Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024 de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024 de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ

EMITENT: Ministerul Educaţiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1268 din 17 decembrie 2024
Comenteaza legea
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 7.442 din 19 noiembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1268 din 17 decembrie 2024.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Prezenta metodologie stabileşte cadrul general privind asigurarea omologării mijloacelor de învăţământ de către Ministerul Educaţiei, denumit în continuare ME, în scopul utilizării acestora în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    ART. 2
    Prezenta metodologie reglementează:
    a) scopul, principiile utilizării şi importanţa mijloacelor de învăţământ în procesul educaţional;
    b) categoriile de mijloace de învăţământ pentru care se poate solicita obţinerea omologării în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar;
    c) componenţa şi atribuţiile comisiilor de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar;
    d) procedura de omologare a mijloacelor de învăţământ;
    e) criteriile pedagogice specifice, în funcţie de domeniul educaţional, necesare pentru obţinerea omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării acestora în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional.


    ART. 3
    În sensul prezentei metodologii se definesc următorii termeni:
    a) Mijloacele de învăţământ reprezintă un ansamblu de instrumente, materiale didactice suport, produse, adaptate şi selecţionate, în mod deliberat, pentru a servi nevoilor organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ din şcoală. Aceste instrumente sau complexe instrumentale au drept scop realizarea eficientă a procesului de predare-învăţare. Integrarea acestora în procesul didactic are rolul de a stimula elevii şi contribuie la formarea competenţelor, înţelese ca un ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.
    b) Omologarea mijloacelor de învăţământ reprezintă confirmarea respectării criteriilor precizate în prezenta metodologie şi a cerinţelor pedagogice conform programelor şcolare componente ale curriculumului naţional obligatoriu şi opţional, precum şi a standardelor de realizare a fiecărui tip de mijloc de învăţământ în parte, vizând formarea la elevi a competenţelor generale şi specifice ale unei discipline de învăţământ.
    c) Program informatic educaţional reprezintă un program informatic care completează, într-un mod atractiv, procesul de predare-învăţare-evaluare. Acesta se defineşte ca fiind orice produs software, în orice format ce poate fi utilizat pe un sistem de calcul şi care prezintă un subiect, o temă, un experiment, o unitate de învăţare, fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de modelele educaţionale tradiţionale.
    d) Comerciant, conform Codului civil, este profesionistul, persoană fizică sau persoană juridică, care exploatează, în condiţiile legii, o întreprindere economică comercială.
    e) Resurse educaţionale deschise reprezintă resursele de învăţare care sunt utilizate şi adaptate la nevoile specifice ale procesului de învăţare şi pot fi utilizate gratuit. Conceptul de resurse educaţionale deschise are o semnificaţie largă, generoasă şi cuprinde diferite tipuri de materiale de învăţare.
    f) Învăţare interactivă reprezintă o modalitate de stimulare a capacităţii de iniţiativă, având valenţe formative, aplicative, euristice, care ajută la descoperirea, înţelegerea şi fixarea mai rapidă a cunoştinţelor noi.


    ART. 4
    (1) Mijloacele de învăţământ supuse omologării trebuie să respecte principiile şi criteriile pedagogice de evaluare menţionate în prezenta metodologie, precum şi condiţiile de protejare a dreptului de autor, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Omologarea jocurilor şi a jucăriilor didactice se realizează în fază unică, avându-se în vedere respectarea de către producător a art. 4, 6, 7, 10, 13, 16 şi 17 din Hotărârea Guvernului nr. 74/2011 privind siguranţa jucăriilor, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 5 din Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, republicată, a cap. II din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015, cu modificările ulterioare, a Ordinului ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 730/2011 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române din domeniul securităţii utilizatorilor de jucării, care adoptă standardele europene armonizate.

    ART. 5
    (1) Persoana care solicită omologarea unor mijloace de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, denumită în continuare solicitant, poate fi autor, editor, producător, comerciant sau altă instituţie recunoscută ca având obiect de activitate învăţământul/ educaţia/formarea şi care colaborează cu cadre didactice şi specialişti în domeniul în care se solicită omologarea mijloacelor de învăţământ.
    (2) Pentru obţinerea omologării mijloacelor de învăţământ, în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, prevăzută la alin. (1), solicitantul completează formularele din anexa nr. 2 „Solicitare de omologare a mijlocului de învăţământ în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar“, anexa nr. 3 „Datele de identificare ale mijlocului de învăţământ din categoria materialelor simbolico-figurative şi grafice/din categoria programelor informatice educaţionale şi aplicaţii multimedia“ şi anexa nr. 4 „Declaraţie privind originalitatea mijlocului/mijloacelor de învăţământ“, care se depun la registratura ME, în format letric şi/sau electronic.

    ART. 6
    Rezultatele evaluării mijloacelor de învăţământ, în vederea utilizării lor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare, sunt avizate de secretarul de stat din cadrul ME, care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învăţământ.

    CAP. II
    Scopul şi importanţa mijloacelor de învăţământ în procesul educaţional
    ART. 7
    (1) Scopul omologării mijloacelor de învăţământ supuse analizei este acela de a verifica şi certifica îndeplinirea de către acestea a cerinţelor pedagogice din programele şcolare în vigoare şi de a avea o bună calitate, respectiv de a fi bine realizate din punctul de vedere al corectitudinii şi al abordării ştiinţifice, al coerenţei şi al clarităţii textului, precum şi din punct de vedere vizual.
    (2) Aportul mijloacelor de învăţământ în procesul educaţional este de a fi un sprijin în dezvoltarea, verificarea şi evaluarea competenţelor elevilor, în stimularea creativităţii şi în încurajarea performanţei acestora.

    ART. 8
    Mijloacele de învăţământ vizează, prin mesajele didactice pe care le conţin, următoarele aspecte pedagogice:
    a) adecvarea conceptului de învăţare la exigenţele formării şi dezvoltării competenţelor generale şi specifice din curriculumul şcolar;
    b) conţinuturile abordate din cadrul curriculumului şcolar;
    c) calitatea ştiinţifică a conţinuturilor;
    d) reprezentarea diversificată a obiectivelor pedagogice;
    e) comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului în obiectivele pedagogice;
    f) aplicarea şi exersarea noilor cunoştinţe teoretice şi practice;
    g) fixarea şi consolidarea competenţelor vizate;
    h) verificarea şi evaluarea competenţelor elevilor.


    ART. 9
    Pentru procesul educaţional specific învăţământului tehnologic se folosesc mijloace de învăţământ realizate pentru acest domeniu, precum şi materiale produse în diferite alte domenii de activitate şi prelucrate de sistemul de învăţământ pentru scopurile sale.

    ART. 10
    Omologarea mijloacelor de învăţământ are rolul de a sprijini cadrele didactice în scopul îmbunătăţirii procesului educaţional, asigurând mijloace de învăţământ de calitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Acestea pot fi selectate şi utilizate la clasă de către cadrele didactice, în baza libertăţii iniţiativei profesionale.

    CAP. III
    Categoriile de mijloace de învăţământ în vederea utilizării lor în învăţământul preuniversitar
    ART. 11
    (1) Mijloacele de învăţământ pentru care se poate solicita obţinerea omologării în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar sunt clasificate în următoarele categorii:
    a) materiale de învăţământ simbolico-figurative şi grafice: planşe, pliante, portrete, tablouri/postere, atlase, hărţi, globuri pământeşti, mape tematice educative, după cum urmează: planşe, fişe, jetoane, modele, alfabetar mobil/magnetic pentru elevi, mulaje animale, mulaje corp uman şi altele asemenea;
    b) program informatic educaţional interactiv de predare-învăţare-evaluare: atlase digitale de botanică, de zoologie, de anatomie umană, hărţi digitale geografice, istorice, literaro-lingvistice, mape tematice educative interactive care cuprind planşe şi fişe interactive, exerciţii aplicative/de fixare a cunoştinţelor, chestionare aplicative şi interactive pentru verificare de cunoştinţe la finalul unui/unei capitol/teme/unităţi de învăţare, jocuri de tip exerciţii pentru verificare, dobândire a cunoştinţelor şi formare a competenţelor;
    c) program informatic educaţional de simulare a unor situaţii, experimente, demonstraţii, procese, fenomene, itemi de evaluare/laboratoare virtuale: laboratoare virtuale lingvistice în care se desfăşoară activităţi interactive prin intermediul exerciţiilor, jocurilor didactice şi al altor metode moderne de predare-învăţare care stimulează comunicarea şi socializarea, laboratoare virtuale de fizică, chimie, biologie, în care se desfăşoară animaţii pentru modele de structură şi/sau bazate pe experimente şi demonstraţii, modelaje, aplicaţii-joc privind dezvoltarea gândirii creative, a perspectivelor comparative, a spiritului critic;
    d) program informatic educaţional cu jocuri educative: jocuri muzicale cu text şi cânt, jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului, jocuri didactice de comunicare, jocuri didactice matematice şi logico-matematice, jocuri de construcţie, jocuri cu poveşti, jocuri pe teme şi conţinuturi de învăţare: jocuri de cuvinte, jocuri de rol, jocuri de experimentare, de antrenament;
    e) aplicaţii multimedia interactive care includ combinaţii de text, audio, imagine, animaţie, video sau forme de conţinut interactive: înregistrări sonore didactice, filme didactice, grafică de animaţie;
    f) materiale de învăţământ acţionale: aparate, truse de laborator care cuprind figuri şi corpuri geometrice, instrumente pentru geometrie, măsurarea şi compararea valorilor unor mărimi fizice, demonstrarea proprietăţilor corpurilor solide şi lichide, echipamente utilizate în procesul didactic la clasă;
    g) jocuri şi jucării didactice pentru cunoaşterea mediului, jocuri didactice de comunicare, jocuri didactice matematice şi logico-matematice, jocuri muzicale, jocuri senzoriale de ghicire sau de recunoaştere a unui obiect, jocuri de analiză perceptuală, de reconstituire de imagini din fragmente.

