare prin măsurarea concentraţiei de activitate de radon în aerul din sol, din fisuri aparente sau din jurul conductelor, măsurarea fluxului de exalaţie a radonului de la suprafeţe (pereţi, podea, pământ, pereţi îngropaţi, podea îngropată, materiale de construcţii); identificarea căilor de transfer ale radonului. (2) Cerinţele privind măsurările de control sunt prevăzute în standardul ISO/11665-8 - Metodologie pentru investigaţiile iniţiale şi complementare în clădiri. (3) Măsurările de control pot utiliza metoda continuă şi în scopul monitorizării şi alarmării cu privire la depăşirea unei concentraţii prestabilite de radon, pentru optimizarea protecţiei ocupanţilor prin reducerea expunerii la radon. ART. 10 Măsurările de urmărire utilizează fie metoda integrată, fie metoda continuă astfel: pentru o perioadă de minimum 3 luni, când se utilizează metoda integrată, indiferent de sezon, respectiv pe o perioadă de cel puţin o săptămână când se utilizează metoda continuă, dacă aceasta este efectuată în timpul sezonului rece. Utilizarea metodei continue ca măsură de urmărire pentru orice alt sezon atrage creşterea perioadei de măsurare la cel puţin 45 de zile. Măsurările de urmărire sunt realizate pentru verificarea eficienţei măsurilor de remediere împotriva expunerii la radon a ocupanţilor. ART. 11 Măsurările repetate utilizează metoda integrată pe o perioadă de cel puţin 3 luni, recomandabil în timpul sezonului rece, în scopul verificării valorilor existente de concentraţie de activitate de radon, şi se realizează cel puţin o dată la zece ani, precum şi în cazul unor modificări structurale, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică a clădirii, precum şi orice alte acţiuni care modifică ventilaţia sau fluxul de aer din interior. CAP. III Cerinţe privind efectuarea măsurărilor de depistare (screening) şi de realizare a hărţii de radon ART. 12 (1) Măsurările de depistare (screening) se efectuează la nivel naţional şi sunt utilizate atât pentru evaluarea iniţială a concentraţiei medii anuale a activităţii de radon în interior în scopul verificării conformităţii cu nivelul de referinţă (indicatorul CARIA), cât şi pentru identificarea zonelor de prioritate pentru reducerea riscului asociat expunerii la radon. (2) Cerinţele privind măsurările de depistare (screening) şi de realizare a hărţii naţionale de radon sunt prevăzute în anexa nr. 3. ART. 13 Pentru măsurările de depistare (screening) concentraţia de activitate de radon se măsoară de laboratoare desemnate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). ART. 14 Valorile măsurate conform art. 13 se raportează anual la CNCAN de către laboratoarele desemnate, în format electronic, de tip excel cu datele prevăzute în anexa nr. 7. CAP. IV Procedura de măsurare a concentraţiei activităţii de radon în interiorul locuinţelor ART. 15 (1) Concentraţia activităţii de radon din interiorul locuinţelor se măsoară de laboratoare desemnate de către CNCAN prin măsurări de depistare, utilizând cel puţin doi detectori amplasaţi conform cerinţelor prevăzute în anexa nr. 4. (2) Concentraţia activităţii de radon se calculează ca media aritmetică a valorilor măsurate conform alin. (1), presupunând un factor de ocupare egal. Un exemplu de calcul este prevăzut în anexa nr. 6 şi un model de chestionar de date privind caracteristicile clădirilor este prevăzut în anexa nr. 5. (3) Concentraţia medie anuală a activităţii de radon, exprimată ca indicatorul CARIA, se determină utilizând factorii de corecţie din anexa nr. 2. ART. 16 Valoarea concentraţiei medii anuale a activităţii de radon determinate conform art. 15 se compară cu nivelul de referinţă stabilit de 300 Bq/mc stabilit conform art. 66 din Normele de bază de securitate radiologică. ART. 17 (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurărilor de depistare, nu este depăşit nivelul de referinţă de 300 Bq/mc în niciunul din spaţiile măsurate, se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de radon la valori cât mai mici posibil. (2) Se recomandă efectuarea de măsurări repetate cel puţin o dată la zece ani, precum şi în cazul unor modificări structurale, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică a clădirii, precum şi orice alte acţiuni care modifică ventilaţia sau fluxul de aer din interior. ART. 18 (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurărilor de depistare, cel puţin un rezultat depăşeşte nivelul naţional de referinţă de 300 Bq/mc, se identifică cauzele creşterii valorilor concentraţie de activitate de radon prin măsurile de control definite la art. 9 şi se stabileşte un plan de remediere, detaliat în cadrul anexei nr. 10. (2) După implementarea acţiunilor prevăzute în planul de remediere prevăzut la alin. (1) se impune efectuarea măsurărilor de urmărire de laboratoare desemnate de către CNCAN. ART. 19 (1) Planul de remediere prevăzut la art. 18 se elaborează în baza măsurărilor de control şi de depistare (screening). (2) Aplicarea măsurilor de remediere se realizează de către organizaţii şi companii de proiectare şi execuţie lucrări de construcţii. (3) Exemple de acţiuni prevăzute în planul de remediere sunt prevăzute în anexa nr. 9. CAP. V Zonele de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon ART. 20 (1) Criteriile privind clasificarea zonelor de risc de expunere la radon sunt stabilite de către CNCAN pe baza concentraţiei medii anuale a activităţii de radon din interior, în corelaţie cu valorile pentru indicele de radon pe amplasament şi datele demografice, şi sunt prevăzute în anexa nr. 3. (2) Zonele de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon se vizualizează pe harta naţională de radon, care poate fi accesată pe pagina website a CNCAN la adresa www.cncan.ro. Informaţiile pot fi utilizate de către arhitecţi, constructori, proiectanţi şi alte categorii profesionale implicate în realizarea de locuinţe şi spaţii organizate ca locuri de muncă. ART. 21 (1) Pentru orice construcţie nouă, în vederea aplicării măsurilor preventive împotriva expunerii la radon, este necesară determinarea indicelui de radon pe amplasament. Indicele de radon este stabilit ca urmare a măsurării concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol, respectiv a permeabilităţii la gaze a solului, conform tabelului nr. 1. Tabelul nr. 1 - Indicele de radon (IR) pe amplasament
