Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 3.062 din 25 ianuarie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 127 din 8 februarie 2022.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se adresează persoanelor care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare clasei în care puteau fi înscrise în învăţământul de masă şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior (gimnazial).
(2) Scopul programului este de a oferi sprijin persoanelor menţionate la alin. (1) pentru completarea şi finalizarea educaţiei de bază corespunzătoare învăţământului gimnazial sau învăţământului obligatoriu, precum şi pentru pregătirea în vederea obţinerii unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.
(3) În sensul prezentei metodologii, educaţia de bază acoperă pregătirea corespunzătoare gimnaziului şi ciclului inferior al liceului, care vizează dezvoltarea, la nivelul cursanţilor din Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, a unor achiziţii (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) semnificative din perspectivă personală, socială, ocupaţională şi pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
(4) Persoana înscrisă în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se numeşte cursant şi beneficiază de toate drepturile elevului din învăţământul obligatoriu.
ART. 2
(1) În Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, cursanţii au posibilitatea să opteze, potrivit studiilor urmate anterior înscrierii în program, pentru finalizarea unuia din următoarele trasee educaţionale:
a) traseu educaţional fără obţinerea unei calificări profesionale:
(i) traseul învăţământ gimnazial (clasele V-VIII) - are durata standard de 2 ani şi se adresează absolvenţilor de învăţământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învăţământului gimnazial;
(ii) traseul învăţământ gimnazial şi ciclul inferior al liceului (clasele V-X) - are durata standard de 3 ani şi se adresează absolvenţilor de învăţământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învăţământului gimnazial;
b) traseu educaţional cu obţinerea unei calificări profesionale:
(i) traseul învăţământ gimnazial (clasele V-VIII) cu obţinerea unei calificări profesionale de nivel 2 - are durata standard de 3 ani şi se adresează absolvenţilor de învăţământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învăţământului gimnazial;
(ii) traseul învăţământ gimnazial şi ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică (clasele V-X), în vederea obţinerii unei calificări profesionale de nivel 3 - are durata standard de 4 ani şi se adresează absolvenţilor de învăţământ primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învăţământului gimnazial.
(2) Durata standard de şcolarizare, corespunzătoare fiecărui traseu educaţional, se poate micşora pentru fiecare cursant în parte, în funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în cel al pregătirii profesionale. În condiţiile în care cursantul nu reuşeşte să achiziţioneze şi să demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bază şi/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(3) Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar este structurat în ani de studiu, echivalenţi din punct de vedere curricular cu clasele V-VIII din învăţământul gimnazial şi, după caz, cu clasele IX-X din ciclul inferior al învăţământului liceal.
ART. 3
(1) Unitatea de învăţământ care şcolarizează cursanţii în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar trebuie să fie acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu pentru nivelul de învăţământ şi, respectiv, pentru calificarea profesională în care pregăteşte cursanţii.
(2) În situaţia în care unitatea de învăţământ care iniţiază Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar nu dispune de resursele necesare, pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale se poate realiza în unităţi de învăţământ profesional şi tehnic dotate corespunzător, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pentru calificarea profesională respectivă, şi/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.
ART. 4
Pregătirea pentru educaţia de bază şi pregătirea profesională pentru cursanţii înscrişi în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se organizează avându-se în vedere următoarele principii:
a) asigurarea profilului de formare a absolventului la finalul învăţământului gimnazial şi, respectiv, secundar - ciclul inferior al liceului;
b) asigurarea unui program de pregătire individualizat atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în funcţie de nevoile şi interesele cursanţilor;
c) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior - pe căi formale, nonformale şi informale - în raport cu competenţele generale şi specifice din programele şcolare, pentru educaţia de bază şi cu standardele de pregătire profesională/standardele ocupaţionale aprobate pentru calificările profesionale şcolarizate în învăţământul profesional şi tehnic, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie;
d) certificarea competenţelor profesionale dobândite, în baza reglementărilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educaţiei.
ART. 5
(1) Programul de pregătire profesională, pentru traseele educaţionale cu obţinerea unei calificări profesionale, se aplică începând cu al doilea an de studiu din program, pentru absolvenţii învăţământului primar care nu au urmat sau care nu au finalizat cursurile învăţământului gimnazial.
(2) Pentru obţinerea calificării profesionale de nivel 3 este necesară şi parcurgerea stagiului de pregătire practică de 720 de ore, după finalizarea traseului educaţional corespunzător din cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar. Cursantul îşi va exprima, la începutul ultimului an de studiu din program, opţiunea pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică.
(3) Oferta de pregătire profesională cuprinde calificările profesionale prevăzute în Registrul naţional al calificărilor profesionale pentru nivelul de calificare corespunzător.
(4) Stagiul de pregătire practică poate fi organizat în una dintre unităţile de învăţământ profesional şi tehnic care au cuprinse în planul de şcolarizare stagii de pregătire practică şi se poate derula în cadrul formaţiunilor de studiu constituite din absolvenţi ai ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică sau în cadrul formaţiunilor de studiu constituite numai din absolvenţi ai Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
ART. 6
(1) Clasele din Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se pot constitui cu un număr minim de 10 cursanţi şi un număr maxim de 16 cursanţi. Situaţiile excepţionale care nu se încadrează în aceste prevederi se aprobă de către inspectoratul şcolar, cu respectarea prevederilor legale. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării continuităţii programului de pregătire individualizat al elevilor.
(2) Limba de predare în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar este limba română. În funcţie de nevoile locale, programul se poate desfăşura şi în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile în care există minimum 10 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi unitatea de învăţământ poate asigura resursele necesare.
(3) În Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se pot organiza formaţiuni de studiu pentru şcolarizarea minorilor şi tinerilor din centrele de reeducare, a persoanelor din penitenciarele pentru minori şi tineri, precum şi a persoanelor din penitenciarele pentru adulţi.
(4) Prin Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se pot şcolariza şi străinii minori, tineri şi adulţi care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene.
(5) În cadrul programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar, clasele pot fi constituite pe nivel de studiu sau în regim simultan.
CAP. II
Înscrierea în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar
ART. 7
În Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se pot înscrie persoane care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei în care puteau fi înscrise în învăţământul de masă şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
- au absolvit învăţământul primar;
– au parcurs una sau mai multe clase corespunzătoare învăţământului gimnazial (a V-a, a VI-a, a VII-a).
ART. 8
(1) Înscrierea în program se face fără examen, pe bază de cerere în care se completează clasele absolvite, opţiunea pentru traseul educaţional, opţiunea pentru o calificare profesională dintre cele aprobate conform legislaţiei în vigoare şi, după caz, opţiunea pentru studierea programului în limba maternă.
