Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 11 ianuarie 2007 de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

METODOLOGIE din 11 ianuarie 2007 de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2007
Comenteaza legea
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2007
de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului
EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODÃRIRII APELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2007


INTRODUCERE

Prezenta metodologie a fost elaborata pentru a oferi sprijin autoritãţilor/entitatilor responsabile cu punerea în practica a prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului. Metodologia prezintã o structura de baza care sa fie parcursã la elaborarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare a calitãţii aerului şi a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitãţii aerului, consultarea publicului, aprobarea, monitorizarea implementarii şi raportarea rezultatelor.
Termenii specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cei definiţi în actele normative relevante, în vigoare.
În prezenta metodologie se utilizeazã denumirile prescurtate din <>Hotãrârea Guvernului nr. 543/2004 :
- plan de gestionare a calitãţii aerului, denumit în continuare plan de gestionare;
- plan integrat de gestionare a calitãţii aerului, denumit în continuare plan integrat de gestionare;
- program de gestionare a calitãţii aerului, denumit în continuare program de gestionare;
- program integrat de gestionare a calitãţii aerului, denumit în continuare program integrat de gestionare.

1. Cadrul legislativ
Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului a fost transpusa în legislaţia nationala prin <>Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 655/2001 . Ordonanta de urgenta stabileşte cadrul juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii şi ameliorarea calitãţii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sãnãtãţii omului şi mediului, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementãrile comunitare.
Directiva Consiliului 1999/3O/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie şi plumb în aerul ambiental (prima Directiva fiica). Directiva 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul ambiental (a doua Directiva fiica) şi Directiva 2002/3/CE privind concentratia de ozon în aerul ambiental (a treia Directiva fiica) au fost transpuse în legislaţia nationala prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurãtor.
Strategia nationala privind protecţia atmosferei, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitãţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sãnãtãţii oamenilor şi a mediului. Obiectivele cheie sunt:
- menţinerea calitãţii aerului înconjurãtor în zonele şi aglomerarile în care aceasta se încadreazã în limitele prevãzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- îmbunãtãţirea calitãţii aerului înconjurãtor acolo unde aceasta nu se încadreazã în limitele prevãzute de normele în vigoare;
- adoptarea mãsurilor necesare în scopul limitãrii pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier;
- îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internationala în domeniu.
Strategia implica derularea de acţiuni la diferite niveluri de competenta şi decizie a autoritãţilor cu responsabilitãţi în domeniul protecţiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate autoritãţi publice centrale responsabile pentru domeniile protecţia mediului, industrie, sãnãtate, transport, administraţie publica, precum şi autoritãţile teritoriale (regionale şi locale) pentru protecţia mediului, primãriile, consiliile locale şi consiliile judeţene.
Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 738/2004 , stabileşte un set de mãsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor cheie ale Strategiei naţionale pentru protecţia atmosferei. Realizarea acţiunilor implica obligaţii din partea titularilor de activitate, care deţin surse de emisie de poluanti în atmosfera.
În zonele şi aglomerarile în care nivelurile concentratiilor de poluanti în atmosfera nu depãşesc valorile limita, autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului iau mãsurile necesare pentru a pãstra cea mai buna calitate a aerului înconjurãtor, în concordanta cu cerinţele privind dezvoltarea durabila.
În urma evaluãrii calitãţii aerului agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc liste cu zone/aglomerari, în conformitate cu prevederile <>Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor şi clasificarea aglomerarilor şi zonelor pentru evaluarea calitãţii aerului în România. Pentru zonele şi aglomerarile încadrate în lista 1 se elaboreazã planul de gestionare a calitãţii aerului sau planul integrat de gestionare a calitãţii aerului, iar pentru zonele şi aglomerarile încadrate în listele 2 şi 4 se elaboreazã programul de gestionare a calitãţii aerului, sau programul integrat de gestionare a calitãţii aerului.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului stabileşte:
- cadrul procedural de elaborare şi punere în aplicare a programelor de gestionare a calitãţii aerului în vederea menţinerii concentratiilor poluantilor în aerul înconjurãtor sub valoarea limita şi sub valoarea tinta stabilite prin reglementãrile în vigoare, şi atingerii într-o perioada data a acestora, în cazul în care sunt depasite;
- responsabilitãţile ce revin autoritãţilor implicate în elaborarea acestor programe de gestionare;
- initirea planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului de cãtre autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, pe baza datelor privind calitatea aerului înconjurãtor provenite din Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului (SNEGICA).
Planul de gestionare / planul integrat de gestionare şi programul/programul integrat de gestionare a calitãţii aerului constituie instrumente pentru realizarea mãsurilor şi acţiunilor din Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei şi atingerea obiectivelor din Strategia nationala privind protecţia atmosferei.
2. Atribuţii şi responsabilitãţi
Autoritãţile publice centrale şi teritoriale cu atribuţii şi responsabilitãţi, în domeniul protecţiei atmosferei, stabilite prin <>Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 655/2001 şi prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului sunt:
> Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, desemnatã drept cea mai inalta autoritate de decizie şi control în domeniul protecţiei atmosferei, având urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- elaboreazã, avizeazã, promoveazã şi, dupã caz, aproba actele normative, precum şi mãsurile necesare pentru aplicarea unitarã pe teritoriul României a prevederilor din convenţiile internaţionale privind protecţia atmosferei, la care România este parte;