┌───────┬──────────────────────────────┐
│Indice │Concentraţia de activitate de │
│radon │radon în sol - C_s (kBq/mc) │
├───────┼──────────┬─────────┬─────────┤
│Ridicat│C_s ≥ 100 │C_s ≥ 70 │C_s ≥ 30 │
├───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Mediu │30 ≤ C_s <│20 ≤ C_s │10 ≤ C_s │
│ │100 │< 70 │< 30 │
├───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│Scăzut │C_s < 30 │C_s < 20 │C_s < 10 │
├───────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Scăzută │Medie │Ridicată │
├───────┼──────────┴─────────┴─────────┤
│ │Permeabilitatea la gaze a │
│ │solului │
└───────┴──────────────────────────────┘
(2) Concentraţia activităţii de radon în sol se determină conform prevederilor art. 32. (3) Măsurile de protecţie preventive se aplică în conformitate cu reglementările din domeniul construcţiilor aplicabile construcţiilor noi. CAP. VI Cerinţe privind măsurarea concentraţiei de activitate de radon la locurile de muncă ART. 22 Concentraţia activităţii de radon la locurile de muncă se determină obligatoriu în zonele de prioritate mare conform anexei nr. 3 pct. III, pentru reducerea riscului de expunere la radon prevăzute la art. 20 pentru toate locurile de muncă amplasate în interiorul clădirilor la subsol, demisol şi parter. Exemple de clădiri în care se impun măsurători pentru concentraţia de activitate a radonului şi la etajele superioare sunt menţionate în tabelul nr. 2 de la art. 24 alin. (1). ART. 23 Concentraţia de activitate de radon se determină obligatoriu pe tot cuprinsul ţării, indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele clădiri: a) locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare; b) clădiri cu acces public; c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc. ART. 24 (1) Concentraţia de activitate de radon de la locurile de muncă menţionate la art. 22 şi art. 23 lit. a), precum şi în clădirile prevăzute la art. 23 lit. b) şi c) se determină obligatoriu prin măsurări de depistare utilizând un număr de detectori amplasaţi în clădire, stabilit în funcţie de tipul clădirii şi suprafaţa incintelor, cu respectarea cerinţelor de amplasare a detectorilor prevăzute în anexa nr. 4, conform tabelului nr. 2. Tabelul nr. 2
┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│Tip de │Număr de │Exemplu de │
│clădire │detectori │locuri de │
│ │ │muncă │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│Locuri de │detector │ │
│muncă aflate│pe zona │Birou, clădiri│
│la parter │omogenă de│administrative│
│ │200 mp │ │
│ │maximum │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│Locuri de │- 1 │ │
│muncă │detector │ │
│amenajate pe│pe zona │Clădiri │
│o suprafaţă │omogenă │industriale şi│
│de până la │- 1 │ateliere │
│1.000 mp │detector │ │
│ │per 200 mp│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│Locuri de │- 1 │ │
│muncă │detector │ │
│amenajate pe│pe zona │ │
│o suprafaţă │omogenă │Uzine mari │
│de la 1.000 │- 1 │ │
│mp până la │detector │ │
│5.000 mp │per 200 mp│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│ │pe zona │ │
│ │omogenă │ │
│Clădiri cu │- 1 │ │
│factor de │detector │Medii/Unităţi │
│ocupare │per 150 mp│educaţionale, │
│ridicat pe │- la │medii/unităţi │
│mai multe │etajele │sanitare │
│etaje │superioare│ │
│ │cel puţin │ │
│ │1 detector│ │
│ │per 250 mp│ │
│ │per etaj │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│ │pe zona │ │
│ │omogenă │ │
│Clădiri cu │- 1 │ │
│sisteme de │detector │Clădiri de │
│ventilaţie │per 200 mp│birouri clasa │
│mecanică │- la │A │
│controlată │etajele │ │
│ │superioare│ │
│ │cel puţin │ │
│ │1 detector│ │
│ │per 250 mp│ │
│ │per etaj │ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │- 1 │ │
│ │detector │ │
│Locuri de │pe zona │Peşteri, │
│muncă din │omogenă │grote, saline,│
│subteran │- 1 │cariere etc. │
│ │detector │ │
│ │per 50 m │ │
│ │de galerie│ │
└────────────┴──────────┴──────────────┘
(2) Concentraţia de activitate de radon de la locurile de muncă şi în clădirile în care există locuri de muncă cu perioade lungi de ocupare se determină prin măsurări de depistare realizate pe o perioadă continuă cel puţin 3 luni, recomandabil pe timpul sezonului rece. ART. 25 Valoarea concentraţiei de activitate de radon determinată conform art. 24 se compară cu nivelul de referinţă stabilit conform art. 66 din Normele de bază de securitate radiologică. ART. 26 (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurilor de depistare, niciun rezultat nu depăşeşte nivelul naţional de referinţă de 300 Bq/mc, locul de muncă este scutit de luarea oricăror măsuri de remediere, dar se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de activitate de radon la valori cât mai mici posibil. (2) În scopul prevenirii atingerii unei concentraţii de activitate a radonului în interiorul clădirilor mai mare decât nivelul de referinţă, întreprinderea poate alege să instaleze sisteme de (detectori de) atenţionare şi control cu privire la expunerea la radon. ART. 27 (1) Pentru situaţia în care cel puţin un rezultat al măsurărilor de depistare a radonului este mai mare de 300 Bq/mc, este obligatorie evaluarea locului de muncă în termen de 6-12 luni, prin realizarea măsurilor de control pentru identificarea surselor de creştere a concentraţiei de activitate de radon şi, ulterior, elaborarea Planului de remediere ce conţine măsurile de remediere care trebuie implementate în vederea reducerii concentraţiei de activitate de radon sub nivelul de referinţă la valori cât mai mici posibil. (2) Pentru situaţia în care, în urma implementării măsurilor de remediere, se demonstrează prin măsurări de urmărire reducerea concentraţiei de activitate de radon la valori mai mici decât