(2) Cererea este depusă la secretariatul unităţii de învăţământ organizatoare şi este însoţită de dosarul de înscriere.
(3) Dosarul de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar pentru învăţământul secundar conţine:
a) copia buletinului/cărţii de identitate, autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învăţământ;
b) copia certificatului de naştere, autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învăţământ;
c) copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul), autentificată ca fiind conformă cu originalul de către persoana desemnată în acest sens de către unitatea de învăţământ;
d) acte doveditoare privind absolvirea învăţământului primar în învăţământul de masă sau în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, precum şi acte referitoare la întreg traseul educaţional anterior (foaie matricolă, certificate sau adeverinţe care atestă parcurgerea în învăţământul de masă sau în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar a anumitor ani de studiu din învăţământul obligatoriu);
e) documente care atestă competenţele dobândite anterior în context formal, nonformal şi informal, după caz: certificat de competenţe lingvistice şi/sau de competenţe digitale, adeverinţă de serviciu etc.;
f) documente care sprijină definirea unui program individualizat, inclusiv pentru prelungirea duratei standard a programului sau pentru acordarea de sprijin suplimentar.
(4) Înscrierea în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se poate face în luna septembrie; un candidat se poate înscrie şi ulterior, în clase deja constituite, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii cu privire la perioada minimă de frecvenţă obligatorie.
(5) Pentru cursanţii care la momentul intrării în program au parcurs una sau mai multe clase corespunzătoare învăţământului gimnazial, anul de studiu în care sunt înscrişi se stabileşte de către comisia de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.
(6) Unităţile de învăţământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar şi le centralizează în funcţie de opţiunea candidaţilor şi, dacă este cazul, pe domenii de pregătire de bază. Unitatea de învăţământ solicită inspectoratului şcolar aprobarea de înfiinţare a formaţiunilor de studiu.
ART. 9
(1) La nivelul unităţii de învăţământ se constituie o comisie de înscriere în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, alcătuită din:
a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b) secretar - secretarul unităţii de învăţământ;
c) membri - 1-2 cadre didactice care sunt încadrate la clase din Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, coordonatorul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar de la nivelul unităţii de învăţământ şi, în funcţie de resursele umane existente, un diriginte/consilier şcolar, un mediator şcolar sau un informatician.
(2) Atribuţiile comisiei de înscriere în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar sunt următoarele:
a) anunţă începerea programului, condiţiile de înscriere şi condiţiile de organizare a acestuia, utilizând diferite modalităţi de prezentare a informaţiilor către grupul-ţintă;
b) oferă sprijin şi consultanţă persoanelor care solicită înscrierea în program, în ceea ce priveşte traseul educaţional şi oferta de pregătire profesională potrivite fiecărei solicitări;
c) comunică solicitanţilor care doresc să se înscrie în program calificările profesionale pentru care pot opta;
d) verifică documentele depuse la dosarele de înscriere ale candidaţilor;
e) analizează cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea persoanelor în program;
f) centralizează cererile de înscriere şi alcătuieşte grupele pe ani de studiu, în colaborare şi cu comisia de evaluare;
g) colaborează cu comisia de evaluare pentru planificarea şi organizarea procesului de evaluare a candidaţilor şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior;
h) propune alternative de organizare flexibilă a programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile participanţilor la program;
i) asigură planificarea orelor corespunzătoare modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru cursanţi, la începutul fiecărui an de studiu;
j) organizează, după înscrierea în program, interviuri individuale în care analizează nevoile şi interesele cursanţilor, oferind sprijin şi consultanţă pentru stabilirea programului de pregătire individualizat.
CAP. III
Organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
ART. 10
Planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar cuprinde discipline care asigură educaţia de bază, organizate în module de pregătire generală şi module de pregătire profesională, şi se stabileşte pentru fiecare traseu educaţional.
ART. 11
(1) Pentru fiecare cursant, fiecare an de studiu se desfăşoară pe durata stabilită de unitatea de învăţământ, în funcţie de traseul educaţional pentru care a optat cursantul, cu condiţia respectării numărului de ore şi a prevederilor din planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar şi a următoarei structuri:
a) 1 săptămână la începutul fiecărui an de studiu, alocată modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru cursanţi;
b) 1 săptămână/an de studiu alocată sesiunilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior şi/sau pe parcursul programului;
c) numărul de săptămâni alocate studiului disciplinelor organizate în module, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată, pentru traseul educaţional cu componentă de pregătire profesională, care să asigure parcurgerea modulelor.
(2) Anul de studiu în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar poate începe în luna septembrie sau octombrie; un candidat se poate înscrie şi ulterior în clase deja constituite, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii cu privire la perioada minimă de frecvenţă obligatorie.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru proiectele cu finanţare europeană, programul poate începe cu serii noi de cursanţi şi în alte perioade calendaristice, în funcţie de contractul de finanţare, cu aprobarea inspectoratelor şcolare şi cu informarea Ministerului Educaţiei.
ART. 12
În alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depăşească numărul de 5 ore pe zi pentru modulele educaţiei de bază, respectiv de 6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Cursurile pot fi planificate într-un orar flexibil - dimineaţa, după-amiaza sau seara, sâmbăta sau duminica, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, conform deciziei luate de consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ după consultarea cursanţilor înscrişi în program.
ART. 13
(1) Pregătirea pentru educaţia de bază se realizează prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care acoperă oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptată specificului educaţiei adulţilor.
(2) Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, elaborat pentru educaţia de bază, sunt: orientarea spre nevoile de învăţare şi de cunoaştere ale cursanţilor; caracterul practic-aplicativ; stabilirea conţinuturilor prin corelarea competenţelor cu nevoile cursanţilor; proiectarea unor parcursuri de învăţare personalizate, adaptate la particularităţile de vârstă ale cursanţilor; valorizarea competenţelor dobândite anterior de către aceştia, în contexte formale, nonformale şi informale; transferul şi mobilizarea, prin competenţe, a cunoştinţelor şi a abilităţilor în contexte noi; posibilitatea diminuării perioadei de studiu.
(3) Pregătirea profesională se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică/instruire din aria curriculară Tehnologii, astfel:
a) pentru calificările profesionale de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, se aplică programele şcolare în vigoare pentru ciclul inferior al învăţământului liceal, filiera tehnologică, clasele a IX-a şi a X-a, aprobate prin ordine ale ministrului educaţiei;
b) pentru calificările profesionale de nivel 2, conform Cadrului naţional al calificărilor, se aplică programele şcolare specifice şcolii de arte şi meserii, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.451/2004, Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.947/2006 şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.847/2007*).
