Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 427 din 25 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 301 din 29 martie 2022.────────── Metodologia este structurată astfel: I. Introducere II. Arhitectura Planului strategic instituţional III. Elaborarea Planului strategic instituţional 1. Componenta de politici publice 2. Componenta bugetară IV. Monitorizarea şi raportarea implementării Planului strategic instituţional V. Revizuirea Planului strategic instituţional VI. Anexe metodologie Anexa A (Metodologie) - Model pentru formatul Planului strategic instituţional I. Introducere I.1. Concept şi aplicabilitate Prezenta metodologie are rolul de a stabili un cadru standardizat şi unitar în procesul de elaborare, monitorizare, raportare şi revizuire a planurilor strategice instituţionale (PSI). Metodologia conţine elemente prevăzute iniţial în Hotărârea Guvernului nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central şi în Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central, precum şi o componentă nouă privind monitorizarea, raportarea şi revizuirea PSI. Prin crearea unui ansamblu metodologic alcătuit din politici, rezultate, buget şi proces de implementare se urmăreşte îmbunătăţirea coerenţei şi clarităţii, precum şi a fezabilităţii administrative la nivelul întregului demers de planificare strategică şi execuţie bugetară. Planul strategic instituţional (PSI) reflectă obiectivele, bugetele programelor^1 şi măsurile^2 unui domeniu de politici publice (de exemplu, educaţie, sănătate, agricultură, transport etc.) sau ale mai multora, după caz (de exemplu, economie, turism, antreprenoriat; cercetare, digitalizare; tineret, sport, familie) aflate în responsabilitatea unui minister, care în calitate de ordonator principal de credite, împreună cu entităţile pe care le are în subordine, în coordonare sau sub autoritate, le planifică pe perioada a patru (4) ani şi pentru care alocă fonduri în limita resurselor bugetare destinate domeniului de activitate, corespunzător cadrului bugetar pe termen mediu atribuit acesteia, pentru implementarea lor şi obţinerea rezultatelor estimate. ^1 În cadrul metodologiei, orice referire la „program“, componentă a Planului strategic instituţional, este echivalentă cu „programul bugetar“ definit conform art. 2 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. ^2 În cadrul metodologiei, orice referire la „măsură/măsuri“ este echivalentă cu „acţiunea“ definită conform art. 2 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Rezultatele urmărite şi măsurabile obţinute cu alocările bugetare aprobate pentru finanţarea planurilor strategice instituţionale stau la baza luării în considerare a îndeplinirii, amânării sau anulării acestora. Dinamica dezvoltării societăţii influenţează cadrul de reglementare şi structura administrativă la nivel central (ministere, autorităţi, agenţii); astfel, un minister poate fi responsabil pentru un domeniu de politici publice sau pentru mai multe, caz în care un plan strategic instituţional va include toate domeniile de politici publice aflate sub acelaşi minister. Referirea la domeniu de politici publice va fi interpretată de la caz la caz de către fiecare minister, respectiv la un singur domeniu de politici publice sau mai multe, în funcţie de câte are în coordonare. Conceptul de Plan strategic instituţional, definit şi descris în cadrul acestei metodologii, include şi o componentă bugetară. Orice referire la Planul strategic instituţional vizează conceptul integrat care include: obiective strategice, componentă bugetară, măsuri/acţiuni, proiecte/activităţi şi indicatorii de performanţă pe categorii corespunzătoare nivelurilor de planificare. În procesul de elaborare a Planului strategic instituţional se urmăresc completarea tuturor componentelor acestuia cu informaţii necesare fundamentării necesarului de resurse bugetare şi, respectiv, utilizarea lor pe parcursul execuţiei bugetare pentru obţinerea rezultatelor estimate prezentate sub formă de indicatori şi care permit monitorizarea şi evaluarea efectului politicilor publice pe termen scurt şi mediu. În procesul de elaborare a Planului strategic instituţional vor fi implicate toate entităţile din subordinea, coordonarea sau autoritatea ordonatorului principal de credite, care au atribuţii pentru reglementare şi elaborare de politici publice, pentru bugetare şi implementarea acestora. Componenta bugetară va reflecta şi necesarul de resurse bugetare al instituţiilor subordonate/coordonate/sub autoritate, coroborat cu procesul de monitorizare şi raportare a indicatorilor în procesul de execuţie bugetară. La elaborarea şi implementarea planului strategic se vor avea în vedere inclusiv prevederile Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 7 mai 2018. I.2. Abordarea procesului şi organizare instituţională Organizarea procesului de planificare strategică este în directă relaţie cu structura organizaţională şi complexitatea sectorului. Cuprinderea integrală a strategiilor care guvernează domeniul de politici publice, după caz, domeniile de politici publice aflate în coordonarea unui singur minister, a obiectivelor, a politicilor, a programelor şi resurselor pentru elaborarea unui plan strategic instituţional coerent necesită organizarea unor echipe interdisciplinare care să acopere toate ariile specifice domeniului de activitate. În acest sens, prin prezenta metodologie se recomandă, ca posibilă organizare pentru derularea procesului, următoarea structură şi abordare a atribuţiilor: a) Grupul de management se constituie la nivelul ministerului şi este responsabil pentru elaborarea Planului strategic instituţional. Grupul de management este coordonat de secretarul general al ministerului sau de o altă persoană desemnată de conducătorul ministerului şi este sau poate fi format din Comitet director, grupuri sectoriale pe obiective strategice şi Secretariat tehnic. Grupul de management este responsabil de implementarea prezentei metodologii conform anexei nr. 2 „Etapele procesului de planificare strategică“. b) Comitetul director este format din şefii departamentelor, directorii direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului şi, după caz, şefii instituţiilor din coordonarea, subordinea sau de sub autoritatea ministerului. Atribuţiile Comitetului director sunt următoarele: (i) supervizează procesul de elaborare, actualizare şi implementare a Planului strategic instituţional, conform prezentei metodologii; (ii) coordonează activitatea grupurilor sectoriale; (iii) asigură colaborarea cu Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Finanţelor în scopul definitivării Planului strategic instituţional; (iv) propune conducătorului instituţiei publice versiunea finală a Planului strategic instituţional; (v) asigură raportarea progresului implementării Planului strategic instituţional către Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Ministerul Finanţelor (MF), propunând introducerea, continuarea, amânarea sau anularea/eliminarea din Planificarea strategică instituţională a politicilor publice în funcţie de rezultatele obţinute ca urmare a finanţării acestora; (vi) verifică încadrarea sumelor alocate în planurile strategice instituţionale cu bugetul aprobat şi estimările pe următorii 3 ani. c) Grupurile sectoriale se pot constitui la nivelul ministerelor şi elaborează componentele Planului strategic instituţional. Acestea sunt formate din personalul de specialitate al ministerului şi din reprezentanţi ai instituţiilor din coordonarea, subordinea sau de sub autoritatea ministerului care au competenţe specifice pe domeniile majore ale domeniului de politici publice ce vor fi asociate obiectivelor strategice ale Planului strategic instituţional. Conducătorul Grupului sectorial este numit dintre membrii Comitetului director. Componenţa nominală a grupurilor sectoriale poate fi instituţionalizată (prin ordin al conducătorului ministerului sau altă formă). d) Secretariatul tehnic se constituie la nivelul ministerelor pentru susţinerea metodologică a procesului; atribuţiile acestuia pot fi îndeplinite de Unitatea de politici publice sau compartimente cu atribuţii similare^3 şi sunt următoarele: (i) pregăteşte reuniunile Grupului de management, stabileşte ordinea de zi şi colectează informaţiile necesare în vederea organizării acestor reuniuni, asigurând asistenţa tehnică în privinţa utilizării instrumentelor şi metodelor pentru elaborarea Planului strategic instituţional; (ii) asigură suport tehnic şi administrativ grupurilor sectoriale şi sprijină respectarea formatului unic şi conceperea Planului strategic instituţional conform metodologiei; (iii) supraveghează implementarea Planului strategic instituţional şi monitorizează gradul de îndeplinire a setului de indicatori. ^3 Atribuţii conform cu art. 11 din Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, cu modificările şi completările ulterioare. e) Direcţiile economice/Structurile cu atribuţii privind procesul bugetar din cadrul ministerului (departamentele care gestionează bugetul ministerului) au următoarele atribuţii: (i) transmit Grupului de management toate informaţiile financiare necesare şi relevante în procesul de elaborare, implementare, revizuire şi monitorizare a Planului strategic instituţional; (ii) comunică grupurilor sectoriale şi Comitetului director bugetul aprobat şi estimările pe următorii 3 ani, precum şi detalierea acestora pe programe bugetare; (iii) transmit raportările financiare referitoare la execuţia bugetară pe programe către Secretariatul tehnic; (iv) transmit grupurilor sectoriale şi Comitetului director orice modificare a bugetelor programelor. f) Departamentele (structurile) cu specific al activităţii de resurse umane, juridic, achiziţii publice, administrativ, logistic, tehnologia informaţiei participă la elaborarea, monitorizarea, raportarea şi revizuirea Planului strategic instituţional la solicitarea Grupului de management, în funcţie de competenţele care le revin. Metodologia descrie modul de elaborare a componentelor Planului strategic instituţional, conţinutul şi forma acestora, precum şi modul de prezentare a Planului strategic instituţional. În aplicarea metodologiei, pentru o mai bună cunoaştere şi utilizare practică se pot organiza sesiuni de formare, sesiuni de lucru pe obiective sau componente şi se pot realiza schimburi de informaţii şi experienţă cu alte ministere, cu SGG şi MF. Procesul de elaborare a Planului strategic instituţional se stabileşte la nivelul ministerului astfel încât să respecte termenele impuse de Secretariatul General al Guvernului şi de Ministerul Finanţelor, respectiv termenele prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. Organizarea procesului de elaborare, monitorizare, raportare şi revizuire a Planului strategic instituţional al