nivelul de referinţă, locul de muncă este scutit de luarea oricăror alte măsuri şi se recomandă implementarea de măsuri de reducere şi menţinere a concentraţiei de activitate de radon la valori cât mai mici posibil. (3) Pentru situaţia în care, în urma implementării măsurilor de remediere, se demonstrează că reducerea concentraţiei de activitate de radon la valori mai mici decât nivelul de referinţă nu a fost posibilă, este necesar să se facă optimizarea metodelor de remediere şi evaluarea expunerii la radiaţii a personalului luând în considerare timpul mediu petrecut la locul de muncă. (4) Măsurile de remediere trebuie urmate obligatoriu de măsurări de urmărire a concentraţiei de activitate de radon, pentru a se demonstra eficienţa măsurilor de remediere. ART. 28 Pentru locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), în cazul în care doza efectivă este mai mică de 1 mSv/an, nu se impune luarea de măsuri de remediere. ART. 29 (1) Locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), în care doza efectivă a personalului este mai mare de 1 mSv/an, dar mai mică de 6 mSv/an, se notifică la CNCAN, utilizând formatul prevăzut în anexa nr. 8. (2) Pentru locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se impun monitorizarea concentraţiei de activitate de radon şi implementarea măsurilor de protecţie la radiaţii în conformitate cu principiul optimizării. ART. 30 (1) În situaţia în care, după ce au fost luate toate măsurile rezonabile de reducere a concentraţiei de activitate a radonului la locurile de muncă descrise la art. 27 alin. (3), iar doza efectivă anuală din expunerea la radon depăşeşte 6 mSv, situaţia de expunere este considerată situaţie de expunere planificată şi se aplică cerinţele relevante prevăzute la capitolul II din Normele de bază de securitate radiologică. Aplicarea sancţiunilor se realizează în conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Locurile de muncă se notifică la CNCAN utilizând formatul prevăzut în anexa nr. 8. ART. 31 (1) Cel puţin următoarele surse de creştere a concentraţiei de activitate de radon în aerul interior prevăzute la art. 26 alin. (1) trebuie considerate: - concentraţia de activitate de radon din sol şi permeabilitatea solului; – emanaţia de radon din materialele de construcţie componente ale locuinţei; – emanaţia de radon din apa folosită la spălat şi gătit; – emanaţia de radon din gazele naturale folosite pentru încălzirea locuinţelor şi pentru gătit. (2) Suplimentar, există şi un factor antropogen, care poate influenţa creşterea concentraţiei de activitate de radon în aerul interior prin comportamentul ocupanţilor unei clădiri. ART. 32 (1) Indicele de radon este stabilit ca urmare a măsurării concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol, respectiv a permeabilităţii la gaze a solului. Adâncimea standard pentru măsurarea concentraţiei de activitate de radon din sol şi pentru măsurătorile de permeabilitate a solului este de 80 cm. (2) Cerinţele privind determinarea concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol şi determinarea ulterioară a indicelui de radon sunt prevăzute în standardul ISO 11667-11: Metoda de încercare pentru măsurarea la adâncime a concentraţiei de activitate de radon din sol. ART. 33 (1) Metodele de determinare a concentraţiei de activitate de radon din apă şi a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe sunt metode standardizate/validate şi se verifică în procesul de desemnare a laboratoarelor. (2) Cerinţele privind determinarea concentraţiei de activitate de radon din apă sunt prevăzute în standardul ISO 13164:2014, Calitatea apei - Radon-222. Determinarea Radon-222. (3) Cerinţele privind determinarea fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe sunt prevăzute în standardul ISO 11665-7 - Metoda cumulativă de estimare a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe. (4) Pentru determinarea concentraţiei de activitate de radon din apă şi a fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe pot fi utilizate şi alte cerinţe/standarde dacă se dovedesc cel puţin echivalente cu cele prevăzute la alin. (2). ART. 34 (1) Măsurile de depistare (screening), măsurările de control pentru identificarea surselor de creştere a concentraţiei de activitate de radon şi măsurările de urmărire pentru a se demonstra eficienţa măsurilor de remediere se determină obligatoriu de către laboratoare desemnate de CNCAN. (2) Măsurările privind concentraţia de activitate de radon din sol şi permeabilitatea solului, stabilirea indicelui de radon pe amplasament, precum şi măsurarea fluxului de exalaţie de radon de pe suprafeţe se efectuează doar de către laboratoare desemnate de CNCAN. (3) Valorile măsurate conform alin. (1) se raportează de către laboratoarele desemnate la CNCAN, în termen de 6 luni de la încheierea perioadei de măsurare, în formatul prevăzut în anexa nr. 7 şi anexa nr. 8 pentru locuri de muncă. (4) Planul de acţiuni la locurile de muncă prevede toate obligativităţile cu termenele de implementare, cu aplicarea sancţiunilor în caz de neasumare. (5) Realizarea controalelor şi aplicarea sancţiunilor se realizează în conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Planul de acţiuni la locurile de muncă este prezentat în detaliu şi schematic în anexa nr. 10. