Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 6.194 din 23 august 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 august 2024.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a dobândit, ca urmare a învăţării, rezultate la anumite standarde prestabilite. ART. 2 (1) Rezultatul formal al procesului de evaluare şi validare este un document care certifică încheierea cu succes a acestuia. (2) Documentul menţionat la alin. (1) poartă numele de act de studii şi poate fi diplomă/certificat/atestat, după caz. (3) Actele de studii pot fi oferite absolventului pe suport fizic - hârtie sau digital. (4) Actul de studii este cel care dovedeşte unui angajator că o persoană a obţinut o calificare în urma unui proces de evaluare şi validare recunoscut de sistemul de educaţie şi formare profesională naţional. ART. 3 (1) Procesul de evaluare şi validare trebuie să cuprindă în clar: a) ce se evaluează: rezultatele învăţării; b) cum se evaluează: teoretic, practic, mixt; c) care sunt regulile: rezultatele învăţării care se evaluează şi notarea acestora - răspunsurile; d) modul de evaluare: faţă în faţă/online; e) validarea: condiţia minimă pentru a se putea considera evaluarea promovată. (2) Procesul de evaluare trebuie să fie transparent, toate cele enumerate la alin. (1) să fie publice, cunoscute de candidaţii la evaluare. (3) Procesul de evaluare poate cuprinde toate rezultatele învăţării/competenţele aferente unei calificări sau doar o parte dintre acestea, în cazul unei calificări parţiale. (4) Actele de studii pentru rezultatele învăţării validate, aferente unei calificări parţiale, se emit sub formă de certificate de calificare parţială prin microcertificare. ART. 4 (1) Autoritatea competentă este o persoană fizică sau o organizaţie care este învestită în mod oficial cu autoritatea, capacitatea sau competenţa de a îndeplini o anumită funcţie. (2) Organismul competent în educaţie şi formare profesională pentru a recunoaşte procesul de evaluare şi validare, precum şi certificarea calificării printr-un act formal este orice instituţie legal constituită, care are ca activitate educaţia şi formarea profesională, îndeplineşte condiţiile legale de funcţionare şi condiţiile legale de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională. (3) Condiţiile legale pentru asigurarea calităţii sunt: autorizarea/acreditarea instituţiei, ceea ce presupune învestitura ei oficială cu capacitatea de a susţine procesul de evaluare şi validare însoţit şi de cel de certificare, prin eliberare de acte de studii şi recunoaştere a calificării totale sau parţiale. (4) Autorizarea/Acreditarea se realizează conform legislaţiei specifice, de instituţii care au această capacitate şi autoritate la nivel naţional. (5) Instituţiile neautorizate/neacreditate nu pot elibera acte de studii recunoscute la nivel naţional care certifică dobândirea rezultatelor învăţării/competenţelor aferente unei calificări. ART. 5 (1) Rezultatele învăţării sunt enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învăţare, fiind definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi/aptitudini, responsabilitate şi autonomie. (2) Metodologia pentru identificarea, descrierea, evaluarea, validarea şi certificarea rezultatelor învăţării obţinute în contexte nonformale şi informale se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. (3) Prin aplicarea rezultatelor învăţării validate în condiţii de muncă/studii/dezvoltare profesională/dezvoltare personală, se obţin competenţele absolventului aferente unei calificări. (4) Deţinerea de competenţe presupune capacitatea de rezolvare a unor probleme profesionale, personale sau sociale, în mod eficient, datorită cunoştinţelor, responsabilităţii, autonomiei, aptitudinilor/abilităţilor deţinute de o persoană calificată. (5) Rezultatele învăţării şi competenţele aferente se pot dobândi în mod formal, informal şi nonformal. (6) Recunoaşterea formală a rezultatelor învăţării reprezintă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învăţării dobândite, în vederea unor studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin: a) acordarea de calificări (certificate, diplome sau atestate); b) validarea învăţării nonformale şi informale; c) acordarea de echivalenţe, de credite sau de derogări. (7) Recunoaşterea europeană a unei calificări se realizează când în definirea ei sunt utilizate standarde, precum: a) Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei, denumită în continuare ISCED; b) Clasificarea Internaţională Standard a Ocupaţiilor, denumită în continuare ISCO-08; c) Clasificarea Aptitudinilor, Competenţelor, Calificărilor şi Ocupaţiilor Europene, denumită în continuare ESCO. ART. 6 (1) Standardele prestabilite şi metodologiile fiecăruia se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi pot fi, după caz: a) standardul de calificare, denumit în continuare SC, este documentul naţional de referinţă ce reprezintă descrierea activităţilor profesionale în termeni de sarcini, nivel de autonomie şi responsabilitate a muncii şi stabileşte competenţele şi cerinţele profesionale pentru a îndeplini cu succes activităţile similare cerute de ocupaţiile dintr-o grupă de bază conform Clasificării ocupaţiilor din România (COR)/ISCO şi include: rezultatele învăţării aferente competenţelor, modul de evaluare şi validare a acestora, precum şi creditele aferente în vederea recunoaşterii calificării. SC dau pregătirea pentru a putea rezolva sarcinile similare/comune care caracterizează ocupaţiile din aceeaşi grupă de bază, conform COR, şi sunt baza standardelor ocupaţionale. Calificarea obţinută trebuie completată cu pregătirea de specialitate aferentă cel puţin unei ocupaţii, conform unui SO/SPP, pentru a intra pe piaţa muncii. SC aferent unei grupe de bază se va utiliza în procesele de educaţie şi formare profesională, în contextul în care în baza acestuia sunt dezvoltate SO pentru ocupaţiile din respectiva grupă şi ulterior SPP aferente calificărilor care vizează respectivele ocupaţii. Prin SC se stabileşte o relaţie între piaţa muncii şi formarea profesională, exprimată, pe de o parte, prin cerinţele pieţei muncii, descrise prin activităţi/sarcini şi competenţele/abilităţile necesare practicării unei ocupaţii, iar, pe de altă parte, prin elementele definitorii ale educaţiei şi formării profesionale, exprimate prin cunoştinţe, aptitudini, nivel de calificare, nivel educaţional, plan şi programă de educaţie şi formare profesională teoretică şi practică, rezultatele învăţării, durată, credite ECTS, condiţii de acces, în condiţii de asigurare a calităţii sistemului. b) standardul ocupaţional, denumit în continuare SO, este documentul naţional de referinţă ce reprezintă descrierea activităţilor profesionale în termeni de sarcini, nivel de autonomie şi responsabilitate a muncii şi stabileşte competenţele şi cerinţele profesionale pentru a îndeplini cu succes sarcinile cerute în cadrul practicării unei ocupaţii, din perspectiva angajatorului. SO include activităţile şi condiţiile de învăţare prevăzute într-un program de educaţie şi formare profesională care asigură dobândirea de către o persoană a deprinderilor şi cunoştinţelor necesare pentru a putea îndeplini cu succes sarcinile cerute în cadrul practicării ocupaţiei. Prin standardele ocupaţionale se obţine pregătirea de specialitate necesară pentru practicarea unei ocupaţii, acestea fiind baza elaborării standardelor de pregătire profesională - SPP. Structura, elaborarea, validarea, aprobarea şi gestionarea SO se aprobă conform legislaţiei în vigoare. c) standardul de pregătire profesională - SPP este documentul naţional de referinţă pentru formarea profesională iniţială, ce are la bază SO şi stabileşte rezultatele învăţării tehnice generale şi profesionale conform SC şi SO, necesare pentru a dobândi o calificare profesională şi pentru practicarea de ocupaţii aferente acesteia. SPP dau pregătirea necesară pentru practicarea a 1-3 ocupaţii dintr-o grupă de bază din COR şi au la bază standardele ocupaţionale aferente acestora. SPP sunt dezvoltate pornind de la activităţile definite în standardele ocupaţionale şi includ rezultatele învăţării, care asigură dobândirea de către o persoană a abilităţilor/ aptitudinilor, cunoştinţelor, respectiv gradului de autonomie şi