Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului îşi propune ca politicã educaţionalã asigurarea echitãţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învãţãmânt, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fãrã discriminare generatã de originea etnicã sau de limba maternã.
(2) Îmbunãtãţirea calitãţii educaţiei copiilor romi reprezintã o prioritate prevãzutã în Strategia Guvernului de îmbunãtãţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învãţãmântului preuniversitar.
(3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din întreaga ţarã vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. _coala incluzivã este o şcoalã prietenoasã şi democraticã, ce valorificã diversitatea culturalã, o şcoalã în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fãrã discriminare şi fãrã excludere generate de originea etnicã, deficienţele fizice sau mentale, originea culturalã sau socioeconomicã, limba maternã.
(4) Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolarã constituie o condiţie imperativã pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.
CAP. II
Analiza segregãrii
ART. 2
(1) Segregarea este o formã gravã de discriminare şi are drept consecinţã accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încãlcarea exercitãrii în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnitãţii umane.
(2) Constituie segregare şcolarã a elevilor romi separarea fizicã a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clãdiri/şcoli/alte facilitãţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoalã/clasã/grupã este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã şcolarã îl reprezintã în totalul populaţiei de vârstã şcolarã în respectiva unitate administrativ-teritorialã.
(3) Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predãrii în limba romani sau în sistem bilingv (de exemplu: românã-romani/maghiarã-romani).
ART. 3
Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:
a) dificultãţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;
b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie grad ridicat de abandon şcolar;
c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afecteazã calitatea educaţiei;
d) incapacitatea de a pregãti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;
e) menţinerea prejudecãţilor şi stereotipurilor, deopotrivã la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi;
f) contribuţia la formarea unor reprezentãri negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social.
ART. 4
Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum:
a) şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adicã în şcoli din cadrul sau aflate lângã un cartier "compact" de romi şi fãrã o altã şcoalã în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi;
b) îndrumarea şi direcţionarea deliberatã a copiilor romi cãtre grãdiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângã cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grãdiniţe/şcoli mixte;
c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grãdiniţa în aceeaşi clasã I;
d) plasarea deliberatã în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clãdiri/alte facilitãţi destinate doar lor;
e) separarea care rezultã din practici, precum: plasarea într-o singurã clasã a copiilor care s-au înscris târziu la şcoalã sau pãstrarea intactã de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grãdiniţã sau şcoalã segregatã într-o şcoalã mixtã;
f) plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultãţi de învãţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
CAP. III
Prevenirea şi eliminarea segregãrii
ART. 5
Prevenirea şi eliminarea segregãrii se realizeazã prin acţiuni, precum:
a) formarea grupelor/claselor mixte în învãţãmântul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizeazã în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la clasele I şi a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtã se realizeazã progresiv;
b) interzicerea practicii de separare permanentã în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba romani şi/sau istoria şi tradiţiile romilor;
c) colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunitãţii pentru realizarea recensãmântului şcolar; încurajarea pãrinţilor romi sã-şi înscrie copiii din timp la şcoalã;
d) rezervarea unui numãr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmeazã sã se înscrie la şcoalã);
e) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotãrilor existente de cãtre toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;
f) asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altã majoritate etnicã, în special pentru copiii din comunitãţile segregate rezidenţial;
g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unitãţi de învãţãmânt special şi de învãţãmânt special integrat, prin diagnosticarea abuzivã şi neprofesionistã a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultãţi de învãţare/CES.
CAP. IV
Mãsuri/Planuri de desegregare
ART. 6
(1) Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoalã este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã şcolarã îl reprezintã în totalul populaţiei de vârstã şcolarã din respectiva unitate administrativ-teritorialã şi vor iniţia un plan de mãsuri în vederea desegregãrii.
(2) Pentru identificarea şi descrierea iniţialã a fenomenului de segregare prezent în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Planurile de mãsuri se vor aplica începând cu anul şcolar 2007-2008. Mãsurile propuse vor fi adaptate fiecãrei situaţii în parte.