- coordoneazã elaborarea şi reactualizarea normelor şi reglementãrilor privind calitatea aerului;
- coordoneazã elaborarea şi reactualizarea normelor şi reglementãrilor privind emisiile de poluanti în aer;
- aproba metodele şi metodologiile de evaluare a calitãţii aerului şi a emisiilor poluante în aer, coordoneazã şi controleazã aplicarea acestora;
- participa la derularea activitãţilor din cadrul Sistemului naţional de monitorizare integrata a calitãţii aerului şi coordoneazã programele de asigurare a calitãţii datelor privind calitatea aerului înconjurãtor provenite din Sistemul naţional de monitorizare integrata a calitãţii aerului;
> Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului cu urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- elaboreazã planuri şi programe de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial, acolo unde este necesar, şi asigura integrarea acestora în planul local de acţiune pentru protecţia mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritãţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autoritãţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii specializate şi cu titularii de activitate;
- controleazã punerea în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial;
- urmãresc şi analizeazã aplicarea planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial şi elaboreazã rapoarte anuale;
- participa la derularea activitãţilor din cadrul Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului;
- informeazã operativ autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, alte autoritãţi centrale şi locale, potrivit atribuţiilor şi competentelor acestora, în cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calitãţii aerului şi care aduc prejudicii sãnãtãţii umane;
- pun la dispoziţie autoritãţilor teritoriale pentru sãnãtate, agricultura şi alimentaţie, lucrãri publice, administraţiei publice locale informaţiile necesare în activitatea de elaborare şi punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de calitatea atmosferei;
- informeazã populaţia şi autoritãţile locale în cazul depãşirii pragurilor de alerta;
- asigura informarea curenta a populaţiei şi a autoritãţilor locale cu privire la calitatea aerului;
> Autoritatea publica centrala pentru sãnãtate, cu urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- elaboreazã, prin autoritãţile şi instituţiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea şi în coordonarea sa, studii pentru a determina relaţia dintre calitatea aerului şi sãnãtatea populaţiei, pe care le pune la dispoziţie autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi publicului;
- prelucreaza şi interpreteazã datele de calitatea aerului provenite din Sistemul naţional de monitorizare a calitãţii aerului în relatie cu starea de sãnãtate; elaboreazã rapoarte periodice;
- comunica autoritãţilor publice centrale sau locale interesate şi populaţiei riscurile pentru sãnãtatea colectivitãţilor umane produse de poluarea atmosferei;
> Autoritatea publica centrala pentru transport, cu urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- stabileşte condiţiile tehnice pe care sa le îndeplineascã mijloacele de transport poluante;
- elaboreazã norme privind transportul mãrfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;
- asigura controlul respectãrii reglementãrilor specifice privind omologarea, inspecţia tehnica şi exploatarea mijloacelor de transport poluante;
- exercita funcţii de reglementare şi control privind proiectarea, construirea şi operarea mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor;
> Autoritatea publica centrala pentru economie, cu urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- coordoneazã programele de reducere a emisiilor de poluanti în atmosfera;
- promoveazã şi coordoneazã aplicarea reglementãrilor specifice privind emisiile de poluanti în atmosfera pentru activitãţi industriale cu impact major asupra calitãţii aerului;
- exercita funcţii de reglementare şi control privind proiectarea, construirea şi operarea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor;
> Autoritatea publica centrala pentru comerţ care elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice centrale interesate, reglementãri privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea atmosferei, condiţiile de plasare pe piata a acestora, restricţiile de producere şi utilizare pentru fiecare tip sau clasa de produse;
> Autoritatea publica centrala pentru agricultura şi autoritãţile şi instituţiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea sa, care evalueaza riscurile pentru starea de sãnãtate a vegetatiei şi pãdurilor, legate de calitatea aerului, pe baza datelor provenite din Reţeaua nationala de monitorizare a calitãţii aerului, furnizate de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, şi întocmeşte rapoarte periodice pentru informarea publicului în acest sens;
> Autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, care asigura integrarea în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism a prevederilor strategiei naţionale în domeniul protecţiei atmosferei, a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului;
> Autoritãţile administraţiei publice locale
Primãriile şi consiliile locale, au urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice judeţene pentru protecţia mediului, instrucţiuni pentru titularii de activitate, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a calitãţii aerului în cadrul localitãţilor şi le aduc la cunostinta acestora prin mijloace adecvate;
- urmãresc şi asigura îndeplinirea prevederilor din planurile şi programele de gestionare a calitãţii aerului;
- integreaza cerinţele de protecţie a atmosferei în strategia de dezvoltare durabila la nivel local;
- furnizeazã autoritãţilor judeţene pentru protecţia mediului informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului;
- hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizãrii planurilor şi programelor pentru gestionarea calitãţii aerului;
Consiliile judeţene, cu urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
- coordoneazã activitatea consiliilor locale în vederea realizãrii planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului;
- hotãrãsc asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizãrii planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului;
- urmãresc şi asigura respectarea de cãtre consiliile locale a prevederilor prezentului ordin.

