Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari/preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular pentru anul şcolar 2025-2026
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 35 din 16 ianuarie 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 7.871 din 20 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2025.
──────────
CAP. I
Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat şi prin bugetele locale/judeţene, după caz
ART. 1
Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei.
ART. 2
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:
a) respectarea prevederilor art. 23 şi ale art. 248 alin. (16) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari/antepreşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar;
c) respectarea reglementărilor naţionale din domeniul educaţiei privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional eficient;
d) respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), Planul de acţiune al şcolii (PAS).
ART. 3
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:
a) situaţia claselor paralele despre care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 23 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 23 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:
a) analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin PRAI şi PLAI;
b) analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară, preşcolară şi antepreşcolară;
c) asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ;
d) respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea respectării capacităţii instituţionale a unităţilor de învăţământ.
ART. 5
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:
a) promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învăţământ preuniversitar tehnologic;
b) dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilităţile de inserţie socioprofesională.
ART. 6
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:
a) investigarea necesarului de specializări solicitat pentru şcolarizare în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior;
b) analiza şi soluţionarea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, cu excepţia situaţiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităţilor de învăţământ, capacitatea de şcolarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formaţiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare;
c) includerea cu prioritate în proiectul planului de şcolarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual.
ART. 7
Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:
a) constituirea formaţiunilor de studiu la educaţie timpurie, învăţământ primar - clasa pregătitoare, clasa I, învăţământ gimnazial - clasele a V-a şi a VI-a, în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) constituirea formaţiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/ anul I în învăţământul de masă se realizează astfel:
(i) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera tehnologică şi învăţământ profesional, din 24 de elevi;
(ii) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera teoretică, din 24 de elevi;
(iii) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera vocaţională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum şi învăţământ liceal de artă, din 24 de elevi;
(iv) învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi frecvenţă redusă, clasa a IX-a, din 26 de elevi;
(v) învăţământ liceal cu frecvenţă seral, filiera tehnologică, clasa a XI-a, din 26 de elevi;
(vi) învăţământ terţiar nonuniversitar (postliceal şi de maiştri), din 28 de elevi;
c) constituirea formaţiunilor de studiu în sistem dual, conform solicitărilor operatorilor economici şi cu respectarea limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
d) stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri, repartizat pe unităţi de învăţământ, pentru:
(i) candidaţii de etnie romă;
(ii) candidaţii cu cerinţe educaţionale speciale;
(iii) tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă;
e) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;
f) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;
g) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;
h) asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi profesional, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu;
i) organizarea programului educaţional „A doua şansă“, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar;
j) formaţiunile de studiu care intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerinţe educaţionale speciale/clasă.
ART. 8
(1) Formaţiunile de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se pot înfiinţa şi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea formaţiunilor de studiu, inclusiv cel simultan, pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale se va ţine cont de prevederile art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi formaţiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară.
ART. 9
(1) Inspectoratele şcolare centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu, aflate sub incidenţa prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), şi le transmit, semnate şi ştampilate, la Ministerul Educaţiei, conform precizărilor transmise de către direcţia de resort.
(2) Solicitările unităţilor de învăţământ privind organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către direcţia de resort şi sunt înaintate conducerii ministerului în vederea aprobării.
(3) La nivelul Ministerului Educaţiei, avizul conform pentru organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor naţionale.
(4) Solicitările unităţilor de învăţământ care intră sub incidenţa art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educaţiei, se transmit organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5) Rezoluţia organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României se transmite la Ministerul Educaţiei. Direcţia de resort comunică rezoluţia respectivă inspectoratului şcolar care a înaintat solicitările conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 10
(1) Unităţile de învăţământ pot propune cifră de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ de masă, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/ calificările profesionale pentru care acestea au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului. Unităţile de învăţământ care, în sesiunile cumulate din anul 2024 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent nu vor propune cifră de şcolarizare la clasa a IX-a cu frecvenţă zi.
