Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.115 din 17 noiembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1175 din 13 decembrie 2021.────────── CAP. I Prevederi generale ART. 1 Prezenta metodologie are drept scop adoptarea unor reguli uniforme pentru definirea noţiunii de albie minoră, precum şi pentru reglementarea modalităţilor concrete de stabilire a limitelor şi de delimitare în teren a albiilor minore ale apelor de suprafaţă aflate în proprietatea publică a statului, indiferent de instituţia care le administrează. ART. 2 (1) Imobilele care alcătuiesc domeniul public al statului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (4) din Constituţia României, republicată. (2) Datele de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, precum şi în administrarea altor instituţii publice aflate în coordonarea, sub autoritatea sau în subordinea autorităţii publice centrale din domeniul apelor sunt prevăzute în evidenţa cantitativ-valorică a acestora şi în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Datele de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului, aflate în administrarea altor instituţii publice, sunt prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, sau alte acte normative din categoria legislaţiei secundare, emise pentru aceasta. ART. 3 Regimul de folosire a albiilor minore, regimul de servitute şi de exploatare, protecţia albiilor minore, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele etc. sunt reglementate de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 4 Caracteristicile albiei minore a cursului de apă constituie o categorie ce furnizează date tehnice sistemului informaţional specific domeniului gospodăririi apelor. ART. 5 Delimitarea, evidenţa, actualizarea, sinteza şi gestionarea datelor tehnice şi economice privind terenurile care aparţin albiilor minore şi care fac parte din domeniul public al statului se asigură şi au la bază respectarea prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale incidente în materie cu care acestea se completează. ART. 6 Obiectul prezentei metodologii îl reprezintă stabilirea limitelor albiilor minore ale cursurilor de apă, inventariate şi codificate până la ordinul 6, aşa cum sunt prezentate în Atlasul cadastrului apelor din România, precum şi furnizarea informaţiilor necesare reactualizării acestuia. ART. 7 Pentru organizarea acţiunii de delimitare a terenurilor cuprinzând albiile minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public se vor avea în vedere suprafeţele acoperite cu lucii de apă, stabilite prin Atlasul cadastrului apelor din România, precum şi orice alte informaţii disponibile cu privire la existenţa unor alte albii minore ale cursurilor de apă, cuvete ale lacurilor artificiale, ale lacurilor naturale şi ale bălţilor amplasate în albiile minore care întrunesc condiţiile legale de înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară sau care şi-au pierdut în timp caracteristicile iniţiale, astfel încât nu mai pot fi încadrate în Atlasul cadastrului apelor din Romania. ART. 8 Delimitarea albiilor minore care aparţin domeniului public al statului se realizează de către comisii formate din personal desemnat de conducerea deţinătorului/administratorului albiilor minore. La activităţile acestor comisii pot participa, după caz, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice interesate şi reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale (reprezentanţii administraţiei publice locale). ART. 9 Organizarea activităţii de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă, responsabilităţile şi competenţele comisiilor de delimitare, componenţele comisiilor de delimitare, precum şi alte detalii privind această activitate se stabilesc prin decizii interne ale conducerii deţinătorului/administratorului albiilor minore, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii. ART. 10 (1) Lucrările de delimitare, întocmite de specialişti cu pregătire în mai multe domenii, constituie o activitate de inventariere sistematică şi periodică care are ca scop înregistrarea în sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor a informaţiilor care se culeg şi se sistematizează, respectiv date topografice şi hidrologice pentru cursurile de apă cadastrate de pe teritoriul Românei, precum şi pentru albiile minore necadastrate care întrunesc condiţiile legale pentru înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. (2) Datele rezultate din această activitate se înregistrează, conform prevederilor legale, în Fondul naţional de date de gospodărire a apelor, parte integrantă a sistemului informaţional specific domeniului gospodăririi apelor, şi se administrează potrivit art. 6 din Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.276/2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România. (3) Datele din sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor se integrează în documentele tehnice ale cadastrului în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. ART. 11 Delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă este o activitate premergătoare întocmirii documentaţiei cadastrale necesare înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin care se identifică limitele terenurilor aferente albiilor minore şi ale construcţiilor conexe acestora, deţinute de către statul român, pentru care nu există acte juridice cu indicarea amplasamentelor şi suprafeţelor acestora. ART. 12 (1) În cazul în care pe parcursul delimitării albiei minore se constată existenţa unor lucrări pe ape care au alţi deţinători/administratori, reprezentanţii acestora participă la activităţile comisiei, în calitate de invitaţi. (2) Reprezentanţii autorităţilor publice locale care participă în cadrul comisiilor de delimitare acordă