ministerului este de competenţa ordonatorului principal de credite, cu respectarea cadrului metodologic şi instituţional stabilit prin actele normative în vigoare. În sensul prezentei metodologii, termenul de „beneficiar“ se referă la grupul-ţintă (cetăţeni, operatori economici etc.) căruia i se adresează o anumită politică publică, program, măsură/ acţiune etc. II. Arhitectura Planului strategic instituţional Arhitectura Planului strategic instituţional exprimă o structură cu ierarhie de planificare bazată pe un model logic. Ierarhia planificării cuprinde o serie de niveluri în cascadă care susţin structura Planului strategic instituţional. În general, viziunea şi mandatul se pot aplica la nivel de sector sau minister, programele bugetare la nivelul departamentelor/structurilor sau instituţiilor coordonate, după caz, iar măsurile la nivelul structurilor operaţionale. Modelul logic al Planului strategic instituţional (figura 1) urmăreşte logica de planificare în care viziunea şi mandatul asupra unui sector/domeniu de politici publice sunt cuprinse în documente (strategii şi analize funcţionale) ce vizează dezvoltarea, respectiv transformările necesare unui sector/domeniu de politici publice pe termen lung (6-10 ani), exprimate prin obiectivele strategice, care la rândul lor se vor pune în practică, respectiv se operaţionalizează, prin programe şi măsurile corespondente pe termen mediu (2-4 ani) susţinute în implementare prin resurse menţionate de Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) şi cuprinse în Planul strategic instituţional. Măsurile/Acţiunile se implementează prin proiectele şi activităţile departamentelor, pe baza resurselor disponibile (umane, procedurale, logistice) susţinute prin bugetul anual. Corespunzător procesului de planificare se urmăresc ierarhia şi logica de implementare a PSI, în care intrările (resursele) utilizate în realizarea de activităţi şi proiecte generează produse, măsurate prin indicatori de produs/proces. Indicatorii de eficienţă măsoară costurile unitare ale produselor şi ale rezultatelor imediate şi cu ajutorul lor se fundamentează bugetul anual necesar realizării acestora. Produsele şi procesele la rândul lor determină rezultate imediate, măsurate prin indicatori de realizare imediată (ieşiri sau „outputs“ - eng.), realizările imediate (ieşiri/outputs) produc efecte pe termen mediu la nivelul programului asupra unui segment de beneficiari, măsurate prin indicatori de rezultat ai programului („outcomes“ - eng.), iar rezultatele programului (outcomes) la rândul lor generează impact (transformări/schimbări) pe termen lung asupra beneficiarilor, la scară sectorială sau naţională, măsurate prin indicatorii de impact. Figura 1*). Modelul logic PSI - ierarhia de planificare *) Figura 1 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Rezultatul obţinut pe baza aplicării modelului logic al Planului strategic instituţional grupează activităţile/proiectele corespunzătoare unei realizări imediate (output) urmărite, măsurile/acţiunile corespunzătoare unui rezultat urmărit, acestea la rândul lor fiind corelate unui program (bugetar), iar programele corelate în funcţie de un impact urmărit la nivelul beneficiarilor/sectorului corespund unui obiectiv strategic (figura 2 - Structura Planului strategic instituţional). Figura 2**). Structura Planului strategic instituţional **) Figura 2 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Planul strategic instituţional, inclusiv fundamentarea componentei bugetare, este elaborat conform metodologiei descrise în continuare. Implementarea componentei bugetare din cadrul Planului strategic instituţional se realizează conform atribuţiilor şi mandatului ministerului, stabilite prin actele normative. Monitorizarea componentei bugetare utilizează indicatorii din cadrul Planului strategic instituţional aprobat, stabiliţi conform metodologiei descrise în continuare, precum şi instrumentele specificate pentru aceste procese (aplicaţia informatică PSI). Revizuirea Planului strategic instituţional, la termenele indicate în calendarul bugetar, se va realiza cu aplicarea metodologiei descrise în continuare pentru toate componentele. III. Elaborarea Planului strategic instituţional Planul strategic instituţional este unitar ca structură şi integrează următoarele componente: III.1. Componenta de politici publice III.2. Componenta bugetară III.1. Componenta de politici publice Componenta de politici publice prezintă aspiraţiile cu privire la dezvoltarea domeniului de activitate alături de o analiză a situaţiei actuale a acestuia, incluzând şi instituţiile care au atribuţii în relaţie cu acesta. Această componentă va fi dezvoltată în procesul de elaborare a Planului strategic instituţional. Informaţia va fi prezentată sub forma modelului^4 Planului strategic instituţional din secţiunea V (inclusiv anexa nr. 4 din cadrul modelului pentru formatul Planului strategic instituţional). Formatul pentru componenta de politici este următorul: ^4 Modelul are doar valoare orientativă, ministerele fiind libere să îşi aleagă forma în care prezintă conţinutul prezentat în această metodologie. A. Viziune şi mandat B. Profilul instituţional C. Evaluarea mediului 1. Extern 2. Intern D. Obiective strategice A. Viziune şi mandat Viziunea şi mandatul sunt elemente obligatorii în procesul de elaborare a Planului strategic instituţional. Definirea acestora are rolul de a oferi actorilor implicaţi un cadru unic de responsabilităţi şi obiective, necesare unui proces de planificare coerent şi transparent. Acestea vor fi formulate după evaluarea mediului extern/intern şi analiza provocărilor/priorităţilor sectorului (pct. C al acestei componente). Viziunea este o declaraţie concisă prin care este exprimat gradul de dezvoltare a domeniului de politici publice proiectat de minister pe termen mediu, a cărei valabilitate va depăşi perioada de implementare a Planului strategic instituţional. Se va ţine cont de reflectarea unor cuvinte-cheie pentru fiecare obiectiv strategic definit. Mandatul este o declaraţie succintă care reflectă scopul şi funcţiile ministerului ce stau la baza eforturilor de realizare a viziunii formulate. B. Profilul instituţional Profilul instituţional cuprinde descrierea resurselor instituţionale (cadrul de reglementare naţional şi internaţional, organizaţiile/entităţile aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare) şi organizaţionale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare). Descrierea şi analiza profilului instituţional includ cel puţin următoarele: a) actele normative relevante, precum şi strategiile/politicile care reglementează sectorul/domeniul de politici publice şi instituţia respectivă; b) tratatele/acordurile internaţionale relevante pentru sectorul/domeniul de politici publice şi instituţia respectivă; c) organigrama; d) instituţiile subordonate/din coordonare/sub autoritate (prezentate într-o schemă de relaţionare cu ordonatorul principal de credite şi între acestea); e) informaţii privind personalul şi bugetul ministerului coordonator al domeniul de politici publice pentru patru ani anteriori (dacă există informaţii se pot detalia bugetele şi personalul pe fiecare sector/domeniu de politici publice din cadrul aceluiaşi minister); f) modelul de administrare şi furnizare a serviciilor - reprezintă modul în care funcţiunile de bază ale ministerului sunt realizate: - furnizare de servicii: în mod direct, prin intermediul structurilor deconcentrate, prin partajarea competenţelor cu administraţia publică locală sau administrare de către terţi (furnizare prin entităţi din sectorul privat sau societatea civilă); – management operaţional: transferuri, subvenţii, contractarea şi/sau parteneriatele public-private; – alte atribuţii şi competenţe, conform legii. C. Evaluarea mediului extern şi intern Evaluarea mediului constă în colectarea de informaţii privind contextul extern şi intern de funcţionare a ministerului şi domeniului de politici publice (în întreaga structură a acesteia ce are atribuţii cu privire la domeniul de activitate), problemele specifice domeniului, precum şi actorii interesaţi. În vederea obţinerii acestor date, pot fi utilizate o serie de metode şi tehnici specifice (de exemplu, analiza PESTLE, analize funcţionale, ale mediului intern, analiza SWOT, altele). Rezultatele acestor analize trebuie corelate şi interpretate anterior stabilirii viziunii. C.1. Evaluarea mediului extern Evaluarea mediului extern poate fi definită ca: O evaluare sistematică a factorilor şi tendinţelor în mediile socioeconomice şi geopolitice care pot să afecteze pozitiv sau negativ capacitatea ministerului de a-şi realiza viziunea şi obiectivele strategice. Evaluarea trebuie să includă cel puţin factorii-cheie relevanţi pentru minister pe termen mediu, folosindu-se analiza PESTLE^5 sau un instrument analitic similar cu referire la: ^5 Analiza PESTLE realizează evaluarea factorilor politici, economici, sociali, tehnologici, legislativi şi de mediu. a) mediul global: evaluează felul în care factorii şi tendinţele cunoscute şi anticipate în mediul global pot să influenţeze planificarea şi realizarea viziunii şi a obiectivelor strategice ale ministerului şi domeniului de activitate; b) mediul european: evaluează modul în care factorii şi tendinţele cunoscute şi anticipate la nivelul Uniunii Europene sau mediului european mai larg pot să influenţe planificarea şi realizarea viziunii şi a obiectivelor strategice ale ministerului şi domeniului de activitate; c) mediul naţional: evaluează felul în care factorii şi tendinţele cunoscute şi anticipate în mediul naţional extern pot să influenţeze planificarea şi realizarea viziunii şi a obiectivelor strategice ale ministerului şi domeniului de politici publice. Rezultatul evaluării mediului extern va determina o listă de oportunităţi şi ameninţări ce pot afecta sau influenţa parcursul ministerului pentru următoarea perioadă de timp. Pentru a fi relevante, în cadrul evaluării va fi realizată o analiză privind probabilitatea ca oportunităţile, ameninţările să se întâmple şi va fi estimat pentru fiecare dintre acestea ce impact s-ar putea produce la nivel de sector (domeniul de politici publice)/minister. Stabilirea de iniţiative pentru o dezvoltare (strategică) viitoare a ministerului va ţine cont de oportunităţile/ameninţările relevante care vor trebui exploatate/evitate (soluţionate) în funcţie de capacităţile disponibile pentru soluţionarea problemelor existente la nivelul ministerului (determinate în cadrul analizei mediului intern). C.2. Evaluarea mediului intern Evaluarea mediului intern poate fi definită ca: O evaluare sistematică a factorilor şi capabilităţilor organizaţionale care pot să afecteze pozitiv sau negativ capacitatea ministerului de a realiza obiectivele strategice pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung. Scopul evaluării este acela de a identifica punctele tari, care trebuie să fie utilizate pentru atingerea obiectivelor strategice ale ministerului, şi punctele slabe, care trebuie soluţionate sau rezolvate. Evaluarea trebuie să descrie cel puţin: a) performanţa anterioară: prezentarea realizărilor majore şi a rezultatelor obţinute (indicatori de produse şi rezultate imediate pentru principalele măsuri) pentru o perioadă de 4 ani, dacă această informaţie este disponibilă sau pe perioada pentru care există informaţii/rapoarte; b) performanţa comparativă: prezintă informaţii cu privire la performanţa sectorului şi răspunde la întrebarea „Unde se plasează România în raport cu alte ţări europene?