(4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituţionalã care sã promoveze principiile şcolii incluzive;
b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor;
c) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotãrilor existente. Dacã într-o unitate administrativã din mediul rural existã mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnicã sau socioeconomicã omogenã a elevilor, ciclul primar se va desfãşura în una (sau mai multe) dintre unitãţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfãşura în cealaltã (celelalte) unitate (unitãţi) şcolarã(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângã desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizeazã şi egalizarea accesului la infrastructura, dotãrile şcolare şi resursele umane existente în plan local;
d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduitã şi aplicarea de mãsuri disciplinare care sã reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie sã fie clare, coerente, consecvent aplicate şi sã presupunã atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivã;
e) formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturalã şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiatã şi activ-participativã;
f) cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea curriculumului specific (limba romani şi istoria romilor);
g) formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi;
h) revizuirea periodicã a materialelor didactice ajutãtoare, acţiune derulatã împreunã cu cadrele didactice;
i) oferirea unui curriculum intercultural care sã încurajeze elevii sã reflecteze şi sã analizeze critic modul în care acţioneazã prejudecãţile şi discriminarea;
j) promovarea identitãţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;
k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã dificultãţi în procesul de învãţare; unitãţile şcolare vor asigura programe şcolare de dupã-amiazã pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolarã ca urmare a faptului cã au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusã a educaţiei;
l) informarea comunitãţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor pãrinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii;
m) sprijinirea financiarã/materialã a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici.
ART. 7
Având în vedere cã procesul de desegregare este unul complex, planurile de mãsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu pãrinţii şi autoritãţile locale.
ART. 8
În situaţiile de excepţie în care inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide cã desegregarea şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilã începând cu anul şcolar 2007-2008, acestea vor lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea calitãţii educaţiei în şcolile respective. Aceste mãsuri cuprind, dar nu se limiteazã la acţiuni cum ar fi:
a) îmbunãtãţirea infrastructurii;
b) dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori;
e) încadrarea mediatorului şcolar;
f) luarea unor mãsuri de suport pentru elevi: şcoala de dupãamiazã, program "A doua şansã", consiliere şcolarã, profesori de sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural;
h) înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale pãrinţilor şi elevilor etc.
CAP. V
Raportarea cazurilor de segregare şi a mãsurilor de desegregare
ART. 9
(1) În cadrul raportãrii anuale privind starea învãţãmântului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separatã rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregãrii.
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolarã prevãzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregãrii în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului - Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar şi Direcţia generalã pentru învãţãmântul în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul - pânã la data de 1 august a fiecãrui an.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 10
În termen de 5 zile de la data aprobãrii ordinului, Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare judeţene pentru informare şi punere în aplicare.
ART. 11
În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare.
ART. 12
Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar analizeazã fenomenul de segregare existent în şcoalã, pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi înainteazã pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind mãsurile de desegregare.
ART. 13
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizeazã situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de desegregare şi înainteazã Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului - Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar un raport privind situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de mãsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoalã.
ART. 14
Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului înfiinţeazã un grup de lucru permanent, alcãtuit din specialişti din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregãrii şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung.
ART. 15
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţionalã informaţii specifice privind situaţia unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar care se confruntã cu fenomenul de segregare şcolarã, precum şi planurile de mãsuri privind desegregarea.
(2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învãţãmântului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregãrii şi realizarea incluziunii şcolare.
(3) Raportul anual de progres privind mãsurile pentru combaterea segregãrii în învãţãmântul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, urmând ca la sfârşitul fiecãrui an calendaristic, dacã este necesar, sã fie readaptatã strategia de desegregare pentru anul care urmeazã.
ART. 16
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei metodologii atrage rãspunderea disciplinarã, în conformitate cu <>art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau, dupã caz, rãspunderea contravenţionalã, civilã sau penalã, potrivit legislaţiei în vigoare.
ART. 17
Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului va elabora programe de finanţare naţionalã pentru punerea în aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autoritãţilor locale pentru susţinerea financiarã a acestor demersuri.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