sprijin informaţional, tehnic şi de altă natură, în limitele competenţelor avute. (3) În vederea înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, la cerere sau în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică, responsabilitatea identificării limitelor albiei minore, a terenurilor şi a suprafeţelor terestre şi acvatice, inclusiv a terenurilor aflate permanent sub apă din domeniul public al statului, revine deţinătorilor/administratorilor acestora, potrivit legislaţiei în vigoare. ART. 13 Termenii tehnici folosiţi în prezenta metodologie au semnificaţia stabilită în anexa nr. 1 la prezenta metodologie. CAP. II Criterii de delimitare a albiilor minore ART. 14 (1) Pentru cursurile de apă ale râurilor stabilirea limitelor albiei minore se realizează pe etape de analiză geomorfologică, hidraulică şi/sau prin verificări în teren ale secţiunii de curgere a apei, prezentate în detaliu în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, constând în: a) analiza în mediu GIS a hărţilor digitale, a modelului numeric al terenului şi adoptarea liniei malurilor albiei minore acolo unde sunt identificate schimbări bruşte (pronunţate) ale pantei terenului imediat adiacent liniei talvegului cursului de apă; b) analiza secţiunilor transversale ale albiilor cursurilor de apă şi adoptarea liniei malurilor acolo unde sunt identificate schimbări bruşte ale pantei terenului imediat adiacent liniei talvegului cursului de apă; c) analiza din punct de vedere hidraulic, utilizând una dintre metodele clasice de calcul hidraulic al curenţilor liberi în regim lent sau rapid de mişcare prin albii deschise, integrate în softuri de specialitate recunoscute la nivel internaţional acolo unde albiile sunt slab incizate şi nu poate fi pusă în evidenţă linia malurilor în profil transversal, dar şi în cazurile în care la viituri se activează curgerea prin albii paralele; d) în mod excepţional, dacă se va considera că alte condiţii locale geomorfologice decât cele menţionate la lit. a) sau de orice altă natură impun aceasta, ca şi în anumite cazuri în care albiile sunt bine incizate şi delimitate de versanţi foarte înalţi, dar nu poate fi pusă în evidenţă linia malurilor în profil transversal, comisia de delimitare a albiei minore poate decide, de asemenea, să se efectueze analiza din punct de vedere hidraulic; e) validarea rezultatelor obţinute la etapele anterioare, prin analizarea ortofotoplanurilor, hărţilor cartografice în vederea identificării prezenţei vegetaţiei, depozitelor aluvionare, schimbării tipului de sol la trecerea în albia majoră şi prin vizite în teren. (2) În cadrul etapei de identificare a liniei malurilor albiilor minore, ce presupune analiza din punct de vedere hidraulic acolo unde albiile sunt slab incizate şi nu poate fi pusă în evidenţă linia malurilor, a albiilor bine incizate delimitate de versanţi foarte înalţi, dar la care nu se pot identifica malurile în profil transversal, sau în cazurile în care, la viituri, se activează curgerea prin albii paralele, linia malului se va considera la nivelul apei corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere. (3) În cazul în care vor fi necesare delimitări pe criterii hidraulice, studiile necesare vor fi elaborate de către entităţi atestate pentru domeniul gospodăririi apelor de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (4) La solicitarea deţinătorului/administratorului albiei minore, datele hidrologice necesare delimitării acestora vor fi puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi/sau serviciile de hidrologie din cadrul administraţiilor bazinale de apă, în conformitate cu prevederile regulamentelor de funcţionare şi procedurilor de lucru ale acestor unităţi. (5) În cazul unei albii minore instabile, susceptibilă de a-şi modifica poziţia şi mărimea, inclusiv din zona cursurilor de apă în aval de baraje, se va defini un spaţiu de mobilitate funcţional care va avea în vedere evoluţia naturală a acesteia, generată de caracteristicile geomorfologice şi hidrologice proprii cursului de apă, iar suprafaţa aferentă va fi determinată prin studii de specialitate. Spaţiul de mobilitate astfel definit se constituie ca albie minoră. ART. 15 Pentru lacurile de acumulare permanente delimitarea albiilor minore se va realiza în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3^1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 16 Pentru lacurile de acumulare nepermanente frontale, suprafaţa albiei minore este asimilată cu suprafaţa ocupată de apă pe toată lungimea acumulării la nivelul corespunzător tranzitării debitului maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere. Suprafaţa se extinde până la racordarea acesteia cu suprafaţa albiei minore corespunzătoare de pe cursul de râu din amonte. ART. 17 În cazul lacurilor naturale şi al bălţilor situate adiacent albiilor minore ale cursurilor de apă, cuvetele acestora se consideră până la nivelurile medii multianuale înregistrate. ART. 18 În albia minoră a cursului de apă se includ următoarele suprafeţe de teren: a) suprafaţa de albie la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14; b) suprafeţele ocupate de prundişuri, nisipuri şi bolovănişuri, zonele din care se extrag materiale aluvionare, precum şi zonele de teren de orice fel, care sunt acoperite de apă la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite potrivit precizărilor de la art. 14, precum şi suprafeţele de teren acoperite de apele care îşi modifică frecvent cursul; c) suprafeţele ce reprezintă foste albii minore, părăsite în prezent de cursul principal al apei, dar care în perioadele în care debitele sunt cel puţin egale cu debitul maxim cu probabilitatea anuală de depăşire 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere, sunt reactivate şi folosesc la scurgerea