“. Comparaţia trebuie să includă atât vechi state membre cât şi noi membri ai Uniunii Europene; c) analiza percepţiei actorilor-cheie/beneficiarilor: prezentarea rezultatelor oricăror procese de măsurare a percepţiei sau cercetări sociologice referitoare la performanţa prezentă şi a propunerilor de îmbunătăţiri sau a altor propuneri de direcţii viitoare; d) capacitatea instituţională: evaluarea critică a resurselor organizaţionale cheie, precum resursele umane, sistemele de management şi responsabilizare, resursele tehnologice, structura organizaţională şi mediul de lucru; e) factori critici de succes: identificarea factorilor-cheie care trebuie implementaţi pentru a crea un mediu organizaţional orientat către succes. Rezultatul evaluării mediului intern reprezintă o listă ierarhizată a punctelor tari şi a punctelor slabe ale ministerului care, prin exploatarea oportunităţilor, pot fi consolidate sau îmbunătăţite, respectiv combătute în perspectiva îndeplinirii obiectivelor strategice. D. Obiective strategice Obiectivul strategic este definit ca: O declaraţie clară, încadrată temporal, privind impactul politicilor care au scopul de a sprijini realizarea viziunii ministerului şi care este fezabil să fie obţinut pe durata Planului strategic instituţional. Numărul de obiective strategice depinde de mărimea şi de complexitatea ministerului, recomandându-se formularea unui număr rezonabil de obiective^6. ^6 Numărul obiectivelor strategice nu este impus prin prezenta metodologie; sunt de dorit cât mai puţine obiective strategice, dar atâtea câte sunt necesare pentru îndeplinirea viziunii. Prezenta metodologie înlocuieşte direcţiile prioritare de activitate (ce făceau referire strict la minister) cu obiectivele strategice, care răspund unor deziderate pe domenii de politici la nivel de sector. Obiectivele strategice trebuie să fie stabile. Deşi Planul strategic instituţional va fi revizuit anual, nu este recomandabil ca obiectivele strategice să fie revizuite semnificativ sau eliminate pe durata implementării planului. În procesul de elaborare a obiectivelor strategice este recomandată utilizarea principiilor SMART de definire - specifice, măsurabile, accesibile, realizabile şi încadrate în timp. Rezultatele obţinute astfel ţintesc un nivel înalt şi pot fi atinse doar pe termen mediu sau lung. Obiectivele strategice sunt prezentate sub forma unei fraze formulate imperativ, cu scopul de a oferi o direcţie de politici clară sau un impact aşteptat, şi care poate începe cu verbe de tipul „a îmbunătăţi, a consolida, a creşte, a extinde, a accelera, a reduce sau a elimina“ etc. Întrucât obiectivele strategice sprijină viziunea ministerului spre care toate funcţiile şi eforturile instituţionale sunt direcţionate, acestea trebuie să fie comprehensive pentru a reprezenta într-un grad cât mai mare totalitatea eforturilor ministerului şi, de asemenea, să nu se suprapună. Obiectivele strategice pot să se aplice unui singur program sau mai multor programe (un program poate susţine unul sau mai multe obiective strategice - de exemplu, un minister cu un portofoliu de investiţii publice semnificative pentru mai multe obiective poate să identifice un program transversal referitor la îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii investiţiilor publice realizate). În fundamentarea obiectivelor strategice se includ priorităţile de politici publice şi cele de investiţii referitoare la sector şi care contribuie la atingerea impactului respectivelor obiective strategice. Rezultatele programelor ataşate obiectivelor strategice sunt măsurate prin indicatori de impact. În această situaţie, impactul reprezintă cel mai înalt nivel ierarhic aferent rezultatelor. Acestea pot fi definite ca: impact de nivel strategic sau efect (transformare) pe termen lung care rezultă din intervenţii instituţionale şi obţinerea unuia sau mai multor impacturi conexe. Indicatorii de impact vor rezulta frecvent din datele colectate şi raportate de către Eurostat, Institutul Naţional de Statistică al României, din cercetările statistice ale ministerelor ori din alte rapoarte şi analize emise de surse oficiale, de tipul Comisiei Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite (raportările cu privire la implementarea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), pentru perioade de analiză de 2-4 ani. Proiectele de acte normative, inclusiv cele de implementare a obiectivelor strategiilor naţionale şi sectoriale sau de politici publice cuprinse şi implementate prin Planul strategic instituţional se vor include în Planul anual de lucru al Guvernului^7, coordonat de Secretariatul General al Guvernului. ^7 Instrument de planificare anuală a documentelor de politică publică şi a proiectelor de acte normative prioritare pe care instituţiile centrale cu rol de iniţiator le au în vedere spre a le supune aprobării Guvernului într-un an calendaristic. III.2. Componenta bugetară. Fundamentarea programelor bugetare Conform prezentei metodologii, structura componentei bugetare este următoarea: A. Programe B. Măsuri/Acţiuni C. Bugetul anual al programelor şi estimările pentru următorii 3 ani (1 + 3 ani), alocările anuale şi sursele de finanţare III.2.A. Programul bugetar - corelare cu planul strategic instituţional^8 ^8 Programul „instituţional“ (ca şi componentă de management - vezi secţiunea I) este identic cu programul bugetar. Programul bugetar va fi prezentat spre finanţare Ministerului Finanţelor. Conţinutul unui program reflectă legătura dintre planificarea politicilor şi planificarea bugetară. Scopul programelor este acela de a evidenţia alocarea bugetului pe obiectivele strategice, de a realiza implementarea acestora şi de a facilita monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 2 pct. 37 defineşte astfel programul: „program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate.“ În arhitectura Planului strategic instituţional, un program bugetar susţine implementarea obiectivului strategic corespondent şi a rezultatelor acestuia, este compus dintr-un set de măsuri (echivalentul acţiunilor), are atribuiţi indicatori de performanţă prin care identifică rezultatele (efectele) urmărite şi care pot fi obţinute în limita fondurilor aprobate prin lege. De regulă, un program bugetar al ordonatorului principal de credite include (reflectă) sumele alocate bugetelor instituţiilor subordonate/coordonate/sub autoritate. Pentru implementarea unui obiectiv strategic definit în Planul strategic instituţional este obligatorie prezentarea a cel puţin unui program care să susţină obţinerea de rezultate ce contribuie în mod corespunzător la determinarea unui impact asupra beneficiarilor. În cazul în care în cadrul aceluiaşi program bugetar se regăseşte un număr foarte mare de instituţii/ordonatori de credite, la nivelul ordonatorilor principali de credite pot fi elaborate subprograme, utilizându-se aceeaşi metodologie ca în cazul programelor. Subprogram - componentă a unui „Program“, determinată de un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite ale programului din care face parte şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de rezultat care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate. Programele sunt constituite din măsuri/acţiuni ce răspund unui domeniu de politici, respectiv unui obiectiv strategic. Măsurile/Acţiunile sunt realizate (se implementează) prin intermediul unui set coerent de acţiuni/proiecte aflate sub autoritatea unei instituţii. În procesul de identificare a programelor bugetare trebuie avut în vedere faptul că măsuri de tipul „programelor“ sau „programelor naţionale“ nu vor întruni criteriile pentru a se constitui într-un program bugetar^9, cu excepţia cazurilor reglementate prin lege. ^9 De exemplu, Programul naţional de apicultură este o iniţiativă din cadrul programului bugetar pentru asigurarea unui mai bun acces la piaţă şi a unui lanţ de valoare mai bun pentru producătorii agroalimentari; aceeaşi abordare este şi pentru programele naţionale de sănătate (diabet, tuberculoză etc.). Costul măsurii(lor)/acţiunii(lor) este egal cu suma cheltuielilor plătite din toate sursele de finanţare care participă la finanţarea acesteia (ora) pentru implementarea activităţilor/proiectelor în vederea realizării proceselor, a obţinerii produselor, respectiv a rezultatelor imediate. Cost asociat programului - suma cheltuielilor plătite din sursele care participă la finanţarea măsurilor/acţiunilor pentru atingerea obiectivelor urmărite prin program. Astfel, alocările bugetare pentru fiecare obiectiv strategic pot fi stabilite prin agregarea programelor bugetare care se regăsesc în componenţa sa (vezi exemplificare în anexa 3b din cadrul Modelului pentru formatul Planului strategic instituţional). Programele transversale susţin implementarea mai multor obiective strategice. În exemplul din figura 3, programele bugetare (1, 2, respectiv 3, 4) sprijină în mod direct obiectivul strategic (1, respectiv 2) în timp ce programul n sprijină direct obiectivul strategic (n) şi indirect celelalte obiective strategice (1, ......, n)^10. ^10 Un exemplu general valabil pentru administraţia centrală este Programul management şi administraţie (susţine implementarea tuturor obiectivelor strategice ale unui sector/minister - vezi explicaţii la pag. 19 din prezenta metodologie). Figura 3*). Obiective strategice şi programe corespondente *) Figura 3 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) În ceea ce priveşte numărul potrivit de programe bugetare pentru un minister, prezenta metodologie propune stabilirea unui număr rezonabil^11 de programe. Din cauza diferenţelor semnificative de mărime şi mandat între instituţii, pentru coerenţa şi consistenţa proceselor de planificare, de implementare, de alocare de resurse şi pentru o bună monitorizare şi evaluare este recomandat ca instituţiile să se limiteze la un număr minim necesar de programe, care să susţină îndeplinirea obiectivelor. ^11 Numărul programelor/subprogramelor nu este impus prin prezenta metodologie; sunt de dorit cât mai puţine programe/subprograme, dar