    (2) Testele de antrenament, variantele/modelele de subiecte, itemii din cuprinsul acestora, baremele de evaluare şi de notare pentru toate examenele naţionale şi concursurile naţionale/ olimpiadele şcolare, care sunt elaborate de către Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie sau de către alte instituţii din domeniul educaţional, nu sunt supuse omologării din prezenta metodologie.
    (3) Documentaţia depusă pentru omologarea materialelor de învăţământ acţionale menţionate la alin. (1) lit. f) se verifică în baza unei rezoluţii speciale avizate de secretarul de stat din cadrul ME care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învăţământ.
    (4) Mijloacele de învăţământ care au fost elaborate în cadrul proiectelor naţionale şi internaţionale cu finanţare europeană şi/sau naţională de către ME, instituţii acreditate şi organizaţii non-guvernamentale cu domeniul educaţional nu constituie obiectul prezentei metodologii.
    (5) Suporturile de curs, lecţiile, proiectele, ghidurile metodologice pentru profesori, alte materiale educaţionale cum ar fi articole, module, prezentări care acoperă atât sfera curriculară, cât şi cea extracurriculară, jurnale educaţionale, teste postate pe platformele educaţionale de tip e-learning, bibliotecă şcolară virtuală şi care au caracter de resurse educaţionale deschise, denumite în continuare RED, nu constituie obiectul prezentei metodologii. Pe lângă materialele deja menţionate, conceptul de RED poate cuprinde şi instrumente specializate, precum software-ul necesar dezvoltării, folosirii şi livrării materialelor educaţionale, inclusiv cel necesar căutării şi organizării conţinutului, dar şi comunităţile virtuale de învăţare şi instruire.
    (6) Resursele educaţionale deschise reprezentate prin materialele descrise la alin. (5) care au fost elaborate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă şi/sau rambursabilă, cu alocări bugetare de la Ministerul Educaţiei, se supun procesului de evaluare, verificare, control al calităţii şi, după caz, publicare, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în baza unei proceduri specifice elaborate de către Ministerul Educaţiei.
    (7) Resursele educaţionale deschise reprezentate prin materialele descrise la alin. (5) sunt aprobate în baza unei proceduri elaborate de către inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
    (8) Resursele educaţionale deschise înscrise pe platforme educaţionale create de diferiţi experţi în domeniu/diferite companii se supun procesului de publicare, verificare, control al calităţii şi de evaluare oferit de inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
    (9) Inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pun la dispoziţie paginile web proprii pentru secţiunile de RED aprobate.
    (10) Categoriile de resurse educaţionale deschise descrise la alin. (5) se delimitează clar de categoriile de mijloace de învăţământ descrise în prezenta metodologie.

    ART. 12
    Mijloacele de învăţământ din categoria programe informatice educaţionale menţionate la alin. (1) lit. b), c) şi d) şi din categoria aplicaţiilor multimedia interactive menţionate la art. 11 alin. (1) lit. d) sunt omologate din punctul de vedere al conţinutului ştiinţific pentru a putea fi utilizate în sistemul de învăţământ preuniversitar.

    ART. 13
    În cazul unui mijloc de învăţământ mai amplu, acesta poate fi omologat parţial, pentru o clasă/unitate de învăţare/capitol, iar secvenţa omologată de către ME se specifică clar.

    ART. 14
    Un mijloc de învăţământ din categoria programelor informatice educaţionale, precum şi din categoria aplicaţiilor multimedia interactive, indiferent de rezultatul evaluării sale, se menţine pe site nemodificat, până la momentul completării/revizuirii/modificării curriculumului pe baza căruia a fost elaborat.

    ART. 15
    (1) Pentru filmele didactice, textele, aplicaţiile, imaginile şi secvenţele muzicale utilizate este necesar să se specifice tipul de licenţă, precum şi drepturile de utilizare.
    (2) În vederea omologării filmelor didactice este necesar ca temele şi conţinuturile să faciliteze transmiterea de cunoştinţe, formarea unor achiziţii prin exersarea diferitelor experimente, experienţe şi aplicaţii interactive.

    ART. 16
    Programele informatice educaţionale cuprind mijloace de învăţământ ale căror conţinuturi vizează cel puţin o unitate de învăţare, iar numărul trebuie să fie de minimum 10 titluri.

    ART. 17
    (1) Pentru omologarea mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar este necesar ca acestea să vizeze formarea la elevi a competenţelor generale şi a celor specifice, să corespundă criteriilor şi cerinţelor pedagogice din programele şcolare pentru curriculumul naţional obligatoriu şi pentru curriculumul opţional, precum şi standardelor de realizare a fiecărui tip de mijloc de învăţământ în parte.
    (2) Pentru omologarea mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar este necesar ca acestea să respecte cerinţele esenţiale referitoare la protecţia sănătăţii, securitatea utilizatorilor şi protecţia mediului, potrivit actelor normative în vigoare.

    ART. 18
    (1) Pentru categoriile de mijloace de învăţământ reglementate prin prezenta metodologie, conformitatea produselor se atestă prin următoarele documente:
    a) declaraţia de conformitate întocmită de producător;
    b) rapoartele de încercare sau certificatele de conformitate emise de laboratoare sau de organisme de certificare alese de producător, conform procedurilor de evaluare;
    c) marcajul de conformitate conform Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015, cu modificările ulterioare;
    d) instrucţiuni, ghiduri de utilizare, după caz.

    (2) Pentru obţinerea omologării în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar, în cazul jucăriilor şi al jocurilor didactice, dosarul cuprinde, după caz, şi documentele următoare:
    a) fişa de instrucţiuni;
    b) avizul Ministerului Sănătăţii.


    ART. 19
    Evaluarea materialelor grafice, a aplicaţiilor multimedia interactive şi a programelor informatice educaţionale în vederea omologării se face în două etape de evaluare:
    a) mijloacele de învăţământ cuprinse la art. 11 alin. (1) sunt verificate în conformitate cu criteriile eliminatorii prevăzute în anexa nr. 1;
    b) mijloacele de învăţământ care au îndeplinit criteriile eliminatorii prevăzute în anexa nr. 1 vor fi evaluate în conformitate cu criteriile pedagogice, care sunt elaborate de comisiile de asigurare a omologării în baza art. 23 alin. (5).


    ART. 20
    Fiecărui mijloc de învăţământ pentru care se solicită omologarea în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar i se va atribui un titlu (denumire), conform anexei nr. 3.

    CAP. IV
    Principiile specifice aplicabile mijloacelor de învăţământ în procesul educaţional
    ART. 21
    Principiile care stau la baza utilizării eficiente a mijloacelor de învăţământ în procesul de predare - învăţare -evaluare sunt:
    a) principiul interactivităţii în învăţare, al flexibilităţii şi al adaptabilităţii la exigenţele procesului educaţional, în baza căruia se urmăreşte promovarea mijloacelor de învăţământ care transmit sau prezintă interactiv cunoştinţe, în funcţie de tematică şi de prezentare, în conformitate cu programa şcolară;
    b) principiul sustenabilităţii, conform căruia mijloacele de învăţământ transmit informaţii corecte şi coerente adaptate la metodele şi strategiile didactice în funcţie de nivelul de învăţământ şi de vârstă a elevilor;
    c) principiul funcţionalităţii, conform căruia mijloacele de învăţământ transmit dezvoltarea cognitivă a elevului în raport cu perspectivele comparative, cu spiritul critic şi flexibil;
    d) principiul abordării strategice şi al tipurilor variate de profil se referă la modul în care se planifică şi se implementează strategiile pentru a se atinge obiectivele din sistemul de învăţământ, pe termen lung;
    e) principiul relevanţei şi al eficienţei în procesul de învăţare, prin care mijloacele de învăţământ respectă corectitudinea ştiinţifică a conţinuturilor, în acord cu programa şcolară;
    f) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
    g) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
    h) principiul coerenţei se referă la formularea clară, completă şi corectă a cerinţelor activităţilor propuse;
    i) principiul accesibilităţii utilizării mijloacelor de învăţământ, conform căruia cunoştinţele, priceperile şi deprinderile să fie adaptate în mod gradual la posibilităţile cognitive ale elevilor, precum şi la particularităţile de vârstă ale acestora;
    j) principiul nediscriminării implică accesul la educaţie de calitate şi se realizează fără discriminare, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de etnie, de limbă, de religie;
    k) principiul datelor deschise face referire la datele publice produse de Ministerul Educaţiei şi de instituţiile din sistemul naţional de învăţământ, care sunt publicate în format deschis, în conformitate cu art. 3 lit. ş) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.


