Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 546 din 12 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 6 noiembrie 2023.────────── CAP. I Prevederi generale ART. 1 Prezenta metodologie reglementează modul de efectuare a Testului IMM prin care se evaluează sistematic impactul ex ante al proiectelor de acte normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică“ şi principiul numărului constant, la care sunt obligaţi iniţiatorii proiectelor de acte normative, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 2 În sensul prezentei metodologii, următorii termeni sunt definiţi astfel: a) IMM - întreprinderi mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b) Testul IMM - modalitate de evaluare a impactului economic, social şi de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor ce constă în efectuarea unui sondaj de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări, prin una dintre modalităţile prevăzute în legislaţie; c) principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică“ presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; d) principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative - obligaţii de raportare/conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente; e) Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii - un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcţionează sub coordonarea autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, denumit în continuare GEIEAN. ART. 3 (1) Aplicarea Testului IMM se realizează prin parcurgerea unor etape specifice prin care se evaluează potenţialele efecte asupra activităţii IMM-urilor ca urmare a aplicării respectivei reglementări. (2) Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun şi la îmbunătăţirea condiţiilor pentru IMM-uri în definitivarea proiectelor de acte normative. ART. 4 Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a respecta în redactarea proiectului de act normativ principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică“ şi principiul numărului constant. ART. 5 (1) Iniţiatorul actului normativ poate apela la consultanţa autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a stabili modalitatea de realizare a Testului IMM. (2) Autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii va accepta modalitatea aleasă de iniţiatorul actului normativ pentru realizarea Testului IMM. ART. 6 Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a face cunoscut pe pagina proprie de internet faptul că este realizat Testul IMM pentru proiectul de act normativ şi de a afişa modalitatea în care se desfăşoară Testul IMM. ART. 7 Secretariatul GEIEAN este asigurat de către direcţia de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. CAP. II Procedura de evaluare a impactului economic al actelor normative SECŢIUNEA 1 Consultarea părţilor interesate ART. 8 (1) Iniţiatorul actului normativ, în funcţie de conţinutul proiectului de act normativ, va consulta un număr relevant de IMM-uri asupra cărora au impact politicile publice de reglementare. (2) Iniţiatorul actului normativ efectuează consultarea IMM-urilor vizate, prin metodologia de selecţie tip „bulgăre de zăpadă“, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia. (3) Iniţiatorul actului normativ alege în aplicarea consultărilor una dintre modalităţile stipulate în prevederile art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Iniţiatorul actului normativ are dreptul de a organiza, în plus faţă de modalităţile prevăzute de art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru. ART. 9 (1) Metoda de selecţie a IMM-urilor tip „bulgăre de zăpadă“ este o eşantionare nonprobabilistică utilizată în situaţia în care nu există informaţii suficiente pentru a identifica toate IMM-urile care compun o anumită populaţie, ci este posibilă doar o identificare a câtorva IMM-uri. (2) Cercetarea unei populaţii de IMM-uri vizate începe cu investigarea celor cunoscute, după care acestora li se cere să antreneze în cercetare şi alte IMM-uri care se presupune că întrunesc caracteristicile vizate de cercetare. Procedeul se desfăşoară în acest fel până când este identificat numărul de IMM-uri necesare constituirii unui eşantion. (3) Această tehnică de eşantionare este foarte bună pentru efectuarea cercetării exploratorii şi/sau a cercetării calitative, care se realizează cu un buget limitat şi într-un timp foarte scurt, pe o populaţie a IMM-urilor specifică, care este greu de identificat