atât de multe câte sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivului strategic, cât şi pentru uşurinţa monitorizării şi evaluării lor. Pentru consolidarea responsabilităţii manageriale, structura organizaţională a ministerului trebuie să permită organizarea de echipe dedicate gestiunii programelor pe parcursul etapelor de planificare, bugetare, implementare, monitorizare şi raportare. Programele pot fi specifice unei instituţii sau mai multor instituţii, atunci când sunt realizate în comun de două sau mai multe instituţii, respectiv sunt implicaţi mai mulţi ordonatori (principali) de credite. Structura pe programe trebuie să reflecte categorii de măsuri/acţiuni (compuse din activităţi majore şi proiecte similare ca obiect), care contribuie la creşterea performanţei unui domeniu de activitate. Creşterea performanţei unui domeniu de activitate al autorităţii publice sau al unui departament (de exemplu, dezvoltare a resurselor umane; dezvoltare a infrastructurii fizice a autorităţii publice; eficienţă energetică a autorităţii publice; informatizare şi automatizare a proceselor etc.) constituie o măsură/acţiune. Programele vor fi în responsabilitatea structurii din organizaţie care are atribuţii specifice de implementare a acestora. Fundamentarea programului şi a componentelor acestuia (măsuri, activităţi/proiecte) va fi realizată în cadrul organizaţional stabilit pentru elaborarea PSI cu implicarea structurii(lor) organizaţionale beneficiar(e) final(e) al/ale unui(or) proiect(e) sau al/ale unei(or) acţiuni majore ale programului şi de responsabilul de implementare a programului. Instituţiile care contribuie la implementarea unui program bugetar coordonat de un alt minister (ordonator principal de credite) sau altă instituţie pot crea un program bugetar separat în propriul plan strategic instituţional sau pot include măsurile, respectiv activităţile/proiectele necesare acestuia în unul dintre programele sale deja existente. În descrierea programului bugetar se va face referire la politica transsectorială la care contribuie, respectiv legătura cu programul/instituţia coordonatoare. Fiecare minister va include în program doar măsurile, acţiunile proprii, stabilite pentru implementare împreună cu indicatorii de performanţă, precum şi resursele bugetare estimate pentru obţinerea rezultatelor. O fişă informativă de finanţare a programului va fi prezentată în anexa la bugetul ordonatorului principal de credite coordonator. Acesta va include, enumerat succint, subprogramele sau măsurile partenerilor şi sursele de finanţare. Planul strategic instituţional al fiecărei instituţii^12 cuprinde programul „Managementul şi administraţia“ specific dezvoltării cadrului instituţional. Acest program, comun ca denumire tuturor ordonatorilor principali de credite, include toate funcţiile-suport ale ministerului, cuprinzând domeniile financiar, administrativ, logistic, managementul resurselor umane, tehnologia informaţiei, achiziţiile, coordonarea politicilor publice, controlul managerial intern, planificare strategică şi juridic, altele după caz. ^12 Instituţia - vezi capitolul Introducere, I.1 Concept şi aplicabilitate - instituţia - un minister, împreună cu entităţile (organizaţiile) pe care le coordonează sau pe care le are în subordine. Programele bugetare ale ministerelor vor reflecta şi bugetele (contribuţia entităţilor) organizaţiilor subordonate/în coordonare/sub autoritate, sub formă de programe bugetare separate sau comune. Organizaţiile (entităţile) subordonate/în coordonare/sub autoritatea pot (re)prezenta un (singur) program distinct, în cazul în care mandatul lor este unic sau pot să fie grupate într-un program comun, atunci când mandatele lor se suprapun/ completează sau susţin un rezultat al unui program comun: a) în situaţia în care o organizaţie subordonată (entitate) este specializată şi responsabilă pe o zonă autonomă de politică publică, pentru aceasta se va elabora un program bugetar separat; b) în situaţia în care există mai multe organizaţii subordonate (entităţi) care se ocupă de acelaşi domeniu de politici, este recomandat, ca abordare generală, ca acestea să fie reflectate toate într-un program bugetar comun, după caz, ele putând fi împărţite în subprograme. Subprogramul constituie o componentă a unui program cu obiectiv foarte amplu, care necesită o structurare mai detaliată. Consolidarea bugetelor în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, unificarea bugetelor instituţiilor similare (ordonatori de credite) din cadrul aceluiaşi minister, într-un singur program bugetar, permit evitarea fragmentării bugetului total şi a Planului strategic instituţional, precum şi definirea unor obiective, rezultate ale politicii şi ale acţiunilor comune pentru întregul domeniu de politică publică. Această abordare stabileşte ca obligatorie participarea în procesul de planificare strategică a tuturor organizaţiilor (entităţilor) subordonate/coordonate, însă programele bugetare de la nivelul bugetului de stat vor fi axate pe obiectivele politicilor publice şi pe măsurarea performanţei domeniului de politici în ansamblu şi nu pe prezentări detaliate ale fiecărei instituţii în parte. Pentru organizaţiile (entităţile) subordonate nu este necesară crearea unui program separat pentru aparatul central, fondurile pentru acesta putând fi incluse în acelaşi program bugetar ca şi implementarea politicii. Pot face excepţie organizaţiile (entităţile) cu un număr mare de angajaţi, unde aceste fonduri reprezintă o parte importantă din bugetul total al organizaţiei (entităţii). Programele corespunzătoare obiectivelor strategice vor prezenta rezultatele pe care le anticipează şi pentru care vor fi alocate resurse bugetare. Programele, parte a componentei de management, incluse în Planul strategic instituţional sunt identice ca structură cu programele bugetare (identitatea se referă la toate elementele caracteristice şi componente ale unui program, inclusiv la nivelul de detaliere a finanţării) şi în acest sens ele vor deveni anexă la bugetul anual al ministerului şi vor fundamenta alocările de resurse. Profilul programului Pentru fiecare program trebuie completat un profil scurt: a) titlul programului: titlul programului va fi scurt şi definit funcţional^13 şi va avea ataşat codul unic de identificare a programului^14. Titlul programului nu se va exprima ca un scop^15 al acestuia; ^13 De exemplu, o structură ipotetică pentru un program la nivelul Ministerului Educaţiei poate să includă învăţământ preşcolar; învăţământ primar; învăţământ secundar; învăţământ tehnic şi vocaţional; sau la nivelul Ministerului Agriculturii - Cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic (CDITT) în agricultură şi sectorul pescăresc; sau la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Protecţie civilă şi sprijin acordat comunităţii; sau Servicii pentru cetăţeni şi persoane juridice; Ministerul Cercetări, Inovării şi Digitalizării - Internaţionalizare CDI. ^14 Codul unic de identificare a programului este dat de Ministerul Finanţelor. ^15 Scopul unui program este acela de a susţine şi de a contribui la obţinerea efectului pe termen lung (impactul) definit la nivelul obiectivului strategic. Din acest motiv, nu se va defini un scop al programului, el fiind subînţeles/dedus din apartenenţa la un obiectiv strategic. b) descrierea programului: sunt descrise pe scurt denumirea ordonatorului principal de credite (OPC)/ministerului public răspunzător de realizarea lui şi funcţiile-cheie acoperite prin program (sunt descrise pe scurt funcţiile-cheie acoperite prin program); c) domeniul de politici publice: domeniul de politici pentru programe poate fi dezvoltat din surse multiple, inclusiv din strategiile naţionale/sectoriale, Strategia fiscal-bugetară, legislaţia în vigoare, Programul de guvernare etc. În acest sens, pentru această secţiune, trebuie identificate sursele majore de informaţii şi date care oferă o bază de politici pentru program. Acesta trebuie să ofere o privire de ansamblu asupra situaţiei curente în domeniul acoperit de programul bugetar. În vederea fundamentării informaţiilor prezentate se utilizează date statistice esenţiale care acoperă şi ilustrează zona de politică publică acoperită de respectivul program bugetar, în corelare cu Planul strategic instituţional. Acolo unde datele statistice nu acoperă în mod satisfăcător domeniul de referinţă al programului instituţia responsabilă îşi va constitui propria bază de date care să permită măsurarea rezultatelor şi comparaţia cu alte ţări de o manieră rezonabilă. În cazul în care anumite părţi ale programului bugetar sunt incluse într-o politică multisectorială pentru a cărei implementare respectivul minister nu este însă principalul responsabil, trebuie inclusă o menţiune care arată conexiunea cu politica publică intersectorială respectivă şi cu programul bugetar aferent acesteia, gestionat de ministerul responsabil cu implementarea (de exemplu, gestionarea situaţiilor de urgenţă). d) Obiectivul programului, respectiv al politicii publice pe care o susţine, este definit ca „Situaţia dorită pe care instituţia urmăreşte să o atingă prin implementarea unui program. Obiectivul/Rezultatul programului trebuie să fie specific, măsurabil, accesibil, realizabil şi încadrat în timp (SMART)“. Specific - descrie rezultatul (efectul) final al tuturor măsurilor (acţiunilor) viitoare de implementat; răspunde la întrebările: „ce urmează să fie făcut?“ „cum vom şti că s-a făcut?“; obiectivul este specific dacă transformarea/modificarea/efectul se deduce din modul în care este descris. Măsurabil - oferă posibilitatea de a fi evaluat prin măsurare, respectiv răspunde la întrebarea „Cum vom şti că satisface aşteptările?“ şi defineşte obiectivul folosind termeni evaluabili (grad, cantitate, calitate, frecvenţă, costuri, termene etc.); se referă la măsura în care ceva poate fi evaluat prin comparaţie cu standarde sau referinţe, de preferabil naţionale sau internaţionale. Accesibil (Realizabil) - obiectivul trebuie formulat astfel încât să ofere răspunsuri la întrebări: „Este posibil ca obiectivul măsurabil să fie realizat de către minister/organizaţie/ structură?“, „Există experienţa, cunoştinţele sau capacitatea de a îndeplini aşteptările?“ De asemenea, răspunde la întrebarea „Poate fi atins în intervalul de timp, cu resursele disponibile?“ Relevant - stabilirea relevanţei obiectivului este dată de răspunsurile la întrebări: „Ar trebui să fie făcut?“, „De ce?“ şi „Care va fi efectul/impactul?“, „Este obiectivul aliniat la planul de implementare al ministerului/organizaţiei/structurii şi la planul strategic al ministerului?