    CAP. V
    Comisiile de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar
    ART. 22
    Ministerul Educaţiei organizează comisiile de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar.

    ART. 23
    (1) Comisiile de asigurare a omologării menţionate la art. 22 se constituite pe niveluri de învăţământ/discipline/ domenii de pregătire/activităţi educative.
    (2) Comisiile de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar sunt constituite din următoarele categorii de personal: consilieri sau inspectori de specialitate din ME, experţi din Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, inspectori din inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, precum şi din cadre didactice care fac parte din comisiile naţionale de specialitate sau alte cadre didactice cu experienţă în domeniu, propuse de către reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, de către inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
    (3) Secretariatul tehnic al comisiilor de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ constituite pe discipline/domenii de pregătire/activităţi educative/niveluri de învăţământ este asigurat de Ministerul Educaţiei prin Direcţia generală minorităţi şi desegregare, de către personalul care are competenţe în domeniile de adresabilitate a mijloacelor de învăţământ.
    (4) Membrii comisiilor de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ constituite pe niveluri de învăţământ/discipline/ domenii de pregătire/activităţi educative au obligaţia de a păstra confidenţialitatea evaluării.
    (5) Membrii comisiilor de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ constituite pe niveluri de învăţământ/ discipline/ domenii de pregătire/activităţi educative completează un angajament din care să reiasă că nu se află în situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese.

    ART. 24
    Comisiile de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar pe niveluri de învăţământ/discipline/domenii de pregătire/activităţi educative care evaluează/soluţionează contestaţiile primite sunt constituite, pe perioada unui an şcolar, prin ordin al ministrului Educaţiei.

    ART. 25
    (1) Comisia de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar se constituie pe niveluri de învăţământ/discipline/ domenii de pregătire/activităţi educative şi are următoarea componenţă:
    a) preşedinte: reprezentant al ME - consilier/inspector/ expert de specialitate/consilieri şi cercetători ai Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie sau inspectori şcolari ai inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti;
    b) 3 membri: cadre didactice care fac parte din comisiile naţionale de specialitate, cadre didactice şi/sau inspectori de specialitate din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, consilieri din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie;
    c) secretar: reprezentant al ME cu atribuţii în domeniul mijloacelor de învăţământ.

    (2) În cazul în care mijloacele de învăţământ sunt elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale, cei trei membri ai Comisiei de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, precum şi preşedintele trebuie să fie cunoscători ai limbii materne respective.
    (3) Preşedintele, membrii şi secretarul comisiilor de specialitate pe discipline/domenii de pregătire/activităţi educative/niveluri de învăţământ privind omologarea mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar semnează un angajament prevăzut în anexa nr. 5, conform căruia nu se află în conflict de interese şi nici în incompatibilitate cu statutul lor.
    (4) Persoanele care fac parte din comisia de omologare a mijloacelor de învăţământ au statut de evaluator în regim de evaluare anonimă, iar numele acestora nu sunt făcute publice.
    (5) Evaluarea mijlocului/mijloacelor de învăţământ se realizează după criteriile pedagogice menţionate la art. 32-39, pe niveluri de învăţământ/discipline/domenii de pregătire/ activităţi educative.

    ART. 26
    Comisiile de specialitate pe niveluri de învăţământ/discipline/domenii de pregătire/activităţi educative privind asigurarea omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar au următoarele atribuţii:
    a) evaluează mijloacele de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, pe niveluri de învăţământ/discipline/domenii de pregătire/activităţi educative, şi întocmesc fişa de evaluare care conţine criteriile specifice raportate la nivelul/disciplina/domeniul de activitate, precum şi constatările, observaţiile, recomandările;
    b) transmit către secretarul comisiei fişa de evaluare care conţine criteriile pedagogice specifice raportate la nivelul de învăţământ/discipline/domenii de pregătire/activităţi educative, precum şi constatările, observaţiile, recomandările;
    c) în baza fişei de evaluare transmise de către comisiile de specialitate pe discipline/domenii de pregătire/activităţi educative/niveluri de învăţământ, secretarul comisiei întocmeşte procesul-verbal de evaluare;
    d) în baza procesului-verbal de evaluare semnat de către membrii comisiei de specialitate, secretarul comisiei întocmeşte rezoluţia prin care se propune omologarea/neomologarea şi o înaintează spre aprobare secretarului de stat care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învăţământ;
    e) secretarul comisiei va transmite rezoluţia de omologare/neomologare solicitantului, în format letric şi/sau electronic.


    ART. 27
    Membrii comisiilor de omologare a mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar primesc, prin secretarul comisiei, adeverinţe care specifică participarea şi îndeplinirea atribuţiilor în cadrul comisiei de specialitate.

    CAP. VI
    Desfăşurarea procedurii de omologare a mijloacelor de învăţământ
    ART. 28
    Procesul de omologare a mijloacelor de învăţământ se face în funcţie de categoria în care se încadrează mijloacele de învăţământ.

    ART. 29
    Solicitantul depune la registratura ME în format letric sau electronic dosarul de omologare care cuprinde:
    a) solicitare de omologare a mijlocului de învăţământ în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar, care conţine cel mult 10 titluri pentru care se solicită analiza şi omologarea; în cazul în care se solicită omologarea unui număr mai mare de titluri, acestea vor fi cuprinse în următoarea solicitare, care se va depune după primirea rezoluţiei pentru primul set de titluri evaluate, conform anexei nr. 2;
    b) datele de identificare ale mijlocului de învăţământ se completează pentru fiecare mijloc de învăţământ în parte, conform anexei nr. 3;
    c) trei exemplare din fiecare titlu, sub formă de machete sau produse finite din următoarele categorii de mijloace de învăţământ: materiale grafice, jocuri şi jucării didactice;
    d) în cazul în care materialul didactic este electronic/program informatic educaţional se vor indica linkul de acces, userul şi parola, dacă acestea există;
    e) în cazul în care materialul didactic este pentru disciplina religie - cult ortodox, solicitantul va depune şi avizul cultului din partea Patriarhiei Române/Mitropoliei.


    ART. 30
    (1) În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului, solicitanţii care depun dosare incomplete sunt înştiinţaţi în scris de către secretarul comisiei.
    (2) Solicitantul care a depus iniţial dosarul incomplet îl completează şi îl redepune la registratura ME.
    (3) Perioada de evaluare a mijlocului de învăţământ de către comisia de specialitate este de 75 de zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului complet.
    (4) În cazul în care mijlocul de învăţământ prezintă complexitate în evaluare, perioada de 75 de zile lucrătoare se poate prelungi cu maximum 30 de zile lucrătoare.
    (5) În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea evaluărilor de la comisia de specialitate se emite către solicitanţi documentul de omologare/neomologare a mijlocului de învăţământ.
    (6) Criteriul cu privire la corectitudinea ştiinţifică are caracter eliminatoriu în evaluarea finală a unui mijloc de învăţământ.
    (7) Punctajul se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de omologare a mijlocului de învăţământ şi trebuie să fie mai mare sau egal cu 90 de puncte din 100. O comisie poate da un singur exemplu sau o singură explicaţie pentru a justifica reducerea punctajului acordat pentru un criteriu de conformitate.

    ART. 31
    (1) În urma primirii rezoluţiei de omologare, solicitantul efectuează inscripţionarea produsului cu datele de identificare, în vederea producţiei de serie (în cazul în care este un produs fizic).
    (2) Inscripţionarea se face astfel: Omologat cu nr. rezoluţiei xxxxx/zz/ll/aaaa.
    (3) Pentru materiale grafice, program informatic educaţional, jocuri şi jucării didactice, solicitantul depune un exemplar-martor inscripţionat al produsului pentru care a primit rezoluţia de omologare, în termen de 30 de zile de la emiterea rezoluţiei.
    (4) Pentru materiale digitale, postate pe programe informatice educaţionale, solicitantul inserează, într-un loc vizibil, codul de identificare pentru materialul digital pentru care a primit rezoluţia de omologare, în termen de 30 de zile de la emiterea rezoluţiei.

    CAP. VII
    Criteriile pedagogice de evaluare/reevaluare a mijloacelor de învăţământ
    ART. 32
    (1) Evaluarea mijloacelor de învăţământ vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum şi criteriile specifice privind calitatea şi corectitudinea ştiinţifică.
    (2) Criteriile specifice privind calitatea şi corectitudinea ştiinţifică sunt:
    a) conformitatea cu programa şcolară şi corectitudinea conţinutului ştiinţific;
    b) construcţia pedagogică a conţinutului ştiinţific;
    c) abordarea didactică a conţinutului ştiinţific;
    d) organizarea internă în vederea formării de competenţe în conformitate cu programa şcolară.


    ART. 33
    (1) Criteriul care vizează „conformitatea cu programa şcolară“ pentru nivelurile educaţie timpurie/ învăţământ primar se evaluează după următorii indicatori:
    a) promovarea comportamentelor la educaţie timpurie/ competenţelor specifice pentru învăţământ primar definite de programa şcolară;
    b) respectarea temelor anuale de studiu la educaţie timpurie/conţinuturilor învăţării pentru învăţământ primar prevăzute de programa şcolară;
    c) construirea de situaţii de învăţare care să conducă la atingerea progresivă a comportamentelor la educaţie timpurie şi, respectiv, a competenţelor generale şi specifice pentru învăţământ primar prevăzute în programa şcolară.