*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.451/2004, Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.947/2006 şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.847/2007 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Pregătirea profesională se poate realiza şi în calificări profesionale de nivel 2 prevăzute în Registrul naţional al calificărilor profesionale, altele decât cele specifice şcolii de arte şi meserii prevăzute la alin. (3) lit. b), prin aplicarea corespunzătoare a standardului ocupaţional aferent calificării profesionale.
(5) Programele şcolare prevăzute la alin. (3) se adaptează de către fiecare unitate de învăţământ, cu condiţia respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate în planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
(6) Stagiile de pregătire practică cu durata de 720 ore, pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3, se organizează conform prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.730/2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 şi cu aplicarea planurilor de învăţământ pentru pregătire practică aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.500/2018 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii şi stagiul de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală CDL pentru clasa a XI-a învăţământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică) şi a programelor şcolare pentru pregătirea practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 3, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.501/2018 privind aprobarea programelor şcolare pentru cultura de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului - filiera tehnologică; pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii pentru clasa a XI-a învăţământ profesional; pentru stagiile de pregătire practică de 720 ore (după clasa a X-a ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică).
(7) În cadrul ariilor curriculare, disciplinele studiate sunt organizate în module, fiecărui modul fiindu-i alocat un număr de credite specifice programului. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, indiferent de traseul educaţional, corespunzătoare educaţiei de bază şi pregătirii profesionale, cu excepţia stagiului de pregătire practică cu durata de 720 de ore, conform planului-cadru pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar corespunzător traseului educaţional. La cele 100 de credite se adaugă, după caz, creditele alocate studiului Limbii şi literaturii materne, în cazul în care programul se desfăşoară în una dintre limbile minorităţilor naţionale.
ART. 14
(1) Activităţile didactice specifice unui modul se pot desfăşura faţă în faţă sau online.
(2) Activităţile didactice se pot desfăşura faţă în faţă, în limita a cel puţin 75% din numărul de ore alocate fiecărui modul.
(3) Activităţile didactice pot fi desfăşurate şi online, în limita a cel mult 25% din numărul de ore alocate fiecărui modul, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de utilizare a tehnologiei şi a internetului de către toţi cursanţii. Desfăşurarea online a activităţilor didactice se realizează în urma hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, situaţie în care consiliul de administraţie hotărăşte şi procedura de monitorizare a modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor desfăşurate online.
(4) Frecventarea modulelor este obligatorie în limita a cel puţin 70% din numărul de ore alocate fiecărui modul, cel puţin 50% din numărul de ore alocate fiecărui modul fiind desfăşurate cu prezenţă fizică. Absenţele se înregistrează în catalog.
(5) Activităţile care presupun evaluarea competenţelor cursanţilor nu pot fi desfăşurate online.
(6) Motivarea absenţelor se face în baza unei scutiri medicale obţinute în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea dirigintelui sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncă, pentru cursanţii care lucrează.
(7) Un cursant poate beneficia de un program de pregătire individualizat stabilit de unitatea de învăţământ, inclusiv prin scutirea de la frecventarea unora dintre modulele/orele prevăzute în planul-cadru de învăţământ, în următoarele situaţii:
a) cursantului i se echivalează un modul al educaţiei de bază şi/sau al pregătirii profesionale în sesiunea de evaluare iniţială, programată înaintea începerii modulului;
b) cursantul demonstrează o parte din competenţele profesionale, în sesiunea de evaluare iniţială de modul aparţinând pregătirii profesionale; în această situaţie, cursantul poate să nu frecventeze orele care vizează competenţele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat;
c) cursantul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de competenţe lingvistice sau/şi de competenţe digitale eliberate de un centru autorizat; în această situaţie, cursantul poate fi scutit de frecventarea modulelor limbii moderne pentru care şia certificat competenţele, respectiv a orelor de Tehnologia informaţiei şi comunicării;
d) cursantul dovedeşte că lucrează în domeniul corespunzător pregătirii profesionale pentru care se pregăteşte în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar; în această situaţie, orele de instruire practică comasată, precum şi orele de instruire practică din stagiile de practică pot fi echivalate în baza unei adeverinţe emise de operatorul economic unde acesta este angajat, în care se vor preciza şi sarcinile pe care cursantul le are la locul de muncă;
e) cursantul demonstrează implicare şi participare activă pe parcursul unui modul din trunchiul comun, care are alocate şi ore de sprijin suplimentar, şi dovedeşte dobândirea competenţelor necesare promovării modulului; în acest caz, cadrele didactice care predau modulele ce au alocate şi ore de sprijin suplimentar apreciază situaţia şi îi pot recomanda cursantului modul de frecventare a orelor de sprijin suplimentar;
f) cursantul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru autorizat, pentru o calificare profesională de acelaşi nivel sau de nivel inferior din domeniul corespunzător pregătirii profesionale de bază şi generale pentru care se pregăteşte în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar; în această situaţie, cursantul poate să nu frecventeze orele care vizează competenţele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat.
CAP. IV
Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
ART. 15
Evaluarea în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar se face în scopul recunoaşterii competenţelor dobândite anterior în contexte formale, informale, nonformale şi/sau a competenţelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, după caz.
ART. 16
Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar are următoarele componente:
a) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte formale, care constă în: recunoaşterea şi echivalarea documentelor şcolare care atestă parcurgerea unui număr de clase din învăţământul obligatoriu de masă şi/sau recunoaşterea unor competenţe digitale şi/sau lingvistice, în cazul educaţiei de bază, respectiv recunoaşterea certificatului de calificare profesională şi/sau a adeverinţei de experienţă în muncă, în cazul pregătirii profesionale. Organizarea acestui proces de evaluare se realizează de către comisia de înscriere în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar din unitatea de învăţământ, ale cărei componenţă şi atribuţii sunt precizate în art. 9 alin. (1) şi (2);
b) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte informale şi nonformale, care constă în: evaluarea şi recunoaşterea competenţelor corespunzătoare unui modul sau mai multor module, pentru educaţia de bază, respectiv evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru una sau mai multe unităţi de competenţă din standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional, pentru pregătirea profesională. Organizarea acestui proces de evaluare se realizează conform procedurii menţionate în anexa nr. 2 şi îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, ale cărei componenţă şi atribuţii sunt precizate la pct. 1 din anexa nr. 2 sau, după caz, unui centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, conform precizărilor din anexa nr. 2;
c) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului. Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către cadrul didactic care a predat modulul respectiv.