şi de localizat. (4) Fazele de desfăşurare a cercetării eşantionului, care va fi alcătuit conform metodei „bulgăre de zăpadă“, sunt: a) întâlnire organizată de către iniţiatorul actului normativ cu IMM-urile cunoscute; b) acordarea unui timp în vederea discuţiilor dintre IMM-urile participante la întâlnirea iniţială şi cele pe care acestea le cunosc; c) discuţii între IMM-uri, cele invitate la întâlnire şi cele noi angrenate în cercetare; d) transmiterea observaţiilor tuturor IMM-urilor implicate în cercetare către iniţiatorul proiectului de act normativ; e) stabilirea concluziilor referitoare la cercetarea IMM-urilor privind proiectul de act normativ; f) definitivarea proiectului de act normativ de către iniţiator. (5) Dimensionarea eşantionului reprezintă întotdeauna un compromis între ceea ce este de dorit din punct de vedere statistic şi ceea ce este fezabil din punct de vedere practic. SECŢIUNEA a 2-a Specificarea naturii influenţei acţiunilor vizate ART. 10 (1) În această etapă iniţiatorul actului normativ identifică natura influenţei proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori: a) factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiţii, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăţilor comerciale, autorităţile statului (buget, birocraţie, structura aparatului de stat), inovaţia şi cercetarea, consumatorii şi gospodăriile populaţiei, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici, dacă este cazul; b) factori sociali precum: piaţa forţei de muncă, standardele şi regulile locurilor de muncă, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educaţional, cultura, alte categorii de factori sociali, dacă este cazul; c) factori de mediu precum: clima, transportul şi eficienţa energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea şi peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile şi neregenerabile, utilizarea suprafeţelor agricole, alte categorii de factori de mediu, dacă este cazul; d) factori specifici IMM-urilor precum: înfiinţarea şi radierea de IMM-uri, creşterea/descreşterea potenţialului şi performanţelor IMM-urilor existente. (2) Pentru a evidenţia cât mai clar influenţele exercitate se poate utiliza drept model tabelul din anexa nr. 1. SECŢIUNEA a 3-a Evaluarea preliminară a întreprinderilor care vor fi cel mai probabil afectate ART. 11 (1) În această etapă iniţiatorul actului normativ delimitează sfera IMM-urilor ce vor fi afectate de măsurile de politică publică vizate. (2) Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele: a) identificarea surselor de informaţii ce urmează a fi explorate; b) identificarea caracteristicilor şi a sectoarelor care urmează să fie afectate prin evidenţierea repartizării efectelor pozitive şi negative, astfel: 1. între sectorul public şi sectorul privat; 2. între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite; 3. între diferite domenii de activitate, conform cod CAEN Revizia 2; 4. între producătorii interni şi importatori; c) identificarea numărului şi dimensiunii IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva: 1. costurilor; 2. preţurilor; 3. investiţiilor; 4. inovării; 5. profitabilităţii; d) identificarea proporţiei numărului de locuri de muncă vizate de politica publică respectivă, pe diferite categorii de întreprinderi; e) identificarea legăturilor cu alte sectoare şi a efectelor posibile pe lanţul de furnizori/clienţi între sectoarele economice implicate. SECŢIUNEA a 4-a Măsurarea impactului asupra IMM-urilor ART. 12 (1) Măsurarea impactului presupune evidenţierea pe categorii de întreprinderi a influenţelor specificate în secţiunea a 2-a şi cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ şi cantitativ distribuţia costurilor potenţiale şi a beneficiilor, ţinând cont de dimensiunea întreprinderii şi făcând diferenţieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii şi mari. (2) Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt: a) factori cantitativi: costuri, preţuri, profit, investiţii, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi, dacă este cazul; b) factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educaţional, cultura, birocraţia, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi, dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentaţi. (3) Prin analiza calitativă şi cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu şi specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informaţiile obţinute