apelor; d) insulele care nu sunt în legătură cu malul la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14, cu excepţia celor care aparţin fondului forestier naţional. Legătura cu malul se defineşte ca fiind o formaţiune geomorfologică naturală sau o construcţie/ amenajare artificială dacă aceasta reprezintă o lucrare autorizată şi este destinată explicit realizării unei legături cu malul ce nu permite prin construcţie tranzitarea debitelor. ART. 19 În cazul existenţei unor maluri abrupte şi înalte, albia cursului de apă se limitează la aceste maluri, care se includ în albia minoră. Dacă malurile sunt consolidate în mod natural sau prin lucrări, zona consolidată face parte din albia minoră. ART. 20 În cazul în care pe cursurile de apă s-au realizat lucrări hidrotehnice cu rolul de a facilita utilizarea resursei de apă sau de a proteja împotriva efectelor distructive ale apelor, delimitarea albiilor minore din zona amonte şi aval se face ţinând seama de influenţa lucrărilor de amenajare hidrotehnică executate, în conformitate cu prevederile art. 14. ART. 21 Delimitarea albiei minore a fluviului Dunărea, precum şi a Deltei Dunării se stabileşte potrivit legislaţiei interne şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi se marchează pe teren, cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, al autorităţilor de specialitate în domeniul navigaţiei din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi al altor autorităţi implicate. ART. 22 În Delta Dunării, pentru întreaga suprafaţă integrată în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“ şi zona de protecţie aferentă, la delimitarea albiei minore vor fi respectate prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale în vigoare. ART. 23 Suprafeţele ocupate de lucrările de apărare împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care sunt direct sub influenţa apelor la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14 (diguri, epiuri, apărări şi consolidări de maluri, cheuri, praguri, orice alte lucrări de amenajare a albiei, precum şi zonele de protecţie asupra cărora se extinde dreptul de proprietate publică a statului, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) şi anexei nr. 2 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fac parte din albia minoră a cursului de apă respectiv. ART. 24 (1) Suprafeţele cuprinse între lucrările de gospodărire a apelor şi malul albiei minore, atunci când aceste lucrări sunt la o distanţă egală sau mai mică de mal decât zona de protecţie stabilită pentru albia respectivă, sunt incluse în albia minoră a cursului de apă. (2) Comisia de delimitare poate decide includerea în albia minoră a unor suprafeţe de teren suplimentare dacă suprafeţele de teren suplimentare nu au o altă destinaţie ori utilizare specifică, relevantă din punct de vedere socioeconomic, suprafeţele de teren suplimentare fiind necesare ca suprafeţe de servitute/protecţie pentru administrator, sau dacă suprafeţele de teren suplimentare nu depăşesc lăţimea determinată pentru zona de protecţie a albiei, aşa cum este stabilit în anexa nr. 2 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. III Procedura de delimitare a albiilor minore ART. 25 Documentaţia topografică pentru obţinerea avizului de începere a lucrărilor de specialitate pentru delimitarea albiilor minore va respecta dispoziţiile generale şi cerinţele cap. V pct. 5.1 şi 5.2 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 26 Planurile topografice vor fi executate în sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi sistemul de referinţă altimetric Marea Neagră 1975. ART. 27 Documentaţia topografică pentru recepţia lucrării de specialitate, întocmită după executarea măsurătorilor topografice de detaliu, va respecta dispoziţiile generale şi cerinţele cap. V pct. 5.3 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 28 Documentaţiile topografice menţionate la art. 25-27 se realizează de persoane fizice/juridice autorizate să execute lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei, în conformitate cu prevederile legale. ART. 29 Întocmirea planurilor topografice pentru delimitarea albiilor în format analogic şi digital trebuie să respecte următoarele prevederi standard: a) planul topografic de ansamblu se întocmeşte de regulă la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 şi se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, cu reprezentarea imobilelor şi a detaliilor care delimitează albiile minore şi zonele de protecţie; b) planul de situaţie se întocmeşte la o scară convenabilă care să permită analiza elementelor componente şi va conţine delimitarea albiei minore, a zonelor de protecţie şi a spaţiului de mobilitate funcţională a râului; c) redactarea planşelor (în format analogic nedeformabil) pentru planul topografic de ansamblu şi pentru planul de situaţie se face, la alegerea beneficiarului, în format standard, în funcţie de reprezentarea la scară a suprafeţei utile; d) planurile topografice digitale vor fi structurate pe minimum 7 straturi (din care obligatorii: limita albiei minore, limita construcţiilor aferente albiei minore, traversările/lucrări peste cursuri de apă care aparţin deţinătorilor cu orice titlu, baza geodezică, inclusiv bornele CSA, zona de protecţie aferentă albiei minore şi textul cu denumirea şi cotele punctelor, categoriilor de folosinţă ale parcelelor şi limitele intravilanului/UAT); e) reprezentarea detaliilor se va face, în funcţie de scară, respectând „Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 şi 1:500“, editat în anul 1978, până la elaborarea, aprobarea şi publicarea unui nou atlas de semne convenţionale. ART. 30 Pentru executarea delimitării albiilor minore ale cursurilor de apă şi a cuvetelor bălţilor, lacurilor naturale şi