    (2) Criteriul care vizează „corectitudinea ştiinţifică“ pentru nivelurile educaţie timpurie/învăţământ primar respectă următorii indicatori:
    a) îndeplinirea actualizării informaţiei oferite prin text/suport vizual;
    b) relevanţa informaţiei oferite prin text/suport vizual.

    (3) Criteriul care vizează „construcţia pedagogică a conţinutului ştiinţific“ pentru nivelurile educaţie timpurie/ învăţământ primar se evaluează după următorii indicatori:
    a) definirea clară şi explicită a noţiunilor, astfel încât să fie pe înţelesul copiilor/elevilor;
    b) existenţa interactivităţii între copil-program, copil-profesor, copil-copil, implicarea elevilor în utilizarea produsului - activităţi precum exerciţii, probleme, teme de reflexie, aplicaţii, activităţi individuale şi de grup, distribuţia sarcinilor de lucru, modul de cooperare, timpul necesar atingerii sarcinilor de lucru, utilizarea materialului pe post de instrument de lucru pentru copii, contribuţia produsului la dezvoltarea abilităţilor practice ale copiilor;
    c) reflectarea evaluării elevilor prin: ponderea corespunzătoare a raportului activităţi de prezentare - activităţi de fixare; existenţa exerciţiilor aplicative, a jocurilor aplicative;
    d) construirea de situaţii de învăţare prin: prezenţa situaţiilor-problemă pe care elevul să le rezolve utilizând cunoştinţele dobândite, existenţa unei strategii în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a activităţilor, posibilitatea organizării unor situaţii de învăţare flexibile şi diverse;
    e) respectarea ritmului de observare şi a nivelului de pregătire al elevilor;
    f) susţinerea explicită şi implicită a competenţelor prevăzute în programa şcolară;
    g) prezentarea de teme care să determine transferul cunoştinţelor din şi spre viaţa cotidiană;
    h) antrenarea spiritului de observaţie, interpretare şi argumentare;
    i) încurajarea gândirii creative a perspectivelor comparative, a spiritului critic şi flexibil;
    j) susţinerea atenţiei, curiozităţii, precum şi a motivaţiei elevilor pentru studiu şi aprofundare.

    (4) Criteriul care vizează „abordarea didactică a conţinutului ştiinţific“ pentru nivelurile educaţie timpurie/învăţământ primar se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezenţa unor prefeţe/introduceri care să conţină precizări referitoare la abordările didactice, la scopurile şi obiectivele materialului, la nivelul de abilităţi cerut copiilor, la profilul şi specializarea cărora li se adresează;
    b) acoperirea unei liste de conţinuturi din programa şcolară;
    c) organizarea în secvenţe conform logicii interne a disciplinei;
    d) eşalonarea adecvată în timp a parcurgerii materialului;
    e) valorificarea de achiziţii anterioare ale copiilor/elevilor;
    f) relaţionarea explicită şi implicită cu alte domenii ale cunoaşterii, o deschidere spre alte discipline şi domenii variate, conform programei şcolare;
    g) rigurozitatea şi corectitudinea ştiinţifică a conţinuturilor;
    h) selectarea riguroasă a informaţiilor, în vederea ilustrării unor aspecte esenţiale.

    (5) Criteriul care vizează „organizarea internă şi stilul materialului în vederea formării de competenţe în conformitate cu programa şcolară“ pentru nivelurile educaţie timpurie/ învăţământ primar se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezentarea unui mod de exprimare redat prin: raportarea la specificul nivelului de vârstă al copilului/elevului, reflectarea corectitudinii şi a coerenţei informaţiei;
    b) prezenţa unui organizator la începutul secvenţelor/ capitolelor/temelor;
    c) corelarea clară dintre titluri/subtitluri şi conţinuturile cu care sunt asociate;
    d) menţionarea de sugestii de activităţi de consolidare şi de evaluare la sfârşitul secvenţelor/capitolelor/temelor;
    e) prezentarea unui material documentar şi grafic care să se bazeze pe varietate, susţinere a textului, atractivitate şi pe facilitarea aprofundării de noţiuni;
    f) existenţa unui echilibru între text şi materialul grafic;
    g) adecvarea stilului, a frazării, a limbajului, a tonului la vârsta copiilor/elevilor la exigenţele didactice şi ale disciplinei.


    ART. 34
    (1) Evaluarea mijloacelor de învăţământ pentru disciplinele limba şi literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum şi criteriile specifice privind calitatea şi corectitudinea ştiinţifică, prevăzute la art. 32 alin. (2) şi art. 33.
    (2) Criteriul care vizează „corectitudinea ştiinţifică“ pentru disciplinele limba şi literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane se evaluează după următorii indicatori:
    a) corectitudinea ştiinţifică, precum şi actualitatea informaţiei oferite explicit prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
    b) relevanţa informaţiei oferite prin text/suporturi vizuale/ audio/resurse multimedia;
    c) corectitudinea ştiinţifică a itemilor de evaluare/ autoevaluare;
    d) citarea de surse în acord cu legislaţia din domeniu în vigoare.

    (3) Criteriul care vizează „construcţia pedagogică a conţinutului ştiinţific“ pentru disciplinele limba şi literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane se va evalua după următorii indicatori:
    a) formarea deprinderilor şi a abilităţilor prin nivel de consolidare corespunzător ciclului curricular în care se află elevii: utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, raportarea la normă, compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse;
    b) înţelegerea noţiunilor şi transpunerea acestora într-un limbaj clar, coerent şi în conformitate cu exigenţele didactice;
    c) existenţa interactivităţii copil-program, copil-profesor, copil-copil, implicarea elevilor în utilizarea produsului - activităţi precum: exerciţii, probleme, teme de reflexie, aplicaţii, activităţi individuale şi de grup, distribuţia sarcinilor de lucru, modul de cooperare, timpul necesar atingerii sarcinilor de lucru, utilizarea materialului pe post de instrument de lucru pentru copii, contribuţia produsului la dezvoltarea abilităţilor practice ale copiilor;
    d) evaluarea elevilor prin: ponderea corespunzătoare a raportului activităţi de prezentare - activităţi de fixare, prin existenţa exerciţiilor aplicative, a jocurilor aplicative;
    e) prezenţa situaţiilor-problemă pe care elevul să le rezolve utilizând cunoştinţele dobândite;
    f) existenţa unei strategii în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a activităţilor;
    g) posibilitatea organizării unor situaţii de învăţare flexibile şi diverse;
    h) respectarea ritmului de observare şi a nivelului de pregătire al elevilor;
    i) susţinerea explicită şi implicită a competenţelor prevăzute în programa şcolară;
    j) prezenţa unor teme care să determine transferul cunoştinţelor din şi spre viaţa cotidiană prin identificarea unor informaţii esenţiale şi de detaliu din teme diverse care să faciliteze exprimarea unor idei, emoţii şi sentimente, prin identificarea informaţiilor importante din texte literare şi nonliterare;
    k) antrenarea spiritului de observaţie, interpretare şi argumentare;
    l) încurajarea gândirii creative, a perspectivelor comparative, a spiritului critic şi flexibil prin competenţe de sensibilizare şi expresie culturală, precum şi dezvoltare a gândirii logice şi analogice prin valorificarea competenţei lingvistice;
    m) susţinerea atenţiei, curiozităţii, precum şi a motivaţiei elevilor pentru studiu şi aprofundare.

    (4) Criteriul care vizează „abordarea didactică a conţinutului ştiinţific“ pentru disciplinele limba şi literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane se evaluează după următorii indicatori:
    a) materialul didactic să conţină metode şi strategii de învăţare inovatoare şi atractive, care să faciliteze învăţarea, în acord cu programa şcolară;
    b) organizarea în secvenţe conform logicii interne a disciplinei prin coerenţa logică a prezentării conţinutului disciplinei/modulului de pregătire;
    c) adecvarea activităţilor practice şi a exemplelor la formarea/dezvoltarea competenţelor generale şi transversale din programa şcolară, cu raportare la situaţii din viaţa cotidiană;
    d) adecvarea prezentării conţinutului ştiinţific şi a mesajului suporturilor vizuale/audio la nivelul de vârstă/de dezvoltare a elevilor şi la specificul disciplinei/modulului de pregătire;
    e) eşalonarea adecvată în timp a parcurgerii materialului prin sistematizarea conţinutului în raport cu eficientizarea învăţării, a dezvoltării şi valorificării competenţelor generale şi transversale, a utilizării metodelor/tehnicilor/strategiilor activ-participative;
    f) valorificarea şi contribuţia optimizării achiziţiilor anterioare ale elevilor prin existenţa, ponderea, calitatea temelor recapitulative/de sinteză, aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, pentru exprimarea corectă a intenţiei comunicative;
    g) relaţionarea explicită şi implicită cu alte domenii ale cunoaşterii, deschiderea spre alte discipline şi domenii variate, conform programei şcolare prin: crearea unor situaţii experienţiale pentru dezvoltarea creativităţii elevilor şi încurajarea unor teme din perspectivă comparativă.

