Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 257 din 15 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 27 aprilie 2015.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Metodologia stabileşte procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcţional şi o concepţie unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de monitorizare şi de raportare a stadiului şi a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către instituţiile naţionale şi europene. ART. 2 Termenii şi expresiile folosite în prezenta metodologie au înţelesul prevăzut de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, denumită în continuare lege. ART. 3 Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor, instituţiilor şi organismelor, stabilite prin prezenta metodologie, sunt cele prevăzute la art. 7-24 din lege. ART. 4 (1) În conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei metodologii se întocmesc următoarele tipuri de planuri: a) planuri de calitate a aerului; b) planuri de menţinere a calităţii aerului; c) planuri de acţiune pe termen scurt. (2) Poluanţii pentru care se întocmesc planuri şi valorile-limită/valorile-ţintă sunt menţionate în anexele nr. 1 şi 3 la lege. (3) În ariile din aglomerările şi zonele clasificate în regim de gestionare I, aşa cum este definit la art. 42 lit. a) din lege, se elaborează planuri de calitate a aerului. (4) În ariile din aglomerările şi zonele clasificate în regim de gestionare II, aşa cum este definit la art. 42 lit. b) din lege, se elaborează planuri de menţinere a calităţii aerului. (5) În zonele şi aglomerările în care există riscul de depăşire a pragurilor de alertă, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3 la lege, se elaborează planuri de acţiune pe termen scurt. ART. 5 (1) Aglomerările şi zonele de evaluare a calităţii aerului înconjurător în care se delimitează arii clasificate în regimul de gestionare I sau II sunt prevăzute în anexa nr. 2 la lege. (2) Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, denumit în continuare CECA, realizează clasificarea în regimuri de gestionare a ariilor din zone şi aglomerări, pe baza rezultatelor măsurărilor şi a studiilor de modelare, pe care o supune spre aprobare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. (3) Lista unităţilor administrativ-teritoriale din fiecare arie se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. CAP. II Planul de calitate a aerului SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 6 (1) Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienţei lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită pentru poluanţii: dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie [PM(10)], benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren şi PM(2,5), astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la lege. (2) În planul de calitate a aerului pot fi incluse şi măsuri din cadrul planurilor de acţiune pe termen scurt, precum şi măsuri specifice vizând protecţia copiilor şi a altor grupuri sensibile ale populaţiei. (3) Setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului se pot stabili pe o perioadă de maximum 5 ani. ART. 7 La elaborarea planului de calitate a aerului trebuie să se asigure, pe cât posibil, concordanţa cu alte planuri/programe întocmite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere, ale Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale şi ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 8 (1) Planul de calitate a aerului pentru o unitate administrativ-teritorială se elaborează de către o comisie tehnică, constituită la nivelul administraţiei publice locale, din reprezentanţii compartimentelor/serviciilor/direcţiilor tehnice, numită prin dispoziţia primarului, sau, după caz a primarului general al municipiului Bucureşti. Reprezentantul compartimentului/ serviciului/direcţiei de mediu din cadrul primăriei, al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti coordonează comisia tehnică. (2) Din comisia tehnică fac parte şi reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale sau judeţene din domeniile silvicultură, sănătate, transport, agricultură, ordine publică, statistică şi Poliţia Română, operatori economici relevanţi şi, dacă este cazul, de la orice alt organism cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de complexitatea problemelor estimate. (3) Planul de calitate a aerului elaborat pentru o unitate administrativ-teritorială se aprobă prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii. ART. 9 (1) Planul de calitate a aerului pentru două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate, aparţinând aceluiaşi judeţ, se elaborează de către o comisie tehnică constituită prin decizia preşedintelui consiliului judeţean, din reprezentanţii compartimentelor/serviciilor/direcţiilor tehnice din cadrul primăriilor şi din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean. Reprezentantul consiliului judeţean coordonează comisia tehnică. (2) Planul de calitate a aerului elaborat pentru două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate, aparţinând aceluiaşi judeţ, se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii. ART. 10 (1) În cazul în care este necesară elaborarea planului de calitate a aerului pentru unităţi administrativ-teritoriale învecinate aparţinând mai multor judeţe sau pentru municipiul Bucureşti cu judeţele învecinate, acestea se realizează în comun de către consiliile judeţene implicate, respectiv consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Planul de calitate a aerului se elaborează de către o comisie tehnică, constituită din reprezentanţii compartimentelor/ serviciilor/direcţiilor tehnice din cadrul primăriilor şi din cadrul aparatelor proprii ale consiliilor judeţene respective. Planul de calitate a aerului se aprobă de către fiecare consiliu în parte prin hotărâri ale sale, în condiţiile legii. Coordonatorul comisiei tehnice va fi desemnat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru administraţie publică. (2) Planul de calitate a aerului pentru două sau mai multe sectoare ale municipiului Bucureşti se elaborează de către o comisie tehnică constituită la nivelul municipiului Bucureşti, coordonată de primarul general al municipiului Bucureşti, şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ART. 11 Planul de calitate a aerului se întocmeşte pe baza unui studiu de calitate a aerului, elaborat de către persoane fizice şi juridice autorizate, care deţin certificat de înscriere în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, conform prevederilor Ordinul ministrului mediului nr. 1.026/2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată. Certificatul deţinut trebuie să cuprindă înscrierea în Registrul naţional pentru raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului sau raportul de amplasament. SECŢIUNEA a 2-a Iniţierea planului de calitate a aerului ART. 12 (1) În termen de maximum 10 de zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului de aprobare a listelor care cuprind unităţile administrativ-teritoriale din fiecare arie delimitată în cadrul zonelor şi aglomerărilor care se încadrează în