artificiale şi ale zonelor umede se realizează următoarele etape de lucru: a) identificarea datelor de bază topografice, hidrologice din arhive şi din bazele de date existente, a necesarului de lucrări şi de informaţii suplimentare pentru eventuale completări şi a actelor şi faptelor juridice prin care se definesc riveranii şi prin care diferite terenuri au intrat în administrarea unităţilor de gospodărire a apelor, precum şi evaluarea necesarului de resurse pentru realizarea lucrărilor; b) stabilirea reţelei geodezice de sprijin adecvate asigurării densităţii optime a punctelor geodezice de referinţă care să permită executarea lucrărilor de introducere şi de întreţinere a sistemului informaţional specific gospodăririi apelor; c) parcurgerea în teren a traseului albiei minore de către comisia de delimitare şi de către elaboratorii studiilor în vederea identificării suprafeţelor care se includ în albia minoră, a punerii în temă cu lucrările şi informaţiile suplimentare care trebuie obţinute, a stabilirii unor eventuale completări ale acestora şi a problemelor pe care le ridică concordarea cu celelalte sisteme informaţionale specifice implicate. De asemenea, comisia şi elaboratorii studiilor vor identifica riveranii, folosinţele de teren, lucrările de apărare existente, zonele afectate de eroziuni de maluri. În funcţie de situaţia din teren, se va solicita sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale şi, după caz, al instituţiei prefectului pentru furnizarea informaţiilor asupra problemelor în litigiu şi a celor care pot apărea în urma procedurii de delimitare a albiei minore; d) executarea lucrărilor de teren şi de birou necesare determinării liniilor malurilor albiilor minore ale cursurilor de apă şi trasarea acestora pe planurile de situaţie; e) după prima trasare a liniei malurilor, în scopul concordării cu unele situaţii particulare, specifice din teren, comisia de delimitare a albiei minore se va deplasa în zona în care au fost realizate studiile de specialitate, pentru clarificarea acestor situaţii. Corecţiile limitelor albiei minore vor fi însoţite de procese-verbale semnate de toţi membrii comisiei. Câte un exemplar din aceste documente trebuie să revină executantului lucrării, precum şi fiecăruia dintre membrii comisiei; f) recepţia documentaţiei topografice întocmite conform prevederilor legale pentru fiecare obiectiv. ART. 31 Pentru realizarea operaţiei de delimitare a albiilor minore sunt necesare date topografice, hidrologice şi date tehnice de specialitate, după cum urmează: 1. datele topografice cuprind: a) planuri de situaţie la scara 1:25.000 sau, după caz, 1:50.000 (ansamblu), pe care vor fi trecute poziţiile staţiilor hidrometrice existente, precum şi lucrările de apărare existente; b) modelul numeric al terenului şi ortofotoplanuri; c) zonele în care există sau au existat perimetre de extragere a materialelor din albii, zonele cu eroziuni importante de maluri, zonele în care se manifestă modificări frecvente ale poziţiei albiei minore; d) profilele transversale prin albia minoră a cursurilor de apă şi a lacurilor naturale sau artificiale (permanente) existente pe traseul ce urmează a se analiza vor îndeplini următoarele condiţii: (i) vor fi executate perpendicular pe direcţia de curgere; (ii) profilele topobatimetrice se vor realiza prin întreaga albie minoră a cursului de apă, până la limita superioară a cotei malurilor sau a grindurilor acesteia (la limita de la care începe dezvoltarea albiei majore) şi până la nivelul coronamentului în cazul lacurilor de acumulare permanente. În cazul în care se dispune de un model numeric al terenului cu o precizie ridicată, profilele tranversale de analiză pot fi extrase din acesta; (iii) reprezentarea profilelor transversale se va realiza la scări convenabil alese, astfel încât să poată fi reliefate toate componentele acestora; e) pentru determinarea mărimii şi a poziţiei în spaţiu a suprafeţei albiei minore printr-un minimum de profile transversale, se va realiza o sectorizare a cursului de apă pe tronsoane caracteristice şi se vor stabili secţiuni de amplasare a profilelor transversale în următoarele puncte: în secţiunea amonte şi aval a tronsonului pe care albia minoră are o variaţie cvasiliniară, amonte şi aval (circa 50-100 m) de releveele existente (poduri, praguri, baraje, prize), amonte şi aval de debuşările unor canale de desecare, afluenţi etc., în dreptul secţiunilor în care capacitatea de transport a râului este minimă (maluri joase), ceea ce ar putea conduce la o inundare prematură a albiei majore. Definitivarea alegerii amplasamentelor profilelor topometrice se va executa în urma unor recunoaşteri pe teren, prin: (i) relevee ale construcţiilor din albii: poduri, prize, praguri, baraje; (ii) profile longitudinale pe tronsonul pe care se face delimitarea suprafeţei albiei minore, realizate la scara 1:25.000/1:100, care vor cuprinde: poziţia profilelor transversale, poziţiile secţiunilor de miră, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, poziţiile afluenţilor, ale canalelor de desecare, poziţiile riveranilor şi denumirea acestora, cotele lucrărilor hidrotehnice executate de-a lungul şi transversal cursului de apă etc.; (iii) reprezentarea în plan a evoluţiei geomorfologice a albiei minore în secţiunile critice (eroziuni, divagări) etc.; 2. datele hidrologice cuprind: a) nivelul corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50% la posturile hidrometrice, precum şi în alte secţiuni caracteristice ale albiei (baraje, prize etc.); b) chei limnimetrice de calcul obţinute în cadrul studiilor de modelare hidraulică executate în studii anterioare puse integral la dispoziţie de către beneficiar; c) valorile debitelor maxime cu probabilitatea anuală de depăşire de 50% reprezentative pentru