responsabilitate necesare pentru a putea activa/presta la un nivel agreat în cadrul ocupaţiei/ocupaţiilor. Structura, elaborarea, aprobarea şi gestionarea SPP se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, conform legislaţiei în vigoare. (2) Standardele prestabilite pentru învăţământul superior poartă numele de programe de studii şi sunt organizate conform metodologiilor în vigoare aprobate de senatul universităţii şi evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS. În învăţarea pe tot parcursul vieţii în învăţământul superior se pot utiliza şi standarde ocupaţionale de nivelul Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) corespunzător. (3) Conform SC, o calificare este descrisă prin competenţe-cheie, transversale şi profesionale fundamentale şi de domeniu, cu rezultatele învăţării aferente fiecăreia. Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, atitudini şi abilităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu, pentru dezvoltarea profesională şi personală. (4) Un standard de calificare cuprinde, conform Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele tipuri de competenţe: a) cheie, de bază sau generale, notate cu C1 - acele competenţe de care au nevoie toţi cetăţenii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială, un stil de viaţă durabil, o viaţă de succes în cadrul unor societăţi paşnice, o gestionare a vieţii care ţine seama de aspecte legate de sănătate şi cetăţenie activă. Acestea sunt dezvoltate în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, prin intermediul învăţării formale, nonformale şi informale, în toate contextele, inclusiv familie, şcoală, loc de muncă, vecinătate şi alte comunităţi. Sunt comune pe fiecare secţiune CAEN şi nivel CNC. b) transversale, notate cu C2, care conform Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională. Acestea sunt comune pe fiecare grupă/subgrupă majoră şi, de regulă, se preiau din ESCO; c) profesionale: (i) fundamentale - comune la locul de muncă, notate cu C3.1; (ii) de domeniu - tehnice generale, notate cu C3.2, care sunt definite conform Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi; cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare, iar abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare. (5) Calificarea profesională presupune pregătire teoretică şi practică într-un anumit domeniu de activitate profesională şi dă dreptul la: practicarea unei ocupaţii/profesii, o carieră profesională şi deţinerea unui grad sau titlu profesional. În continuare, prin termenul de calificare se înţelege o calificare profesională. (6) Un standard ocupaţional va cuprinde standardul de calificare corespunzător grupei de bază căreia îi aparţine ocupaţia pentru care se elaborează SO, la care se vor adăuga competenţele profesionale ocupaţionale sau de specialitate, notate cu C3.3, definite conform Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (7) În cazul în care se elaborează standard ocupaţional pentru o ocupaţie prevăzută în COR în grupa majoră 1 „Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori“, în cadrul acestuia se vor dezvolta în mod obligatoriu competenţe manageriale (notate cu C4.1), suplimentar competenţelor-cheie, transversale şi profesionale, acestea fiind considerate competenţe de specialitate. (8) Un standard de pregătire profesională va cuprinde/prelua şi dezvolta competenţele prevăzute în standardele ocupaţionale corespunzătoare a 1-3 ocupaţii, la care se vor adăuga, după caz, competenţele de specializare pentru conducerea/utilizarea unor echipamente/utilaje/programe etc., notate cu C4.2. (9) Calificarea parţială reprezintă unitatea/grupul de rezultate ale învăţării ca parte a unei calificări întregi, care cuprinde un set coerent de cunoştinţe şi aptitudini/abilităţi, autonomie şi responsabilitate, ce pot fi evaluate şi validate. ART. 7 (1) Scopul calificării profesionale este practicarea unei ocupaţii pe piaţa muncii. (2) Ocupaţia, conform Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, este definită ca fiind activitatea utilă, aducătoare de venit, pe care o desfăşoară o persoană într-o unitate