regimul de gestionare I, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează autorităţile administraţiei publice competente asupra necesităţii iniţierii planului de calitate a aerului. (2) În termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea privind necesitatea elaborării planului de calitate a aerului, dar nu mai târziu de 20 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului de aprobare a listelor prevăzute la alin. (1), comisia tehnică îşi începe activitatea, iar coordonatorul acesteia convoacă membrii şi iniţiază planul de calitate a aerului. ART. 13 (1) Coordonatorul comisiei tehnice anunţă autoritatea publică locală pentru protecţia mediului şi autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului asupra iniţierii planului de calitate a aerului. (2) Coordonatorul comisiei tehnice face demersurile necesare pentru publicarea într-un ziar de circulaţie locală şi/sau judeţeană, după caz, şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, a informaţiilor cu privire la iniţierea planului de calitate a aerului, inclusiv a listei cu unităţile administrativ-teritoriale unde s-a depăşit valoarea-limită sau valoarea-ţintă pentru anumiţi indicatori. ART. 14 Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului organizată la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti informează publicul despre iniţierea planului de calitate a aerului, prin publicarea pe propria pagină de internet. SECŢIUNEA a 3-a Elaborarea planului de calitate a aerului ART. 15 (1) Autoritatea publică competentă pentru elaborarea planului privind calitatea aerului demarează procedura de elaborare a planului de calitate a aerului în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă despre încadrarea în regimul de gestionare I a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul zonei şi/sau aglomerării din responsabilitatea sa. (2) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului pune la dispoziţia autorităţii publice competente pentru elaborarea planului de calitate a aerului următoarele date privind încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în regim de gestionare I: indicatorii pentru care s-a depăşit valoarea-limită şi/sau valoarea-ţintă, perioada de timp pentru care au fost realizate evaluarea şi încadrarea, perioada de mediere (valoarea orară, valoarea zilnică, valoarea anuală), cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant şi pe categorii de surse staţionare, mobile şi de suprafaţă. ART. 16 (1) Studiul de calitate a aerului necesar întocmirii planului se bazează în principal pe modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele aspecte: a) descrierea modului de realizare a studiului, inclusiv descrierea modelului matematic utilizat pentru dispersia poluanţilor în atmosferă în vederea elaborării scenariilor/ măsurilor şi estimării efectelor acestora; b) analiza topografică şi climatică a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare I; c) analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului (la momentul iniţierii planului privind calitatea aerului); d) evaluarea nivelului de fond regional (total, natural, transfrontier); e) evaluarea nivelului de fond urban (total, trafic, industrie inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier); f) evaluarea nivelului de fond local (total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier); g) caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de calitate a aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii populaţiei sau a vegetaţiei, după caz; h) identificarea principalelor surse de emisie responsabile de depăşirea valorii-limită/valorii-ţintă şi poziţionarea lor pe hartă, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate şi datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare I; i) informaţii privind poluarea datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă, a căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau alte regiuni, după caz; j) analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi a celor referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate ale acestora; k) în cazul particular al ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar se iau în considerare informaţiile legate de sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale acestuia şi condiţiile meteorologice la macroscară. (2) Studiul de calitate a aerului va cuprinde identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie. Pentru măsurile grupate pe categorii de surse se va defini cel puţin un scenariu, cu cuantificarea eficienţei măsurilor. Fiecare măsură din scenariu va avea asociat, acolo unde este posibil, un indicator cuantificabil. Pentru fiecare scenariu luat în considerare în cadrul studiului de calitate a aerului şi pentru fiecare poluant avut în vedere se vor prezenta următoarele: a) anul de referinţă pentru care este elaborată previziunea şi cu care începe previziunea; b) repartizarea surselor de emisie; c) descrierea privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în anul de referinţă; d) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor şi a numărului de depăşiri ale valorii-limită şi/sau valorii-ţintă în anul de referinţă; e) descrierea scenariului privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în anul de proiecţie; f) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor aşteptate în anul de proiecţie; g) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor şi a numărului de depăşiri ale valorii-limită şi/sau valorii-ţintă, acolo unde este posibil, în anul de proiecţie; h) măsurile identificate cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spaţiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare şi a surselor potenţiale de finanţare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor. ART. 17 Planul de calitate a aerului cuprinde toate scenariile luate în considerare şi măsurile identificate în cadrul studiului de calitate a aerului împreună cu toate informaţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2). ART. 18 (1) Planul de calitate a aerului este structurat astfel încât să respecte şi să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 10 la lege. (2) Informaţiile care urmează a fi incluse în planul de calitate a aerului sunt prevăzute în anexa nr. 1. ART. 19 Autoritatea competentă întocmeşte planul de calitate a aerului în maximum 9 luni de la iniţierea lui şi îl supune procedurii de informare, consultare şi participare a publicului la luarea deciziei. SECŢIUNEA a 4-a Informarea, consultarea şi participarea publicului privind planul de calitate a aerului ART. 20 (1) Autoritatea competentă pentru întocmirea planului de calitate a aerului, prin coordonatorul comisiei tehnice, informează publicul prin: a) anunţ public, făcut prin orice mijloace, inclusiv prin mijloace electronice, despre elaborarea planului de calitate a aerului sau despre orice modificare ori revizuire a acestuia, precum şi despre dreptul publicului de a participa la luarea deciziei; b) anunţ publicat într-un ziar naţional sau local, afişat, după caz, la sediul şi pe pagina de internet a administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi a autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. (2) Anunţul public se realizează în maximum 5 zile lucrătoare de la elaborarea planului de calitate a aerului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 şi se referă la: a) propunerea de plan de calitate a aerului elaborat de către autoritatea competentă sau orice modificare/revizuire a acestuia, după caz; b) autorităţile publice care deţin informaţii referitoare la plan de calitate a aerului ori de modificare sau revizuire a acestuia, după caz; c) autoritatea competentă la care pot fi transmise comentarii, întrebări sau opinii. (3) Publicul are la dispoziţie 30 de zile calendaristice de la data publicării anunţului prevăzut la alin. (2) pentru transmiterea comentariilor cu privire la propunerea de plan de calitate a aerului ori de modificare sau revizuire a acestuia. ART. 21 (1) Autoritatea competentă pentru elaborarea planului sau, după caz, a planului modificat ori revizuit anunţă organizarea unei dezbateri publice cu privire la acesta, în 45 de zile calendaristice de la data expirării termenului prevăzut la art. 20 alin. (3). (2) Anunţul privind dezbaterea publică se publică într-un ziar naţional sau local, afişat, după caz, la sediul şi pe pagina de internet a administraţiei publice judeţene şi/sau locale, a instituţiei prefectului, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi a autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3. (3) Propunerea de plan de calitate a aerului ori modificarea sau revizuirea acestuia, supus dezbaterii publice, cuprinde comentariile şi opiniile justificate ale publicului primite conform art. 20 alin. (3) şi se pune la dispoziţia publicului spre consultare odată cu anunţul prevăzut la alin. (2). (4) Dezbaterea publică se desfăşoară în locul cel mai convenabil pentru public, în afara orelor de program, şi este condusă de către coordonatorul comisiei tehnice sau, în cazul în care acesta este indisponibil, de către orice altă persoană desemnată prin decizia conducătorului autorităţii competente pentru elaborarea planului de calitate a aerului. Opiniile participanţilor se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, care este semnat de către persoana care a condus dezbaterea publică. (5) Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei de dezbatere publică nu se prezintă niciun reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în procesul-verbal, şedinţa considerându-se încheiată. SECŢIUNEA a 5-a Definitivarea, aprobarea şi publicarea planului de calitate a aerului ART. 22 În termen de 20 de zile lucrătoare de la dezbaterea publică, Comisia tehnică definitivează planul de calitate a aerului, luând în considerare comentariile şi opiniile justificate exprimate în timpul dezbaterii publice. ART. 23 În termen de 3 zile lucrătoare de la definitivarea planului de calitate a aerului, coordonatorul comisiei tehnice îl transmite spre avizare autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului şi CECA. ART. 24 (1) În termen de maximum 30 de zile calendaristice de la avizarea planului de calitate a aerului, coordonatorul comisiei tehnice îl transmite şi îl supune spre aprobare, după caz, consiliului local, judeţean şi/sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (2) Hotărârea consiliului local, judeţean şi/sau, după caz, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti se motivează în fapt şi în drept şi trebuie să conţină informaţii cu privire la decizia luată, motivele şi consideraţiile pe care se întemeiază aceasta, procesul de participare a publicului la luarea deciziei, inclusiv modul în care au fost luate în considerare rezultatele participării publicului, precum şi posibilitatea contestării deciziei la instanţa competentă. ART. 25 (1) Consiliul local, judeţean şi/sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pune la dispoziţia publicului hotărârea împreună cu planul de calitate a aerului, prin afişare la sediul propriu şi pe propria pagină de internet, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea deciziei. (2) Hotărârea împreună cu planul de calitate a aerului sunt publicate în acelaşi mod de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului. SECŢIUNEA a 6-a Punerea în aplicare, monitorizarea şi raportarea planului de calitate a aerului ART. 26 Planul de calitate a aerului este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor în termenele stabilite în planul de calitate a aerului pentru a asigura o eficienţă crescută a îmbunătăţirii calităţii aerului, dar şi pentru a menţine distribuţia efortului financiar la nivelul asumat. ART. 27 (1) Instituţiile, autorităţile, organismele şi operatorii economici care au fost identificaţi pentru realizarea măsurilor din planul de calitate a aerului sunt responsabili de punerea în aplicare şi implementarea acestora. (2) Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, personal şi/sau prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu, după caz, în colaborare cu autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului şi cu autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului monitorizează şi controlează stadiul realizării măsurilor/acţiunilor din planul de calitate a aerului. ART. 28 (1) Comisia tehnică urmăreşte realizarea măsurilor din planul de calitate a aerului şi întocmeşte trimestrial şi anual rapoarte cu privire la stadiul realizării măsurilor pe care le supun spre aprobare consiliului local, judeţean şi/sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Raportul anual aprobat privind stadiul realizării măsurilor din planul de calitate a aerului se pune la dispoziţia publicului prin publicarea pe adresa proprie de internet şi se transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului până la data de 15 februarie a anului următor. (2) Autoritatea publică teritorială de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului controlează aplicarea măsurilor şi întocmeşte anual un raport cu privire la stadiul de realizare, precum şi cu privire la atingerea indicatorilor cuantificabili din punctul de vedere al eficienţei, prevăzuţi în planul de calitate a aerului. (3) Raportul, întocmit conform alin. (2), se transmite până la data de 15 februarie a anului următor autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului care monitorizează, la nivel teritorial, efectele aplicării măsurilor prin care se reduce nivelul poluanţilor sub valorile-limită, valorile-ţintă, respectiv sub obiectivul pe termen lung, pentru asigurarea unei calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile. (4) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului întocmeşte anual, pe baza raportului întocmit conform alin. (1), a raportului întocmit conform alin. (2) şi a datelor măsurate la staţiile de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului un raport de monitorizare la nivel teritorial, cu privire la efectele aplicării măsurilor prin care se reduce nivelul poluanţilor sub valorile-limită, valorile-ţintă, respectiv sub obiectivul pe termen lung, pentru asigurarea unei calităţi a aerului înconjurător, în condiţiile unei dezvoltări durabile, şi îl transmite