pentru analiza cost-beneficiu. ART. 13 (1) Analiza cost-beneficiu constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri şi în evidenţierea elementelor calitative implicate. În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ţine cont de factorul „timp“. (2) Analiza în dinamică a costurilor şi beneficiilor facilitează evidenţierea fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluţie liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp: - termen scurt: maximum 1 an; – termen mediu: 2-3 ani; – termen lung: 4-5 ani. (3) Analiza măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să vizeze separat: a) costurile şi beneficiile din punctul de vedere al bugetului statului; b) costurile şi beneficiile din punctul de vedere al întreprinderilor. (4) Tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost-beneficiu sunt: a) costurile financiare rezultate din obligaţiile de plată a taxelor sau din obligaţii fiscale; b) costurile substanţiale rezultate din obligaţiile de a adapta natura produsului/serviciului şi/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale şi de mediu (de exemplu, achiziţionarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiţii adiţionale care trebuie făcute); c) costurile administrative rezultate din obligaţia de a oferi informaţii autorităţilor publice şi/sau terţilor despre activităţile sau produsele întreprinderilor, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente. (5) Pentru calculul costurilor şi beneficiilor actualizate se pot utiliza modelele de tabele din anexa nr. 2. (6) În efectuarea analizelor vor fi luate în considerare şi următoarele elemente adiţionale: a) posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi, cum ar fi disponibilitatea finanţărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competenţe; b) posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienţilor; c) posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurenţa pe piaţă, structura pieţei; d) beneficiile, dacă este cazul, care decurg din politica publică propusă (reducerea poverii, îmbunătăţirea productivităţii şi a competitivităţii, investiţii mai mari); e) alte elemente adiţionale. SECŢIUNEA a 5-a Măsuri propuse şi evaluarea opţiunilor alternative ART. 14 (1) Dacă analiza cost-beneficiu arată că IMM-urile se confruntă cu o povară relativ mai mare, se poate lua în considerare utilizarea măsurilor specifice IMM-urilor pentru a asigura acelaşi nivel tuturor şi respectarea principiului proporţionalităţii. (2) Alegerea măsurilor specifice care vor fi utilizate pentru temperarea efectelor nedorite pot fi: a) intervenţia statului (de exemplu: dacă costurile necesare pentru aplicarea măsurii în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează); b) autoreglementarea (de exemplu: anumite zone pot fi lăsate să se autoreglementeze prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociaţiilor profesionale); c) furnizarea de informaţii şi îndrumări pertinente (de exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le urmăreşte măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări şi printr-o mai bună informare a operatorilor economici); d) reglementarea prescriptivă (de exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare fie la tehnologiile ce urmează a fi utilizate, fie la rezultatele ce urmează a fi obţinute); e) exceptări complete sau parţiale pentru IMM-uri în funcţie de dimensiunea acestora (de exemplu: afacerile sub un anumit prag nu trebuie să se conformeze cu anumite obligaţii specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislaţiei); f) reducerea sau exceptarea temporară (de exemplu: perioadele de tranziţie în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligaţii); g) reducerea de taxe sau acordarea unui ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate, dacă acest lucru este compatibil cu legislaţia existentă (referitoare la competiţie sau comerţ internaţional); h) simplificarea obligaţiilor declarative pentru IMM-uri (de exemplu: în domeniul statisticii, explorarea sinergiilor posibile cu obligaţiile declarative existente); i) realizarea unor campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training şi birouri/puncte de informare dedicate (de exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informaţii adecvate întreprinderilor mici). SECŢIUNEA a 6-a Redactarea raportului Testului IMM ART. 15 (1) Testul IMM se finalizează cu un raport întocmit de către iniţiatorul actului