economico-socială. Aceasta se desfăşoară în mai multe locuri de muncă ce implică sarcini similare şi care necesită un set de abilităţi ce au sursa în calificarea deţinută. Ocupaţia unei persoane poate fi exprimată prin funcţia sau meseria exercitată de aceasta. (3) O persoană calificată conform SC poate activa în piaţa muncii pentru una sau mai multe ocupaţii, conform COR/ISCO-08, din aceeaşi grupă de bază, dacă are şi pregătire specifică, dobândită conform reglementărilor în vigoare. (4) Pregătirea specifică pentru fiecare ocupaţie se face în baza unui standard ocupaţional sau de pregătire profesională care certifică şi competenţele profesionale ocupaţionale/de specialitate, notate cu C3.3. (5) Pentru funcţiile de conducere, specifice grupei majore 1 din COR, precum şi pentru exercitarea unor meserii, conform alin. (2), este necesară dobândirea, prin programe de educaţie şi formare, şi a unor competenţe de specializare, notate cu C4, care sunt: fie manageriale, notate cu C4.1, fie pentru conducerea/utilizarea unor echipamente/utilaje/programe etc., notate cu C4.2. ART. 8 Toate programele de calificare, indiferent de standardul urmat, se înscriu în Registrul Naţional al Calificărilor, respectiv Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior sau Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale - RNCP, conform metodologiilor în vigoare. CAP. II Procesul de elaborare a calificării ART. 9 (1) Modelul procesului de elaborare a calificării are la bază modelul calificării prin competenţe, prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie. (2) Următorii actori sunt implicaţi în procesul de calificare bazat pe rezultatele învăţării: a) piaţa muncii, prin reprezentanţii ei din domeniu: patronate, sindicate, comitete sectoriale, după caz; b) furnizorul de educaţie şi formare, ca instituţie cu personalitate juridică, instituţii publice şi private, furnizori de educaţie şi formare profesională sau centre de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale; c) cadrele didactice de specialitate/specialişti recunoscuţi/ formatori; d) cursantul/elevul; e) instituţia competentă de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională. ART. 10 (1) Procesul calificării bazat pe competenţe şi rezultatele învăţării, conform modelului calificării prin competenţe menţionat la art. 9, vizează: 1. elaborarea calificării prin colaborare şi creativitate între piaţa muncii şi educaţie, care reprezintă trecerea de la competenţele solicitate de piaţa muncii la rezultatele învăţării specifice educaţiei. Această etapă cuprinde primele activităţi de realizare a calificării, respectiv: a) stabilirea necesităţii şi oportunităţii unei calificări de către piaţa muncii şi ocupaţiile aferente; b) încadrarea calificării într-o grupă de bază, minoră, subgrupă majoră din ISCO-08/COR; c) stabilirea competenţelor calificării de către piaţa muncii, ca rezultat al atribuţiilor şi sarcinilor menţionate în fişa calificării de către cei care solicită calificarea; d) stabilirea nivelului de calificare; e) stabilirea rezultatelor învăţării/competenţelor, conform metodologiei existente, în echipe mixte formate din reprezentanţi ai pieţei muncii şi din domeniul educaţiei şi formării profesionale; f) stabilirea modului de evaluare şi validare a rezultatelor învăţării; 2. elaborarea curriculumului/disciplinelor/programelor de studii, inclusiv predarea şi instruirea - este specifică educaţiei şi formării profesionale şi are ca rezultat următoarele: a) stabilirea unui curriculum/program de studii pe bază de rezultate ale învăţării/competenţe/module, metode de predare şi evaluare; b) stabilirea programului de educaţie şi formare pentru dobândirea calificării, în mod logic şi taxonomic, astfel încât la finalizarea lui absolventul să poată dovedi dobândirea rezultatelor învăţării sau competenţelor necesare la locul de muncă; c) organizarea programului de educaţie şi formare, pe baza standardelor în acord cu metodologiile aplicabile aprobate conform legii. Acest program este specific calificării şi instituţiei de formare; d) desfăşurarea activităţilor de predare/instruire sau parcurgerea programului