(2) Unităţile de învăţământ pot propune cifră de şcolarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvenţă, zi, învăţământ special, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/calificările profesionale pentru care acestea au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului.
(3) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filierele tehnologică şi teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă seral, se pot face numai pentru absolvenţii clasei a VIII-a din promoţiile anterioare care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2025-2026.
(4) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvenţă redusă, se pot face numai pentru absolvenţii clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.
(5) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul de masă, clasa a XI-a, cu frecvenţă seral, filiera tehnologică, se pot face ţinând seama de numărul solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(6) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele de început din învăţământul liceal special, clasa a XI-a cu frecvenţă zi/seral, filiera tehnologică/teoretică, se pot face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de clasa a X-a învăţământ liceal din seria curentă şi din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional din seria curentă şi seriile anterioare, absolvenţilor anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului special.
ART. 11
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI şi PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a solicitărilor motivate ale inspectoratelor şcolare/unităţilor de învăţământ.
(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condiţiile existenţei contractelor de parteneriat încheiate între unităţile de învăţământ, operatorii economici şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
(3) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică (720 de ore) se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţi ai programului educaţional „A doua şansă“.
ART. 12
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul liceal pentru toate tipurile şi formele de învăţământ se realizează cu respectarea principiului asumării filierei, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3)-(5) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Filiera vocaţională este destinată asigurării formării teoretice şi practice a elevilor în domenii specifice, precum: artistic, sportiv, teologic, pedagogic sau militar.
(3) Pentru a asigura o formare practică de calitate, unitatea de învăţământ care îşi asumă filiera vocaţională trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru obţinerea de performanţe la concursuri, olimpiade şi alte competiţii şcolare la nivel naţional sau internaţional, să încheie parteneriate cu instituţii din domeniul vocaţional, respectiv teatre, filarmonici, cluburi sportive, instituţii teologice, militare.
(4) Filiera teoretică este destinată asigurării unei educaţii generale solide, pregătindu-i pe elevi pentru continuarea studiilor la nivel universitar sau pentru diverse cariere academice.
(5) Unităţile de învăţământ care îşi asumă filiera teoretică trebuie să ofere un mediu care încurajează pregătirea pentru învăţământul superior, excelenţa academică şi performanţe la concursuri, olimpiade şi alte competiţii şcolare la nivel naţional sau internaţional.
(6) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele situaţii:
a) în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau care au secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, situaţii în care se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condiţiile legii;
b) în cazul în care pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităţilor naţionale, situaţie în care aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau vocaţionale;
c) în cazul unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.
(7) Denumirea unităţii de învăţământ trebuie să reflecte nivelul cel mai înalt de învăţământ şcolarizat, precum şi filiera asumată la nivelul unităţii de învăţământ şi, după caz, un nume (nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură) sau un număr.
(8) În situaţia în care pentru o unitate de învăţământ se impune modificarea denumirii ca urmare a asumării filierei, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte prin hotărâre noua denumire, în acord cu prevederile alin. (7) şi ale Procedurii de atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.564/2011, cu modificările şi completările ulterioare, hotărâre pe care o supune avizării de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.
(9) După avizarea hotărârii unităţii de învăţământ, conducerea inspectoratului şcolar înaintează autorităţii publice locale noua denumire a unităţii de învăţământ, în vederea emiterii sau modificării, după caz, a hotărârii consiliului local/judeţean privind aprobarea reţelei şcolare cu noua denumire.
(10) Aplicarea prevederilor alin. (7)-(9) nu intră sub incidenţa procedurilor care vizează organizarea reţelei şcolare şi nici sub cea a procedurii prevăzute la art. 5 din procedura aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.564/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13
(1) Propunerile privind cifrele de şcolarizare pe niveluri de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ superior care au componente organizatorice, de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv colegii terţiare nonuniversitare, se transmit la Ministerul Educaţiei în baza prevederilor art. 17 alin. (5) lit. c), respectiv alin. (8) lit. c) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform precizărilor transmise de către direcţia de resort.