CECA până la 15 martie a anului următor. SECŢIUNEA a 7-a Actualizarea şi revizuirea planului de calitate a aerului ART. 29 (1) Planul de calitate a aerului se realizează o dată la 5 ani. (2) În cazul în care apar depăşiri ale valorilor-limită şi/sau ale valorilor-ţintă pe perioada derulării unui plan de calitate a aerului pentru unul şi/sau mai mulţi indicatori noi, alţii decât cei pentru care s-a elaborat planul, acesta se revizuieşte, cu parcurgerea aceloraşi etape ca şi planul iniţial. ART. 30 Planul de calitate a aerului actualizat sau revizuit este public. CAP. III Planul de menţinere a calităţii aerului SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 31 (1) Planul de menţinere a calităţii aerului reprezintă setul de măsuri pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanţilor să se păstreze sub valorile-limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie [PM(10)], benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo(a)piren şi PM(2,5), astfel cum sunt stabilite la lit. B.2 din anexa nr. 3 la lege. (2) În planul de menţinere a calităţii aerului pot fi incluse şi măsuri specifice vizând protecţia copiilor şi a altor grupuri sensibile ale populaţiei. (3) Măsurile din planul de menţinere a calităţii aerului se pot desfăşura pe o perioadă de maximum 5 ani sau până la trecerea în regimul I de evaluare. (4) La întocmirea planului de menţinere a calităţii aerului trebuie să se asigure, pe cât posibil, concordanţa cu alte planuri/programe întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 440/2010, ale Legii nr. 278/2013 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 32 (1) Planul de menţinere a calităţii aerului se întocmeşte de comisia tehnică constituită la nivel judeţean, din reprezentanţii compartimentelor/serviciilor/direcţiilor tehnice din aparatul propriu al consiliului judeţean şi/sau, după caz, din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, numită prin decizie a preşedintelui consiliului judeţean sau prin dispoziţie a primarului municipiului Bucureşti. Reprezentantul compartimentului/serviciului/direcţiei de mediu din cadrul consiliului judeţean sau, după caz, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti coordonează comisia tehnică. (2) Din comisia tehnică fac parte şi reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale sau judeţene din domeniul silvicultură, sănătate, transport, agricultură, ordine publică, statistică şi Poliţia Română, operatorii economici şi, dacă este cazul, de la orice alt organism cu responsabilităţi în domeniu, în funcţie de complexitatea problemelor estimate. (3) În cazul în care este necesară elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului pentru municipiul Bucureşti, din comisia tehnică fac parte şi reprezentanţii direcţiilor de mediu din cadrul primăriilor de sectoare. (4) Planul de menţinere a calităţii aerului elaborat se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. ART. 33 Planul de menţinere a calităţii aerului poate fi întocmit în regim propriu de către titularul de activitate, respectiv consiliul judeţean sau Primăria Generală a Municipiului Bucureşti ori pe baza unui studiu elaborat de către persoane fizice şi juridice autorizate care deţin certificat de înscriere în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 1.026/2009. Certificatul deţinut trebuie să cuprindă înscrierea în Registrul naţional pentru raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului sau raportul de amplasament. SECŢIUNEA a 2-a Iniţierea planului de menţinere a calităţii aerului ART. 34 (1) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului de aprobare a listelor care cuprind unităţile administrativ- teritoriale din fiecare arie delimitată în cadrul zonelor şi aglomerărilor care se încadrează în regimul de gestionare II, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează autorităţile administraţiei publice competente despre necesitatea iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului. (2) În termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea privind necesitatea elaborării planului de menţinere a calităţii aerului, dar nu mai târziu de 20 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului de aprobare a listelor prevăzute la alin (1), comisia tehnică îşi începe activitatea, iar coordonatorul acesteia convoacă membrii şi iniţiază planul de menţinere a calităţii aerului. (3) Coordonatorul comisiei tehnice anunţă autoritatea publică locală pentru protecţia mediului şi autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului despre iniţierea planului de menţinere a calităţii aerului. (4) Anunţul privind dezbaterea publică privind iniţierea planului de menţinere a calităţii aerului se face de către coordonatorul comisiei tehnice şi se publică într-un ziar de circulaţie locală şi/sau judeţeană, după caz, şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale, a instituţiei prefectului, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti. ART. 35 Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului informează publicul despre iniţierea planului de menţinere a calităţii aerului, prin publicarea pe propria pagină de internet. SECŢIUNEA a 3-a Elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului ART. 36 (1) Autoritatea publică competentă pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului demarează procedura în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă despre încadrarea în regimul de gestionare II a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul zonei şi/sau aglomerării din responsabilitatea sa. (2) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului pune la dispoziţia autorităţii publice competente pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului următoarele date privind încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în regim de gestionare II: a) indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II; b) perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea şi încadrarea; c) perioada de mediere: valoare orară, valoare zilnică, valoare anuală; d) cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant şi pe categorii de surse staţionare, mobile şi de suprafaţă. ART. 37 (1) Planul de menţinere a calităţii aerului trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a) descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor acestora; b) analiza topografică şi climatică a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II de gestionare; c) analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului; d) evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier; e) evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier; f) evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road, transfrontier; g) caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei; h) identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calităţii aerului şi poziţionarea lor pe hartă, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate şi datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II; i) informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte regiuni; j) analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora; k) în