de calificare prin predare şi învăţare/ instruire. Este etapa reprezentativă pentru cursanţi, palpabilă, prezentă, în care fiecare încearcă să îşi însuşească şi să acumuleze cunoştinţe, să transforme aptitudini în abilităţi şi să înţeleagă ce înseamnă responsabilitate şi autonomie; e) rezultatele acestei etape sunt: curricula, programul şi activităţile de educaţie şi formare aferente, organizarea acestuia, susţinerea procesului educaţiei şi formării profesionale; 3. administrarea calificării - aparţine instituţiei de educaţie şi formare şi cuprinde: a) organizarea procesului de asigurare a calităţii interne: instituţionale şi a programului, inclusiv înscrierea în RNC a calificării; b) organizarea procesului de evaluare, validare şi certificare a rezultatelor învăţării; acestea se pot dobândi în mod formal, informal, nonformal şi dual; c) certificare prin certificate sau diplome, după caz; d) activităţile conexe de evidenţă şi raportare; 4. intrarea pe piaţa muncii a cursantului calificat şi certificat şi dovedirea de către acesta a competenţelor şi pregătirii în condiţii concrete de muncă; 5. monitorizarea aplicării calificării în piaţa muncii - aparţine instituţiei de educaţie şi formare şi presupune verificarea dacă: a) absolventul calificat conform nivelului de calificare şi în domeniul programului/standardului absolvit este angajat, reprezentând recunoaşterea/acceptarea de către piaţa muncii a pregătirii lui, bazată pe rezultate ale învăţării, şi faptul că acestea corespund cu cerinţele pieţei din domeniul specific de muncă; b) absolventul calificat poate ocupa un loc de muncă corespunzător nivelului calificării dovedite; c) absolventul calificat mai trebuie să se perfecţioneze pentru a corespunde cererii pieţei; d) calificarea este în declin şi se recomandă ca absolventul să facă o conversie pentru noi ocupaţii din aceeaşi calificare sau chiar să facă o reconversie profesională. (2) Recunoaşterea/Acceptarea calificării dovedeşte buna cooperare între piaţa muncii şi furnizorul de educaţie în construcţia programului de calificare şi calitatea activităţilor conexe. (3) Criteriul de măsurare a recunoaşterii/acceptării calificării de către piaţa muncii, prevăzută la alin. (2), se numeşte angajabilitate şi reprezintă raportul dintre numărul absolvenţilor unui program de calificare recunoscuţi - angajaţi de piaţa muncii şi numărul total al acestora pentru un domeniu şi nivel de calificare la acelaşi furnizor de educaţie şi formare. (4) Feedbackul poate fi: a) pozitiv, calificarea este căutată, absolventul îşi găseşte de lucru, angajabilitatea este bună; b) negativ: absolvenţii nu sunt angajaţi în domeniul absolvit, caz în care se iau măsuri: (i) privind utilitatea calificării - atunci instituţia furnizoare de educaţie şi formare profesională trebuie să analizeze necesitatea şi oportunitatea menţinerii calificării; (ii) privind competenţele şi dacă este necesară perfecţionare/conversie sau reconversie profesională, situaţie în care trebuie să se reia ciclul şi să se revizuiască calificarea, începând de la competenţe şi rezultatele învăţării până la disciplină şi program de educaţie şi formare, pe modelul prezentat. (5) Calificarea trebuie să fie dinamică, flexibilă şi deschisă la schimbare urmărind ciclul ei de viaţă care cuprinde trei etape: a) apariţia/intrarea pe piaţă; b) maturitatea, care durează zeci de ani; c) declinul, când nu se mai actualizează rezultatele învăţării. ART. 11 (1) Nivelul de calificare se descrie prin descriptori de nivel, respectiv: cunoştinţe, aptitudini/abilităţi, responsabilitate şi autonomie, conform reglementărilor în vigoare. (2) Când o calificare apare pe piaţă, cu titlul ei aferent, trebuie să i se acorde şi un nivel de calificare de către reprezentanţii pieţei muncii din domeniu pe baza descriptorilor de la alin. (1). (3) Pentru acordarea nivelului de calificare se ţine seama, în special, de descriptorul responsabilitate şi autonomie, ceilalţi adaptându-se nivelului stabilit. (4) Fiecare calificare are un titlu specific grupei de bază ISCO-08 şi un nivel de calificare CNC. Corelarea nivelului de competenţă profesională ISCO-08 cu