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 35 Valorile concentraţiei de activitate de radon din aerul interior, precum şi valorile pentru concentraţia de radon din sol, permeabilitatea solului, indicele de radon pe amplasament, rata de exalaţie din materialele de construcţie, rata de exalaţie a radonului de pe suprafeţe şi valorile concentraţiei de activitate de radon din apă măsurate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii se raportează la CNCAN de către laboratoarele desemnate. ART. 36 Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Definiţii a) Concentraţie de activitate de radon - numărul de dezintegrări radioactive ale radonului (^222Rn) per secundă, într-un volum de mc de aer. b) Concentraţia de activitate de radon din sol (CR_n) - numărul de dezintegrări radioactive ale radonului (^222Rn) per secundă, într-un mc de gaz prelevat din sol. c) Condiţii de lucru normale - pe o bază anuală, timpul de lucru este limitat la 8 ore zilnic, 40 de ore săptămânal. O săptămână de lucru este de luni până sâmbătă cel mult. Lucrul nu se execută noaptea (între orele 20 şi 6 dimineaţa) şi nici în zilele de sărbătoare. În medie, o persoană lucrează 2.000 de ore pe an. d) Gaz din sol - un amestec de gaze din porii solului. e) Indicele de radon pe amplasament - un indice care oferă o clasificare cu privire la potenţialul amplasamentului în termeni de expunere la radon şi care ţine cont atât de concentraţia de activitate de radon prelevat din gazul din sol, cât şi de permeabilitatea solului. f) Loc de muncă - orice loc sau activitate care se desfăşoară în interiorul sau în afara unei unităţi sau într-un spaţiu închis sau deschis. Un loc de muncă la subteran este acel loc de muncă în care activitatea se desfăşoară sub nivelul solului. În contextul actual, în care scopul este de a realiza o analiză de risc privind expunerea la radon, se iau în considerare numai locurile de muncă din încăperi închise în care este probabil să se acumuleze radon. g) Permeabilitatea pentru gaze (k) - parametrul care caracterizează potenţialul de a migra prin sol atât pentru radon, cât şi pentru alte gaze. h) Radon - elementul chimic, sub formă gazoasă, cu numărul de ordine 86 din tabelul periodic al elementelor. În contextul expunerii organismului uman la radiaţii ionizante, de interes sunt oricare din izotopii radioactivi radon-222, radon-220 şi radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 şi uraniului-235, proveniţi din dezintegrarea elementului părinte, radiu-226, radiu-224 şi radiu-223. Datorită timpului de înjumătăţire scăzut al izotopilor radioactivi radon-220 şi radon-219 faţă de radon-222 şi implicit al impactului asupra sănătăţii umane, în contextul prezentei metodologii, prin radon se înţelege izotopul radioactiv radon-222 (^222Rn) şi, după caz, descendenţii săi i) Indicatorul CARIA - concentraţia de activitate a radonului, ca medie anuală, în aerul din interior, exprimată în Bq/mc. j) Rata de exalaţie - cantitatea de radon care ajunge la interfaţa dintre mediu şi atmosferă pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp, exprimată în Bq/mp/s k) Unitate administrativă - forma de organizare a teritoriului României, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, municipii, municipiul Bucureşti, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe. l) Sezon rece - perioada în care clădirea este încălzită (octombrie-aprilie). m) Timpul mediu petrecut la locul de muncă - 800 de ore, condiţii normale de muncă, cel puţin 5 luni pe an. n) Zonă omogenă - o zonă în care caracteristicile fizice (tip de perete, tip de sol, tip de fundaţie, are pivniţă - subsol sau nu, ventilaţie, temperatură, umiditate, deschideri etc.) sunt identice. O zonă omogenă poate cuprinde mai multe locaţii. În acest caz, cel puţin un detector trebuie să fie amplasat pe o suprafaţă de 200 mp. ANEXA 2 la metodologie Factori de corecţie sezonieri
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Valoarea factorilor de corecţie sezonieri în funcţie │
│ │de durata măsurătorii (număr de luni) pentru a se │
│Luna de │obţine media anuală a concentraţiei de activitate a │
│început │radonului în aerul interior │
│ ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Ianuarie │0,68│0,70│0,74│0,78│0,84│0,90│0,97│1,03│1,05│1,05│1,03│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Februarie │0,73│0,77│0,83│0,89│0,96│1,05│1,11│1,13│1,12│1,09│1,05│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Martie │0,81│0,88│0,96│1,04│1,15│1,20│1,23│1,20│1,15│1,10│1,04│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Aprilie │0,97│1,06│1,15│1,29│1,34│1,33│1,28│1,21│1,14│1,07│1,02│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Mai │1,18│1,27│1,45│1,49│1,45│1,35│1,26│1,17│1,08│1,03│1,01│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iunie │1,40│1,64│1,64│1,54│1,40│1,27│1,16│1,07│1,02│0,99│0,99│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iulie │2,00│1,79│1,59│1,40│1,25│1,14│1,04│0,98│0,96│0,96│0,98│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│August │1,63│1,45│1,28│1,14│1,04│0,96│0,92│0,90│0,91│0,93│0,96│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Septembrie│1,31│1,16│1,04│0,96│0,89│0,85│0,85│0,86│0,89│0,92│0,97│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Octombrie │1,03│0,94│0,88│0,82│0,80│0,80│0,82│0,85│0,89│0,94│0,98│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Noiembrie │0,87│0,82│0,76│0,76│0,77│0,79│0,83│0,88│0,94│0,98│1,00│
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Decembrie │0,77│0,72│0,73│0,74│0,78│0,83│0,88│0,94│0,99│1,02│1,02│
└──────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Interpretare tabel Valoarea factorului de corecţie sezonier este valoarea care se găseşte la intersecţia dintre linia lunii în care a început măsurătoarea cu coloana care indică perioada de expunere/durata măsurătorii. Perioada de timp propusă de maximum 6 luni este aplicată de majoritatea statelor europene, fiind considerată suficientă pentru evaluarea mediei anuale pentru concentraţia de activitate a radonului în aerul din interiorul clădirilor rezidenţiale, precum şi locuri de muncă sau clădiri publice. În funcţie de luna de începere a măsurătorii, se poate opta pentru o durată de expunere de 3-6 luni care să conducă la aplicarea unui factor de corecţie sezonieră apropiat de valoarea 1. Valoarea factorilor de corecţie sezonieri precizaţi în tabel poate fi revizuită de către CNCAN când există noi seturi de valori sau ori de câte ori este considerat necesar. ANEXA 3 la metodologie Cerinţe pentru realizarea hărţii de radon în locuinţe în România I. Metodologie pentru realizarea hărţii de radon în locuinţe în România Pentru realizarea hărţii de radon se utilizează caroiajul definit în sistem Lambert - GISCO de către Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene. Conform caroiajului stabilit, harta României este reprezentată prin 2.535 de celule cu laturile de 10 x 10 km. Pentru fiecare celulă din gridul de referinţă se vor calcula: numărul de măsurători, media aritmetică, media aritmetică a valorilor logaritmate, deviaţia standard, deviaţia standard geometrică, mediana, valoarea minimă şi maximă. Gruparea rezultatelor şi redarea acestora prin anumite coduri de culoare se vor face pornind de la valorile recomandate de Comisia Europeană prevăzute în tabelul de mai jos. Pentru compararea şi integrarea acestor rezultate în harta europeană de radon este necesară utilizarea claselor de frecvenţă furnizate de JRC. Clase de frecvenţă şi culori definite de JRC - Comisia Europeană