ART. 17
(1) Formele de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar sunt:
a) evaluare iniţială - se desfăşoară înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzătoare unui an de studiu; se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare, de către comisia de evaluare; se adresează acelor cursanţi care consideră că deţin competenţele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge, şi solicită anticipat evaluare; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul;
b) evaluare cu rol de diagnoză - este realizată de cadrul didactic la debutul fiecărui modul, cu scopul de a stabili programul de pregătire individualizat al cursantului;
c) evaluare curentă, formativă - se desfăşoară pe parcursul fiecărui modul de studiu, de către cadrul didactic care predă modulul; se adresează tuturor cursanţilor care parcurg şi frecventează respectivul modul;
d) evaluare finală de modul, pentru educaţia de bază - se desfăşoară după încheierea procesului de predare-învăţare al unui modul; se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare, de către cadrul didactic care a predat modulul sau, în situaţii speciale, de către comisia de evaluare; se adresează tuturor cursanţilor înscrişi în program; constă în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probă de evaluare de modul.
(2) În cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an şcolar, cursanţii pot susţine evaluări la modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.
ART. 18
(1) Pentru educaţia de bază, probele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de performanţă pentru modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.
(2) Pentru pregătirea profesională, probele de evaluare se elaborează pe baza standardelor de pregătire profesională/ standardelor ocupaţionale.
(3) Unitatea de învăţământ păstrează documentele referitoare la evaluare pentru fiecare elev, respectând prevederile legale.
CAP. V
Încheierea situaţiei şcolare a elevilor în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
ART. 19
(1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul şi procedura de alocare a creditelor sunt prezentate în anexa nr. 2.
(2) Media minimă de promovare a unui modul este 5 (cinci).
(3) În situaţia în care, în urma evaluării iniţiale, cursantul demonstrează că deţine competenţele aferente modulului respectiv, acesta nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului, în acest caz, este media obţinută în urma evaluării iniţiale.
(4) În urma promovării unui modul se eliberează, la cerere, o adeverinţă de promovare a modulului.
(5) Cursanţii care au acumulat cel puţin 75% din numărul total de credite alocate prin planul-cadru unui an de studiu pot fi înscrişi în anul de studiu următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare programate de şcoală pe durata standard a programului, în scopul de a fi evaluaţi pentru modulele nepromovate.
(6) În situaţia în care, pe durata desfăşurării programului în şcoală, un cursant nu a reuşit să promoveze integral programul, acesta se poate înscrie ulterior pentru evaluarea modulelor nepromovate fie la şcoala unde a urmat programul, fie la altă unitate şcolară unde se desfăşoară Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
CAP. VI
Absolvirea Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
ART. 20
(1) Se consideră că un cursant a absolvit Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar dacă a promovat toate modulele şi a acumulat numărul total de credite din planul-cadru pentru întregul program, aferent traseului educaţional pentru care a optat.
(2) Absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar beneficiază de toate drepturile absolventului de învăţământ gimnazial, respectiv de toate drepturile absolventului de învăţământ obligatoriu, în funcţie de traseul educaţional pe care l-a parcurs.
ART. 21
(1) Absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar dobândesc diploma de absolvire a învăţământului gimnazial şi, după caz, certificatul de absolvire a ciclului inferior al liceului, însoţită/însoţit de foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2) Absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar care urmează traseul educaţional cu componentă de pregătire profesională, care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc şi următoarele documente, după caz, în funcţie de traseul educaţional parcurs:
a) certificat de calificare de nivel 3, însoţit de suplimentul descriptiv Europass, după finalizarea stagiului de pregătire practică de 720 de ore;
b) certificat de calificare de nivel 2, însoţit de suplimentul descriptiv Europass.
(3) Absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar, menţionaţi la alin. (1) şi (2), au dreptul la continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale, în funcţie de nivelul de studii finalizat.
(4) Absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar care nu parcurg stagiile de pregătire practică cu durata de 720 de ore sau nu promovează examenul de certificare a calificării profesionale beneficiază de o recunoaştere parţială a pregătirii profesionale - pe baza adeverinţelor de promovare a modulelor însoţite de lista competenţelor profesionale dobândite - care le permite continuarea studiilor în sistemul de formare continuă a adulţilor.
(5) Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale la care participă absolvenţii Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar care urmează traseul educaţional cu componentă de pregătire profesională se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 22
(1) Consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ în care se organizează şi se desfăşoară Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar numeşte un coordonator al programului, de regulă dintre cadrele didactice care predau în cadrul programului, indiferent de numărul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora. Dacă în unitatea respectivă funcţionează şi clase din Programul „A doua şansă“ - învăţământ primar se numeşte un singur coordonator al Programului „A doua şansă“.
(2) Atribuţiile coordonatorului Programului „A doua şansă“ de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ sunt următoarele:
a) monitorizarea internă a programului;
b) informarea comunităţii în legătură cu scopul şi beneficiile programului (realizată împreună cu mediatorul şcolar sau, în lipsa acestuia, împreună cu consilierul şcolar);
c) coordonarea activităţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ;
d) participarea la activităţi de formare care vizează programele de tip „A doua şansă“.
(3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua şansă“ de la nivelul unităţii de învăţământ va fi coordonată şi monitorizată de către coordonatorul Programului „A doua şansă“ de la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, denumit în continuare coordonator judeţean. În vederea organizării, monitorizării şi susţinerii implementării programului, coordonatorul judeţean colaborează cu persoanele abilitate de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru învăţământul în limba minorităţilor naţionale, inspectorul pentru învăţământ profesional şi tehnic, inspectorul pentru învăţământ special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului didactic.
ART. 23
Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar inferior se recomandă să fie:
a) cadre didactice calificate;
b) cadre didactice cel puţin cu gradul didactic definitiv;
c) cadre didactice participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar sau la alte programe de formare continuă cu relevanţă pentru implementarea programului.
ART. 24
(1) De regulă, orele de curs din cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora. Includerea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri excepţionale, şi cu acordul cadrului didactic respectiv, în scopul completării normei didactice.
(2) Activitatea desfăşurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plata cu ora.
(3) Clasele cuprinse în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar sunt coordonate de câte un profesor diriginte, salarizat conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 25
(1) Transferul unui cursant se poate realiza, la cererea acestuia, de la o unitate de învăţământ în care se derulează Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar la altă unitate de învăţământ în care se derulează Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar. Transferul se poate realiza cu acordul celor două unităţi de învăţământ în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca unitatea de învăţământ la care cursantul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce priveşte educaţia de bază, cât şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională.