    (5) Criteriul care vizează „organizarea internă şi stilul materialului în vederea formării de competenţe în conformitate cu programa şcolară“ pentru disciplinele limba şi literatura română, limbi moderne, limbi materne, discipline socioumane se evaluează în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (5).

    ART. 35
    Pentru disciplinele chimie, biologie, discipline/ module de specialitate pentru învăţământ tehnologic, educaţie financiară, mijloacele de învăţământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 şi 33.

    ART. 36
    (1) Evaluarea mijloacelor de învăţământ pentru disciplinele matematică şi fizică vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum şi criteriile specifice privind calitatea şi corectitudinea ştiinţifică în funcţie de specificul acestora.
    (2) Criteriul „respectarea programei şcolare“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) formarea de competenţe specifice din programa şcolară, respectarea decupajului menţionat în solicitare;
    b) respectarea tematicii stabilite prin programa şcolară;
    c) respectarea viziunii în care a fost elaborată programa şcolară, fiind în acord cu sugestiile metodologice din cuprinsul acesteia.

    (3) Criteriul „organizarea mijlocului de învăţământ“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) respectarea logicii disciplinei, dacă este cazul;
    b) existenţa unui cuprins, a unor linkuri, precum şi a unei bibliografii;
    c) posibilitatea de navigare rapidă de la o pagină la alta.

    (4) Criteriul „posibilităţi de utilizare“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) utilizarea facilă pe orice tip de device;
    b) conectarea realizată fără intervenţia unor specialişti IT, precum şi prezenţa unui ghid pentru utilizator sau o listă de instrucţiuni de conectare;
    c) condiţiile de accesare specificate în solicitarea de omologare: abonament gratuit/preţ abonament pentru o persoană/clasă/şcoală.

    (5) Criteriul „scopul mijlocului de învăţământ“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) facilitarea activităţilor profesorului care se bazează pe planificare, predare, monitorizare elevi, evaluare elevi;
    b) facilitarea activităţilor desfăşurate de elevi care se bazează pe sensibilizare faţă de un subiect, experimentare, exersare, autoevaluare, precum şi permiterea de formare a unor competenţe la nivelul descris în programa şcolară;
    c) facilitarea comunicării şi a interacţiunii între profesor şi elevi, precum şi între elevi.

    (6) Criteriul „consistenţa mijlocului de învăţământ“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) acoperirea unui domeniu de conţinut sau a mai multor conţinuturi din programa şcolară în vigoare;
    b) includerea suficientă de situaţii de învăţare/activităţi de învăţare pentru a forma competenţele specifice ale programei şcolare;
    c) situaţii de învăţare propuse sunt relevante pentru elev, care sunt similare cu situaţii din viaţa cotidiană.

    (7) Criteriul „susţine învăţarea“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezenţa unor rezumate, sistematizări, recapitulări suficiente, precum şi conectarea de conţinuturi din diverse discipline;
    b) conţinerea de explicaţii necesare, adaptate nivelului de vârstă;
    c) conţinerea de strategii/metode/tehnici de învăţare inovatoare şi atractive, activ-participative, care să faciliteze învăţarea;
    d) utilizarea de achiziţii anterioare în diferite contexte;
    e) prezenţa unor exemple/contraexemple, experimente, investigaţii.

    (8) Criteriul „limbaj utilizat“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) adecvarea limbajului la nivelul de vârstă;
    b) prezenţa unui stil de prezentare unitar cu texte corelate cu imagini, benzi sonore, filme, formule;
    c) respectarea normelor de exprimare corectă.

    (9) Criteriul „elemente de noutate şi de diferenţiere“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezenţa unor situaţii de învăţare care încurajează gândirea creativă, perspectivele comparative, spiritul critic şi flexibil;
    b) facilitarea transferului competenţelor în contexte din viaţa cotidiană;
    c) dezvoltarea autonomiei în învăţare şi creşterea capacităţii de a lua decizii.

    (10) Criteriul „aspecte estetice“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) conţinuturi variate şi atractive;
    b) texte lizibile;
    c) calitatea imaginilor, a fundalului sonor, organizarea materialului pe ecran.

    (11) Criteriul „aspecte privind evaluarea“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) formularea clară, completă şi corectă a cerinţelor activităţilor propuse;
    b) existenţa unor exerciţii destinate evaluării/autoevaluării, precum şi alte metode de evaluare;
    c) existenţa unor rezolvări pentru exerciţii, pentru problemele formulate, răspunsuri la întrebările formulate, explicaţii privind erorile tipice.

    (12) Criteriul „coerenţa internă“ pentru disciplinele matematică şi fizică se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezenţa coerenţei la nivelul unei teme, între ceea ce se învăţă şi ceea ce se evaluează;
    b) prezenţa coerenţei între temele din cuprins, inclusiv între teme şi competenţele specifice enumerate;
    c) organizarea progresivă a aplicaţiilor destinate exersării, de la simplu la dificil şi/sau complex.


    ART. 37
    (1) Evaluarea mijloacelor de învăţământ pentru învăţământ special şi special integrat vizează criteriile eliminatorii cuprinse în anexa nr. 1, precum şi criteriile specifice privind calitatea şi corectitudinea ştiinţifică în funcţie de specificul acestora.
    (2) Criteriul „respectarea programei şcolare“ pentru învăţământul special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) formarea competenţelor specifice din programa şcolară şi stabilirea unui nivel optim de funcţionare cognitivă, socioemoţională şi a comportamentelor adaptative în raport cu potenţialul biopsihoindividual, tipul dizabilităţii şi cu nivelul de severitate al acesteia;
    b) respectarea tematicii propuse în programa şcolară în acord cu ritmul propriu al copilului/elevului;
    c) respectarea viziunii în care a fost elaborată programa şcolară în acord cu sugestiile metodologice din programă.

    (3) Criteriul „organizarea mijlocului de învăţământ“ pentru învăţământul special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) utilizarea unor metode adecvate vârstei cronologice, nivelului de şcolarizare, potenţialului biopsihoindividual, tipului dizabilităţii şi nivelului de severitate al acesteia;
    b) asigurarea contextului pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente;
    c) formarea unor rutine a căror complexitate va creşte gradual pe măsură ce capacitatea de înţelegere a elevului se dezvoltă;
    d) utilizarea ritmului în activităţi, pentru a ajuta elevii să conştientizeze succesiunea evenimentelor, corectitudine în exprimare;
    e) prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor şi imaginilor, a altor mijloace de învăţământ, prin care copilul/elevul să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate.

    (4) Criteriul „posibilităţi de utilizare“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) utilizarea unor tipuri de dispozitive adaptate la situaţia impusă de tipul şi nivelul de severitate al dizabilităţii, care să stimuleze motricitatea fină şi/sau grosieră (de exemplu, dispozitive tactile sau multisenzoriale), gândirea (de exemplu, folosirea unor dispozitive cu un caracter predominant concret - intuitiv, copilul gândeşte mai mult operând), comunicarea verbală, paraverbală şi nonverbală (de exemplu, dispozitive de comunicare augmentativă şi alternativă);
    b) conectarea şi utilizarea să fie facile (existenţa unui ghid pentru utilizator sau o listă de instrucţiuni de conectare) fără să fie necesară intervenţia unor specialişti IT;
    c) condiţiile de accesare specificate în solicitarea de omologare: abonament gratuit/preţ abonament pentru o persoană/clasă/şcoală.

    (5) Criteriul „scopul mijlocului de învăţământ“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) facilitarea activităţilor profesorului în transmiterea unor cunoştinţe, familiarizarea elevilor cu mânuirea, selectarea, înţelegerea aspectelor şi dimensiunilor realităţii;
    b) formarea/dezvoltarea operaţiilor gândirii, stimularea interesului pentru cunoaştere, a căutării şi cercetării, stimularea imaginaţiei şi creativităţii elevilor;
    c) facilitarea dezvoltării nivelul cognitiv şi de socializare al elevilor;
    d) facilitarea depăşirii barierelor care apar în procesul de învăţare determinate de tulburări de concentrare, atenţie, limbaj, exprimare personală, relaţionare cu ceilalţi, capacitate de autocontrol, alte situaţii;
    e) facilitarea comunicării şi a interacţiunii, munca în echipă, învăţarea prin cooperare.

    (6) Criteriul „consistenţa mijlocului de învăţământ“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) acoperirea problematicilor care ţin de nevoile copiilor/elevilor din învăţământul special şi special integrat în raport cu finalităţile educaţiei speciale şi cu caracteristicile de dezvoltare individuale şi de vârstă ale copiilor/elevilor cu dizabilităţi;
    b) stabilirea planurilor educaţionale personalizate, a programelor de sprijin şi de recuperare corectiv-compensatorie care să fie în acord cu graficul dezvoltării comportamentelor adaptative, conceptuale, sociale şi practice, pentru atingerea profilului de competenţe propus;
    c) situaţii de învăţare relevante pentru elev, care sunt similare cu situaţii din viaţa cotidiană.