cazul particular al ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau în considerare informaţiile legate de sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale acestuia şi condiţiile meteorologice la macroscară. (2) Planul de menţinere a calităţii aerului va cuprinde identificarea măsurilor de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă cel puţin la nivelul iniţial, eventual de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora, dacă este posibil. Pentru fiecare măsură identificată se va evalua impactul acesteia asupra calităţii aerului, exprimat ca indicator cuantificabil. (3) Pentru fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planului de menţinere a calităţii aerului şi pentru fiecare poluant avut în vedere se vor prezenta următoarele: a) anul de referinţă pentru care este elaborată previziunea şi cu care începe aceasta; b) repartizarea surselor de emisie; c) descrierea privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în anul de referinţă; d) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor raportate la valorile-limită şi/sau la valorile-ţintă în anul de referinţă; e) descrierea scenariului privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în anul de proiecţie; f) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor aşteptate în anul de proiecţie; g) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor şi a numărului de depăşiri ale valorii-limită şi/sau valorii-ţintă în anul de proiecţie, acolo unde este posibil; h) măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spaţiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare şi a surselor potenţiale de finanţare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor. ART. 38 Planul de menţinere a calităţii aerului cuprinde scenariile luate în considerare şi măsurile identificate împreună cu informaţiile de la art. 37 alin. (1)-(3). ART. 39 (1) Planul de menţinere a calităţii aerului este structurat astfel încât să respecte şi să cuprindă cel puţin informaţiile menţionate în anexa nr. 10 la lege. (2) Informaţiile incluse în planul de menţinere a calităţii aerului sunt prevăzute în anexa nr. 4. ART. 40 Autoritatea competentă elaborează planul de menţinere a calităţii aerului în maximum 6 luni de la iniţierea lui şi îl supune procedurii de informare, consultare şi participare a publicului la luarea deciziei. SECŢIUNEA a 4-a Informarea, consultarea şi participarea publicului privind planul de menţinere a calităţii aerului ART. 41 (1) Autoritatea competentă pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului prin coordonatorul comisiei tehnice informează publicul prin: a) anunţ public, făcut prin orice mijloace de informare, inclusiv prin mijloace electronice, despre elaborarea planului/planului de menţinere a calităţii aerului sau despre orice modificare ori revizuire a acestuia, precum şi despre dreptul publicului de a participa la luarea deciziei; b) anunţ publicat într-un ziar naţional sau local, afişat după caz, la sediul şi pe pagina de internet a administraţiei publice judeţene şi/sau locale, a instituţiei prefectului, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi a autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. (2) Anunţul public se realizează în maximum 5 zile lucrătoare de la elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului şi se referă la: a) propunerea de plan de menţinere a calităţii aerului, elaborată de către autoritatea competentă sau orice modificare ori, după caz, revizuire a acestuia; b) autorităţile publice care deţin informaţii referitoare la planul de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau, după caz, revizuire a acestuia; c) autoritatea competentă la care pot fi transmise comentarii, întrebări sau opinii. (3) Publicul are la dispoziţie 10 zile calendaristice de la data publicării anunţului prevăzut la alin. (2) pentru transmiterea comentariilor cu privire la propunerea de plan de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau, după caz, revizuire a acestuia. ART. 42 (1) Autoritatea competentă pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau, după caz, revizuire anunţă organizarea unei dezbateri publice cu privire la acesta, în 45 de zile calendaristice de la data expirării termenului prevăzut la art. 41 alin. (3). (2) Anunţul privind dezbaterea publică se publică într-un ziar naţional sau local, afişat, după caz, la sediul şi pe pagina de internet a administraţiei publice judeţene şi/sau locale, a instituţiei prefectului, a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi a autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. (3) Propunerea de plan de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau de revizuire a acestuia, supus dezbaterii publice cuprinde comentariile şi opiniile justificate ale publicului primite conform art. 41 alin. (3) şi se pune la dispoziţia publicului spre consultare odată cu anunţul prevăzut la alin. (2). (4) Dezbaterea publică se desfăşoară în locul cel mai convenabil pentru public, în afara orelor de program, şi este condusă de către coordonatorul comisiei tehnice sau, în cazul în care acesta este indisponibil, de către orice altă persoană desemnată prin decizia conducătorului autorităţii competente pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului. Opiniile participanţilor se consemnează în procesul-verbal al şedinţei, care este semnat de către persoana care a condus dezbaterea publică. (5) Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei de dezbatere publică nu se prezintă niciun reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în procesul-verbal, şedinţa considerându-se încheiată. SECŢIUNEA a 5-a Definitivarea, aprobarea şi publicarea planului de menţinere a calităţii aerului ART. 43 În termen de 20 de zile lucrătoare de la consultarea publicului, comisia tehnică definitivează planul de menţinere a calităţii aerului, luând în considerare comentariile şi opiniile justificate exprimate în timpul consultării publicului. ART. 44 În termen de 3 zile lucrătoare de la definitivarea planului de menţinere a calităţii aerului, coordonatorul comisiei tehnice îl transmite spre avizare autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului şi CECA. ART. 45 (1) În termen de maximum 30 de zile calendaristice de la avizarea planului de menţinere a calităţii aerului, coordonatorul comisiei tehnice îl transmite şi supune spre aprobare, după caz, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (2) Hotărârea consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, se motivează în fapt şi în drept şi trebuie să conţină informaţii cu privire la decizia luată, motivele şi consideraţiile pe care se întemeiază aceasta, procesul de participare a publicului la luarea deciziei, inclusiv modul în care au fost luate în considerare rezultatele consultării publicului, precum şi posibilitatea contestării deciziei la instanţa competentă. ART. 46 (1) Consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pune la dispoziţia publicului hotărârea împreună cu planul de menţinere a calităţii aerului, prin afişare la sediul propriu şi pe propria pagină de