(2) Transferul unui cursant se poate realiza la începutul anului şcolar, la cererea acestuia, şi de la o unitate de învăţământ în care se derulează Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar la o unitate de învăţământ de masă, pe baza adeverinţelor de promovare a nivelului de studiu, cu respectarea prevederilor legale şi ale prezentei metodologii. Acest tip de transfer se poate realiza doar pentru cursanţii care au optat pentru traseul educaţional fără obţinerea unei calificări profesionale, în baza următoarei echivalări a anilor de studiu din program cu clasele din învăţământul de masă: anul I se echivalează cu clasele V-VI, anul al II-lea se echivalează cu clasele VII-VIII şi anul al III-lea se echivalează cu clasele IX-X.
ART. 26
(1) În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, denumit în continuare Regulamentul general privind protecţia datelor - RGPD, datele personale sunt păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopului în care sunt prelucrate datele.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a prelucra datele cu caracter personal în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate, în vederea realizării atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiilor legale, precum şi a sarcinilor care servesc interesului public, respectiv în scopul înscrierii în program, încheierii situaţiei şcolare şi exercitării sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la educaţie.
(3) Raportat la prevederile art. 5 din RGPD, în ipoteza în care listele referitoare la înscrierea cursanţilor în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar sunt publice pe paginile de internet ale instituţiilor, inspectoratele şcolare vor lua toate măsurile pentru eliminarea acestora de pe site-ul unităţilor de învăţământ în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea etapelor de înscriere.
(4) Listele în format letric rămân afişate la avizierul unităţilor de învăţământ până cel târziu la data începerii cursurilor.
ANEXA 1
la Metodologia privind organizarea Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
SITUAŢIILE
în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar
în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
CAP. I
Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare
În unele situaţii, experienţa, competenţele dobândite anterior şi nivelul de pregătire ale unui cursant îi pot permite parcurgerea parţială (prin frecvenţă) a unuia sau a mai multor module, corespunzătoare pregătirii în domeniul educaţiei de bază sau al pregătirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de şcolarizare, pentru fiecare cursant în parte.
Reducerea duratei standard de şcolarizare este posibilă în situaţii precum:
a) cursantul deţine o adeverinţă de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învăţământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învăţământul gimnazial;
b) indiferent de numărul de ani de studiu parcurşi anterior în învăţământul gimnazial, cursantul apreciază că este pregătit pentru evaluarea unuia sau a mai multor module, fără parcurgerea acestora, şi/sau i se recomandă aceasta în urma interviului şi a probelor de evaluare iniţială;
c) cursantul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională, obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupaţie; în acest caz, cursantul poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care trebuie să recupereze competenţele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional al calificării asociat, conform reglementărilor, acelei ocupaţii.
CAP. II
Situaţiile în care se recomandă acordarea sprijinului suplimentar
1. Unii cursanţi nu reuşesc, pe parcursul duratei standard a programului, să dobândească competenţele prevăzute de curriculum, fie din cauza unor dificultăţi de învăţare, fie a imposibilităţii de frecventare regulată a cursurilor.
2. Aceste categorii de cursanţi au nevoie de sprijin suplimentar, care se acordă în cazurile în care cursantul se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:
a) a înregistrat un număr de absenţe care nu îi permite finalizarea modulului;
b) nu a participat la/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul;
c) nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea examenului de certificare a calificării profesionale;
d) rezultatele şcolare evidenţiază nevoia de sprijin suplimentar în învăţare.
3. Recomandarea ca acesta să urmeze o pregătire suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv, dacă acesta constată că progresul realizat de către cursant nu este cel aşteptat în raport cu ţintele stabilite (standardele de performanţă şi standardele de pregătire profesională/standardele ocupaţionale).
4. Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module şi se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:
a) prin orele de sprijin suplimentar, la dispoziţia profesorului, alocate modulelor din trunchiul comun;
b) prin participarea la activităţile de predare-învăţare ale modulului nepromovat, organizate cu alte grupe de studiu (dacă la nivelul unităţii de învăţământ există cel puţin două grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie şi în februarie);
c) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre următoarele opţiuni:
(i) participarea la orele de curriculum în dezvoltare locală (CDL) pentru modulele din aria curriculară „Tehnologii“, propuse de unitatea de învăţământ, conform recomandărilor, în situaţia în care este necesară completarea numărului total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;
(ii) desfăşurarea activităţii la operatorul economic, în cazul în care activitatea acestuia se derulează în cel puţin două schimburi şi cursantul, potrivit unui ritm propriu de învăţare, realizează instruirea practică într-un timp peste cel inclus în norma sa de muncă. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic şi supravegherea cursantului de către un maistru-instructor de la locul de muncă;
(iii) prelungirea duratei standard a programului, de regulă cu un semestru, cu durata de cel mult 6 luni.
5. Realizarea unei pregătiri suplimentare poate fi solicitată şi de către cursant, fără a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu în cazul cursanţilor cu cerinţe educaţionale speciale sau al celor care solicită amânarea parcurgerii unui modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest caz o cerere coordonatorului Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar, în care va menţiona titlurile modulelor pentru care doreşte planificarea unei pregătiri suplimentare.
6. Coordonatorul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar avizează cererea cursantului şi o înaintează, spre aprobare, directorului unităţii de învăţământ. Sprijinul suplimentar va fi programat în acelaşi interval de timp în care se va desfăşura stagiul de pregătire practică.
7. În funcţie de situaţie se pot aplica unele dintre următoarele opţiuni:
a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate sau amânate, în cadrul programului de pregătire a altor grupe de studiu de la nivelul unităţii de învăţământ;
b) studiu individual şi organizarea unor şedinţe de consultaţii acordate de cadrele didactice care predau respectivele module;
c) planificarea unei sesiuni suplimentare de evaluare a modulelor.
8. Situaţiile care necesită prelungirea duratei standard a programului se avizează de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi se aprobă de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ANEXA 2
la Metodologia privind organizarea Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
PROCEDURA
de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior
şi pe parcursul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar
CAP. I
Componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
1.1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ este alcătuită din:
a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ (sau un cadru didactic de specialitate, dacă sunt evaluate competenţele profesionale);
b) vicepreşedinte - reprezentantul operatorului economic pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competenţele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învăţământ, dacă probele de evaluare vizează doar disciplinele educaţiei de bază;
c) doi membri evaluatori - cadre didactice care predau discipline din educaţia de bază sau cadre didactice care predau discipline de specialitate (cu experienţă de predare în învăţământul profesional şi tehnic şi cu experienţă de participare, în calitate de membri în comisii de evaluare la examene de certificare a calificării profesionale sau cu abilităţi de evaluator dobândite în urma participării la cursuri de formare), în funcţie de apartenenţa competenţelor evaluate la educaţia de bază sau la pregătirea profesională.