    (7) Criteriul „susţine învăţarea“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) corelarea teoriei cu practica, individualizarea învăţării, participarea activă şi conştientă a elevului la predare, învăţare, evaluare, abordarea interdisciplinară;
    b) utilizarea de strategii/metode/tehnici de învăţare inovatative şi atractive, activ-participative, adaptate nivelului de şcolarizare, vârstei cronologice, potenţialului biopsihoindividual, care să faciliteze învăţarea;
    c) valorificarea achiziţiilor anterioare în diferite contexte.

    (8) Criteriul „limbaj utilizat“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale;
    b) utilizarea unei expuneri clare, precise, concise/sistematizate, corelată cu procedee şi materiale didactice intuitive;
    c) utilizarea limbajului şi calitatea comunicării se reflectă în formarea şi dezvoltarea limbajului copiilor/elevilor şi a exprimării acestora în contexte variate.

    (9) Criteriul „elemente de noutate şi de diferenţiere“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) prezenţa unor situaţii de învăţare prin abordare interdisciplinară şi practică a conţinuturilor;
    b) permiterea de transfer al competenţelor în contexte din viaţa cotidiană;
    c) adaptarea actului educaţional la particularităţile biopsihoindividuale de învăţare şi dezvoltare, la ritmul şi preferinţele copilului, prin alegerea unor activităţi accesibile în funcţie de potenţialul şi nivelul de dezvoltare a acestuia;
    d) diversitate de contexte de învăţare, modalităţi de personalizare a demersului didactic (adaptarea la nevoi speciale de învăţare), dezvoltarea autonomiei în învăţare şi capacitatea de decizie.

    (10) Criteriul „aspecte privind estetica/relevanţa“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) folosirea unor materiale variate, atractive, sugestive, uşor de manevrat, utile, adaptate nevoilor şi situaţiei impuse de dizabilitate;
    b) punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate;
    c) explorarea polisenzorială a realităţii şi găsirea corespondenţei verbale pentru fiecare obiect, însuşire a obiectelor;
    d) calitatea imaginilor, a fundalului sonor şi organizarea materialului pe ecran.

    (11) Criteriul „aspecte privind evaluarea“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) formularea clară, completă şi corectă a cerinţelor activităţilor propuse;
    b) valorificarea experienţelor de învăţare/competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale, stimularea dezvoltării de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei cronologice, nivelului de şcolarizare, potenţialului biopsihoindividual;
    c) reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor;
    d) existenţa unor exerciţii destinate evaluării/autoevaluării, precum şi alte metode de evaluare.

    (12) Criteriul „coerenţa internă“ pentru învăţământ special şi special integrat se evaluează după următorii indicatori:
    a) focalizarea pe nevoile de dezvoltare şi de intervenţie ale acestora;
    b) prezenţa coerenţei la nivelul unei teme, între ceea ce se învăţă şi ceea ce se evaluează;
    c) construcţia progresivă a exerciţiilor practice de la simplu la dificil şi/sau complex, flexibilitatea abordărilor, parcursul diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.


    ART. 38
    (1) Pentru disciplina religie, mijloacele de învăţământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 şi 33.
    (2) Criteriul care vizează „corectitudinea ştiinţifică şi actualitate“ pentru disciplina religie se evaluează după următorii indicatori:
    a) conformitatea cu programa şcolară şi corectitudinea conţinutului ştiinţific;
    b) construcţia pedagogică a conţinutului ştiinţific;
    c) abordarea didactică a conţinutului ştiinţific;
    d) organizarea internă în vederea formării de competenţe în conformitate cu programa şcolară;
    e) materialul didactic prezintă o varietate de perspective culturale, evitând stereotipiile şi asigurând o reprezentare echitabilă a diferitelor grupuri sociale.

    (3) Criteriul care vizează „construcţia pedagogică a conţinutului ştiinţific“ pentru disciplina religie se va evalua după următorii indicatori:
    a) corectitudinea ştiinţifică, precum şi actualitatea informaţiei oferite explicit prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
    b) relevanţa informaţiei oferite prin text/suporturi vizuale/audio/resurse multimedia;
    c) corectitudinea ştiinţifică a itemilor de evaluare/ autoevaluare;
    d) citarea de surse din domeniul religios sau spaţiului cultural, în acord cu legislaţia în vigoare.

    (4) Criteriul care vizează „abordarea didactică a conţinutului ştiinţific“ pentru disciplina religie se evaluează după următorii indicatori:
    a) formarea deprinderilor de comportament moral-religios în diferite contexte de viaţă - materialul facilitează formarea unui comportament moral-religios prin aplicarea principiilor moral-religioase în viaţa de zi cu zi;
    b) înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei - informaţiile sprijină înţelegerea clară a conceptelor fundamentale ale disciplinei religie, exprimându-le într-un limbaj adecvat vârstei şi nivelului de cunoaştere propus;
    c) raportarea experienţelor din viaţa de zi cu zi la principiile religioase, cu respectarea identităţii şi diversităţii religioase - materialul demonstrează implicarea elevilor în diverse activităţi religioase, filantropice şi sociale pentru formarea atitudinilor de respect faţă de ceilalţi şi de credinţele lor;
    d) evaluarea unui comportament moral în viaţa personală şi în societate, în acord cu valorile religioase - materialul conţine elemente de evaluare ce pun accent pe comportamentul religios-moral al elevilor în măsura în care aceştia îşi însuşesc valorile religioase şi le aplică în viaţa lor;
    e) susţinerea rolului valorilor spirituale comune ale oamenilor, ca factor de promovare a comuniunii şi ca sursă de rezolvare a problemelor ce apar în viaţa cotidiană - existenţa exerciţiilor de analiză a unor situaţii morale complexe pentru a lua decizii în conformitate cu principiile religioase;
    f) practicarea introspecţiei/meditaţiei creştine, în scopul dezvoltării capacităţii de autocunoaştere şi al participării conştiente şi active la viaţa liturgică a Bisericii - materialul sprijină dezvoltarea unor practici personale de rugăciune şi de meditaţie;
    g) valorificarea eficientă a cunoştinţelor religioase pentru abordarea unei atitudini responsabile, de acceptare a semenilor care împărtăşesc alte religii şi convingeri morale - materialul didactic permite abordări diverse ale temelor religioase, care se adaptează la interesele şi nevoile individuale ale elevilor;
    h) analizarea calităţilor personale care susţin etapele propriei deveniri, în relaţie cu valorile moral-religioase - aplicaţiile ţin cont de ritmul individual al fiecărui elev în dezvoltarea sa;
    i) aplicarea unor reguli de comportament moral-religios din diferite contexte de viaţă - materialul sprijină identificarea modalităţilor de a aplica principiile religioase în viaţa de zi cu zi;
    j) aplicarea principiilor religioase în viaţa de zi cu zi - materialul propus sprijină identificarea modalităţilor de a aplica principiile religioase în interacţiunile cu ceilalţi şi în luarea deciziilor;
    k) cultivarea unei atitudini critice şi reflexive faţă de valorile morale şi spirituale ale credinţei - aplicaţiile încurajează elevii să îşi pună întrebări şi să analizeze critic diferite perspective religioase;
    l) dezvoltarea creativităţii în exprimarea valorilor morale şi spirituale ale credinţei - aplicaţiile oferă oportunitatea elevilor de a-şi exprima credinţa prin diferite forme de artă şi expresie creativă;
    m) cultivarea unei atitudini pozitive faţă de studiul religiei - materialul motivează elevii să studieze religia şi să exploreze diferite tradiţii religioase.

    (5) Criteriul care vizează „conţinutul ştiinţific“ pentru disciplina religie se evaluează după următorii indicatori:
    a) metode şi strategii de învăţare inovatoare în acord cu învăţăturile Bisericii;
    b) prezentare coerentă a dogmelor, a moralei creştine şi a istoriei Bisericii;
    c) adecvarea activităţilor practice şi a exemplelor la formarea de virtuţi creştine şi la dezvoltarea unei conştiinţe morale, cu raportare la situaţii din viaţa de zi cu zi;
    d) adecvarea prezentării conţinutului teologic şi a mesajului suporturilor vizuale/audio la nivelul de înţelegere spirituală al elevilor şi la specificul învăţăturilor Bisericii;
    e) valorificarea experienţelor religioase anterioare ale elevilor şi încurajarea unei participări active la viaţa bisericească;
    f) relaţionarea explicită şi implicită cu alte domenii ale cunoaşterii, în special cu istoria, literatura şi arta, pentru a evidenţia bogăţia şi complexitatea patrimoniului cultural creştin.

    (6) Criteriul care vizează „organizarea internă şi stilul materialului în vederea formării de competenţe în conformitate cu programa şcolară“ pentru disciplina religie se evaluează în conformitate cu art. 33 alin. (5).

    ART. 39
    (1) Pentru disciplina educaţie fizică şi sport, mijloacele de învăţământ se evaluează în conformitate cu prevederile art. 32 şi 33.
    (2) Pentru disciplinele din domeniul arte şi învăţământ pedagogic, mijloacele de învăţământ se evaluează în funcţie de specificul disciplinei. Comisiile pentru disciplinele din domeniul arte elaborează criterii specifice. Se ţine cont de criteriile generale prezentate la art. 32.
    (3) Pentru învăţământul confesional care aparţine altor culte, mijloacele de învăţământ se evaluează în funcţie de specificul disciplinei.