regimul actual de curgere; d) schema segmentării râului pe tronsoane, pe care debitul la care se face determinarea suprafeţei albiei minore poate fi considerat constant, şi valorile acestor debite; 3. datele tehnice de specialitate cuprind: a) coordonatele bazei şi ale limitelor profilelor în momentul executării acestora, precum şi coordonatele limitelor albiilor minore în momentul determinării acestora; b) fişele tehnice cu evoluţia albiei; c) planuri de situaţie ale zonei pe care se realizează operaţia de amplasare finală a suprafeţelor determinate pentru albiile minore. Pe aceste planuri, pe lângă poziţia limitelor albiei minore rezultată din ultimele determinări, vor fi trecute, în cazul în care informaţiile sunt disponibile, şi poziţiile acestora înregistrate în arhive la diverse date. ART. 32 Principalele lucrări de teren şi de birou necesare trasării limitei albiei minore constau în: a) obţinerea modelului numeric al terenului (MNT), ortofotoplanurilor, hărţilor digitale şi cartografice; b) realizarea profilelor transversale ale albiilor cursurilor de apă şi a releveelor lucrărilor hidrotehnice transversale şi longitudinale; c) determinarea limitelor albiei minore a cursurilor de apă conform prevederilor art. 14; d) trasarea pe planurile de situaţie ce evidenţiază limitele albiei minore, poziţionarea celorlalte imobile deţinute de riverani şi, după caz, a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ, municipiu, oraş, comună). ART. 33 (1) Activitatea de delimitare a albiilor minore se finalizează printr-un act administrativ, potrivit art. 41 alin. (5^1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub forma unei decizii emise de către deţinătorul/administratorul albiei minore. Conţinutul-cadru al actului administrativ este prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie. (2) Înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apă aflate în proprietatea publică a statului se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 34 În cazul în care riveranii albiei minore solicită deţinătorului/administratorului albiei minore marcarea fizică în teren a limitelor albiei minore de pe sectoarele aferente proprietăţilor acestora se vor utiliza şi respecta obligatoriu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile legale incidente cu care acestea se completează. Cheltuielile privind această activitate vor fi suportate de către solicitanţi. CAP. IV Informare, înregistrare şi evidenţe ART. 35 În termen de 15 zile de la data recepţionării de către Comisia de delimitare a albiei minore a limitelor albiei minore se va realiza înştiinţarea deţinătorilor terenurilor riverane. Înştiinţarea se va realiza de către deţinătorul/administratorul albiei minore prin diseminare la sediul unităţilor administrativ-teritoriale implicate, în format letric şi electronic. ART. 36 În baza dispoziţiilor art. 35 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de gospodărire a apelor realizează ţinerea la zi a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor şi pun la dispoziţie persoanelor fizice şi juridice, în condiţiile legii, datele înscrise în acesta. CAP. V Dispoziţii finale ART. 37 Deţinătorul/Administratorul albiei minore are obligaţia de a verifica situaţia acesteia periodic sau după producerea unor viituri semnificative şi în cazul în care va identifica modificări semnificative ale poziţiei malurilor albiei minore va informa comisiile de delimitare a albiei minore. Modificarea limitelor imobilelor în condiţiile prevăzute de art. 567-575 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, ulterior primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor, implică actualizarea informaţiilor tehnice ale acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 38 Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Definiţii utilizate
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Denumirea │Definiţii utilizate în │
│termenului │cadrul metodologiei │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Albie │Râu ajuns la maturitate│
│meandrată │şi prezentând un traseu│
│ │sinuos în plan │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Sector de albie prin │
│ │care nu mai are loc │
│Albie părăsită│curgerea obişnuită a │
│(braţ mort) │apei, datorită migrării│
│ │acesteia pe un traseu │
│ │nou │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Albie părăsită sau un │
│ │braţ mort, sector de │
│ │albie prin care nu mai │
│ │are loc curgerea │
│ │obişnuită a apei │
│ │datorată migrării │
│ │acesteia pe un traseu │
│Albie veche │nou, sector unde nu se │
│ │mai pot identifica │
│ │principalele │
│ │caracteristici │
│ │geomorfologice ale │
│ │acesteia, respectiv │
│ │patul albiei, talvegul │
│ │albiei şi malurile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Râu larg şi puţin adânc│
│ │care curge sub forma │
│ │unor canale, separate │
│ │prin bancuri sau │
│Albie cu mai │insule, ale căror │
│multe braţe │cursuri se │
│ │întrepătrund. Deşi pe │
│ │ansamblu râul nu are │
│ │meandre, pe canale │
│ │există în general │
│ │meandre locale. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Albie adâncită cu linia│
│Albie bine │malurilor bine pusă în │
│incizată │evidenţă, formată prin │
│ │erodarea fundului văii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Albie slab │Albie căreia nu i se │
│incizată │poate pune în evidenţă │
│ │linia malurilor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Sistemul de borne │
│ │geodezice având │
│ │coordonatele în sistem │
│ │de referinţă Marea │
│ │Neagră '75 amplasate în│
│ │lungul cursurilor de │
│Axul de │apă, codificate şi │
│referinţă al │utilizate pentru │
│cursului de │reperajul albiilor │
│apă │minore ale cursurilor │
│ │de apă şi al │
│ │obiectivelor care sunt │
│ │gestionate prin │