internet, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea deciziei. (2) Hotărârea împreună cu planul de menţinere a calităţii aerului sunt publicate în acelaşi mod şi de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului. SECŢIUNEA a 6-a Punerea în aplicare, monitorizarea şi raportarea planului de menţinere a calităţii aerului ART. 47 Planul de menţinere a calităţii aerului este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor în termenele stabilite în plan pentru a asigura o eficienţă crescută a îmbunătăţirii calităţii aerului, dar şi pentru a menţine distribuţia efortului financiar la un nivel asumat. ART. 48 (1) Instituţiile, autorităţile, organismele şi operatorii economici care au fost identificaţi pentru realizarea măsurilor din planul de menţinere a calităţii aerului sunt responsabili de punerea în aplicare şi implementarea acestora. (2) Preşedinţii consiliilor judeţene sau, după caz, Primarul General al Municipiului Bucureşti, personal şi/sau prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu, după caz, în colaborare cu autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului şi cu autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, monitorizează şi controlează stadiul realizării măsurilor/acţiunilor din planul de menţinere a calităţii aerului. ART. 49 Comisia tehnică urmăreşte realizarea măsurilor din planul de menţinere a calităţii aerului şi întocmeşte anual un raport cu privire la stadiul realizării măsurilor pe care îl supune spre aprobare consiliului judeţean şi/sau după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Raportul aprobat privind stadiul realizării măsurilor din planul de menţinere a calităţii aerului se pune la dispoziţia publicului prin postarea pe pagina proprie de internet şi se transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului până la data de 15 februarie a anului următor. SECŢIUNEA a 7-a Actualizarea şi revizuirea planului de menţinere a calităţii aerului ART. 50 (1) Planul de menţinere a calităţii aerului se actualizează o dată la 5 ani. (2) În cazul în care, în timpul implementării, după aplicarea măsurilor din planul de menţinere a calităţii aerului, se constată că nu sunt obţinute obiectivele propuse iniţial, acesta se revizuieşte înainte de terminarea perioadei de valabilitate a acestuia de 5 ani, cu parcurgerea aceloraşi etape ca şi a planului iniţial. ART. 51 Planul de menţinere a calităţii aerului actualizat sau revizuit este public. CAP. IV Planul de acţiune pe termen scurt SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 52 (1) Planul de acţiune pe termen scurt reprezintă setul de măsuri, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia atunci când există riscul de depăşire a pragurilor de alertă, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3 la lege, pentru a reduce riscul sau durata depăşirii. (2) Atunci când, într-o anumită zonă sau aglomeraţie, există riscul ca nivelul poluanţilor din aerul înconjurător să depăşească unul sau mai multe dintre valorile-limită, valorile-ţintă sau pragurile de alertă prevăzute în anexa nr. 3 la lege, autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului întocmesc planuri de acţiune, care conţin măsurile ce trebuie luate pe termen scurt pentru a reduce riscul şi pentru a limita durata unui asemenea incident. (3) Planul de acţiune pe termen scurt se întocmeşte numai atunci când se consideră că există un potenţial important de a reduce riscul, durata sau gravitatea depăşirii, avându-se în vedere condiţiile geografice, meteorologice şi economice ale zonei. (4) Planurile de acţiune pe termen scurt pot include măsuri referitoare la traficul rutier, lucrări de construcţii, nave aflate la dană, utilizarea instalaţiilor industriale sau a produselor industriale şi încălzirea locuinţelor. Aceste planuri pot conţine şi măsuri specifice vizând protecţia copiilor şi a altor grupuri sensibile ale populaţiei. (5) Măsurile din planul de acţiune pe termen scurt se desfăşoară pe o perioadă de maximum 3 zile calendaristice. (6) Planurile de acţiune pe termen scurt pot conţine, de la caz la caz, măsuri eficiente de control şi, unde este necesar, de suspendare a activităţilor care contribuie la riscul depăşirii valorilor-limită sau valorilor-ţintă ori pragurilor de alertă corespunzătoare, în condiţiile legii. ART. 53 (1) Planul de acţiune pe termen scurt este iniţiat şi elaborat de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului. (2) Conducătorul autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului numeşte o persoană cu putere de decizie, care preia în cazul indisponibilităţii sale responsabilitatea privind coordonarea, iniţierea, elaborarea şi monitorizarea planului de acţiune pe termen scurt. ART. 54 Coordonatorul planului de acţiune pe termen scurt anunţă autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, CECA, autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, autoritatea judeţeană de sănătate publică şi instituţia prefectului despre declanşarea planului de acţiune pe termen scurt. SECŢIUNEA a 2-a Iniţierea şi elaborarea planului de acţiune pe termen scurt ART. 55 (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului întocmeşte protocoale de colaborare cu titularul/titularii de activitate responsabili pentru apariţia riscului de depăşire, pe de o parte, şi cu autorităţile şi instituţiile care au responsabilităţi în elaborarea şi monitorizarea planului de acţiune pe termen scurt, pe de altă parte. (2) Protocolul cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) datele de identificare a părţilor; b) obiectivele protocolului; c) durata de valabilitate a protocolului; d) autorităţile/instituţiile şi persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului; e) obligaţiile şi responsabilităţile specifice fiecăreia dintre părţi; f) datele necesare a fi furnizate, formatul şi termenele de raportare şi modalitatea de transmitere; g) graficul/planul de întâlniri periodice pentru evaluarea aplicării protocolului şi luarea măsurilor de optimizare; h) procedura de revizuire sau completare a protocolului. (3) În cadrul protocolului se identifică toate măsurile pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia în cazul în care există riscul depăşirii pragurilor de alertă, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 3 la lege. (4) Protocolul poate conţine şi acele măsuri prevăzute în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, ca măsuri pe care operatorul economic trebuie să le ia în cazul unor situaţii meteorologice defavorabile dispersiei poluanţilor în atmosferă sau în cazul apariţiei unor emisii fugitive etc. (5) Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului transmite protocolul/protocoalele întocmite către CECA şi către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la semnarea de către toate părţile implicate. ART. 56 Planul de acţiune pe termen scurt conţine cel puţin următoarele informaţii: a) înregistrarea depăşirii pragului de informare şi/sau de alertă şi operatorul economic responsabil de această depăşire, cu menţionarea datei şi a intervalului orar; b) valorile înregistrate; c) poluantul/poluanţii la care s-a depăşit