1.2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a directorului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:
a) realizează procesul de echivalare/recunoaştere a documentelor şcolare/actelor de studii/adeverinţelor de experienţă în muncă, conform prevederilor programului;
b) realizează procesul de evaluare, conform prevederilor programului;
c) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
d) permite accesul candidaţilor la rezultatele evaluării proprii;
e) pune la dispoziţia persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaţiile şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare.
1.3. Modul de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale este monitorizat de către reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, de regulă inspector şcolar de specialitate, numit prin decizie a inspectorului şcolar general.
1.4. În vederea realizării evaluării, la nivelul unităţii de învăţământ se parcurg următoarele etape:
a) centralizarea opţiunilor candidaţilor pentru evaluare, de către comisia de înscriere;
b) selectarea evaluatorilor de competenţe profesionale şi/sau constituirea comisiei de evaluare;
c) elaborarea instrumentelor de evaluare;
d) planificarea evaluărilor;
e) colectarea materialelor necesare demonstrării rezultatelor evaluării;
f) comunicarea rezultatului evaluării.
CAP. II
Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
2.1. Caracteristici generale ale procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
Procesul de evaluare a competenţelor are următoarele caracteristici:
a) este un proces voluntar: cursanţii înscrişi în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, care doresc să li se recunoască documentele şcolare/actele de studii, se adresează în scris comisiei de înscriere din cadrul unităţii de învăţământ;
b) este un proces transparent: cursantul care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăşurare a procesului de evaluare după înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare (M0);
c) este un proces echitabil: candidaţii la evaluare sunt trataţi în mod egal, fără discriminare pe criterii de gen, vârstă, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.
2.2. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale se raportează la standardele de performanţă pentru educaţia de bază şi la standardele de pregătire profesională/standardele ocupaţionale pentru pregătirea profesională astfel:
a) în vederea evaluării competenţelor pentru educaţia de bază, fiecare candidat va fi sprijinit şi consiliat de către diriginte, care îi prezintă candidatului procesul şi metodele de evaluare ce vor fi utilizate şi competenţele care trebuie demonstrate;
b) înainte de intrarea în procesul de evaluare iniţială, candidatul analizează, asistat de către diriginte, propriile competenţe, în raport cu competenţele şi standardele de performanţă ale modulelor pentru care solicită evaluarea iniţială;
c) în funcţie de rezultatul analizei, dirigintele îi recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare; decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparţine candidatului care menţionează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluarea iniţială;
d) în vederea evaluării competenţelor profesionale corespunzătoare unei calificări profesionale, pentru fiecare candidat este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competenţelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare; înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de evaluator, propria performanţă profesională, în raport cu conţinutul standardului de pregătire profesională/standardului ocupaţional, în cadrul unui interviu, care se finalizează cu completarea unei fişe de autoevaluare; evaluatorul explică şi detaliază, la cerere, conţinutul şi prevederile standardului de pregătire profesională; în funcţie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul îi recomandă candidatului să participe la procesul de evaluare pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia ori să nu participe la procesul de evaluare; decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparţine candidatului, care menţionează în cererea depusă unităţile de competenţă pentru care doreşte să fie evaluat, din lista unităţilor de competenţă ale standardului pus la dispoziţia sa de către evaluator; evaluatorul îi prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi stabileşte programul de desfăşurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul; programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat, în vederea aprobării, centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învăţământ.
2.3. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
Cursantul poate solicita aplicarea procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale astfel:
a) pentru educaţia de bază, pentru unul sau mai multe module;
b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul pentru pregătirea profesională specific unei calificări profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau pentru toate unităţile de competenţă ale unui standard de pregătire profesională/standard ocupaţional.
2.3.1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale şi de muncă
1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale se realizează de către comisia de înscriere de la nivelul unităţii de învăţământ.
2. Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale constă în echivalarea şi recunoaşterea următoarelor documente şcolare/acte de studii doveditoare:
a) foaia matricolă care atestă numărul de clase din învăţământul obligatoriu absolvite de cursant;
b) certificate de calificare profesională corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupaţii recunoscute la nivel naţional; dacă actele prezentate de cursant nu conţin informaţii legate de disciplinele/modulele studiate şi mediile aferente se solicită şi foaia matricolă; în cazul pregătirii profesionale, recunoaşterea competenţelor dobândite anterior se poate face doar pentru calificări profesionale pentru care există standard de pregătire profesională/standard ocupaţional;
c) adeverinţă de experienţă în muncă, eliberată de operatorul economic, în cazul în care cursantul lucrează în domeniul calificării profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului;
d) certificate eliberate de un centru autorizat, în cazul în care cursantul deţine competenţe lingvistice sau/şi competenţe digitale.
3. Pentru pregătirea profesională, echivalarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte formale poate fi integrală sau parţială:
a) echivalarea integrală presupune compararea competenţelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de cursant cu competenţele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional; în situaţia în care competenţele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat acoperă toate competenţele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional al calificării profesionale, echivalarea este integrală;
b) echivalarea parţială se realizează în cazul în care competenţele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat nu acoperă toate competenţele din standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional al calificării profesionale; în acest caz se recunosc şi se echivalează competenţele înscrise pe certificatul prezentat de candidat care se regăsesc în standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional al calificării corespunzător ocupaţiei respective; în urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se evalueze direct modulele/părţile din module corespunzătoare competenţelor nerecunoscute încă.
4. Pentru pregătirea profesională, echivalarea şi recunoaşterea se pot face şi în următoarea situaţie: dacă la începutul modulului de instruire practică comasată un cursant este angajat de cel puţin 6 luni la un operator economic din domeniul de pregătire profesională al calificării, acesta poate beneficia de recunoaşterea experienţei în muncă şi de echivalarea acesteia cu instruirea practică prevăzută în planulcadru de învăţământ, pe baza unei adeverinţe pe care o înaintează dirigintelui, conform prevederilor art. 14 alin. (7) lit. d) din metodologie.
5. Competenţele dobândite anterior în contexte formale sunt echivalate şi recunoscute într-o perioadă stabilită înainte de debutul programului de pregătire, după înscrierea cursanţilor.
2.3.2. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte nonformale şi informale
1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte nonformale şi informale este efectuată de către:
a) comisia de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ, pentru evaluarea modulelor educaţiei de bază, cu participarea, în calitate de monitor, a unui reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute în alte contexte decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC). În cazul în care, din motive întemeiate, evaluarea nu se poate face de către un centru autorizat de ANC, aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de învăţământ, care are în componenţă doi membri, cadre didactice de specialitate care predau discipline tehnologice.