PARTEA I: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN APLICARE A PLANULUI DE GESTIONARE A CALITÃŢII AERULUI

CAP. I
Dispoziţii generale

Conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 , în cazul apariţiei unui episod de poluare, caz în care concentratiile unuia sau mai multor poluanti în aerul înconjurãtor ating sau depãşesc pragurile de informare şi de alerta, se întocmeşte planul de gestionare / planul integrat de gestionare. Acesta cuprinde mãsurile/acţiunile ce se desfãşoarã pe o durata de maximum 3 zile.
Valorile pragului de informare şi de alerta, precum şi perioadele de mediere pentru dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)] şi ozon [O(3)], sunt stabilite în <>Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurãtor.
Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este initiat şi elaborat de cãtre autoritatea publica judeteana pentru protecţia mediului.
Directorul executiv al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului numeşte o persoana cu putere de decizie care preia în cazul indisponibilitatii sale responsabilitatea privind coordonarea iniţierea, elaborarea şi implementarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare.
În scopul întocmirii şi aplicãrii operative şi eficiente a planului de gestionare / planului integrat de gestionare se iau mãsuri pregãtitoare dupã cum urmeazã:
a) În termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc protocoale de colaborare cu autoritãţile ce au responsabilitãţi în elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 , inclusiv cu Administraţia Nationala de Meteorologie, pentru stabilirea fluxului de informaţii şi a persoanelor/direcţiilor responsabile în vederea aplicãrii mãsurilor/acţiunilor prevãzute în plan.
Protocolul cuprinde:
- datele de identificare a pãrţilor,
- obiectivele protocolului,
- durata de valabilitate a protocolului,
- unitãţile şi persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului,
- obligaţiile specifice fiecãreia dintre pãrţi,
- datele necesar a fi furnizate, formatul şi termenele de raportare şi modalitatea de transmitere,
- graficul/planul de intalniri periodice pentru evaluarea aplicãrii protocolului şi luarea mãsurilor de optimizare,
- procedura de revizuire sau completare a protocolului.
b) În baza protocolului întocmit, autoritãţile judeţene pentru protecţia mediului elaboreazã un plan/plan integrat cadru de gestionare a calitãţii aerului care se utilizeazã pentru întocmirea planului de gestionare / planului integrat de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, dupã caz. Protocolul constituie anexa la acest plan cadru.
Conţinutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calitãţii aerului este prezentat în Partea I, capitolele II, III, IV şi V din prezenta metodologie.