│ │sistemul informaţional │
│ │specific domeniului de │
│ │gospodărire a apelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Sector de albie format │
│ │prin străpungerea │
│Albie nouă │pedunculului unui │
│ │meandru sau prin │
│ │deplasarea scurgerii │
│ │apei pe un alt traseu │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Operaţiune tehnică │
│ │privind stabilirea │
│ │liniei malurilor unui │
│ │curs de apă în funcţie │
│ │de variaţia bruscă a │
│Delimitare │ariei secţiunii de │
│geomorfologică│curgere, de formele de │
│a albiei │relief şi categoriile │
│minore │de teren incluse în │
│ │acesta, coroborat cu │
│ │studiul privind │
│ │modificarea bruscă a │
│ │pantei malului şi │
│ │trecerea de la albia │
│ │minoră la albia majoră │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │O parte a albiei majore│
│ │în interiorul căreia │
│ │albia minoră poate │
│Spaţiu de │migra lateral pentru a │
│mobilitate │permite mobilizarea │
│ │sedimentelor, precum şi│
│ │funcţionarea optimă a │
│ │ecosistemelor acvatice │
│ │şi terestre │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Sistemul unitar şi │
│ │obligatoriu de evidenţă│
│ │tehnică, economică şi │
│ │juridică prin care se │
│ │realizează │
│ │identificarea, │
│ │măsurarea, descrierea │
│ │şi înregistrarea │
│ │imobilelor în │
│Sistem │documentele cadastrale │
│integrat de │şi reprezentarea │
│cadastru şi │acestora pe hărţi şi │
│carte funciară│planuri cadastrale, │
│ │precum şi înscrierile │
│ │referitoare la │
│ │drepturile reale │
│ │imobiliare, la │
│ │drepturile personale, │
│ │la actele, faptele sau │
│ │la raporturile juridice│
│ │care au legătură cu │
│ │imobilele │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Lucrare hidrotehnică │
│ │realizată pentru │
│ │transferul unor volume │
│ │de apă cu scopul │
│ │reglementării │
│ │debitelor, pentru │
│Derivaţie │asigurarea cerinţelor │
│ │de apă ale │
│ │folosinţelor, apărarea │
│ │împotriva inundaţiilor,│
│ │cu scop navigabil sau │
│ │pentru protecţia unor │
│ │lucrări hidrotehnice │
│ │etc. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Fondul │Totalitatea bazelor de │
│naţional de │date meteorologice, │
│date de │hidrologice, │
│gospodărire a │hidrogeologice, de │
│apelor │gospodărire cantitativă│
│ │şi calitativă a apelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Corp de apă interioară,│
│ │de suprafaţă, amplasată│
│ │într-o formă de relief │
│ │depresionară (cuvetă, │
│ │cută, depresiune etc.),│
│ │rezultat din acţiunea │
│ │factorilor antropici │
│ │printr-o lucrare │
│ │hidrotehnică, mărginit │
│ │de maluri naturale sau │
│ │artificiale, cu rol de │
│ │formare a unei rezerve │
│Lac artificial│de apă necesare │
│ │producerii de energie │
│ │electrică şi pentru │
│ │alimentarea cu apă a │
│ │unor localităţi şi │
│ │facilităţi din │
│ │industrie şi │
│ │agricultură, atenuarea │
│ │de viituri, precum şi │
│ │pentru regularizarea │
│ │debitului apei în aval │
│ │şi diferite folosinţe │
│ │turistice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Nivel caracteristic al │
│ │unui lac de acumulare │
│Nivel maxim de│corespunzător celei mai│
│exploatare │ridicate cote pe care o│
│ │poate atinge apa în lac│
│ │pe perioada de viitură,│
│ │simbolizat prin (NmaxE)│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Nivel caracteristic al │
│ │unui lac sau iaz, │
│Nivel normal │corespunzător cotei │
│de retenţie │apei în decursul unei │
│ │exploatări normale fără│
│ │deversări │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Reprezentare │
│ │convenţională, în plan,│
│ │analogică sau digitală,│
│ │a unei suprafeţe de │
│ │teren, într-o proiecţie│
│ │cartografică şi într-un│
│Plan │sistem de referinţă. În│
│topografic │România planul │
│ │topografic se │
│ │întocmeşte în Sistem de│
│ │proiecţie Stereografic │
│ │1970 şi în Sistem │
│ │referinţă Marea Neagră │
│ │1975. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Reprezentarea grafică │
│ │în plan vertical faţă │
│ │de un sistem de │
│ │referinţă altimetric │
│ │(în cazul României, MN │
│ │75) a variaţiei │
│Profil │altitudinii punctelor │
│transversal │unei secţiuni │
│ │perpendiculare pe │
│ │direcţia de curgere a │
│ │apei în funcţie de │
│ │distanţele faţă de un │
│ │reper luat ca bază (cu │
│ │marcarea tipului de │
│ │folosinţă a terenului) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Reprezentarea grafică │
│ │în plan vertical faţă │
│ │de un sistem de │
│ │referinţă altimetric │
│ │(în cazul României, │
│Profil │MN75) a liniei │
│longitudinal │talvegului, a malurilor│
│în lung │şi a liniilor │
│ │suprafeţei libere ale │
│ │apei pentru valori ale │
│ │debitelor maxime cu │
│ │diverse maxime cu │
│ │diverse probabilităţi │
│ │anuale de depăşire │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Complex de lucrări │
│ │hidrotehnice executate │
│ │pe cursul unei albii, │
│ │care constă în │
│ │modificări asupra │
│ │traseului în plan │
│Regularizarea │(rectificare), a │
│cursului de │secţiunii transversale │
│apă │(calibrare) şi a │
│ │profilului longitudinal│
│ │(panta medie a patului │
│ │albiei) ce are ca scop │
│ │principal aducerea │
│ │albiei în echilibru la │
│ │debite definite │
├──────────────┼───────────────────────┤
│STEREO 70 │Proiecţia cartografică │
│ │oficială în România │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Spaţiu adiacent │
│ │limitelor albiei minore│
│ │delimitat pe criterii │
│ │geomorfologice şi │
│ │sedimentologice, ce nu │
│ │include zonele locuite,│
│ │căile de comunicaţii │
│ │majore, traversările de│
│ │râuri, dar în care sunt│
│ │cuprinse obiective │
│Spaţiul de │economice şi sociale │
│mobilitate │secundare (căi de │
│funcţional │comunicaţii comunale, │
│ │puţuri de captare a │
│ │apei subterane, │
│ │balastiere de │
│ │capacitate redusă, │