“ Timp limitat (Încadrat în timp) - obiectivul trebuie încadrat într-o perioadă de timp sau poate avea indicat un termen-limită până la care prin implementarea măsurilor ar trebui să se obţină rezultatele; în cazul PSI, obiectivele programelor vor avea o perioadă de încadrare generală de timp mai mică sau egală cu durata programului. În modalitatea de elaborare a indicatorilor de rezultat şi/sau eficienţă prevăzuţi la alin. (2) al art. 28^5 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt avute în vedere toate aceste caracteristici care conferă calitatea SMART a rezultatelor. Pentru fiecare program se recomandă atingerea a cel mult patru rezultate. Rezultatele se pot realiza prin: (i) măsuri noi (iniţiative), îmbunătăţirea unor măsuri existente (proiecte şi activităţi existente); (ii) măsuri existente; (iii) o combinaţie a celor două categorii. e) indicatori de rezultat (efectul politicilor): pentru fiecare rezultat (obiectiv) al programului se pot stabili cel mult trei indicatori de rezultat (outcomes - eng.). Aceştia reprezintă instrumente de măsurare a efectelor probabile (sau atinse) pe termen scurt şi pe termen mediu ale rezultatelor şi contribuţia la obiectivele programului pe care îl susţin. Indicatorii furnizează informaţia privind rezultatele de atins, iar valorile acestora oferă informaţii despre eficienţa şi eficacitatea programelor. Efectele sau rezultatele politicii publice descriu într-o manieră măsurabilă schimbările produse în domeniul economic, cultural, social sau de mediu şi trebuie să fie măsurabile şi bazate pe surse de date fiabile. Acestea reprezintă efectul pe termen mediu generat de măsurile propuse într-o anumită perioadă de timp. Ulterior, rezultatele politicii permit factorilor de decizie şi societăţii să evalueze nivelul atingerii obiectivelor în timpul fazei de implementare sau după. f) managementul implementării programului: a) managerul (responsabilul/coordonatorul) de program - persoana identificată prin nume şi funcţia acesteia care va fi responsabilă pentru supravegherea realizării obiectivelor de politici şi a obiectivelor financiare ale programului, precum şi a ţintelor asumate pe perioada de patru ani a Planului strategic instituţional. În cadrul structurii organizaţionale a ministerului, ordonatorul principal de credite stabileşte, prin act administrativ, atribuţiile şi responsabilităţile persoanei desemnate şi echipa pe care o coordonează pentru implementarea programului în concordanţă cu specificul şi cu obiectivele/rezultatele pe care le vizează programul; b) factori critici de succes/condiţii-cheie: pe baza evaluării mediului intern sunt identificate principalele puncte slabe care trebuie remediate la nivel de program, precum şi condiţiile necesare pentru a atinge rezultatele programului; g) finanţarea programului: pentru fiecare program finanţarea se va face conform prevederilor actelor normative în vigoare care reglementează programarea bugetară. Cheltuielile aferente unui program se finanţează conform legislaţiei în vigoare care autorizează instituţiile publice să efectueze cheltuielile din fonduri publice. Pentru finanţarea cheltuielilor unui program, ordonatorul principal de credite trebuie să identifice cheltuielile eligibile, să stabilească ce surse financiare are la dispoziţie şi care sunt acestea şi să stabilească repartizarea acestora pe naturi de cheltuieli. Sursele de finanţare ale programului trebuie să corespundă structurii bugetului ordonatorului principal de credite la nivel de sursă de finanţare/capitol/titlu de cheltuială. h) alte informaţii şi comentarii: se vor înscrie orice precizări suplimentare pe care ordonatorii principali de credite doresc să le facă cu privire la programul în cauză referitor la evoluţia acestuia. III.2.B. Măsurile O măsură/acţiune reprezintă o funcţie continuă a ministerului sau un angajament pe termen lung sau o intervenţie la care instituţia se angajează pentru a reforma şi îmbunătăţi implementarea de politici sau a rezultatelor programelor sale. O măsură/acţiune este constituită dintr-un grup de activităţi şi/sau proiecte care susţin respectiva politică^16. ^16 Spre exemplu, o măsură ar putea implica consultarea actorilor-cheie din sector, modificarea cadrului legal, asigurarea de resurse financiare suplimentare, automatizarea modului în care procesele care stau la baza furnizării serviciilor sunt livrate, subcontractarea livrării unor funcţii care erau furnizate intern, dezvoltarea de noi proceduri operaţionale sau instruirea personalului. Rezultatele programelor sunt obţinute prin implementarea măsurilor/acţiunilor, ce determină un nivel de planificare distinct, subordonat programelor şi care se pot afla sub autoritatea uneia sau mai multor instituţii. În general, un program trebuie să includă minimum două măsuri. Numărul de măsuri/acţiuni al unui program variază în funcţie de complexitatea acestuia. Măsurile/Acţiunile vor fi detaliate în activităţi şi proiecte. Realizarea activităţilor/proiectelor care formează măsurile/ acţiunile determină produse şi vor fi măsurate prin indicatorii de produs. Corespunzător rezultatelor imediate (outputs sau ieşiri), produsele au asociaţi indicatori de eficienţă (cost/produs). Rezultatele măsurilor/acţiunilor (outputs) sunt servicii ori produse furnizate de un minister în funcţie de scopul propus şi pentru care instituţia este întru totul responsabilă. Acestea trebuie să fie măsurabile şi bazate pe surse de date fiabile. Indicatorii de rezultate ai acţiunilor/proiectelor (de proces) sunt factori măsurabili care arată cantitatea în care au fost atinse rezultatele. Indicatorii de proces trebuie elaboraţi având la bază informaţii privind date de referinţă ale valorii acestor indicatori obţinute pe baza datelor statistice existente sau posibil de colectat. Nivelul de atingere a rezultatelor poate fi testat cu ajutorul unui număr limitat de indicatori. Este recomandat să se limiteze numărul indicatorilor colectaţi pe baza unor metode costisitoare dacă există posibilitatea obţinerii aceloraşi rezultate cu un efort mai redus de colectare a datelor. Pentru fiecare măsură vor fi prezentate următoarele informaţii: a) titlul; b) descrierea măsurii; c) domeniul de politici publice; d) data de început/sfârşit (sau „în derulare“, dacă nu există o dată de final); e) indicatori de ieşire (de realizare imediată sau output); f) sursa de finanţare. Măsurile sunt formulate cu date de început şi sfârşit şi pot fi operaţionale pentru un interval de timp corespunzător implementării planurilor strategice instituţionale. Rezultatele măsurilor vor fi evaluate prin intermediul indicatorilor de realizare imediată^17 (ieşire sau outputs) cărora le pot fi adăugaţi indicatori de eficienţă. Efectul unei măsuri finalizate poate consta în îmbunătăţirea indicatorilor de costeficacitate asociaţi evaluării unui program. ^17 Indicatori de ieşire sau realizare imediată - output în limba engleză. În procesul de revizuire şi actualizare a Planului strategic instituţional, anual sau în cazul unor reforme de politici, pot fi propuse măsuri noi care se vor prezenta şi descrie conform pct. a)-f) de mai sus. III.2.C. Bugetul programelor Bugetul anual al programului este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an alocaţiile bugetare pentru finanţarea cheltuielilor aferente programului. Totalitatea alocaţiilor bugetare aferente implementării măsurilor/acţiunilor subsumate unui program reprezintă bugetul programului. Bugetul programului se elaborează pentru perioada Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), respectiv pe 4 ani (1+3) şi pe surse de finanţare. Deoarece măsurile operează cu indicatori de realizare imediată (ieşire) care reprezintă suma indicatorilor de produs şi proces aferenţi proiectelor/activităţilor implementate, acestea vor deveni baza de fundamentare pentru negocierea bugetelor programelor şi bugetului, per ansamblu, ale/al ordonatorului principal de credite. Bugetele programelor au la bază legătura dintre rezultate şi cheltuieli (resurse alocate) măsurate prin indicatori de realizare imediată (de ieşire sau outputs), indicatori de produs şi proces şi costul unitar al acestora. Planificarea cheltuielilor programului urmează etapei de analiză a obiectivelor şi realizărilor (outputs) măsurilor din cadrul programului. Pentru a planifica utilizarea resurselor financiare în vederea atingerii realizărilor imediate la nivel de măsuri, respectiv a obiectivelor programului, ordonatorul principal de credite trebuie să aibă în vedere următoarele: a) corelarea planificării cheltuielilor programelor cu politicile pe care le implementează - planificarea cheltuielilor programelor este o componentă a planificării strategice ce se efectuează în limitele cadrului impus de politica macroeconomică şi în mod special de cerinţa de stabilitate fiscală. b) cerinţele legate de planificarea cheltuielilor programelor - planificarea cheltuielilor programelor impune fiecărui ordonator principal de credite să întreprindă următoarele acţiuni: (i) respectarea estimărilor de cheltuieli pe termen mediu; (ii) completarea integrală a fişelor programelor conform instrucţiunilor Ministerului Finanţelor; c) repartizarea bugetului pe programe ordonatorilor de credite subordonaţi/în coordonare/sub autoritate se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei referitoare la programarea bugetară. Costurile aferente implementării proiectelor şi activităţilor măsurii determină bugetul necesar pentru realizarea acesteia. Este creată, astfel, baza pentru stabilirea costului de producţie a rezultatelor imediate (outputs) stabilite la nivel de măsuri/acţiuni (de exemplu, număr de cabinete de medicină de familie funcţionale în zonele rurale) şi a produselor stabilite la nivel de activităţi/proiecte (de exemplu, număr de echipamente achiziţionate pentru cabinetele medicale din zonele rurale), precum şi a rezultatelor măsurate prin indicatorii de eficienţă (de exemplu, costul pe cabinet de medicină de familie funcţional; costul pe echipament etc.). Cheltuielile includ toate costurile cu resursele utilizate în realizarea măsurii: resurse umane, resurse materiale, investiţii, cheltuieli de operaţionalizare, alte cheltuieli conform clasificaţiei economice utilizate pentru elaborarea bugetelor aprobate prin legile anuale. Bugetul măsurilor/acţiunilor se calculează pentru un an în funcţie de valoarea-ţintă anuală a indicatorilor de realizare imediată stabilită prin Planul strategic instituţional. Se detaliază pe: surse de finanţare; pe indicatorii clasificaţiei funcţionale la nivel de capitole şi pe indicatorii clasificaţiei economice la nivel de titlu. Toate acestea se structurează pe credite de angajament şi credite bugetare. În procesul de estimare a cheltuielilor pentru anii 2, 3, 4 se procedează similar, cu încadrarea în limitele din cadrul bugetar pe termen mediu din strategia fiscal-bugetară şi cu respectarea prevederilor din scrisoarea-cadru, emise de Ministerul Finanţelor. Structura programului Activitatea unui