CAP. II
Descrierea fizico-geograficã a zonei/regiunii potenţial a fi afectatã de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnãtate deosebita, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrãrii teritoriale a arealului studiat se prezintã toate elementele cadrului natural:
- analiza reliefului pe trepte de relief: unitãţi de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;
- structura geomorfologica;
- prezentarea din punct de vedere hidro geografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;
- informaţii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza şi frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativã pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;
- descrierea vegetatiei, faunei şi a tipului de sol,
cat şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:
- numãrul de locuitori;
- lista titularilor de activitãţi / activitatea potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanti emisi.


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │   Nota:                                                                  │
 │   Pentru o mai buna înţelegere a acestora şi a modului în care converg şi│
 │ influenţeazã calitatea aerului, se pot întocmi reprezentari grafice.     │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CAP. III
Descrierea situaţiei existente

În acest capitol se prezintã informaţii tehnice legate de structura reţelei de monitorizare a calitãţii aerului şi caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calitãţii aerului, precum şi detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.
3.1. Prezentarea statiei/statiilor la care s-au depãşit pragurile de informare şi/sau de alerta
3.1.1. Informaţii generale
Denumirea statiei: .............................................
Codul statiei: .................................................
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ...........
Codul zonei: ....................................................
Tipul statiei
- trafic []
- industrial []
- fond urban []
- fond suburban []
- fond regional []
- EMEP []

Responsabilul statiei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): ..............
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea statiei: ..............
Organisme sau programe cãrora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacã este cazul) (local, naţional, EMEP, etc.)
3.1.2 Aria de reprezentativitate
Se bifeaza, dupã caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:


 ┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────┬──────────┐
 │Clasa statiei              │   Raza ariei de reprezentativitate│Încadrare │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie de trafic           │  10-100 m                         │          │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie industriala         │  100 m-1 km                       │          │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie de fond:            │                                   │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - urban                 │  1-5 km                           │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - suburban              │  25-150 km                        │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - regional              │  200-500 km                       │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - EMEP                  │                                   │          │
 └───────────────────────────┴───────────────────────────────────┴──────────┘
 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Nota:                                                                       │
 │   O statie de monitorizare furnizeazã date de calitate a aerului care sunt  │
 │ reprezentative pentru o anumitã arie în jurul statiei. Aria în care         │
 │ concentratia nu diferã de concentratia masurata la statie mai mult decât    │
 │ cu o "cantitate specifica" (+/-20%) se numeşte "arie de reprezentativitate".│
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