│ │locuinţe izolate etc.).│
│ │În cadrul acestui │
│ │spaţiu pot fi │
│ │identificate zonele │
│ │probabile de eroziune │
│ │pentru un orizont de │
│ │40-50 de ani. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Acel spaţiu al albiei │
│ │majore în interiorul │
│ │căruia albia minoră │
│ │poate migra lateral │
│ │pentru a permite │
│ │mobilizarea │
│Spaţiul de │sedimentelor, precum şi│
│libertate │funcţionarea optimă a │
│ │ecosistemelor acvatice │
│ │şi terestre - (SDAGE │
│ │RMC, Volume 1, Mesures │
│ │opérationnelles │
│ │générales, § 3.1.3.1, │
│ │p. 53) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Orice formă │
│ │organizatorică din │
│Unitate de │structura autorităţilor│
│gospodărire a │de gospodărire a apelor│
│apelor │(Administraţia │
│ │Naţională „Apele │
│ │Române“) │
└──────────────┴───────────────────────┘
ANEXA 2 la metodologie Descrierea etapelor pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă Stabilirea limitelor actuale ale albiei minore reprezintă un pas important în definirea proprietăţii statului în lungul cursurilor de apă. Această situaţie reflectă însă starea reţelei hidrografice la momentul elaborării studiilor, cu o valabilitate limitată în timp. Cursurile de apă în regim natural îşi adaptează morfologia (lăţime, adâncime, panta patului, sinuozitatea, lungimea meandrelor etc.) astfel încât să se ajungă la un tranzit optimal al debitelor lichide şi solide. Metodologia ia în considerare o serie de aspecte specifice ca: a) faptul că albia poate fi unică sau cu braţe multiple (numite şi braţe împletite-despletite); b) prezenţa sectoarelor de albie rectilinii sau meandrate; c) tipul morfologic de albie: albie bine conturată (incizată), albie slab incizată, albii paralele activate în condiţiile unor viituri frecvente; d) cotele malurilor la care se inundă albia majoră; un caz special îl reprezintă malurile înalte, la care nu se poate defini o limită a albiei minore; e) în cazul stabilirii cotelor malurilor utilizând analiza hidraulică se pot avea în vedere diverse valori ale debitului de umplere corespunzător căruia se determină cota malului: - debitul de umplere din secţiunea amonte sau aval la care o astfel de valoare poate fi stabilită; – debitul maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere. Faţă de limita albiei minore astfel stabilită se vor stabili următoarele limite suplimentare: f) limitele de servitute şi de protecţie conform Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; g) limita unei zone-tampon de vegetaţie (de 5-20 m lăţime pentru reţinerea şi epurarea nutrienţilor); h) spaţiul de mobilitate (divagare) laterală minimală pentru asigurarea necesarului de debit solid în reţeaua hidrografică; i) spaţiul de mobilitate funcţională. Delimitarea limitelor albiei minore a cursurilor de apă presupune în principal o analiză geomorfologică şi în anumite situaţii hidraulică, structurată pe mai multe niveluri conform schemei din figura următoare: Schema metodologică de delimitare a albiei minore*) *) Schema este reprodusă în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) Detalierea activităţilor corespunzătoare fiecărui nivel de analiză se prezintă astfel: Nivelul 1 - delimitarea albiei minore pe bază de hărţi în format digital sau pe hârtie Utilizând un model numeric al terenului cu o precizie suficient de bună (minimum 8 pct/mp), pe baza variaţiei pantei terenului se determină în mediu GIS linia continuă care marchează trecerea de la albia minoră la albia majoră. Validarea rezultatelor se realizează transpunând liniile malurilor astfel obţinute, pe hărţi sau aerofotoplanuri mai vechi. În cazul în care se constată că dea lungul timpului albia a fost stabilă din punctul de vedere al mobilităţii în plan se acceptă limita astfel determinată şi se poate trece la nivelul 4. (a se vedea imaginea asociată) Dacă limitele obţinute nu sunt certe, se trece la nivelul 2 de analiză - delimitare geomorfologică. Nivelul 2 - delimitare geomorfologică Delimitarea geomorfologică presupune analiza secţiunilor transversale ale albiei, obţinute prin intersecţia modelului numeric al terenului (MNT) cu planuri verticale perpendiculare pe linia talvegului sau pe direcţia generală de curgere. Analiza constă în identificarea punctelor de creştere bruscă a ariei secţiunii transversale, cunoscând faptul ca la trecerea din albia minoră în albia majoră aria secţiunii de curgere are o variaţie puternică. Acest lucru poate fi pus în evidenţă calculând derivata 1 sau 2 a ariei secţiunii transversale în raport cu adâncimea sau în raport cu lăţimea albiei. Pentru a obţine o linie a malurilor care să reliefeze cât mai fidel situaţia din teren este necesar ca echidistanţa secţiunilor transversale analizate să fie cât mai mică (de exemplu, 10 m) Albie bine incizată În acest caz, validarea limitelor stabilite la nivelul 1 se poate face fie vizual, pe baza profilelor transversale, fie utilizând derivata ariei secţiunii transversale de curgere. Cotele malurilor albiei minore rezultate în cazul analizelor efectuate atât în cazul nivelului I de analiză, cât şi în cazul nivelului 2 de analiză pot fi diferite, distingând o cotă pentru limita albiei minore pe malul stâng şi o altă cotă pe malul drept. (a se vedea imaginea asociată) Validarea poziţiei malurilor albiei minore se va realiza transpunând liniile malurilor astfel obţinute pe hărţi sau aerofotoplanuri. În cazul în care rezultatele sunt concludente se trece la nivelul 4. În cazul în care nu se pot stabili poziţiile malurilor se va trece la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică. Albie slab incizată În acest caz nu se poate pune în evidenţă linia malurilor, fiind necesară trecerea la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică. Albii paralele la viitură Şi în acest