nivelurile de educaţie ISCED şi nivelurile de calificare EQF/CNC se aprobă prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC), care se publică pe site-ul propriu. ART. 12 (1) Rezultatul procesului de elaborare a unei calificări se concretizează prin fişa calificării prevăzută în anexa nr. 2, elaborată/actualizată şi gestionată de către ANC împreună cu comitetele sectoriale. (2) Standardul de calificare se realizează conform legislaţiei în vigoare. (3) Procesul de elaborare a unei calificări, conform art. 9, este realizat pentru a facilita în perspectivă dobândirea unei calificări internaţionale. (4) O calificare internaţională este o calificare acordată de un organism internaţional legal constituit (asociaţie, organizaţie, sector sau companie) sau de un organism naţional acţionând în numele unui organism internaţional, care este utilizată în cel puţin două ţări şi care include rezultate ale învăţării evaluate prin trimitere la standarde stabilite de un organism internaţional. ART. 13 (1) Recunoaşterea calificărilor se realizează prin echivalarea rezultatelor învăţării. (2) Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învăţării, care sunt evaluate şi validate prin dobândirea de credite ECTS, în vederea acordării certificatului de calificare profesională. (3) Rezultatele învăţării diferă prin descriptorii nivelurilor de calificare. (4) Fiecare nivel de calificare are propriii săi descriptori. (5) Nivelul de calificare este propus de reprezentanţii pieţei muncii/ai sectorului de activitate CAEN, conform metodologiilor specifice şi descriptorilor de nivel de calificare, prevăzuţi la art. 11. (6) Aceeaşi competenţă, definită/enunţată identic, diferă de la un nivel de calificare la altul prin rezultatele învăţării, respectiv descriptorii aferenţi. (7) Programele de calificare conţin competenţe şi rezultate ale învăţării utile pieţei muncii, de regulă în număr de 6-10 profesionale, prin care se rezolvă probleme concrete ale locului de muncă. (8) Competenţele/Rezultatele învăţării se perfecţionează continuu prin învăţarea permanentă. ART. 14 (1) Calificările se actualizează prin refacerea fişei aferente prezentate în anexa nr. 2 la prezenta metodologie şi implicit ulterior a standardului. (2) Evoluţia tehnologică conduce la necesitatea actualizării/modernizării standardului de calificare la minimum 5 ani, dar acest interval poate fi îmbunătăţit pe parcurs. (3) Lipsa de flexibilitate şi adaptabilitate la cerinţele pieţei accelerează declinul unui program de educaţie şi formare, făcându-l caduc pentru piaţa muncii, astfel impunându-se actualizarea sau eliminarea lui. CAP. III Calificarea prin competenţe ART. 15 (1) Modelul de elaborare şi actualizare a calificărilor bazat pe modelul calificării prin competenţe se înscrie pe trendul european în materie de competenţe şi are următoarele caracteristici: a) calificarea este flexibilă la schimbările pieţei şi oferă posibilităţi de adaptare în piaţă prin absolvirea de programe de: perfecţionare, specializare, conversie/reconversie şi recalificare profesională; b) modelul calificărilor prin competenţe este flexibil pe orizontală şi modulat, permiţând utilizarea certificatelor de calificare parţială prin microcertificare pentru calificări parţiale; c) îmbină standardul legat de piaţa muncii ISCO-08 cu cel legat de educaţie ISCED-F 2013; în acest sens, în anexa nr. 3 la prezenta metodologie se prezintă o corelare între grupele de bază ISCO-08 şi domeniile de specializare a cunoaşterii ISCED-F 2013, lucru ce de regulă sprijină şi susţine necesitatea corelării denumirii calificării cu cea a grupei de bază din ISCO-08 şi domeniului detaliat ISCED-F 2013; d) îmbină cerinţa de competenţe a pieţei muncii europene reprezentate prin ESCO şi ocupaţiile aferente din COR/ISCO-08 cu cerinţele educaţiei în materie şi, respectiv, domeniile de specializare a cunoaşterii ISCED-F 2013, prin procesul de elaborare şi actualizare a unei calificări. (2) Modelul calificărilor prin competenţe propus este flexibil pe verticală şi răspunde la: a) cerinţele europene în materie de competenţe digitale, verzi şi antreprenoriale; b) cerinţele europene