3.1.3. Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, mãsurate în grade, minute şi secunde), precum şi în sistem GIS.
3.1.4. Altitudinea
3.1.5. Poluantii masurati
Se bifeaza, dupã caz.
- SO(2) []
- NO(2) []
- O(3) []
3.1.6. Parametrii meteorologici masurati
Se bifeaza, dupã caz.
- temperatura []
- viteza vantului []
- direcţia vantului []
- umiditatea relativã []
- presiunea atmosferica []
- radiatia solara []
- precipitatii []
3.1.7. Alte informaţii relevante: direcţia predominanta a vantului, raportul între distanta pana la şi înãlţimea celor mai apropiate obstacole, etc.
3.2. Mediul local/morfologia peisajului
3.2.1. Tipul zonei
- urbana []
- suburbana []
- ruralã []
3.2.2. Caracterizarea zonei
- rezidentiala []
- comercialã []
- industriala []
- agricolã []
- naturala []
3.2.3. Numãrul aproximativ de locuitori din zona.
3.3. Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei
- arderi în industria de transformare şi pentru producerea de energie electrica şi termica []
- instalaţii de ardere neindustriale []
- arderi în industria de prelucrare []
- procese de producţie []
- extractia şi distribuţia combustibililor fosili []
- utilizarea solventilor []
- trafic rutier []
- alte surse mobile []
- tratarea şi eliminarea deşeurilor []
- agricultura []
- factorii naturali []
3.4. Caracterizarea traficului
3.4.1. Strãzi largi:
- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.4.2. Strãzi inguste:
- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.4.3. Strãzi canion:
- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.4.4. Autostrazi:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.4.5 Altele: intersectii, semafoare, parcari, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.
3.5. Informaţii privind tehnicile de mãsurare
3.5.1 Echipament.
- denumire ....................................................
- metoda de referinta .......................................
3.5.2 Caracteristici de prelevare:
- localizarea punctului de prelevare:
- fatada clãdirii []
- trotuar []
- pavaj []
- proprietãţi particulare []
- grãdini []
- curţi []
- înãlţimea punctului de prelevare: ................................
- lungimea liniei de prelevare: ....................................
- timpul de prelevare: .............................................
3.5.3. Calibrare:
- tip:
- automat []
- manual []
- automat şi manual []
- metoda: ..........................................................
- frecventa: .......................................................

CAP. IV
Identificarea / validarea depãşirii

4.1. Identificarea depãşirii
Identificarea depasirilor pragurilor de informare şi/sau de alerta se efectueazã de cãtre responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza şi Coordonare din agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. Acesta informeazã imediat directorul executiv cu privire la depãşirea pragurilor de informare şi/sau de alerta. În termen de 2 ore de la identificarea depãşirii, valideazã datele de monitorizare înregistrate la statie.
4.2. Validarea depãşirii
Corect []
Incorect []


 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │    Nota:                                                                    │
 │  Validarea datelor se realizeazã prin deplasarea în teren a persoanei       │
 │ responsabile cu funcţionarea statiei care verifica funcţionarea corecta a   │
 │ echipamentelor şi data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se    │
 │ culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor     │
 │ defectiuni minore, acesta le remediaza şi efectueazã o noua calibrare, iar  │
 │ datele sunt invalidate.                                                     │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CAP. V
Mãsuri şi responsabilitãţi

5.1. Informarea autoritãţilor responsabile
Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor []
Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului []
Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu []
Autoritatea judeteana de Sãnãtate Publica []
Instituţia prefectului []


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Nota:                                                                       │
 │   Imediat dupã validarea datelor, agenţia judeteana pentru protecţia mediului│
 │informeazã obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodãririi│
 │Apelor, Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului, Autoritatea judeteana de │
 │Sãnãtate Publica, precum şi Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu│
 │cu privire la apariţia episodului de poluare.                                 │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



5.2. Stabilirea mãsurilor preventive pentru populaţie
Autoritatea judeteana de Sãnãtate Publica prelucreaza şi interpreteazã datele de poluare atmosferica provenite din Sistemul naţional de monitorizare a calitãţii aerului şi transmite în regim de urgenta agenţiei judeţene pentru protecţia mediului evaluarea riscurilor pentru sãnãtatea populaţiei produse de poluarea atmosferei, precum şi mãsurile preventive pentru categoriile de populaţie sensibila sau expusã (copii, bãtrâni, bolnavi cronici etc).
5.3. Informarea publicului
Agenţia judeteana pentru protecţia mediului informeazã publicul prin mass-media audio-video, precum şi prin afişarea pe pagina de internet cu privire la:
- înregistrarea depãşirii pragului de informare şi/sau de alerta;
- valoarea înregistratã, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta;
- poluantul care a depãşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depãşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacã se cunosc. Se prezintã valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizeazã pe toatã perioada de 3 zile de desfãşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;
- prognoze privind:
- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreunã cu motivele acestei modificãri;
- aria geograficã afectatã;
- durata incidentului.
- riscurile pentru sãnãtatea populaţiei;
- tipul de populaţie potenţial sensibila la acest incident;
- mãsurile preventive ce trebuie luate de cãtre populaţia sensibila în cauza (copii, bãtrâni, bolnavi cronici etc).
5.4. Identificarea cauzelor care au generat depasirile
Identificarea cauzelor trebuie sa se facã rapid, pentru a se putea interveni în perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depasirilor reprezintã componenta cea mai complexa şi mai importanta a planului/ planului integrat de gestionare a calitãţii aerului datoritã multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat şi a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitãţii aerului.
Pentru identificarea rapida a acestor situaţii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Garzii Naţionale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenţilor economici care au produs poluarea în zona.
5.4.1. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de azot [NO(2)]
depasire datoratã surselor liniare []
depasire datoratã surselor fixe []
depasire datoratã surselor de suprafata (gospodãrii şi industrie mica) []
depasire datoratã altor surse []