normativ. (2) Modelul raportului Testului IMM este prevăzut în anexa nr. 3. CAP. III Procedura de realizare a consultărilor SECŢIUNEA 1 Realizarea consultărilor prin intermediul sondajului online pe site-ul autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii ART. 16 Iniţiatorul actului normativ va elabora întrebările pe care sondajul online le conţine, consultându-se cu autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea realizării raportului de Test IMM. ART. 17 (1) După redactarea întrebărilor, acestea se trimit electronic, însoţite de adresa de înaintare semnată şi înregistrată de către iniţiatorul actului normativ şi de proiectul de act normativ, la autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea publicării pe site-ul acesteia. (2) Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a face public, pe site-ul propriu, la loc vizibil, faptul că a iniţiat un sondaj online referitor la iniţierea unui nou act normativ. ART. 18 (1) După primirea sondajului, acesta va fi activ pe site timp de 10 zile calendaristice în vederea primirii răspunsurilor la întrebări. În cazuri urgente, motivate de iniţiatorul actului normativ, sondajul va fi activ o perioadă de 5 zile calendaristice. (2) Perioada de realizare a sondajului poate fi prelungită cu maximum 5 zile, dacă se consideră că este necesară o analiză suplimentară a efectelor actului normativ, la solicitarea scrisă a iniţiatorului actului normativ, trimisă înaintea expirării perioadei iniţiale. ART. 19 În prima zi lucrătoare după expirarea termenului de realizare a sondajului, autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii va transmite în format electronic, la adresa de poştă electronică de la care s-a primit solicitarea, rezultatele sondajului în formă neprelucrată. ART. 20 În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea rezultatelor sondajului de la autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorul actului normativ va redacta raportul Testului IMM. ART. 21 Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor şi îmbunătăţirilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ. SECŢIUNEA a 2-a Realizarea Testului IMM prin alte modalităţi ART. 22 (1) În cazul realizării Testului IMM prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 9^1 alin. (4^1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a asigura toate materialele necesare pentru desfăşurarea consultărilor. (2) Iniţiatorul actului normativ va prelua rezultatele consultărilor şi va redacta raportul Testului IMM. ART. 23 Iniţiatorul actului normativ, indiferent de modalitatea de consultare a IMM-urilor, are obligaţia de a publica pe site-ul propriu o notă justificativă a neincluderii în proiectul de act normativ a propunerilor venite din partea IMM-urilor consultate. SECŢIUNEA a 3-a Avizarea raportului Testului IMM ART. 24 Raportul Testului IMM, însoţit de proiectul de act normativ şi nota de fundamentare sau referatul de aprobare, se transmite de către iniţiatorul actului normativ în format electronic şi fizic la autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a fi analizat de GEIEAN care va emite un aviz consultativ. ART. 25 (1) Autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii supune online analiza raportului Testului IMM membrilor GEIEAN. (2) Membrii GEIEAN îşi exprimă votul online în legătură cu avizul Testului IMM. ART. 26 (1) Avizul consultativ al GEIEAN asupra Testului IMM poate fi favorabil, favorabil cu observaţii sau negativ. (2) Avizul negativ al GEIEAN trebuie să fie motivat. (3) Avizul GEIEAN se ia prin votul majorităţii simple a membrilor care votează. (4) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui GEIEAN are rol hotărâtor în privinţa avizului. (5) Dacă niciun membru al GEIEAN nu votează, raportul Testului IMM se consideră avizat favorabil în forma prezentată de iniţiatorul actului normativ. ART. 27 (1) Avizul însoţit de răspunsurile primite de la membrii GEIEAN se transmite de autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii către iniţiatorul actului normativ. (2) Avizul va însoţi proiectul de act normativ pe tot parcursul procesului de avizare. ART. 28 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA 1 la metodologie Tabel model privind evidenţierea influenţei acţiunilor vizate
┌──────────────────────┬──────┬───┬┬───┐
│Acţiune │A_i │...││A_n│
│Factori │ │ ││ │
├──────────────────┬───┼──────┼───┼┼───┤
│ │E_j│+/-/± │...││...│
│ │ │/? │ ││ │