ordonator principal de credite poate face obiectul unuia sau mai multor programe care trebuie să realizeze un obiectiv pe care acesta îl are de îndeplinit: (i) pentru ca un program să îşi atingă scopul, la nivelul ordonatorilor principali de credite, acesta poate fi realizat şi sub forma unuia sau mai multor subprograme; (ii) pentru realizarea unui subprogram se pot stabili două sau mai multe măsuri/acţiuni. Totalitatea sumelor alocate programelor/măsurilor nu va depăşi bugetul aprobat şi estimările pe următorii ani la bugetul ordonatorului principal de credite. Modificarea bugetului unui program Pentru modificarea bugetului unui program se vor respecta prevederile legale în vigoare. Execuţia bugetară a programelor Pentru execuţia bugetară a programelor se vor respecta prevederile legale în vigoare. IV. Monitorizarea şi raportarea implementării Planului strategic instituţional Planurile strategice instituţionale sunt monitorizate de către ministere şi de către Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Finanţelor, care vor colabora instituţional cu ministerele pe parcursul perioadei de monitorizare şi raportare a rezultatelor. Acest proces va include cu prioritate indicatorii de impact asociaţi obiectivelor strategice şi indicatorii de rezultat asociaţi programelor. Sistemul de monitorizare a performanţei include indicatorii (de impact, de rezultat, de ieşire, de produs şi de intrare) şi instrumentele de realizare a monitorizării şi evaluării, respectiv a raportării progresului. IV.1. Indicatori Planul strategic instituţional va avea pentru fiecare nivel de planificare indicatori de măsurare a rezultatelor. Instituţiile vor stabili indicatori pentru obiectivele strategice, programe şi măsuri folosind sisteme de măsurare a performanţei consacrate, respectiv utilizarea indicatorilor pe domenii existenţi la nivel naţional (Institutul Naţional de Statistică) şi internaţional (EUROSTAT, UNSTAT). Indicatorii trebuie selectaţi atent, astfel încât să fie relevanţi pentru factorii de decizie în procesul bugetar. Indicatorii şi ţintele trebuie selectaţi pentru a fi: a) precişi şi măsurabili: permit măsurarea performanţei cu un grad înalt de acurateţe; b) relevanţi: aspectul referitor la măsurarea performanţei este important pentru utilizatorii informaţiei; c) reprezentativi: dacă reuşesc să măsoare dimensiunea performanţei pe care trebuie să o măsoare; d) eficienţi din punctul de vedere al costurilor: dacă beneficiile utilizării indicatorului au depăşit costurile colectării, procesării şi verificării; e) comparabili: au fost utilizaţi în trecut sau sunt utilizaţi de organizaţii similare. Tipuri de indicatori utilizaţi în măsurarea rezultatelor La nivel de obiectiv strategic: Indicatorii de impact sunt definiţi astfel: O expresie procentuală a impactului pe care îl au pe termen lung şi foarte lung (peste 4 ani) programele (politicile) implementate la nivel de sector. Indicatorii de impact evaluează efectul pe termen lung (impactul) şi la nivel de societate/sector/populaţie ca urmare a realizării obiectivelor strategice nu numai pentru beneficiarii direcţi ai programelor ce susţin obiectivul strategic, ci şi pentru întreaga societate^18. ^18 Indicatorii de impact sunt indicatori complecşi cu determinări multiple în general (de exemplu, „speranţa de viaţă sănătoasă la femei sau la bărbaţi“ care include toţi determinaţii sănătăţii). Aceşti indicatori se regăsesc în statisticile internaţionale şi de obicei se publică la intervale de cel puţin 2 ani. La nivel de program/subprogram: Indicatorii de rezultat (de outcome) sunt definiţi astfel: O expresie procentuală a efectului pe care îl au pe termen mediu (2-4 ani) politicile implementate prin măsuri asupra unui domeniu din cadrul unui sector.^19 ^19 Indicatorii de rezultat pentru politicile publice (indicatori de outcome) au valoare de referinţă, de obicei anul anterior planificării bugetare (de exemplu, pentru un indicator al unui program ce se implementează începând cu anul n, valoarea de referinţă va fi aceea determinată în anul n-2), ţinte valorice finale, iar pentru programele multianuale, ţinte intermediare/anuale, precum şi perioade de timp specificate pentru îndeplinirea lor, permiţând celor implicaţi în activitatea de monitorizare şi evaluare să măsoare progresul programului, la diferitele sale etape de implementare. Indicatorii de rezultat evaluează realizarea programului (îndeplinirea obiectivelor, respectiv obţinerea rezultatelor programului), demonstrând efectul pe termen mediu experimentat de către beneficiarii direcţi ai programului^20. ^20 Indicatorii de rezultat ai unor politici cuantifică efectul pe termen mediu al acelei politici şi în general sunt complecşi şi au determinări multiple (similar cu indicatorii de impact, inclusiv în modul de măsurare). Răspund unor întrebări precum: „Care este efectul pe termen lung al politicilor acestui program?“. Exemplu de indicator de rezultat: mortalitatea infantilă. La nivel de măsuri/acţiuni: Indicatorii de realizare imediată (ieşire/outputs) sunt definiţi astfel: Cantitatea de bunuri şi servicii produse de minister într-o perioadă specifică prin realizarea unui set de activităţi şi proiecte asociate care compun o măsură. Indicatorii de ieşire - evaluează implementarea măsurilor prezentând realizările acestora, prin produse şi/sau servicii obţinute cu resursele alocate pentru punerea în aplicare a programului pe care îl susţin^21. ^21 Produsele şi serviciile măsurate trebuie să fie de cea mai mare importanţă pentru realizarea obiectivului. Sunt indicatori cantitativi care se axează pe aspectele operaţionale ale măsurilor, sunt uşor de colectat şi de înţeles, sunt folosiţi pe scară largă şi răspund unor întrebări precum: „Câte rezultate vor fi generate de această măsură?“. Exemplu de indicator de ieşire: Numărul de gravide luate în evidenţă în primul trimestru al sarcinii; numărul de şcoli cu n clase date în folosinţă (dacă măsura prevede şcoli construite); numărul de laboratoare IT funcţionale în şcoli. La nivel de proiecte/activităţi: Indicatorii de produs (fizici) şi/sau de proces reprezintă: O expresie cantitativă sau calitativă a efortului realizat pentru implementarea unui proces sau obţinerea unui produs în cadrul unei activităţi sau al unui proiect, care la rândul lor vor conduce la obţinerea unui rezultat imediat. Aceşti indicatori sunt folosiţi în general în implementarea planului de activitate pe parcursul unui an^22. ^22 Indicatorii de proces - evaluează punerea în aplicare a proceselor interne (acţiuni instituţionale), care sunt necesare pentru a dezvolta produse, a furniza servicii sau de a executa alte funcţii ale unei instituţii. Exemplu de indicator de produs/proces: recrutarea finalizată; metodologie elaborată; caiet de sarcini elaborat; anunţ licitaţie publicat; Indicatorii de eficienţă sunt definiţi după cum urmează: Costul unitar al unui produs, bun sau serviciu ori realizare imediată, obţinut de către minister. Indicatorii de eficienţă măsoară relaţia dintre intrările financiare (costuri de producţie) şi ieşiri (produse sau procese ori realizări imediate) realizate^23. ^23 Indicatorii de eficienţă caracterizează modul în care sunt utilizate resursele necesare pentru a pune în aplicare programe; în cadrul aceleiaşi categorii de indicatori se includ şi indicatorii de productivitate, aceştia reflectă timpul consumat pe activitate/unitatea de servicii prestate. Eficienţa măsurii/proiectului/activităţii reflectă costurile pe activitate/entitatea susţinută/serviciile prestate/etc., respectiv timpul de operare consumat. Exemplu de indicator de eficienţă: costul mediu pentru naşterea normală; timpul pentru procesarea unei autorizaţii. Identificarea corectă a indicatorilor va sprijini eficienţa sistemului de monitorizare a performanţei. Toate aceste caracteristici sunt avute în vedere atunci când se face referire la modalitatea de elaborare a indicatorilor de rezultat şi/sau eficienţă, prevăzută la alin. (2) al art. 28^5 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să se asigure calitatea SMART a rezultatelor. Figura 4 identifică cerinţele de informaţii standard pe care ministerele le pot colecta în procesul de analiză a indicatorilor şi fundamentare a ţintelor, scopul fiind acela de a se obţine un set de indicatori care să reflecte cel mai bine rezultate imediate/indicatori de realizare imediată, rezultate şi impacturi corelate cu cheltuielile angajate obţinute. Figura 4. Fişă-model pentru indicatorii propuşi
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Descriere indicator │Ţinte de │
│ │performanţă │
├───────────────────────┼──────────────┤
│ │• Tendinţele │
│ │istorice │
│ │(ultimii 4 │
│ │ani) │
│ │• Tendinţele │
│• Titlul indicatorului │comparative │
│• Tipul indicatorului │(alţi membri │
│• Obiectivul strategic/│UE) │
│programul pe care îl │• Explicarea │
│măsoară │fluctuaţiilor │
│• Motivul pentru │semnificative │
│alegerea indicatorului │• Datele de │
│(de ce este cea mai │referinţă │
│potrivită opţiune │pentru anul │
│pentru măsurare şi │precedent/ │
│evaluare) │curent │
│• Sursa datelor │• │
│• Metoda colectării │Valorile-ţintă│
│• Frecvenţa colectării/│(4 ani) │
│raportării │• Factori │
│• Circuitul raportării │critici pentru│
│• Metoda raportării │obţinerea │
│• Validarea datelor │performanţei │
│ │• Model de │
│ │prognoză │
│ │• Argumentarea│
│ │ţintelor │
│ │• Riscuri │
└───────────────────────┴──────────────┘