    CAP. VIII
    Contestaţii
    ART. 40
    Solicitanţii care au primit rezoluţie de neomologare pot face contestaţie în termen de maximum 5 zile şi pot redepune dosarul de omologare, după remedierea observaţiilor menţionate de către comisia de specialitate numită iniţial.

    ART. 41
    Dosarul de omologare se reanalizează de către o nouă comisie de specialitate constituită prin nota aprobată de către secretarul de stat care coordonează procesul de omologare a mijloacelor de învăţământ.

    ART. 42
    În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei, comisiile de specialitate reanalizează mijlocul de învăţământ.

    ART. 43
    (1) În cazul în care sunt mai multe mijloace de învăţământ supuse reevaluării pentru aceeaşi/acelaşi disciplină/domeniu/nivel, termenul se poate prelungi, după caz, cu 20 de zile lucrătoare.
    (2) În termen de 10 zile de la reanalizarea mijloacelor de învăţământ de către comisiile de specialitate, solicitantul este înştiinţat în scris dacă reevaluarea se prelungeşte.

    ART. 44
    Dacă după reanalizare rezultatul este negativ, dosarul de omologare se încheie şi decizia comisiei de contestaţie este definitivă.

    CAP. IX
    Dispoziţii finale
    ART. 45
    Modalitatea de utilizare a mijloacelor de învăţământ omologate de către unităţile de învăţământ preuniversitar şi folosirea lor în procesul instructiv-educativ se reglementează prin regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

    ART. 46
    (1) Omologarea mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în unităţile de învăţământ preuniversitar îşi încetează efectele, la momentul completării/revizuirii/modificării curriculumului naţional, în cazul în care modificarea este cu mai mult de 25% a programei şcolare.
    (2) Ministerul Educaţiei elaborează o procedură prin care detaliază modalitatea de omologare a mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, calendarul activităţilor şi criteriile specifice de conformitate. Înaintarea solicitărilor de omologare a mijloacelor de învăţământ în scopul utilizării acestora în învăţământul preuniversitar, pentru anul şcolar următor, se realizează de la începutul anului şcolar până la data de 15 mai.
    (3) În perioada 15 mai-31 august se evaluează mijloacele de învăţământ primite până la data de 15 mai a anului curent.

    ART. 47
    (1) Mijloacele de învăţământ care au primit rezoluţie de omologare sunt înscrise în listele mijloacelor de învăţământ omologate, în vederea utilizării acestora în învăţământ, şi sunt publicate pe site-ul www.edu.ro.
    (2) Mijloacele de învăţământ care au primit rezoluţie de neomologare sunt înscrise în listele mijloacelor de învăţământ neomologate şi sunt publicate pe site-ul www.edu.ro.
    (3) Lista cu mijloacele de învăţământ omologate conţine nivelul de învăţământ/disciplinele/domeniile de pregătire/activităţile educaţionale, denumirea/titlul mijlocului de învăţământ, numele şi prenumele autorului/denumirea producătorului, numărul rezoluţiei de omologare, datele de identificare, respectiv inscripţionarea/titlul şi este publică în perioada în care este în vigoare curriculumul naţional.
    (4) Lista cu mijloacele de învăţământ neomologate conţine nivelul de învăţământ/disciplinele/domeniile de pregătire/ activităţile educaţionale, denumirea/titlul mijlocului de învăţământ, numele şi prenumele autorului/denumirea producătorului, numărul rezoluţiei de neomologare şi este publică în perioada în care este în vigoare curriculumul naţional.

    ART. 48
    Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

    ANEXA 1

    la metodologie
    CRITERII ELIMINATORII^1
    ^1 Neîndeplinirea acestor criterii conduce la neomologarea mijloacelor de învăţământ, înainte de a aprecia criteriile de conformitate. Pentru ca un mijloc de învăţământ să intre în procesul de evaluare propriu-zis în conformitate cu art. 32 alin. (2) din metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 7.442/2024 este necesar să îndeplinească minimum 3 criterii eliminatorii. Aceste criterii sunt verificate de către secretarul comisiei.
    a) Mijlocul de învăţământ are caracter etic, moral şi nediscriminatoriu, respectă principiile care nu fac nicio deosebire de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală, apartenenţă la o categorie defavorizată.
    b) Mijlocul de învăţământ conţine informaţii care nu aduc atingere identităţii şi valorilor naţionale, nu conţine elemente rasiste, xenofobe sau de promovare a ideologiei naţionalist-extremiste.
    c) Mijlocul de învăţământ supus omologării trebuie să fie consistent (asigură cel puţin formarea unor competenţe specifice pentru un an şcolar; aceste competenţe sunt cele listate în fişa de prezentare completată de solicitant) şi poate fi încadrat în timpul bugetat pentru disciplina respectivă. În cazul în care este un mijloc de învăţământ mai vast, pentru mai multe clase, poate fi omologat parţial (de exemplu, pentru o clasă sau pentru un domeniu de conţinut, iar secvenţa omologată de către Ministerul Educaţiei va fi clar specificată în rezoluţie).
    d) Mijlocul de învăţământ nu conţine informaţii, texte, imagini care sunt preluate din alte surse fără a fi menţionate sau din surse care nu permit preluarea. Comisia nu îşi asumă identificarea unor texte, informaţii, imagini preluate din surse nedeclarate de autori. Mijlocul de învăţământ va fi însoţit de declaraţii de copyright pe propria răspundere pentru fiecare autor.
    e) Identificarea unei erori majore/unor erori care ţin de corectitudine ştiinţifică, gramaticală sau formulările neclare frecvente fac mijlocul/mijloacele de învăţământ neeligibil/neeligibile pentru omologare sau identificarea prezentării unor elemente care nu constituie date ştiinţifice certe.

    ANEXA 2

    la metodologie
    SOLICITARE DE OMOLOGARE^1
    a mijlocului de învăţământ în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar
    Subsemnatul(a), .........., legitimat(ă) cu C.I./B.I. seria .... nr. ......, în calitate de ............ al ......, cu sediul ..............................., vă solicit omologarea mijlocului de învăţământ (mijloacelor de învăţământ) în vederea utilizării în sistemul de învăţământ preuniversitar cu titlul/titlurile:
    1. ................................................................
    2. .................................................................
    3. ................................................................

    Menţionez că mijlocul de învăţământ (mijloacele de învăţământ) propus(e) spre omologare respectă curriculumul naţional în vigoare în conformitate cu prevederile legale.
    Îmi asum responsabilitatea că am luat la cunoştinţă faptul că mijloacele de învăţământ propuse spre omologare în vederea utilizării în sistemul de învăţământ au caracter de interes public pentru beneficiarii din sistemul de învăţământ preuniversitar şi nu voi împiedica accesul acestora la informaţiile publice cu privire la rezultatul evaluării mijloacelor de învăţământ înscrise în listele de omologare/neomologare^2 pe site-ul Ministerului Educaţiei, în conformitate cu art. 3 lit. ş) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1) lit. g), art. 5 alin. (4) lit. a) şi art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
    Declar că am fost informat cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal cu ocazia analizării şi soluţionării solicitării de omologare a mijlocului de învăţământ, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE privind Regulamentul general privind protecţia datelor, prelucrarea fiind necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale.

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Data ………..     │Semnătura ……………       │
└───────────────┴──────────────────────┘

    ^1 Document completat de către solicitant. În cazul solicitantului cu regim de autor va înscrie pe solicitare instituţia de provenienţă unde este încadrat.
    ^2 Titlul mijlocului de învăţământ/linkul, după caz, nume autor/producător, instituţia de provenienţă a autorului. În conformitate cu art. 3 lit. ş) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

    ANEXA 3

    la metodologie
    A. DATELE DE IDENTIFICARE^1
    ale mijlocului de învăţământ din categoria materialelor simbolico-figurative şi grafice
    1. Denumirea mijlocului de învăţământ^2/Categoria mijlocului de învăţământ .....................
    2. Autor/Editură/Producător/Comerciant^3 .........................
    3. Tipul^4 ......................
    4. Forma de prezentare^5 ......................
    5. Programe şcolare suport^6 .......................
    6. Discipline la care poate fi aplicat^7/Aria curriculară^8 ..............
    7. Clasele/Nivel de vârstă^9 la care poate fi aplicat/Grupul-ţintă^10 .................
    8. Alte date generale:
    a. Domeniu de conţinut/unitate de învăţare (capitol)^11 .....................
    b. Relevanţă ştiinţifică^12 ........................