┌────┬────────────────┬────────────────┐
│ │Intervalul │ │
│ │definit pentru │ │
│ │media aritmetică│ │
│Nr. │pentru │Culoarea │
│crt.│concentraţia de │reprezentativă │
│ │radon măsurată │ │
│ │pentru perioada │ │
│ │de minimum 90 de│ │
│ │zile (în Bq/mc) │ │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│1 │1-20 │albastru │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│2 │20-50 │albastru-turcoaz│
├────┼────────────────┼────────────────┤
│3 │50-100 │verde │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│4 │100-200 │galben │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│5 │200-500 │portocaliu │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│6 │500-1.000 │roşu │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│7 │1.000-2.000 │mov │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│8 │2.000-10.120 │bordo-închis │
└────┴────────────────┴────────────────┘
Harta radonului în aerul interior realizată la nivel european raportează mediile aritmetice pentru concentraţia anuală de radon măsurată în interior în încăperile de la parterul clădirilor de tip locuinţe, realizate într-un caroiaj de 10 x 10 km în sistemul Lambert - GISCO. II. Metodologia de realizare a măsurătorilor de depistare (screening) de radon în aerul din interiorul clădirilor Pentru fiecare celulă cu suprafaţa de 10 x 10 km, definită ca ocupată (cu localităţi şi populaţie) se efectuează un număr de minimum 5 măsurători. Prin corelare cu densitatea populaţiei în zonele foarte populate este necesară suplimentarea numărului de măsurători. Timpul de expunere al detectorilor este de minimum 90 de zile cu respectarea cerinţelor prevăzute în anexa nr. 4 la metodologie privind plasarea detectorilor şi a cerinţelor de măsurare stabilite in standard. Pentru corelarea rezultatelor obţinute din măsurătorile de depistare cu coordonatele GPS, perioada de măsurare şi caracteristicile clădirii - constructive, arhitecturale, date despre ocupare şi modul de utilizare - este necesară completarea chestionarului de date conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la metodologie. Calcularea concentraţiilor de radon ca valoare medie anuală în aerul interior se face prin aplicarea factorilor de corecţie sezonieri. Valorile concentraţiilor de radon se integrează în baza de date naţională, conform anexei nr. 7 la metodologie. Se realizează analiza specificului geologic al zonei prin corelarea cu harta geologică. Se identifică zonele de prioritate mare prin analiza bazei naţionale de date şi aplicarea criteriilor de clasificare, menţionate la pct. III. Harta naţională se actualizează periodic. Anual, CNCAN elaborează şi publică pe site-ul www.cncan.ro un raport care conţine numărul total de măsurători pe fiecare judeţ cu menţionarea valorilor maxime şi minime ale concentraţiei de activitate de radon, precum şi procentul în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în baza mediilor aritmetice pentru concentraţia anuală de radon măsurată în interior pentru numărul de locuinţe analizate. III. Criterii de clasificare a zonelor de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon Zonele de prioritate de expunere la radon sunt clasificate astfel: a) zonă de prioritate nesemnificativă: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai puţin de 5% din numărul de locuinţe analizate; b) zonă de prioritate moderată: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai mult de 5%, dar nu mai mult de 10% din numărul de locuinţe analizate; c) zonă de prioritate mare: unitatea administrativă în care se constată o concentraţie de activitate a radonului superioară faţă de nivelul de referinţă în mai mult de 10% din numărul de locuinţe analizate, înainte de remediere. ANEXA 4 la metodologie Cerinţe privind amplasarea detectorilor de radon Cerinţe privind detectorii de radon - Se utilizează doar detectori autorizaţi CNCAN în procesul de desemnare a laboratoarelor de încercări – Detectorii sunt însoţiţi obligatoriu de instrucţiuni de utilizare şi de păstrare pe perioada de monitorizare destinate locatarilor/lucrătorilor din încăperea investigată – Fiecare detector trebuie identificat cu un cod unic de înregistrare. – Detectorii returnaţi la laborator trebuie să îşi păstreze codul unic de înregistrare şi trebuie să conţină detalii privind data amplasării, data ridicării şi detalii despre locul amplasării, pentru a se evita confuzia probelor Cerinţe privind amplasarea detectorilor de radon în locuinţe - Detectorii se amplasează astfel: unul într-un dormitor, din dormitoarele care se utilizează frecvent, şi unul în camera de zi sau într-o altă încăpere cu utilizare frecventă din locuinţă. – Se evită plasarea detectorilor lângă ferestre şi uşi, lângă radiatoare sau echipamente de încălzit, televizoare sau în interiorul vreunui obiect. – Detectorii se plasează pe o suprafaţă curată, la 1-2 m distanţă de podea şi cel puţin 30 cm distanţă de pereţi, pentru a evita influenţa emanaţiei de toron (Rn-220). – Detectorii se amplasează în spaţiile de măsură stabilite, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni şi cel mult 6 luni. Data amplasării şi data ridicării detectorilor trebuie