Monitorizarea progresului obiectivelor strategice şi al programelor de către Secretariatul General al Guvernului are o frecvenţă semianuală, indicatorii de impact şi de rezultat putând fi măsuraţi la o perioadă mai lungă de timp decât indicatorii de realizare imediată. Responsabilii ordonatorilor principali de credite vor raporta rezultatele obţinute, prin intermediul indicatorilor de impact, de rezultat, de realizare imediată (ieşire), de produs şi de eficienţă, corelat cu resursele bugetare alocate pentru implementarea Planului strategic instituţional. IV.2. Instrumente de monitorizare şi raportare - aplicaţia informatică PSI În scopul monitorizării progresului planurilor strategice instituţionale va fi utilizată o aplicaţie informatică specializată. Aplicaţia informatică PSI este utilizată în procesul de planificare strategică şi monitorizare a performanţelor de către două categorii de utilizatori principali: Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului, şi ministere (instituţiile prevăzute în art. 6 din prezenta hotărâre). La nivelul Secretariatului General al Guvernului şi al Ministerului Finanţelor aplicaţia permite observarea stadiului implementării Planului strategic instituţional la nivelul fiecărui minister - sub forma unui tablou de bord pentru trei niveluri de management (Plan strategic instituţional, obiective strategice, programe). Aplicaţia informatică PSI permite ministerelor să îşi dezvolte expertiza în managementul şi monitorizarea indicatorilor de performanţă. Pe măsură ce instituţiile folosesc sistemul pentru a monitoriza progresul în implementarea Planului strategic instituţional, vor putea fi identificate cerinţe şi funcţionalităţi suplimentare. Aplicaţia informatică PSI urmează formatul şi structura logică a Planului strategic instituţional şi sprijină raportarea către conducerea ministerului a indicatorilor de impact, rezultat, produs şi proces. Prin aceasta se introduc informaţiile şi datele de raportare periodică în ceea ce priveşte conţinutul-cadru, respectiv: obiective strategice, programe, măsuri/acţiuni, bugete şi indicatori corespunzător nivelurilor de planificare. Ministerele au posibilitatea să introducă suplimentar informaţii privind proiecte şi activităţi, după caz, în funcţie de nivelul de monitorizare stabilit de conducerea ministerului ca fiind necesar pentru implementarea Planului strategic instituţional. La nivelul Secretariatului General al Guvernului şi al Ministerului Finanţelor aplicaţia informatică PSI permite vizualizarea şi monitorizarea permanentă a stadiului implementării Planului strategic instituţional al fiecărui minister şi furnizează informaţii privind situaţia componentelor planurilor strategice instituţionale ale tuturor ministerelor incluse în sistemul informatic, având rolul unui tablou de bord pentru prim-ministru şi pentru ministrul finanţelor. La cerere, informaţiile vor fi transmise către alte instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice. Aplicaţia informatică PSI permite fiecărui minister monitorizarea obiectivelor strategice, a programelor, a măsurilor şi evoluţia indicatorilor de performanţă în procesul de implementare a Planului strategic instituţional. În situaţia în care se constată întârzieri în implementarea Planului strategic instituţional, conducerea ministerului poate impune structurilor responsabile acţiuni de redresare pentru îndeplinirea sarcinilor restante, fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea expresă a Secretariatului General al Guvernului. Aplicaţia informatică PSI are patru niveluri la nivel de instituţie: - Nivelul general al planului poate conţine multiple obiective strategice şi fiecare obiectiv strategic poate avea mai mulţi indicatori de impact. – Nivelul programelor poate conţine multiple rezultate ale programului, fiecare la rândul său putând urmări mai mulţi indicatori de rezultat (outcome). – Nivelul măsurilor/acţiunilor poate conţine multiple rezultate ale măsurilor, fiecare putând urmări mai mulţi indicatori de realizare imediată/ieşire (output). – Nivelul de proiecte/activităţi poate conţine multiple activităţi, fiecărei activităţi fiindu-i asociaţi indicatori de produs. Aplicaţia informatică PSI are următoarele componente: a) tabloul de bord, care include informaţii şi diagrame: (i) statusul indicatorilor de performanţă la nivel de obiective şi programe - grafice pe bază de bare; (ii) unitate responsabilă/direcţie - pe nivelurile de programare instituţională, program, măsură; b) informaţii detaliate (text) privind componentele Planului strategic instituţional, respectiv denumire, titlu şi explicaţii privind obiectivele strategice, programele, măsurile/acţiunile şi proiecte/activităţi, după caz (la alegerea ministerului); c) informaţii despre indicatorii de performanţă pe fiecare nivel de planificare (denumire, unitate de măsură, valoare de referinţă), precum şi starea indicatorilor pe ansamblu privind finalizarea obiectivelor strategice, a programelor şi a măsurilor, astfel: (i) fila Obiective strategice: datele tabelare prezintă procentul (%) completării pe nivel de planificare - Planificarea instituţională; (ii) fila Program: datele tabelare prezintă procentul (%) completat la nivel de planificare - Program; (iii) fila Măsură: datele tabelare prezintă status în progres, finalizat la nivel de planificare - Măsură; d) posibilitatea importului/exportului de date, a extragerii de rapoarte şi export în format PDF, Excel; e) posibilitatea trimiterii de alerte şi notificări prin e-mail sau mesaje chat, direct din aplicaţie, cu privire la statusul unuia/mai multor obiective/indicatori; f) funcţionalităţi de administrare şi operare la nivel de minister (acces utilizatori, creare de conturi utilizatori, administrare conţinut). Ordonatorii principali de credite vor utiliza acest sistem informatic pentru a monitoriza planurile strategice şi planurile operaţionale, rezultatele fiind direct raportate Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Finanţelor într-un format standard. Datele din aplicaţie vor oferi ulterior baza pentru realizarea de rapoarte de evaluare, fie la nivelul unui sector, fie la nivelul Guvernului. V. Revizuirea Planului strategic instituţional Revizuirea Planului strategic instituţional este realizată anual, conform precizărilor privind procesul de elaborare a Planului strategic instituţional, descrise în prezenta metodologie, în perioada februarie-martie, corelat şi cu prevederile calendarului bugetar. Revizuirea va consta în: - compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor baza pe obiectivele stabilite în planurile strategice şi planurile anuale de activitate; – analiza componentelor de management (obiective strategice, programe, măsuri) ce compun PSI revizuit din perspectivă structurală (de exemplu, restructurări de obiective strategice şi programe; schimbări - reducere/adăugare de obiective strategice şi programe, măsuri) şi de conţinut (de exemplu, modificări de obiective strategice, programe, măsuri; finalizări sau renunţări la componente - măsuri); – desfăşurarea unei explorări a mediului pentru a stabili orice modificări semnificative care sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent (consultaţi capitolul Contextul şi provocările); şi – adăugarea unui an suplimentar la plan (vezi exemplu mai jos)
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Anul │Actualizarea măsurilor │
├───────────┼──────────────────────────┤
│20xx │pentru 20xx+3 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│20x (x+1) │pentru 20x (x+4) │
├───────────┼──────────────────────────┤
│20x (x+2) │pentru 20x (x+5) │
└───────────┴──────────────────────────┘
exemplu:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Anul revizuirii│Actualizarea măsurilor│
├───────────────┼──────────────────────┤
│2022 │pentru 2025 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2023 │pentru 2026 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│2024 │pentru 2027 │
└───────────────┴──────────────────────┘
Planul strategic instituţional revizuit va include un sumar privind stadiul implementării componentelor PSI din anul anterior (încheiat). Informaţia privind stadiul implementării poate fi prezentată în capitolul de introducere al Planului strategic instituţional revizuit în următoarea compoziţie: Stadiul implementării PSI 20(xx-1) SECŢIUNEA 1 Se vor include precizări privind modificările survenite în structura PSI al noului ciclu de planificare 20(xx) - 20(xx+3), comparat cu PSI-ul ciclului anterior. SECŢIUNEA 2 Se vor include precizări referitoare la implementarea Planului strategic instituţional la sfârşitul anului 20(xx-1). Se va adăuga o descriere succintă a metodologiei de raportare a implementării PSI şi se va preciza dacă există un sistem formalizat/instituţionalizat de măsurare a performanţei (sistem de colectare, analiză şi raportare a datelor, monitorizare şi evaluare, responsabili, proceduri etc). Dacă nu există acest sistem, se va preciza sursa datelor privind implementarea PSI şi compartimentele funcţionale cu atribuţii pentru centralizarea rapoartelor. În funcţie de disponibilitatea actelor normative cu privire la execuţia bugetară se va menţiona faptul că metodologia bugetării pe programe a fost formalizată printr-un act administrativ opozabil administraţiei centrale, iar execuţia bugetară nu se face/se face parţial/se face integral pe programele bugetare ale PSI. Se vor menţiona de asemenea eventualele probleme identificate în raportarea implementării PSI. SECŢIUNEA 3 Se vor face precizări referitoare la structura pe obiective, programe, măsuri şi indicatori ai PSI pentru anul 20(xx-1), precum şi o prezentare cantitativă. Se vor face precizări la nivelul realizării indicatorilor de performanţă la nivel de obiective strategice şi de programe. Se va prezenta o statistică sintetică a realizării ţintelor stabilite pentru indicatorii de performanţă ataşaţi obiectivelor şi programelor. Dacă, în baza indicatorilor utilizaţi, există şi posibilitatea sau metodologia de determinare a atingerii obiectivului şi de realizare a programului, atunci trebuie prezentat la acest nivel. Dacă nu există şi sunt mai mulţi indicatori de performanţă ataşaţi, atunci va trebui alocată o pondere relativă fiecărui indicator şi calculat ca nivel de realizare. Dacă după corecţiile bugetare bugetul pe programe a fost actualizat şi în special dacă s-a executat pe programele PSI, atunci se poate raporta şi nivelul de realizare a bugetului pe obiective şi programe. SECŢIUNEA 4 Se vor descrie concluziile referitoare la implementarea Planului strategic instituţional la sfârşitul anului 20(xx-1). VI. Anexe la metodologie Anexa A face parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA A la metodologie Model PLANUL STRATEGIC INSTITUŢIONAL al Ministerului „denumire“ 20(xx)-20(xx+3)
┌──────────────────────────────────────┐
│De introdus o imagine reprezentativă a│
│sectorului/ministerului. │
└──────────────────────────────────────┘