2. Dovezile care atestă competenţele, rezultate pe parcursul evaluării, sunt analizate de comisia de evaluare/evaluator în raport cu cerinţele standardului de performanţă/standardului de pregătire profesională/standardului ocupaţional.
3. Competenţele dobândite anterior în contexte nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile de evaluare iniţială programate de unitatea de învăţământ care organizează programul, înainte de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea; sesiunile de evaluare se desfăşoară conform unui grafic stabilit.
4. Durata procesului de evaluare a competenţelor profesionale se stabileşte de către fiecare centru, respectiv unitate de învăţământ, în funcţie de specificul şi de complexitatea domeniului pregătirii profesionale, fără a se depăşi o săptămână. Procesul este planificat de comisia de evaluare în funcţie de numărul solicitărilor şi de specificul calificărilor profesionale.
2.4. Încheierea mediei modulelor evaluate/echivalate şi alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
1. Media unui modul pentru educaţia de bază din cadrul programului, care este echivalat în urma procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, este media anuală pe care cursantul a obţinut-o la disciplina respectivă în clasa/clasele absolvită(e) din cadrul învăţământului gimnazial, conform prevederilor din planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
2. Media unui modul pentru pregătirea profesională din cadrul programului, care este echivalat în urma procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior în contexte formale, se determină astfel:
a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, pentru o altă calificare profesională din acelaşi domeniu sau pentru o calificare profesională de nivel inferior, se identifică şi se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare cu modulul din curriculumul pentru pregătirea profesională; asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competenţelor corespunzătoare acestora; media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/căruia/cărora i se poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut; în cazul în care unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmetică a mediilor acestor discipline/module, rotunjită la cel mai apropiat întreg; la o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului; în cazul în care o disciplină/modul din certificat corespunde mai multor module din curriculumul pentru pregătirea profesională, media disciplinei/modulului se transferă fiecăruia dintre modulele de pregătire profesională;
b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de calificare profesională, cu recunoaştere la nivel naţional, calculul mediei unui modul din curriculumul pentru pregătirea profesională se realizează prin luarea în considerare a notelor acordate competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv; nota acordată fiecărei competenţe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau pe foaia matricolă, care se poate asocia acestei competenţe;
c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregătire profesională.
3. Cursantul nu poate obţine recunoaşterea şi echivalarea unor module corespunzătoare unei discipline pe care acesta nu a urmat-o în învăţământul obligatoriu şi pentru care nu are medie încheiată anterior intrării în program.
4. Media unui modul din cadrul programului, pentru care se recunosc competenţele în urma procesului de evaluare iniţială, este calculată ca medie aritmetică, rotunjită la cel mai apropiat întreg, a notelor obţinute la probele de evaluare aplicate (portofoliu tematic şi o probă de evaluare finală de modul). La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului.
5. Pentru pregătirea profesională, un modul din curriculumul de pregătire profesională este considerat promovat numai dacă au fost recunoscute toate competenţele asociate acelui modul.
6. Un modul din cadrul programului este recunoscut numai dacă media modulului este minimum 5 (cinci).
7. Notele din adeverinţa de competenţe primite de către persoanele care beneficiază de recunoaştere parţială a modulelor/unităţilor de competenţă vor intra în stabilirea mediei finale/integrale a modulului (pentru a atesta finalizarea şi promovarea programului), alături de notele obţinute de către candidat la evaluarea curentă din cadrul modulelor din programul individualizat de pregătire. Pentru pregătirea profesională se calculează media aritmetică a notelor obţinute la evaluarea competenţelor incluse în lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
8. Pentru fiecare modul care asigură educaţia de bază, echivalat sau promovat în urma procesului de evaluare iniţială, se alocă numărul de credite prevăzut în planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
9. Pentru fiecare modul de cultură de specialitate corespunzător pregătirii profesionale, promovat sau echivalat în urma procesului de evaluare iniţială, numărul de credite alocat se stabileşte de către comisia de evaluare, prin raportare la numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională din planul-cadru. În cazul recunoaşterii doar a unor competenţe din cadrul unor unităţi de competenţă/module pentru pregătirea profesională, valoarea creditului pentru competenţa individuală recunoscută se stabileşte în raport cu numărul de competenţe al unităţii şi cu valoarea totală a creditului unităţii din care aceasta face parte.
2.5. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competenţelor dobândite anterior în contexte nonformale şi informale
1. În cazul educaţiei de bază, pentru evaluarea competenţelor dobândite anterior în contexte nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de către cadrele didactice de specialitate din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.
2. Pentru evaluarea competenţelor profesionale dobândite anterior, în contexte nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de pregătire profesională/standardelor ocupaţionale, după caz, de către:
a) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute în alte contexte decât cele formale, autorizat de către ANC;
b) cadrele didactice de specialitate care predau discipline tehnologice, din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.
3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competenţe profesionale/comisie de evaluare stabileşte modalitatea concretă de evaluare, astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecvenţă la demonstrarea fiecărei competenţe în ansamblul ei.
2.6. Documente care atestă obţinerea recunoaşterii în urma aplicării procedurii de evaluare şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
1. Cursantul este informat că i se eliberează, la cerere, adeverinţă de promovare a modulului, fiind eliminată obligativitatea parcurgerii modulului, dacă în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere sunt recunoscute competenţele corespunzătoare modulului vizat prin evaluare. În adeverinţa corespunzătoare modulului se consemnează media modulului şi numărul de credite obţinut.
2. În cazul în care lista competenţelor corespunzătoare pentru un modul din cadrul pregătirii profesionale include competenţe din diferite unităţi de competenţă, eliberarea adeverinţei de modul este condiţionată de demonstrarea tuturor acestor competenţe.
3. Cursantul este informat că în cazul pregătirii profesionale poate beneficia de recunoaşterea parţială a unui/unei modul/unităţi de competenţă, adică numai de o parte a competenţelor corespunzătoare unui modul sau incluse în unitatea de competenţă. În urma recunoaşterii parţiale, candidatul primeşte o adeverinţă de competenţe în care sunt consemnate notele obţinute pentru fiecare competenţă în parte, indicându-se modulul şi unitatea de competenţă în care este inclusă competenţa. Dovezile privind competenţele rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate şi apreciate de către comisia de evaluare/evaluator în raport cu cerinţele standardului de pregătire profesională/standardului ocupaţional.