de dezvoltare a competenţelor pe patru niveluri profesionale, care sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezenta metodologie, corelate cu nivelurile CNC; c) necesitatea crescândă din piaţa muncii şi viaţa socială pentru competenţe transversale; d) promovarea competenţelor-cheie, transversale şi profesionale internaţionale, identificate în recomandările europene şi portalul ESCO; e) crearea unui parcurs logic al calificărilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale de muncă, care are la bază rezultate ale învăţării/discipline: fundamentale şi de domeniu; f) solicitările privind competenţele profesionale practice şi manageriale, notate cu C4, în afara celor profesionale sau la locul de muncă, care s-au dovedit că sunt necesare şi utile în activităţile profesionale şi sociale/personale. (3) Corelarea grupelor de bază ISCO-08 cu domeniile de specializare a cunoaşterii ISCED-F 2013 se aprobă prin decizie a preşedintelui ANC şi se publică pe site-ul oficial al ANC. (4) Se recomandă ca educaţia şi formarea profesională să fie realizate fie după standardele ocupaţionale/de pregătire profesională care sunt realizate în baza standardelor de calificare de specialişti ai domeniului şi avizate/validate de asociaţii profesionale din domeniul calificării, fie după programe de studii care au la bază modelul calificării prin competenţe şi rezultate ale învăţării aferente. (5) Pentru ocupaţiile de specialist în sisteme de calificare şi de evaluator de competenţe profesionale/extern/de evaluatori, standardele de calificare/ocupaţionale, precum şi rutele profesionale aferente se reglementează de ANC, în conformitate cu prevederile art. 196 alin. (8) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Specialiştii în sisteme de calificare participă şi contribuie la elaborarea şi actualizarea calificărilor profesionale în instituţiile de învăţământ superior şi în educaţia şi formarea profesională, conform prevederilor art. 196 alin. (10) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Pentru formarea profesională iniţială ordinal se aplică începând cu anul şcolar 2026-2027. ART. 16 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. MODELUL CALIFICĂRII PRIN COMPETENŢE (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 la metodologie FIŞA CALIFICĂRII* ......................... * Se trece, de regulă, denumirea grupei de bază care reprezintă şi calificarea.
┌──────────────────────────────────────┐
│Ţara: │
├──────────────────────────────────────┤
│1. Titlul calificării: │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Domeniu de educaţie, conform │
│ISCED-F 2013: │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Denumire: (grupa de bază - COR sau │
│alte reglementări specifice) │
├──────────────────────────────────────┤
│4. Denumirea şi codul grupei majore │
│(conform COR): │
├──────────────────────────────────────┤
│5. Descrierea calificării: - A. Prin │
│competenţe/rezultatele învăţării │
├──────────────────────────────────────┤
│6. Denumirea şi codul secţiunii CAEN │
│căreia îi aparţine calificarea: │
├──────────────────────────────────────┤
│7. Competenţe-cheie comune pe toate │
│secţiunile CAEN şi pe nivel de │
│calificare (C1): │
├──────────────────────────────────────┤
│7.1. Comune la toate secţiunile CAEN, │
│diferenţiate pe nivel de calificare │
│prin nivelul de competenţă 1/2/3/4 │
│(conform anexei nr. 4 la metodologie):│
├──────────────────────────────────────┤
│7.1.1. Competenţe digitale C.1.1 - │
│conform The Digital Competence │
│Framework for Citizens │
├──────────────────────────────────────┤
│7.1.2. Competenţe verzi C1.2 - conform│
│EU.Green.Comp. │
├──────────────────────────────────────┤
│7.2. Competenţe C1.3 şi C1.4 - cheie -│
│personale - sunt conform Recomandării │
│EU privind competenţele-cheie pentru │
│învăţarea pe tot parcursul vieţii, │
│altele decât C1.1 şi C1.2, specifice │
│fiecărei secţiuni CAEN, diferenţiate │
│pe nivel de calificare şi prin nivelul│
│profesional de competenţă 1/2/3/4, │
│conform anexei nr. 4 la metodologie │
├──────────────────────────────────────┤
│8. Denumirea şi codul subgrupei majore│