pragul de informare şi/sau de alertă, data, ora şi locul producerii depăşirii acestuia şi motivele care au generat depăşirea, dacă se cunosc; d) aria geografică afectată; e) durata incidentului; f) riscurile pentru sănătatea populaţiei; g) tipul de populaţie potenţial sensibilă la acest incident; h) măsurile preventive ce trebuie luate de către populaţia sensibilă în cauză (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc.). SECŢIUNEA a 3-a Informarea publicului privind planul de acţiune pe termen scurt ART. 57 Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului informează publicul prin mass-media, audio-video, precum şi prin publicarea pe propria pagină de internet cu privire la: a) înregistrarea depăşirii pragului de informare şi/sau de alertă şi operatorul economic responsabil de această depăşire, cu menţionarea datei şi a intervalului orar; b) valorile înregistrate; c) poluantul/poluanţii la care s-a depăşit pragul de informare şi/sau de alertă, data, ora şi locul producerii depăşirii acestuia şi motivele care au generat depăşirea, dacă se cunosc; d) aria geografică afectată; e) durata incidentului; f) riscurile pentru sănătatea populaţiei; g) tipul de populaţie potenţial sensibilă la acest incident; h) măsurile preventive ce trebuie luate de către populaţia sensibilă în cauză (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc.). ART. 58 Operatorul economic responsabil informează publicul, prin mass-media, audio-video, precum şi prin publicarea pe propria pagină de internet, cu privire la declanşarea planului de acţiune pe termen scurt, la măsurile pe care le ia astfel încât să se reducă riscul de depăşire a pragului de alertă şi de îmbunătăţire a calităţii aerului, precum şi la acţiuni specifice pentru protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei, inclusiv a copiilor. SECŢIUNEA a 4-a Punerea în aplicare şi monitorizarea planului de acţiune pe termen scurt ART. 59 (1) Identificarea depăşirilor pragurilor de informare şi/sau de alertă se realizează de către responsabilul staţiei de monitorizare la care s-a identificat depăşirea din cadrul autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului. Acesta informează conducătorul autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului imediat după validarea datelor înregistrate. (2) Validarea datelor de monitorizare se realizează, în maximum 2 ore de la identificare. (3) Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului declanşează planul de acţiune pe termen scurt, prin informarea operatorului economic responsabil de depăşire şi a autorităţilor/instituţiilor publice care au semnat Protocolul de colaborare. ART. 60 Autoritatea judeţeană de sănătate publică prelucrează şi interpretează datele primite de la autoritatea teritorială pentru protecţia mediului şi transmite în regim de urgenţă evaluarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei produse de depăşirile înregistrate, precum şi măsurile preventive pentru categoriile de populaţie sensibilă sau potenţial a fi expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc.). ART. 61 Identificarea cauzelor care au generat depăşirile trebuie să se facă în cel mai scurt timp, pentru a se putea interveni cât mai eficient. Autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului efectuează controale în vederea identificării cauzelor care au condus la depăşirea pragului de informare/de alertă. ART. 62 Planurile de acţiune pe termen scurt pot să prevadă măsuri de o eficienţă demonstrată pe termen scurt, de control şi, acolo unde este necesar, de suspendare a activităţilor care sunt, în mod clar, responsabile de riscul depăşirii valorilor- limită, a valorilor-ţintă sau a pragurilor de alertă, în condiţiile legii. ART. 63 (1) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului, în colaborare cu autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, monitorizează stadiul realizării măsurilor din planul de acţiune pe termen scurt. (2) Operatorul economic transmite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului stadiul realizării măsurii/măsurilor, în fiecare zi, timp de 3 zile consecutive de la declanşarea punerii în aplicare a planului, precum şi o informare cu privire la finalizarea episodului de poluare. (3) Autoritatea publică pentru inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului urmăreşte realizarea măsurilor/acţiunilor de către operatorul economic responsabil de depăşirea valorilor-limită, a pragurilor de informare sau a pragurilor de alertă, după caz. (4) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului întocmeşte, o dată la 6 luni, un raport cu privire la iniţierea şi declanşarea planului de acţiune pe termen scurt. Raportul cuprinde lista operatorilor economici responsabili cu depăşirea valorilor concentraţiilor, precum şi a măsurilor/acţiunilor luate de către aceştia pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. ART. 64 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Informaţii care urmează a fi incluse în planul de calitate a aerului A. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planurile de calitate a aerului a) plan de calitate a aerului: denumire; b) plan de calitate a aerului an de referinţă al primei depăşiri; c) autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de calitate [denumirea autorităţii responsabile/instituţiei, adresa web (link), numele persoanei responsabile, adresa poştală, numărul de telefon, e-mail]; d) plan de calitate a aerului: stadiu (în pregătire, în curs de adoptare, implementare, revizuire, finalizare etc.); e) plan de calitate a aerului: poluanţii vizaţi [denumirea poluanţilor, valoarea-limită/valoarea-ţintă care a fost depăşită (orar/zilnic/anual)]; f) plan de calitate a aerului: data adoptării oficiale; g) plan de calitate a aerului: calendarul punerii în aplicare; h) trimitere la planul de calitate a aerului (link web); i) trimitere la punerea în aplicare (link web). B. Localizarea poluării Informaţii generale: a) tip de zonă/aglomerare (hartă); b) estimarea zonei poluate (km²) şi a populaţiei expuse poluării; c) date climatice utile; d) date relevante privind topografia; e) informaţii suficiente privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă; f) staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). C. Natura şi evaluarea poluării a) concentraţiile observate în anii anteriori (înaintea aplicării măsurilor de îmbunătăţire); b) concentraţiile măsurate de la începutul proiectului; c) tehnicile utilizate pentru evaluare. D. Originea poluării a) lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare (harta); b) cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an); c) informaţii privind poluarea importată din alte regiuni. E. Informaţii privind repartizarea surselor a) an de referinţă; b) nivel de fond regional: total; c) nivel de fond regional: în interiorul statului membru; d) nivel de fond regional: transfrontalier; e) nivel de fond regional: natural; f) creşterea nivelului de fond urban: total; g) creşterea nivelului de fond urban: trafic; h) creşterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică; i) creşterea nivelului de fond urban: agricultură; j) creşterea nivelului de fond urban: surse comerciale şi rezidenţiale; k) creşterea nivelului de fond urban: transport maritim; l) creşterea nivelului de fond urban: echipamente mobile off road; m) creşterea nivelului de fond urban: surse naturale; n) creşterea nivelului de fond urban: transfrontalier; o) creştere locală: total; p) creştere locală: trafic; q) creştere locală: industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică; r) creştere locală: agricultură; s) creştere locală: surse comerciale şi rezidenţiale; t) creştere locală: transport maritim; u) creştere locală: echipamente mobile off road; v) creştere locală: surse naturale; w) creştere locală: transfrontalier. F. Informaţii privind scenariul prevăzut pentru anul de realizare a obiectivelor a) an de referinţă pentru care sunt elaborate previziunile; b) an de referinţă cu care încep previziunile; c) repartizarea surselor; d) situaţie de referinţă: descrierea scenariului privind emisiile; e) situaţie de referinţă: emisiile totale în unitatea spaţială relevantă; f) situaţie de referinţă: măsuri incluse (link); g) situaţie de referinţă: niveluri de concentraţie aşteptate în anul de proiecţie; h) situaţie de referinţă: numărul estimat de depăşiri în anul de proiecţie; i) proiecţie: descrierea scenariului privind emisiile; j) proiecţie: emisiile totale în unitatea spaţială relevantă; k) proiecţie: măsuri incluse (link); l) proiecţie: niveluri de concentraţie aşteptate în anul de proiecţie; m) proiecţie: numărul estimat de depăşiri în anul de proiecţie. G. Informaţii privind măsurile sau proiectele de îmbunătăţire a calităţii aerului a) măsura: denumire; b) măsura: descriere; c) măsura: calendarul aplicării; d) măsura: sectorul sursă afectat; e) costuri estimate pentru punerea în aplicare (după caz); f) punere în aplicare planificată: date de începere şi de finalizare; g) data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare; h) alte date-cheie privind punerea în aplicare; i) indicator pentru monitorizarea progreselor; j) reducerea emisiilor anuale ca urmare a măsurii aplicate; k) impactul preconizat în ceea ce priveşte nivelul concentraţiei în anul de proiecţie (după caz); l) impactul preconizat în ceea ce priveşte numărul depăşirilor în anul de proiecţie (după caz); m) estimarea îmbunătăţirii planificate a calităţii aerului şi a perioadei de timp preconizate conform necesarului pentru atingerea acestor obiective. ANEXA 2 la metodologie - Model - Anunţul public privind elaborarea planului de calitate a aerului, a planului de menţinere a calităţii aerului .............(denumirea administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz) ...................., titular al planului de calitate a aerului ............., anunţă publicul asupra iniţierii procesului de elaborare a planului de calitate a aerului ....................... . Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind planul menţionat. Propunerea de plan poate fi consultată la sediul ................ administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz (adresa) şi la sediul ............... autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului (adresa), în zilele de ............, între orele ............, precum şi la următoarele adrese internet: .................. . Informaţii privind propunerea de plan pot fi consultate la sediul ................... (adresa autorităţilor publice care deţin aceste informaţii), în zilele de ................, între orele .............. . Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, la sediul ............... (administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz) sau utilizând mijloace electronice la adresa ................... (adresa e-mail a administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz) până la data ................... . ANEXA 3 la metodologie - Model - Anunţul privind dezbaterea publică ...........(denumirea administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz)................... anunţă publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a planului/planului integrat de calitate a aerului ............. care va avea loc la ............. (adresa), în data de ............, începând cu orele ................. . Propunerea de elaborare a planului poate fi consultată la sediul administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, .............. (adresa), şi la sediul ..................... (autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului) (adresa), în zilele de ........., între orele .........., precum şi la următoarea adresă web ........... . Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebări/opinii privind propunerea amintită la sediul administraţiei publice judeţene şi/sau locale, instituţiei prefectului, Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi/ sau a primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz ........................... (adresa) până la data de ................. . Formular pentru consemnarea comentariilor/întrebărilor/opiniilor publicului privind propunerea de elaborare a planului de calitate a aerului
┌────┬─────────┬──────┬────────┬─────────────┬───────┐
│Nr. │Numele şi│ │Data │Conţinutul pe│Răspuns│
│crt.│prenumele│Adresa│primirii│scurt al │concis │
│ │ │ │ │observaţiilor│ │
├────┼─────────┼──────┼────────┼─────────────┼───────┤
│1. │ │ │ │ │ │
│2. │ │ │ │ │ │
│3. │ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴──────┴────────┴─────────────┴───────┘
ANEXA 4 la metodologie Informaţiile care urmează a fi incluse în planul de menţinere a calităţii aerului A. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de menţinere a calităţii aerului a) plan de menţinere a calităţii aerului: denumire; b) autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de menţinere a calităţii aerului [denumirea autorităţii responsabile/instituţiei, adresa web (link), numele persoanei responsabile, adresa poştală, numărul de telefon, email]; c) plan de menţinere a calităţii aerului: stadiu (în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc.); d) plan de menţinere a calităţii aerului: data adoptării oficiale; e) plan de menţinere a calităţii aerului: calendarul punerii în aplicare; f) trimitere la planul de menţinere a calităţii aerului (link web); g) trimitere la punerea în aplicare (link web). B. Localizarea zonei/aglomerării Informaţii generale: a) zonă/aglomerare (hartă); b) estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării; c) date climatice utile; d) date relevante privind topografia; e) informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă; f) staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice). C. Analiza situaţiei existente Se vor menţiona detaliile factorilor responsabili de o posibilă depăşire (de exemplu, transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă). D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menţinerii calităţii aerului a) posibile măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile; b) calendarul aplicării planului de menţinere (măsura, responsabil, termen de realizare, estimare costuri/surse de finanţare etc.). ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