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Nota:                                                                       │
 │   În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în       │
 │ proporţie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe,  │
 │ de aceea se efectueazã comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate │
 │ în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil şi      │
 │ perioadele în care traficul din imediata vecinãtate este mai aglomerat,      │
 │ pentru a vedea dacã perioadele de poluare se suprapun cu cele de             │
 │ congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt        │
 │ concludente decât în ceea ce priveşte viteza vantului. Calmul atmosferic şi  │
 │ condiţiile de ceata favorizeazã acumularea noxelor la suprafata solului,     │
 │ ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.        │
 │                                                                              │
 │   În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei /    │
 │ cauzelor depãşirii pragului de alerta trebuie sa fie disponibile urmãtoarele │
 │ date:                                                                        │
 │   - lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;      │
 │   - inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri    │
 │ de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor);               │
 │   - datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depãşirii  │
 │ pragului de alerta;                                                          │
 │   - dacã este posibil, se actualizeazã modelarea dispersiei poluantilor cu   │
 │ noile date de intrare (date meteo, emisie);                                  │
 │   - date de monitorizare a emisiilor pentru unitãţile din zona.              │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



5.4.2. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de sulf [S0(2)]
depasire datoratã surselor liniare []
depasire datoratã surselor fixe []
depasire datoratã surselor de suprafata (gospodãrii şi industrie mica) []
depasire datoratã altor surse []


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Nota:                                                                       │
 │   Acest poluant isi are în principal originea în compozitia combustibililor  │
 │ folosiţi pentru ardere. De obicei, principala sursa de SO(2) o constituie    │
 │ centralele electrotermice şi rafinariile.                                    │
 │   Pentru a identifica corect cauza / cauzele depãşirii pragului de alerta    │
 │ trebuie sa fie disponibile urmãtoarele date:                                 │
 │   - inventarul anual al emisiilor (valoarea emisiilor totale, coşuri de      │
 │ dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor);                  │
 │   - datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depãşirii  │
 │ pragului de alerta;                                                          │
 │   - dacã este posibil, se actualizeazã modelarea dispersiei poluantilor cu   │
 │ noile date de intrare (date meteo, emisie);                                  │
 │   - ultimele date de monitorizare a emisiilor centralelor electrotermice/    │
 │ rafinariilor;                                                                │
 │   - consumurile şi calitatea combustibililor utilizaţi în perioada           │
 │ premergãtoare episodului de poluare.                                         │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



5.4.3. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de informare la ozon [O(3)]
depasire datoratã surselor liniare []
depasire datoratã surselor fixe []
depasire datoratã surselor de suprafata (gospodãrii şi industrie mica) []
depasire datoratã altor surse []


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Nota:                                                                       │
 │   Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanţe   │
 │ precursoare care se formeazã la distanta de sursele de emisie.               │
 │   Agenţia judeteana pentru protecţia mediului care administreazã statia de   │
 │ monitorizare la care s-a înregistrat depãşirea colecteazã informaţii legate  │
 │ de sursele de emisie a substanţelor precursoare ale ozonului (emisiile de    │
 │ oxizi de azot, cat şi de compuşi organici volatili, bilanţuri de solventi)   │
 │ şi de condiţiile meteorologice la macroscara. Datele meteorologice trebuie   │
 │ furnizate de Administraţia Nationala de Meteorologie.                        │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Informaţiile privind substantele precursoare provenite din afarã judeţului, │
 │trebuie furnizate de cãtre agenţia pentru protecţia mediului din judeţul în   │
 │care au fost emise substantele precursoare.                                   │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