"anul elaborării" Cuprins Cuvânt înainte Rezumat executiv 1. Introducere Fundament Metodologie Stadiul implementării PSI 20(xx-1) Secţiunea 1 Secţiunea 2 Secţiunea 3 Secţiunea 4 2. Context 3. Misiune şi viziune 4. Obiective strategice, programe, măsuri şi indicatori Obiectivul strategic 1: „Titlul obiectivului“ Programul 1.1: „Titlul programului“ Programul 1.2: „Titlul programului“ Obiectivul strategic 2: „Titlul obiectivului“ Programul 2.1: „Titlul programului“ Programul 2.2: „Titlul programului“ ......... Programul n.n: „Titlul programului“ 5. Aranjamente pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea PSI 6. Resurse financiare 7. Anexele Planului strategic instituţional Anexa 1. Sinteza bugetului pe programe (mii lei) Anexa 2. Planul strategic instituţional (tabel sintetic) Anexa 3a. Programe şi măsurile aferente acestora (tabel sintetic) Anexa 3b. Bugetul măsurilor pe surse de finanţare - 1 + 3 ani (mii lei) Anexa 4. Informaţii privind componentele PSI Anexa 4.1. Profilul instituţional Anexa 4.2. Analiza SWOT Anexa 4.3. Analiza PESTLE Anexa 4.4. Politici şi strategii Anexa 4.5. Organigramă Anexa 4.6. Legislaţie naţională relevantă Anexa 4.7. Legislaţie europeană relevantă Anexa 5. Proiecte de acte normative 20(xx) Cuvânt înainte Expunere a mesajului conducătorului ministerului Se va include în expunere o informare asupra contextului de dezvoltare al sectorului şi asupra priorităţilor naţionale în contextul european şi global. Se va prezenta o opinie cu privire la scopul pe care îl are PSI al ministerului şi modul în care acesta a fost elaborat, aranjamentele instituţionale şi factorii critici de succes privind implementarea PSI. Rezumat executiv Se va include rezumatul executiv al Planului strategic instituţional 20(xx)-20(xx+3). 1. Introducere Fundament Se va include o fundamentare a revizuirii PSI 20(xx)-20(xx+3). Metodologie Se va prezenta pe scurt metodologia folosită în revizuirea PSI 20(xx)-20(xx+3). Stadiul implementării PSI 20(xx-1) SECŢIUNEA 1 Se vor include precizări privind modificările survenite în structura PSI al noului ciclu de planificare 20(xx)-20(xx+3), comparat cu PSI-ul ciclului anterior. SECŢIUNEA 2 Se vor include precizări referitoare la implementarea Planului strategic instituţional la sfârşitul anului 20(xx-1). Se vor menţiona de asemenea eventualele probleme identificate în raportarea implementării PSI. SECŢIUNEA 3 Se vor face precizări referitoare la structura pe obiective, programe, măsuri şi indicatori ai PSI pentru anul 20(xx-1), precum şi o prezentare cantitativă. Se vor face precizări la nivelul realizării indicatorilor de performanţă la nivel de obiective strategice şi de programe. SECŢIUNEA 4 Se vor descrie concluziile referitoare la implementarea Planului strategic instituţional la sfârşitul anului 20(xx-1). 2. Context Se va prezenta pe scurt contextul dezvoltării strategice şi oportunităţile sectorului la nivel global şi european, precum şi situaţia actuală a sectorului în România. Se vor prezenta, de asemenea, angajamentele şi capabilităţile instituţionale privind dezvoltarea sectorului. 3. Misiune şi viziune Misiunea Ministerului „Denumirea ministerului“ O declaraţie succintă care reflectă scopul şi funcţiile ministerului public ce stau la baza eforturilor de realizare a viziunii formulate. Viziunea Ministerului „Denumirea ministerului“ O declaraţie concisă prin care este exprimat gradul de dezvoltare viitor al sectorului de politici, proiectat de minister pe termen mediu, a cărei valabilitate va depăşi perioada de implementare a Planului strategic instituţional. Se va ţine cont de reflectarea unor cuvinte-cheie pentru fiecare obiectiv strategic definit. 4. Obiective strategice, programe, măsuri şi indicatori Obiectivul strategic 1: „Titlul obiectivului“ Prezentarea obiectivului strategic 1 formulat SMART, precum şi prezentarea programelor ce susţin implementarea obiectivului Tabel. Obiectivul strategic 1: Structură Tabel. Obiectivul strategic 1: Eşalonarea finanţării în funcţie de programul bugetar
┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Total cheltuieli (mii lei) │
│ ├───────┬─────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┤
│Buget pe │Total │Realizări│Execuţie │Propuneri│ │ │ │Estimări │
│programe │program│An (n-2) │preliminată│An curent│Estimări│Estimări│Estimări│Ani │
│ │mii lei│şi anii │An (n-1) │(n) │An (n+1)│An (n+2)│An (n+3)│ulteriori│
│ │ │anteriori│ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│I. CA │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II. CB │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│I. CA │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II. CB │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│... │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴─────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┘
Programul 1.1: „Titlul programului“ Justificare. Text Obiective. Text Descriere. Text Factori de succes. Text Măsuri. Text Tabel. Obiectivul strategic 1: Măsurile programului 1.1
┌──────────────────────────────────────┐
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.1.1: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.1.x: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.1.n: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.1.x: Descriere │
└──────────────────────────────────────┘
Programul 1.2: „Titlul programului“ Justificare. Text Obiective. Text Descriere. Text Factori de succes. Text Măsuri. Text Tabel. Obiectivul strategic 1: Măsurile programului 1.2
┌──────────────────────────────────────┐
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.2.1: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.2.x: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.2.n: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 1.2.x: Descriere │
└──────────────────────────────────────┘
Obiectivul strategic 2: „Titlul obiectivului“ Prezentarea obiectivului strategic 2 formulat SMART, precum şi prezentarea programelor ce susţin implementarea obiectivului Tabel. Obiectivul strategic 2: Structură pe programe şi măsuri Tabel. Obiectivul strategic 2: Eşalonarea finanţării în funcţie de programul bugetar
┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Total cheltuieli (mii lei) │
│ ├───────┬─────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┤
│Buget pe │Total │Realizări│Execuţie │Propuneri│ │ │ │Estimări │
│programe │program│An (n-2) │preliminată│An curent│Estimări│Estimări│Estimări│Ani │
│ │mii lei│şi anii │An (n-1) │(n) │An (n+1)│An (n+2)│An (n+3)│ulteriori│
│ │ │anteriori│ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│I. CA │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II. CB │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│I. CA │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II. CB │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Programul│ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│... │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴───────┴─────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┘
Programul 2.1: „Titlul programului“ Justificare. Text Obiective. Text Descriere. Text Factori de succes. Text Măsuri. Text Tabel. Obiectivul strategic 2: Măsurile programului 2.1
┌──────────────────────────────────────┐
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.1.1: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.1.x: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.1.n: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.1.x: Descriere │
└──────────────────────────────────────┘
Programul 2.2: „Titlul programului“ Justificare. Text Obiective. Text Descriere. Text Factori de succes. Text Măsuri. Text Tabel. Obiectivul strategic 2: Măsurile programului 2.2
┌──────────────────────────────────────┐
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.1: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.x: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.n: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.x: Descriere │
└──────────────────────────────────────┘
.......... ......... Programul n.n: „Titlul programului“ Justificare. Text Obiective. Text Descriere. Text Factori de succes. Text Măsuri. Text Tabel. Obiectivul strategic 2: Măsurile programului 2.2
┌──────────────────────────────────────┐
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.1: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.x: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsuri care vizează (grupare pe │
│politici): │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.n: Descriere │
├──────────────────────────────────────┤
│Măsura 2.2.x: Descriere │
└──────────────────────────────────────┘
5. Aranjamente pentru monitorizarea şi evaluarea PSI Responsabilitatea. Text Cadrul de Monitorizare şi Evaluare. Text Colectarea şi managementul datelor. Text Raportarea. Text Evaluarea. Text Actualizarea. Text 6. Surse financiare Tabel. Resurse financiare pentru operaţionalizarea PSI
┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Total cheltuieli (mii lei) │
│ ├───────┬─────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┤
│Specificaţie │Total │Realizări│Execuţie │Propuneri│ │ │ │Estimări │
│(*) │program│An (n-2) │preliminată│An curent│Estimări│Estimări│Estimări│Ani │
│ │mii lei│şi anii │An (n-1) │(n) │An (n+1)│An (n+2)│An (n+3)│ulteriori│
│ │ │anteriori│ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Buget stat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│Bugetul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fondurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│externe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nerambursabile│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│... │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼─────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────┴─────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┘
(*) Vezi sursele de finanţare Metodologie, pag. 18, Finanţarea Programului. Figură.*). Structura bugetului PSI pe surse de finanţare *) Figura este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Figură.*) Surse de finanţare (mii RON) *) Figura este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) 7. Anexele Planului strategic instituţional Anexa 1*) Sinteza bugetului pe programe (mii lei) *) Anexa 1 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Anexa 2*) Planul strategic instituţional (tabel sintetic) *) Anexa 2 este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ^24 Prin modificare se înţelege orice amendament adus Hotărârii privind reorganizarea şi funcţionarea ministerului şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia sau oricărui act normativ care anulează şi înlocuieşte această Hotărâre (inclusiv actul în sine). Anexa 3a*) Programe şi măsurile aferente acestora (tabel sintetic) *) Anexa 3a este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Anexa 3b*) Bugetul măsurilor pe surse de finanţare (mii lei)^25 *) Anexa 3b este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Anexa 4. Informaţii privind componentele PSI Anexa 4.1. Profilul instituţional Profilul instituţional cuprinde descrierea resurselor instituţionale (cadrul de reglementare naţional şi internaţional, instituţiile aflate în subordonare şi coordonare) şi organizaţionale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare). Descrierea şi analiza profilului instituţional includ cel puţin următoarele: - actele normative relevante, precum şi strategiile/politicile; – tratatele/acordurile internaţionale; – organigrama; – instituţiile şi entităţile subordonate (prezentate într-o schemă de relaţionare cu ministerul şi între acestea); – informaţii privind personalul şi bugetul (pentru trei ani anteriori); – model de administrare şi furnizare a serviciilor. Anexa 4.2. Analiza SWOT Anexa 4.3. Analiza PESTLE Anexa 4.4. Politici şi strategii Anexa 4.5. Organigramă Anexa 4.6. Legislaţie naţională relevantă Anexa 4.7. Legislaţie europeană relevantă Anexa 5. Proiecte de acte normative 20(xx) ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