înregistrate. – Pentru locuinţe cu mai mult de două camere utilizate frecvent sau locuinţe cu mai multe etaje, în cazul în care se decide măsurarea în mai multe camere, respectiv amplasarea a mai mult de doi detectori, în calculul concentraţiei medii anuale a radonului se includ toate măsurările. – La realizarea hărţii naţionale de radon se iau în calcul doar valorile mediilor anuale pentru concentraţiile de radon măsurate la nivelul parterului sau, după caz, primul nivel aflat în contact direct cu solul şi ocupat al clădirilor de locuinţe. Cerinţe privind repartiţia detectorilor de radon într-o clădire - Detectorii trebuie să fie instalaţi la parter în locurile în care lucrătorii trebuie să fie prezenţi acolo cel puţin 50% din timpul de lucru. – Detectorii sunt instalaţi în incinta parterului şi subsolului când este utilizat ca loc de muncă, cel puţin 15 ore pe lună şi, respectiv, 5 ore pe săptămână. – Dacă nicio incintă de la subsol nu este utilizată drept loc de muncă pentru cel puţin 5 ore săptămânal, măsurările trebuie efectuate la nivelul cel mai mic de utilizare. – Pentru locurile de muncă subterane, abordarea este identică cu cea pentru subsol. – În instituţiile de învăţământ, în cel puţin două clase, situate la parter, trebuie să fie efectuate măsurări. Dacă sălile de clase de la subsol sunt utilizate cel puţin 5 ore săptămânal, atunci trebuie monitorizate. Pentru sălile de clasă de la etajele superioare trebuie instalat cel puţin 1 detector per 250 mp per etaj. – Cel puţin un detector trebuie instalat în zona de studiu. Numărul de detectori într-o zonă depinde de aria zonei [conform tabelului nr. 2 de la art. 24 alin. (1) din metodologie]. Pentru o zonă mai mare de 200 mp, cel puţin un detector trebuie instalat per 200 mp. – Detectorii nu trebuie să fie instalaţi în preajma unei ferestre, uşi sau a unei guri de aerisire/ventilaţie, în preajma peretelui sau a unei surse de căldură. – Detectorii nu se amplasează în bătaia directă a soarelui sau în zone cu umiditate ridicată. – Detectorii se amplasează la o înălţime de 1-2 m distanţă de la sol şi la cel puţin 30 cm distanţă de pereţi, pentru a evita influenţa emanaţiei de toron (Rn-220). – Într-o încăpere, detectorul/detectorii trebuie să fie instalat/instalaţi într-un loc sigur, pentru a reduce pe cât posibil riscul deplasării, pierderii sau furtului. – Detectorii trebuie să aibă o etichetă pe care sunt clar menţionate un cod unic de referinţă/înregistrare, precum şi date (nume, adresă, număr de telefon) ale laboratorului de măsurări. – Toţi lucrătorii trebuie să fie informaţi, în prealabil, împreună cu personalul de serviciu şi întreţinere, despre scopul şi specificaţiile măsurilor care urmează a fi luate. ANEXA 5 la metodologie Model de chestionare de date aplicabil la clădiri Cod contract/identificare: A. Date generale
┌─────────────────────────────────────┬┐
│1. Judeţ ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. Localitate ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│3. Beneficiar ││
│(denumire instituţie/reprezentant ││
│legal/persoană fizică) ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│4. Adresă ││
│(pentru emiterea buletinului) ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│5. Persoană de contact ││
│(nume/e-mail/nr. de telefon) ││
└─────────────────────────────────────┴┘
B. Informaţii privind clădirea 1. Denumire clădire: .......................................................................... Adresă .......................................................................... Latitudine ............................................................ Longitudine .......................................................... 2. Utilizare Educaţie [ ] Sănătate [ ] Birouri [ ] Administraţie publică [ ] Locuinţă [ ] Altceva: .............................................................. 3. Numărul nivelurilor de construcţie 4. Suprafaţa primului nivel (mp) 5. Niveluri subterane Da [ ] Nu [ ] Câte? 6. Spaţiu tehnic neutilizat (sub clădire) Da [ ] Nu [ ] 7. Lift/Scară deschisă Da [ ] Nu [ ] 8. Informaţii suplimentare Clădire cu loc de muncă de tipul/cod identificare: Corp clădire: C. Informaţii privind încăperea 1. Denumire încăpere: .............................................................................. 2. Nivel în clădire 3. Serie detector
┌───────────────────┬───────────────────┐
│Data amplasării: │Data colectării: │
└───────────────────┴───────────────────┘
ANEXA 6 la metodologie Exemplu de calcul al concentraţiei de radon utilizând factorii de corecţie sezonieri Valoarea concentraţiei de activitate de radon măsurată în dormitor: 150 Bq/mc Valoarea concentraţiei de activitate de radon măsurată în camera de zi: 210 Bq/mc Rezultatul este media aritmetică a celor două măsurători: (150 + 210)/2 = 180 Bq/mc În cazul în care perioada de măsurare este de 3 luni, începând din luna aprilie, şi acoperă lunile aprilie, mai şi iunie, factorul de corecţie sezonier se alege din anexa nr. 2 la metodologie, ca fiind valoarea care se găseşte la intersecţia dintre linia lunii în care a început măsurătoarea, aprilie în cazul de faţă, cu coloana care indică perioada de expunere, 3 luni în cazul de faţă. Pentru exemplul dat valoarea factorului de corecţie este de 1.15. Concentraţia de activitate medie anuală corectată cu factorul sezonier corespunzător anexei nr. 2 la metodologie este: 180 x 1.15 = 207 Bq/mc ANEXA 7 la metodologie Formatul datelor care se raportează la CNCAN Laboratorul care a efectuat măsurările Denumirea laboratorului ................................................ Adresa ...................................................................... Codul poştal ................. Oraşul/Comuna ........................ Telefon ................................... Fax ........................... Numele şi prenumele persoanei de contact ...................... Funcţia .................................................................... Telefon ....................... E-mail ...................................