2.7. Înregistrarea rezultatelor evaluării şi a recunoaşterii competenţelor dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale
1. Pentru fiecare candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele şcolare/actele de studii, competenţele dobândite anterior în contexte formale, nonformale şi informale, unităţile de învăţământ păstrează, respectând condiţiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:
a) cererea de înscriere în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, cu menţionarea clară a claselor absolvite şi a opţiunii pentru traseul educaţional, precum şi cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu menţionarea clară a claselor/modulelor/competenţelor pentru care se solicită echivalarea;
b) actele de studii doveditoare sau copii ale acestora: foi matricole, certificate de absolvire, certificate de calificare profesională, certificate care atestă competenţe lingvistice sau/şi competenţe digitale, adeverinţă de la locul de muncă;
c) dosarul de echivalare/evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale şi informale, împreună cu dovezile de competenţă colectate; dosarul are înscrise pe copertă următoarele elemente de identificare: unitatea de învăţământ, numele candidatului, denumirea calificării profesionale pentru care se solicită echivalarea/evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale şi informale; dosarul include:
(i) componenţa comisiei de evaluare;
(ii) lista modulelor/unităţilor de competenţă la care se face evaluarea; data susţinerii fiecărei evaluări/data echivalării;
(iii) seturile de probe de evaluare, testele aplicate candidatului (întrebări specifice pentru testul scris şi pentru testul oral, activităţi realizate la o simulare sau demonstraţie structurată ori urmărită la observarea directă, temă de proiect şi detaliile tehnice necesare realizării acestuia, fişă de autoevaluare completată), portofoliul realizat de cursant pentru evaluare;
(iv) dovezile de competenţă care rezultă din aplicarea probelor;
(v) fişa de înregistrare a rezultatelor, semnată de cursant, pentru luare la cunoştinţă, conţinând: numărul de credite, mediile şi adeverinţele eliberate;
(vi) fişa semnată de cursant pentru luare la cunoştinţă, care stabileşte traseul individual în urma echivalării/evaluării şi recunoaşterii, precum modulele pe care le mai are de parcurs, numărul de credite pe care trebuie să le mai obţină şi alte informaţii.
2. În urma aplicării procedurii de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obţinut recunoaşterea integrală sau parţială pot beneficia de programe individualizate de pregătire, cu un număr redus de ore.
3. Cursantul care prin echivalare poate beneficia de scutirea de frecvenţă la anumite module poate opta pentru participarea la cursurile modulelor echivalate.
2.8. Valorificarea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute în contexte nonformale şi informale
1. Recunoaşterea anumitor competenţe din standardul de pregătire profesională/standardul ocupaţional atrage eliminarea obligaţiei de a parcurge modulele din curriculumul de specialitate care vizează competenţele respective. În funcţie de competenţele pe care candidatul le deţine deja şi de cele pe care mai trebuie să le dobândească se stabileşte numărul total de ore care urmează a fi parcurse şi care vor fi distribuite conform prevederilor planului-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
2. Participanţii la Programul „A doua şansă“ pentru învăţământul secundar care au obţinut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel naţional, în urma finalizării unui program de formare profesională oferit de către un furnizor de formare profesională autorizat conform legii au posibilitatea:
a) să urmeze Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar, traseul educaţional fără obţinerea unei calificări profesionale; sau
b) să opteze pentru un alt domeniu şi/sau o altă calificare profesională, caz în care beneficiază de pregătire profesională după un program individualizat de pregătire.
CAP. III
Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului
3.1. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului
În urma parcurgerii modulelor, cursanţii înscrişi în Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar vor fi evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanţă, în cazul educaţiei de bază, şi a standardului de pregătire profesională/standardului ocupaţional, în cazul pregătirii profesionale.
Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este efectuată de către profesorul de specialitate care susţine modulul sau, în cazuri speciale, de către comisia de evaluare.
3.2. Modalităţi de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului
Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua şansă“ - învăţământ secundar pentru evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului sunt:
a) evaluarea cu rol de diagnoză, pentru modulele educaţiei de bază, realizată la începutul studierii fiecărui modul, cu rol de identificare a nivelului de competenţe cu care fiecare cursant intră în program;
b) evaluarea curentă, formativă, cu rol de a orienta şi de a optimiza predarea-învăţarea;
c) evaluarea finală de modul, care constă în evaluarea portofoliului tematic şi în administrarea unei probe orale şi/sau scrise şi/sau practice, la final de modul.
3.3. Durata procesului de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului
1. Pentru competenţele dobândite pe parcursul programului, evaluarea cursanţilor se realizează atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs prevăzute prin planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare.
2. Evaluarea iniţială şi evaluarea finală de modul (pentru cazurile speciale) se realizează conform structurii stabilite la art. 11 din metodologie şi precizărilor privind elaborarea probelor de evaluare, incluse în art. 18 din metodologie.
3. Modulele restante din toţi anii de studiu (care cumulează un număr de credite mai mic de 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual.
3.4. Încheierea mediei modulelor şi alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului
1. Pentru încheierea mediei unui modul este obligatoriu a se acorda minimum două note la modulele specifice educaţiei de bază (o notă acordată pentru portofoliul tematic şi o notă acordată pentru evaluarea finală a modulului) şi minimum patru note la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două note pentru cultura de specialitate şi două note pentru instruirea practică săptămânală). Pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică comasată sunt necesare minimum două note.
2. Media unui modul pentru educaţia de bază se calculează prin rotunjirea, la cel mai apropiat întreg, a mediei aritmetice a notelor acordate pentru modulul respectiv. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea cursantului.
3. Nota acordată pentru portofoliul tematic elaborat pentru un modul al educaţiei de bază şi nota acordată la evaluarea finală a modulului se consemnează în catalog la rubrica note.
4. Un modul pentru educaţia de bază se consideră promovat dacă fiecare dintre notele acordate la portofoliul tematic, la evaluarea finală a modulului, precum şi media modulului sunt minimum 5 (cinci).
5. Media la modulele pentru pregătirea profesională studiate pe parcursul programului se calculează conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
6. Un modul pentru pregătirea profesională se consideră promovat dacă media modulului este minimum 5 (cinci).
7. Pentru fiecare modul promovat, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, se alocă un număr de credite astfel:
a) numărul de credite pentru modulele corespunzătoare educaţiei de bază este cel menţionat în planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar;
b) numărul de credite pentru fiecare modul din curriculumul pentru pregătirea profesională este stabilit în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an de studiu conform planului-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă“ - învăţământ secundar.
3.5. Documente care atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a competenţelor dobândite pe parcurs
În urma promovării modulelor, fiecărui cursant i se eliberează, la cerere, o adeverinţă de promovare a modulului, în care se consemnează disciplina şi modulul, numărul de credite şi media la modulul respectiv.
3.6. Înregistrarea rezultatelor evaluării
a) Rezultatele evaluării modulelor sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program.
b) Evaluarea se consemnează în documentele şcolare prin note de la 10 la 1 şi prin medii acordate pentru fiecare modul.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