    9. Date referitoare la sursele utilizate^13 ........................
    Pentru aparate, truse de laborator şi echipamente se va completa cu următoarele poziţii:

    10. Lista experimentelor care se realizează cu aparatul, trusa sau echipamentul respectiv^14
    11. Principalele caracteristici ale mijlocului de învăţământ^15
    Pentru jocuri şi jucării didactice se va completa cu următoarele poziţii:

    12. Respectă cerinţele esenţiale referitoare la securitatea utilizatorilor şi protecţia mediului
    13. Sunt însoţite de ghiduri de utilizare
    14. Relevanţa în procesul educaţional^16

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Data ………..     │Semnătura ……………       │
└───────────────┴──────────────────────┘

    ^1 Se va completa de către solicitant.
    ^2 Se va preciza titlul mijlocului de învăţământ.
    ^3 Se va preciza numele autorilor şi editurii/producătorului/comerciantului.
    ^4 Se va preciza categoria din care face parte mijlocul de învăţământ.
    ^5 Se vor preciza suportul fizic al mijlocului de învăţământ, precum şi stadiul de realizare al mijlocului de învăţământ machetă, prototip sau produs finit.
    ^6 Se va preciza programa sau programele-suport în vigoare care au stat la baza elaborării şi a realizării mijlocului de învăţământ.
    ^7 Se va preciza denumirea completă a disciplinei sau a disciplinelor la care poate fi folosit mijlocul de învăţământ.
    ^8 Se va/vor preciza aria sau ariile curriculare corespunzătoare disciplinelor la care poate fi utilizat.
    ^9 Se va preciza nivelul clasei/claselor sau vârsta copiilor din învăţământul preşcolar.
    ^10 Se vor face precizările referitoare la grupul-ţintă, deoarece un mijloc de învăţământ poate fi utilizat la unul sau mai multe categorii de grupuri-ţintă, cum ar fi preşcolari sau elevi, cadre didactice, fiind un instrument de lucru pentru elev/demonstraţii efectuate de profesor.
    ^11 Se va preciza, de exemplu, geometrie clasa a VI-a.
    ^12 Se va preciza noutatea, originalitatea pe care o propune un mijloc de învăţământ.
    ^13 Se vor indica sursele utilizate dacă este cazul.
    ^14 Cerinţele pedagogice care rezultă din utilizarea mijlocului/mijloacelor de învăţământ pentru a facilita dezvoltarea/dobândirea/formarea competenţelor generale şi specifice prevăzute de programa şcolară în vigoare.
    ^15 Se vor preciza principalele caracteristici constructive, funcţionale şi de exploatare ale materialului didactic.
    ^16 Se va preciza valorificarea creatoare a deprinderilor şi a cunoştinţelor achiziţionate, la dobândirea, prin mijloace proprii, a unor cunoştinţe.
    B. DATELE DE IDENTIFICARE^1
    ale mijlocului de învăţământ din categoria programelor informatice educaţionale şi aplicaţii multimedia
    1. Denumirea programului informatic educaţional/a aplicaţiei multimedia^2/Categoria programului informatic educaţional/a aplicaţiei multimedia ......................
    2. Autor/Editură/Producător/Comerciant^3 ...........................
    3. Forma de prezentare a cuprinsului^4 .................................
    4. Programe şcolare suport^5 ...............................
    5. Discipline la care poate fi aplicat^6/Aria curriculară^7 ...........................................
    6. Clasele/Grupul-ţintă la care poate fi aplicat/nivel de vârstă^8 .................
    7. Alte date generale:
    a. Domeniu de conţinut/unitate de învăţare (capitol)^9 ..........................
    b. Relevanţă ştiinţifică/Elemente de noutate şi/sau de diferenţiere^10 ......................

    8. Date referitoare la sursele utilizate^11 ...........................
    9. Utilitatea programului informatic/a aplicaţiei multimedia^12 ................
    10. Stimularea motivaţiei pentru învăţare^13 ...........................

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Data ………..     │Semnătura ……………       │
└───────────────┴──────────────────────┘

    ^1 Se va completa de către solicitant.
    ^2 Se va preciza titlul exact al programului, link extern, condiţii de utilizare de natură tehnică, dacă este gratuit sau dacă este cu abonament.
    ^3 Se va preciza numele autorilor şi editurii/producătorului/comerciantului.
    ^4 Se va preciza organizarea conţinuturilor/teme cu linkuri, autorii fiecărei teme, dacă este cazul. Se va face şi o prezentare a autorilor pentru credibilitatea programului.
    ^5 Se va preciza programa sau programele-suport (în vigoare) care au stat la baza elaborării şi a realizării mijlocului de învăţământ.
    ^6 Se va preciza denumirea completă a disciplinei sau a disciplinelor la care poate fi folosit mijlocul de învăţământ.
    ^7 Se va/vor preciza aria sau ariile curriculare corespunzătoare disciplinelor la care poate fi utilizat.
    ^8 Se va preciza nivelul clasei/claselor sau vârsta copiilor din învăţământul preşcolar.
    ^9 Se va preciza capitolul/unitatea de învăţare/domeniul de conţinut, după cum urmează: geometrie clasa a VI-a şi ce competenţe specifice formează fiecare temă a programului informatic dacă este un decupaj al programei.
    ^10 Se va preciza noutatea, originalitatea mijlocului de învăţământ postat pe un program informatic educaţional. Se va menţiona cu argumente ce tipuri de capacităţi dezvoltă la elevi, după cum urmează: „a învăţa să înveţi“, capacităţile decizionale sau creativitatea, dacă este cazul, altfel menţionându-se că resursa nu face aşa ceva, interdisciplinaritate şi aplicaţii în cotidian.
    ^11 Se vor indica sursele utilizate: linkuri, tip licenţă, drepturi de utilizare.
    ^12 Se va specifica scopul, după cum urmează: este un material destinat competenţelor din programa şcolară; este destinat învăţării geometriei gimnaziale prin aplicaţii; mijlocul de învăţământ permite antrenarea elevilor pentru evaluarea naţională; mijlocul de învăţământ este destinat profesorilor în primii ani de activitate sau pentru examenul de titularizare, disciplina.
    ^13 În cazul unui material destinat învăţării să se specifice cum stimulează motivaţia elevilor, dacă acestea sunt prin jocuri didactice, răspunsuri şi explicaţii suplimentare la întrebări, sistematizări.

    ANEXA 4

    la metodologie
    DECLARAŢIE^1
    privind originalitatea mijlocului/mijloacelor de învăţământ
    Subsemnatul(a), ..............., în calitate de autor/coautor ............., declar pe propria răspundere că secţiunile/temele din mijlocul/mijloacele de învăţământ cu titlul/titlurile:
    ..............................................................
    ..............................................................

    sunt originale şi port întreaga răspundere pentru conţinutul lor.
    Garantez Ministerului Educaţiei că secţiunile (temele) din mijlocul/mijloacele de învăţământ respectă standardele de calitate şi etică profesională.
    Conţinuturile au fost elaborate pe baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate, conform normelor etice, în note şi/sau în referinţele bibliografice cu respectarea dreptului de autor.
    Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal texte, imagini şi fragmente video şi că nu se încalcă, în mod intenţionat, drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.
    Data ..............
    Numele şi prenumele autorului ...............
    Semnătura ............................
    ^1 Document completat de către autor/coautor cu privire la respectarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul producătorului/comerciantului/furnizorului, acesta va cere autorului să completeze declaraţia.

    ANEXA 5

    la metodologie
    ANGAJAMENT^1
    Subsemnatul(a), .........., domiciliat(ă) în .............., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .... nr. ......, eliberat(ă) de ...... la data de ......., codul numeric personal ......, număr de telefon ......, e-mail ....., în calitate de preşedinte/membru al Comisiei de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar/secretar al Comisiei de omologare a mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, denumită în continuare Comisie, declar pe propria răspundere că nu voi divulga sub nicio formă informaţii legate de procesul de verificare a criteriilor de conformitate în cazul solicitărilor privind omologarea mijloacelor de învăţământ în vederea utilizării lor în sistemul de învăţământ preuniversitar, informaţii de natură să atragă avantaje necuvenite din activitatea pe care o desfăşor sau să aducă prejudicii imaginii Ministerului Educaţiei.
    Sunt de acord să îmi îndeplinesc toate sarcinile de lucru prevăzute de Metodologia de asigurare a omologării mijloacelor de învăţământ, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 7.442/2024, respectând termenele stabilite, şi mă angajez că nu voi face publice detalii asupra activităţii desfăşurate în cadrul procesului de verificare a criteriilor de conformitate ale mijloacelor de învăţământ.
    Sunt de acord să îmi asum responsabilitatea pentru calitatea activităţii desfăşurate şi declar că am luat cunoştinţă de faptul că sunt obligat să păstrez confidenţialitatea lucrărilor Comisiei, până în momentul în care sunt făcute publice de către Ministerul Educaţiei.
    Declar că nu am rude sau afini până la gradul IV nici în cadrul editurii/producătorului/furnizorului al cărui mijloc de învăţământ este evaluat de Comisie şi nici dintre autorii/producătorii mijlocului de învăţământ propus. (Editura/Producătorul/Furnizorul/Comerciantul ................)
    Declar că nu am participat la activităţi în vederea elaborării/proiectării/editării mijlocului de învăţământ analizat, în calitate de referent ştiinţific, autor, coautor, redactor, tehnoredactor, coordonator conţinut ştiinţific.
    În caz contrar, mă voi supune rigorilor art. 326 (falsul în declaraţii) din Codul penal. Sunt conştient(ă) că, în cazul în care voi încălca prevederile normative privind protecţia informaţiilor clasificate, voi răspunde, potrivit legii, administrativ, disciplinar, material, civil ori penal, în raport cu natura şi gravitatea faptei.
    Data .............
    Numele, prenumele şi semnătura ..........
    ^1 Document completat de către preşedintele, membrii comisiilor de asigurare a omologării, precum şi de către secretarul acestora.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Alte Institutii,  METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016