┌────┬────────────┬────────────┬───────┬──────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │Valoarea │ │ │ │
│ │ │ │ │ │medie anuală│Incertitudinea│ │ │
│ │Coordonatele│Coordonatele│ │ │pentru │standard │Data │Data │
│Nr. │GPS │GPS │Judeţul│Unitatea │concentraţia│asociată │instalării │terminării│
│crt.│Latitudine │Longitudine │ │administrativă│de │rezultatului │detectorilor│măsurării │
│ │ │ │ │ │activitate a│măsurat k = 1 │ │ │
│ │ │ │ │ │radonului │(Bq/mc) │ │ │
│ │ │ │ │ │(Bq/mc) │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼───────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
├────┼────────────┼────────────┼───────┼──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
└────┴────────────┴────────────┴───────┴──────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┘
┌────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────┬────────┐
│ │ │ │ │ │Indicele│
│ │Valoarea │Valoarea │Valoarea │Potenţialul│de radon│
│Nr. │fluxului │fluxului │concentraţiei│de radon al│al │
│crt.│de │de │de radon din │locului de │locului │
│ │exalaţie*│emanaţie*│sol (kBq/mc)*│clădire │de │
│ │ │ │ │(RP)* │clădire │
│ │ │ │ │ │(RI)* │
├────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼────────┤
├────┼─────────┼─────────┼─────────────┼───────────┼────────┤
└────┴─────────┴─────────┴─────────────┴───────────┴────────┘
* După caz, dacă sunt disponibile. În acest sens laboratoarele desemnate vor prelua informaţii din chestionarul prevăzut la anexa nr. 5 la metodologie. ANEXA 8 la metodologie Formatul datelor care se raportează la CNCAN pentru locurile de muncă Denumirea laboratorului ......................................................................... Adresa ............................................................................................... Codul poştal ............. Comuna/Oraşul ..................................................... Telefon ................................... Fax .................................................... E-mail ................................................................................................
┌────┬──────────────┬─────┬────────────┬────────────┬───────┬─────────────┬──────────────┬────────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │Valoarea │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │medie anuală │Incertitudinea│ │ │
│ │ │Locul│Coordonatele│Coordonatele│ │a │standard │Data │Data │
│Nr. │Întreprinderea│de │GPS │GPS │Judeţul│concentraţiei│asociată │instalării │terminării│
│crt.│ │muncă│Latitudine │Longitudine │ │de activitate│rezultatului │detectorilor│măsurării │
│ │ │ │ │ │ │a radonului, │măsurat k = 1 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │estimată (Bq/│(Bq/mc) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │mc) │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼────────────┼────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
├────┼──────────────┼─────┼────────────┼────────────┼───────┼─────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
└────┴──────────────┴─────┴────────────┴────────────┴───────┴─────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┘
NOTĂ: Laboratoarele desemnate vor prelua informaţii din chestionarul prevăzut la anexa nr. 5 la metodologie. ANEXA 9 la metodologie Acţiuni care pot fi incluse în planul de remediere Acţiuni de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi - În urma măsurării concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol, respectiv a permeabilităţii solului se determină indicele de radon pe amplasament, care stabileşte nivelul de protecţie la radon care urmează a fi implementat. Cele trei niveluri de protecţie care se pot aplica clădirilor noi sunt descrise pe larg în cadrul Reglementării tehnice (ghid) privind metodele de remediere în clădirile noi pentru reducerea nivelului de expunere la radon, elaborată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). – Proiectarea acţiunilor de prevenire se realizează în funcţie de valoarea potenţialului de radon din sol şi a categoriei de risc de radon pentru locul/solul pe care este amplasată clădirea. – Plasarea de membrane de izolare între sol şi fundaţia clădirii şi instalarea unui sistem de remediere prin depresurizarea activă în fundaţie – Instalarea unui sistem pasiv de ventilaţie – Instalarea unui sistem activ de ventilaţie pentru ventilarea mecanică controlată a clădirii sau a subsolului – Instalarea de sisteme de automatizare integrate pentru avertizarea creşterii concentraţiei de radon şi declanşarea controlul ventilaţiei – Evitarea utilizării materialelor de construcţie care sunt surse de emanaţie de radon Acţiuni pentru remedierea clădirilor existente - Definirea detaliată a măsurilor şi metodelor de remediere, precum şi a unor cerinţe de calitate specifice pentru reducerea nivelului de expunere la radon a utilizatorilor clădirilor, în funcţie de sursele şi căile de acces ale radonului în interiorul clădirii, respectiv de particularităţile amplasamentului clădirilor, este cuprinsă în cadrul Reglementării tehnice (ghid) privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon, elaborată de MDLPA. – Stabilirea măsurilor de remediere pentru clădirile existente se realizează după o evaluare a surselor de radon şi o evaluare a CARIA măsurate în clădire, în baza unui Plan de remediere realizat în conformitate cu prevederile din anexa nr. 10 la metodologie. – Aerisirea încăperilor şi creşterea ventilaţiei naturale pot avea efecte de remediere dacă valoarea concentraţiei de activitate a radonului măsurată < 400 Bq/mc. – Schimbarea destinaţiei încăperilor/camerelor, dacă este posibil – Identificarea surselor de poluare cu radon prin investigaţii suplimentare în cadrul