│Economici ├───┼──────┼───┼┼───┤
│ │...│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│ │E_m│... │...││...│
├──────────────────┼───┼──────┼───┼┼───┤
│ │S_k│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│Sociali │...│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│ │S_p│... │...││...│
├──────────────────┼───┼──────┼───┼┼───┤
│ │M_l│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│De mediu │...│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│ │M_r│... │...││...│
├──────────────────┼───┼──────┼───┼┼───┤
│ │I_s│... │...││...│
│Specifici ├───┼──────┼───┼┼───┤
│IMM-urilor │...│... │...││...│
│ ├───┼──────┼───┼┼───┤
│ │I_v│... │...││...│
└──────────────────┴───┴──────┴───┴┴───┘
A_i - acţiunea „i“ a măsurii vizate, unde „i“ ia valori de la 1 la n; n - numărul acţiunilor vizate; E_j - factorul economic „j“, unde „j“ ia valori de la 1 la m; m - numărul factorilor economici luaţi în calcul; S_k - factorul social „k“, unde „k“ ia valori de la 1 la p; p - numărul factorilor sociali luaţi în calcul; M_l - factorul de mediu „l“, unde „l“ ia valori de la 1 la r; r - numărul factorilor de mediu luaţi în calcul; I_s - factorul specific IMM „I“, unde „I“ ia valori de la s la v; v - numărul factorilor specifici IMM-urilor luaţi în calcul; "+" - influenţă pozitivă; "-" - influenţă negativă; "±" - influenţă mixtă; "?" - influenţă necunoscută. ANEXA 2 la metodologie Tabele pentru calculul costurilor şi beneficiilor actualizate
┌─────────┬────────────────────────────────────────┐
│ │Descrierea principalelor categorii de │
│ │costuri nemonetizate │
│ ├─────────────┬─────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │Cost │Cost │
│ │ │An │nominal │actualizat│
│ │Descrierea │ │(u.m.) │(u.m.) │
│COSTURI │principalelor├─────┼─────────┼──────────┤
│ │categorii de │1 │ │ │
│ │costuri ├─────┼─────────┼──────────┤
│ │monetizate │... │ │ │
│ │ │T │ │ │
│ │ ├─────┼─────────┼──────────┤
│ │ │TOTAL│ │ │
├─────────┼─────────────┴─────┴─────────┴──────────┤
│ │Descrierea principalelor categorii de │
│ │beneficii nemonetizate │
│ ├─────────────┬─────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │Beneficiu│Beneficiu │
│ │ │An │nominal │actualizat│
│ │Descrierea │ │(u.m.) │(u.m.) │
│BENEFICII│principalelor├─────┼─────────┼──────────┤
│ │categorii de │1 │ │ │
│ │beneficii ├─────┼─────────┼──────────┤
│ │monetizate │... │ │ │
│ │ │T │ │ │
│ │ ├─────┼─────────┼──────────┤
│ │ │TOTAL│ │ │
└─────────┴─────────────┴─────┴─────────┴──────────┘
ANEXA 3 la metodologie Raportul Testului IMM va cuprinde în mod obligatoriu elementele care sunt menţionate în modelul prezentat. Iniţiatorul actului normativ are dreptul de a completa Raportul Testului IMM cu orice alte informaţii pe care le consideră necesare. Raportul Testului IMM - model - 1. Informaţii generale: - se indică autorul raportului; – autoritatea/instituţia publică care este iniţiatorul actului normativ; – data redactării raportului; – domeniul acoperit de proiectul de act normativ (fiscal, juridic, administrativ etc.). 2. Prezentarea situaţiei actuale: - se face o scurtă prezentare a situaţiei prezente în domeniul/sectorul care se doreşte a fi reglementat şi/sau modificat prin proiectul de act normativ. 3. Obiectivele urmărite prin iniţiativa de reglementare: - se face o scurtă prezentare a obiectivelor şi rezultatelor urmărite prin noul act normativ. 4. Evidenţierea principiului numărului constant: - menţionarea introducerii sarcinilor administrative noi; – menţionarea eliminării sarcinilor administrative deja existente. 5. Structura Testului IMM: - se prezintă modalitatea aleasă pentru consultări, criteriile care au stat la baza alegerii ei, perioada în care s-a realizat Testul IMM, numărul de participanţi, mărimea respondenţilor - micro, mici, mijlocii, domeniile în care activează aceştia. 6. Rezultatele obţinute: - se prezintă separat impactul economic, social, de mediu şi specific IMM-urilor pe care respondenţii cred că îl vor avea asupra lor noile reglementări. 7. Concluzii: - raportul se încheie cu o constatare finală care prezintă dacă este necesar să fie introdusă noua măsură prin actul normativ, dacă este necesară, dar se impun măsuri de îmbunătăţire, enumerându-se care sunt acestea, ori dacă nu este necesar să fie introdusă reglementarea respectivă; – raportul se semnează de persoanele care au efectuat analiza Testului IMM, menţionându-se instituţia, funcţia şi numele acestora. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