│(conform COR): │
├──────────────────────────────────────┤
│9. Descriere şi sarcini specifice │
│subgrupei majore, conform ISCO-08: │
├──────────────────────────────────────┤
│10. Competenţe transversale - de bază │
│(C2), din ESCO: │
├──────────────────────────────────────┤
│- C2.1 şi C2.2 specifice fiecărei │
│subgrupe majore, diferenţiate pe nivel│
│de calificare şi prin nivelul │
│profesional de competenţă 1/2/3/4, │
│conform anexei nr. 4 la metodologie │
├──────────────────────────────────────┤
│11. Denumirea şi codul grupei minore │
│(conform COR): │
├──────────────────────────────────────┤
│12. Descriere şi sarcini specifice │
│grupei minore, conform ISCO-08: │
├──────────────────────────────────────┤
│13. Competenţe profesionale │
│fundamentale comune la locul de muncă │
│- specifice sarcinilor şi │
│activităţilor comune ocupaţiilor din │
│aceeaşi grupă minoră (C3.1): │
├──────────────────────────────────────┤
│14. Denumirea şi codul grupei de bază │
│(conform COR): │
├──────────────────────────────────────┤
│15. Descriere şi sarcini specifice │
│grupei de bază, conform ISCO-08: │
├──────────────────────────────────────┤
│16. Competenţe profesionale de domeniu│
│şi tehnice generale - specifice │
│sarcinilor şi activităţilor comune │
│ocupaţiilor din aceeaşi grupă de bază │
│(C3.2): │
└──────────────────────────────────────┘
Instrucţiuni pentru scrierea fişei calificării 1. Alegerea ocupaţiilor/Descrierea sarcinilor şi atribuţiilor lor se face pe baza descrierii ocupaţiilor cuprinse în COR sau ISCO-08. 2. Competenţele şi aptitudinile principale ale calificării, precum şi cele opţionale se regăsesc pentru ocupaţiile recunoscute la nivel european în ESCO (Clasificarea Europeană a Abilităţilor, Competenţelor, Calificărilor şi Ocupaţiilor - European Classification of Skills, Competences, Qualifications and Occupations) sau în fişa ocupaţiei, de introducere în COR. 3. Raportarea statisticilor din domeniul educaţiei şi formării profesionale la nivelul UE se realizează prin corelare cu domeniile ISCED-F 2013 şi activităţile din CAEN. 4. COR/ISCO-08, ESCO, ISCED-F 2013, CAEN sunt sisteme internaţionale bazate pe modelul taxonometric şi, pe cale de consecinţă, rezultatele învăţării au un caracter taxonometric. Acestea ajută la identificarea şi scrierea rezultatelor învăţării. 5. Competenţele C1, C2 şi C4 se regăsesc descrise şi dezvoltate pe nivele de competenţă, conform anexei nr. 4 la metodologie, pe site-ul ANC, care răspunde de actualizarea acestora conform documentelor europene în materie. ANEXA 3 la metodologie CORELAREA grupelor ISCO-08 cu domeniul de specializare a cunoaşterii ISCED-F 2013
┌────────┬────────────┬────────────────┐
│COR/ │ISCED-F 2013│Observaţii │
│ISCO-08 │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Grupă │- │- │
│majoră │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Subgrupă│Domeniu larg│- │
│majoră │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Grupă │Domeniu │- │
│minoră │restrâns │ │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Grupă de│Domeniu │Se identifică cu│
│bază │detaliat │calificarea. │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Ocupaţia│Specialitate│- │
└────────┴────────────┴────────────────┘
ANEXA 4 la metodologie NIVELURI profesionale de competenţă
┌───────────┬─────────────┬────────────┐
│ │Nivel de │ │
│Nivel de │competenţă │ │
│aptitudine,│profesională,│Nivel de │
│conform │conform │calificare, │
│ISCO-08 │cadrelor │conform CNC │
│ │europene de │ │
│ │competenţe │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │1 CNC - bază│
│1 │1 - Bază │începător; 2│
│ │ │CNC - bază │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │3 CNC - │
│ │2 - │intermediar;│
│2 │Intermediar │4 CNC - │
│ │ │intermediar │
│ │ │competent │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │5 CNC - │
│ │ │avansat; 6 │
│3 │3 - Avansat │CNC - │
│ │ │avansat │
│ │ │competent │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │7 CNC - │
│ │4 - │specialist; │
│4 │Specialist │8 CNC - │
│ │ │specialist │
│ │ │competent │
└───────────┴─────────────┴────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