măsurărilor de control şi eliminarea acestora, dacă este posibil – Realizarea unor lucrări de renovare: izolarea punctuală a surselor de poluare cu radon, dacă se identifică în materiale de construcţie specifice (plăci de gresie şi faianţă, blaturi de granit, marmură etc.), astuparea crăpăturilor din fundaţie şi podea şi aplicarea unei soluţii adecvate de remediere, proiectată în funcţie de situaţia specifică de la fiecare clădire. Aplicarea soluţiei de remediere, în funcţie de concentraţia de radon în aerul interior si indicele de risc – Exemple de soluţii de remediere cu impact arhitectural minim: ventilaţia mecanică controlată, sistem de depresurizare a solului minim invaziv etc. – Instalarea de sisteme de automatizare pentru controlul nivelului de radon, care să integreze atât sistemul de avertizare pentru creşterea concentraţiei de activitate a radonului, cât şi soluţia de remediere, care să fie acţionată la depăşirea pragului critic setat de utilizator ANEXA 10 la metodologie Planul de acţiuni la locurile de muncă şi în alte tipuri de clădiri Planul de acţiuni la locurile de muncă prevede obligativităţile şi termenele de implementare, realizarea controalelor şi aplicarea sancţiunilor în conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Planul de acţiuni prevede următoarele obligativităţi pentru locurile de muncă definite la art. 22-24 din metodologie: 1. realizarea măsurării de depistare a concentraţiei de activitate de radon în aerul din interiorul clădirilor într-un termen de 6 luni de la nota de informare şi luarea la cunoştinţă a obligativităţii legale; 2. realizarea măsurilor de control şi de remediere într-un termen de 12 luni, dacă în urma măsurării de depistare se constată un rezultat al măsurărilor de depistare a radonului mai mare de 300 Bq/mc în baza buletinului emis de către laboratoarele desemnate. Pentru situaţia în care cel puţin un rezultat al măsurărilor de depistare a radonului este mai mare de 300 Bq/mc este obligatorie aplicarea măsurilor de remediere dacă se accesează finanţări pentru creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei; 3. realizarea planului de remediere de către personalul specializat în radon; 4. aplicarea măsurilor de remediere de către companii de proiectare şi execuţie de lucrări de construcţii, în baza planului de remediere realizat de către personalul specializat în radon, într-un termen de 12 luni; 5. realizarea măsurărilor de urmărire pentru a se demonstra eficienţa măsurilor de remediere se determină obligatoriu de către laboratoare desemnate de CNCAN; 6. informarea tuturor lucrătorilor, împreună cu personalul de serviciu şi întreţinere, despre scopul şi specificaţiile rezultatului măsurărilor de radon; 7. informarea rezultatului este obligativitatea proprietarului locului de muncă/administraţiei care deţine clădirea; 8. realizarea tuturor măsurărilor de radon, de depistare, de control şi de urmărire se face de către laboratoare desemnate de CNCAN; 9. respectarea dispoziţiei date în scris în termenul stabilit, ca urmare a controalelor de către inspectorii CNCAN; 10. asumarea sancţiunilor, în conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Recomandări generale: 1. Planul de acţiune la radon într-o clădire existentă presupune abordarea celor 4 etape, după caz, şi este redat schematic mai jos: (a se vedea imaginea asociată) Figura 1*) - Schema generală de abordare a unui plan de acţiune la radon într-o clădire existentă *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. 2. Detalierea etapelor cuprinse în cadrul planului de acţiune pentru o clădire existentă se realizează în cadrul Reglementării tehnice (ghid) privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon. 3. Prioritizarea acţiunilor de remediere se realizează în termenele precizate în funcţie de nivelul de risc, pentru toate situaţiile în care concentraţia de radon este mai mare de 300 Bq/mc în baza buletinului emis de către laboratoarele desemnate, după cum urmează: Prioritizarea acţiunilor de remediere de la data elaborării planului de remediere
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Categoria│ │
│de risc │Termen de remediere │
│(> 300 Bq│ │
│/mc) │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│>= 500 Bq│12 luni │
│/mc │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│300-500 │18 luni │
│Bq/mc │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Nu este necesară remedierea,│
│ │se realizează măsuri de │
│<= 300 Bq│menţinere şi repetate, cel │
│/mc │puţin o dată la 10 ani, │
│ │conform art. 11 din │
│ │metodologie. │
└─────────┴────────────────────────────┘
4. Planul de remediere şi proiectarea măsurilor de protecţie împotriva radonului pentru clădirile existente se realizează în situaţia în care cel puţin un rezultat al măsurărilor de depistare a radonului este mai mare de 300 Bq/mc şi ca urmare a măsurărilor de control şi a evaluării indicatorului CARIA. Măsurile de remediere trebuie să ţină cont de funcţiunea clădirii, de regimurile de utilizare şi de numărul de utilizatori permanenţi/ocazionali, de posibilităţile tehnice şi de rentabilitatea implementării măsurilor, precum şi de analiza costurilor şi a beneficiilor asociate măsurilor de remediere, funcţionalitatea pe termen lung a unui sistem de reducere a radonului, respectiv de aspectele privind eficienţa energetică a clădirii. Recomandările pentru soluţia de remediere se elaborează de către laboratoarele desemnate de CNCAN, care au autorizate proceduri de investigaţii iniţiale şi complementare privind concentraţia de activitate de radon pre- şi postremediere radon în clădiri şi în acţiuni de remediere, care vor fi implicate în procesul de implementare şi supraveghere a lucrărilor. ----- 