(2) Proiectul planului de şcolarizare pentru componentele organizatorice, de tipul unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv colegii terţiare nonuniversitare, din structura instituţiilor de învăţământ superior transmis la Ministerul Educaţiei este însoţit de dovada informării inspectoratului şcolar.
ART. 14
(1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.
(2) În proiectul planului de şcolarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/forma de învăţământ/limba de predare pentru care unitatea de învăţământ are autorizare de funcţionare provizorie/acreditare aprobată prin ordin al ministrului, respectându-se capacitatea instituţională.
(3) Proiectul planului de şcolarizare este elaborat de directorul unităţii de învăţământ, este avizat în consiliul profesoral, aprobat de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi înaintat inspectoratului şcolar.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru unităţile de învăţământ nou-înfiinţate sau cele care au intrat în proces de reorganizare, proiectul planului de şcolarizare se realizează de către inspectoratul şcolar.
ART. 15
(1) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează pentru fiecare unitate de învăţământ propunerile transmise, operează sau nu operează modificări şi întocmeşte proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei.
(2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.
(3) În situaţia în care la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare se operează modificări în proiectul planului de şcolarizare propus, inspectoratele şcolare au obligaţia să comunice în scris unităţilor de învăţământ aceste modificări.
(4) Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2025-2026 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR).
ART. 16
(1) Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi terţiar nonuniversitar conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).
(2) CNDIPT elaborează Calendarul etapelor şi acţiunilor pentru stabilirea cifrei de şcolarizare în învăţământul profesional, liceal tehnologic, inclusiv dual, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 17
De modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor înregistrate în SIIIR şi a celor transmise la Ministerul Educaţiei răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind planul de şcolarizare.
ART. 18
Ministerul Educaţiei analizează proiectul planului de şcolarizare înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ, operează sau nu operează modificări şi întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.
ART. 19
(1) Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educaţiei repartizează cifrele de şcolarizare, global, fiecărui inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ.
(2) Cifrele de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, precum şi pentru colegiile terţiare nonuniversitare din structura instituţiilor de învăţământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se comunică instituţiilor de învăţământ superior.
ART. 20
(1) În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de şcolarizare de la Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare aprobă şi repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare defalcate pe niveluri de învăţământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu, respectiv număr de locuri.
(2) Repartizarea cifrelor de şcolarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări şi calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului.
ART. 21
Aplicarea prevederilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează pentru clasele de început, cu respectarea prevederilor Metodologiei privind depăşirea efectivelor formaţiunilor de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.756/2023.
CAP. II
Evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate
ART. 22
(1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular:
a) întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învăţământ/pentru fiecare locaţie autorizat(ă)/ acreditat(ă) prin ordin al ministrului;
b) transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe niveluri de învăţământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale;
c) înaintează inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi şcolarizate în anul şcolar 2025-2026 în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat.
(2) Inspectoratele şcolare verifică şi aprobă în consiliul de administraţie proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular în raport cu capacitatea de şcolarizare a unităţii de învăţământ.
(3) Inspectoratele şcolare transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei.
(4) Datele privind elevii din învăţământul preuniversitar particular referitoare la nivelurile de învăţământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se introduc obligatoriu în SIIIR.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 23
(1) Inspectoratul şcolar transmite la Ministerul Educaţiei proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2025-2026 separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular, în format electronic scanat, până la data de 7 februarie 2025.
(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare întocmită de către inspectoratele şcolare şi transmisă la Ministerul Educaţiei are următorul conţinut: „Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2025-2026 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei. Inspectoratul şcolar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităţilor de învăţământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.“
ART. 24
În cuprinsul prezentei metodologii, începând cu data reorganizării instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei, denumirea „inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“ se va citi „direcţia judeţeană de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar“, denumirea „Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic“ se va citi „Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual“ şi sintagma „inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind planul de şcolarizare“ se va citi „directorii generali şi directorii generali adjuncţi care au atribuţii privind planul de şcolarizare“.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