caz este necesară trecerea la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică. Nivelul 3 - delimitare pe bază de modelare hidraulică Delimitarea albiei minore în cadrul acestui nivel de analiză presupune determinarea prin modelare hidraulică în regim permanent de curgere a cotelor corespunzătoare unor debite prag şi transpunerea lor în plan. Pentru delimitarea hidraulică se pot utiliza, acolo unde sunt disponibile, modelele elaborate în cadrul unor proiecte anterioare. Se pot utiliza următoarele valori de debit prag pentru delimitarea albiei minore: - valoarea medie a debitului de umplere corespunzător secţiunilor amonte şi aval pentru care limitele albiei rezultă prin delimitare geomorfologică; – valoarea debitului de umplere al albei minore, care pe baza experienţei rezultate din studiile de caz poate fi admis egal cu debitul maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere; – în cazul în care limita albiei minore rezultată în urma unei modelări hidraulice corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea anuală de depăşire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere. Transpunerea în plan a lăţimii albiei minore se realizează prin intersecţia suprafeţei libere a apei rezultate din calculul hidraulic cu modelul numeric al terenului. Aşa cum s-a menţionat în descrierea paşilor de analiză de la nivelurile 1 şi 2 delimitarea pe baza modelării hidraulice se utilizează în următoarele cazuri: (a se vedea imaginea asociată) De asemenea, modelarea hidraulică poate fi utilizată şi în cazul în care rezultatele de la nivelurile anterioare de analiză nu sunt concludente. În cazul în care rezultatele sunt concludente se trece la nivelul 5 de analiză - validare/corecţii pe teren. Dacă delimitarea albiei minore având la bază modelarea hidraulică nu este concludentă sau este dificil de realizat se trece la nivelul 4 de analiză. Nivelul 4 - delimitare pe bază de criterii suplimentare În cazul unor rezultate neconcludente la nivelurile anterioare de analiză privind limitele albiei minore se propune utilizarea altor criterii, ca de exemplu: - analiza mobilităţii în plan a traseului râului pe baza hărţilor şi aerofotoplanurilor; – apariţia vegetaţiei caracteristice zonei de luncă; – schimbarea granulometriei la trecerea de la albia minoră la albia majoră. În cazul albiilor slab incizate, cu braţe multiple sau cu albii paralele, pe baza hărţilor sau aerofotoplanurilor actuale sau mai vechi se determină limitele de variaţie în plan a traseului albiei. În continuare se determină spaţiul de mobilitate care se identifică cu înfăşurătoarea corespunzătoare braţelor extreme. Nivelul 5 - Validare/corecţii pe teren de către comisia de delimitare, cu participarea reprezentanţilor administraţiilor locale Rezultatele delimitării din etapele precedente sunt validate sau corectate eventual în cadrul vizitei pe teren efectuate de către comisia de delimitare la care vor fi invitaţi reprezentanţii administraţiei publice locale şi, după caz, ai instituţiei prefectului. ANEXA 3 la metodologie
Conţinutul-cadru al actului administrativ privind stabilirea limitelor imobilului (albiei minore) din domeniul public al statului - model - Nr. de înregistrare ..................... Aprobat Director/conducător instituţie publică ............................................................ (semnătura, ştampila) DECIZIE privind stabilirea limitelor imobilului din domeniul public al statului, amplasat pe cursul de apă ..................., codul cadastral ..........., pe tronsonul/sectorul cuprins între ............. şi ................, situat în localitatea ................, judeţul ......................... În baza prevederilor art. 35 şi 39 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.115/2021 privind aprobarea Metodologiei de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului, în conformitate cu prevederile Deciziei directorului/conducătorului instituţiei publice nr. ......./data .............. de constituire a Comisiei de delimitare a albiei minore a cursului de apă ................... pe tronsonul/sectorul cuprins între ..................... şi între ..................... şi a Procesului-verbal de delimitare nr. ........... din .............., întocmit de Comisia de delimitare a albiei minore, în conformitate cu documentaţia/planul de situaţie avizat de către Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară .............. nr. .......... din data de ........................... şi având în vedere Referatul tehnic nr. ...........… din data de ............... întocmit de compartimentul de specialitate al instituţiei publice, se atestă că terenul cu suprafaţa de ................. mp constituie albie minoră a râului ............................, cod cadastral ................................, pe tronsonul/sectorul cuprins între .................. şi ......................... pe teritoriul localităţii ................................................, unitatea administrativ-teritorială ........................................., judeţul ................................., acesta reprezentând domeniul public al statului român aflat în administrarea ......................................., înregistrat parţial în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, cu numărul MF .............................................. . Preşedintele Comisiei de delimitare, ..................................................................... (numele, prenumele şi semnătura) Secretar Comisie de delimitare, ..................................................................... (numele, prenumele şi semnătura) Jurist instituţie publică, ..................................................................... (numele, prenumele şi semnătura) -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