5.5. Mãsuri în cazul depasirilor pragului de informare şi/sau de alerta datorate surselor liniare (traficul rutier)
5.5.1. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului transmite autoritãţilor administraţiei publice locale (comisiei tehnice de specialitate) urmãtoarele:
> informaţii:
a) înregistrarea depãşirii pragului de informare şi/sau de alerta;
b) valoarea înregistratã, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta;
c) poluantul care a depãşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depãşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacã se cunosc. Se prezintã valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizeazã pe toatã perioada de 3 zile de desfãşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;
d) prognoze privind:
- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreunã cu motivele acestei modificãri;
- aria geograficã afectatã;
- durata incidentului.
e) riscurile pentru sãnãtatea populaţiei;
f) tipul de populaţie potenţial sensibila sau expusã la acest incident;
> propuneri de mãsuri pentru reducerea emisiilor pana la încadrarea în valorile limita la imisie:
- fluidizarea traficului;
- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele afectate;
- interzicerea parcarilor în zona respectiva;
- devierea traficului
- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depãşit;
- alte mãsuri specifice.
5.5.2 Comisia tehnica de specialitate din cadrul administraţiei publice locale, în colaborare cu Inspectoratul de poliţie judeţean, ia mãsurile ce se impun, ca de exemplu:
- fluidizarea traficului []
- reducerea traficului în zonele poluate []
- devierea traficului în zonele poluate []
- interzicerea traficului în zonele poluate []
- interzicerea parcarilor în zona respectiva []
- devierea traficului autovehiculelor cu gabarit depãşit []
- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depãşit []
- alte mãsuri specifice []
şi informeazã periodic agenţia judeteana pentru protecţia mediului privind stadiul realizãrii mãsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul incojurator.
5.5.3. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu, monitorizeazã stadiul realizãrii mãsurilor aplicate.
5.6. Mãsuri în cazul depasirilor pragului de informare şi/sau de alerta datorate surselor fixe (surse industriale)
5.6.1. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului informeazã titularul activitãţii care a generat episodul de poluare cu privire la:
a) înregistrarea depãşirii pragului de informare şi/sau de alerta;
b) valoarea înregistratã, comparativ cu valoarea pragului de informare şi/sau de alerta;
c) poluantul care a depãşit pragul de alerta, data, ora şi locul producerii depãşirii pragului de alerta şi motivele acesteia, dacã se cunosc. Se prezintã valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare şi se actualizeazã pe toatã perioada de 3 zile de desfãşurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;
d) prognoze privind:
- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreunã cu motivele acestei modificãri;
- aria geograficã afectatã;
- durata incidentului;
e) riscurile pentru sãnãtatea populaţiei;
f) tipul de populaţie potenţial sensibila sau expusã la acest incident.
5.6.2. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu, dispune:
a) luarea mãsurilor de reducere graduala a emisiilor de poluanti sub pragul de informare şi/sau de alerta pana la încadrarea în valoarea limita;
b) reducerea activitãţii;
c) oprirea temporarã a activitãţii.
5.6.3. Titularul activitãţii care a generat episodul de poluare ia mãsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanti în aer, astfel încât concentratia acestora în aerul inconjuator sa fie redusã la nivelul valorilor limita şi informeazã periodic agenţia judeteana pentru protecţia mediului privind stadiul realizãrii mãsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul înconjurãtor.
5.6.4. Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu, monitorizeazã stadiul realizãrii mãsurilor aplicate.
5.7. Elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare
Agenţia judeteana pentru protecţia mediului redacteazã planul de gestionare / planul integrat de gestionare.
În cazul depãşirii pragului de informare şi/sau de alerta datoratã surselor fixe şi a celor de suprafata, se revizuieste autorizaţia de mediu în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare, cu includerea în aceasta a mãsurilor/acţiunilor din planul de gestionare / planul integrat de gestionare, dacã este cazul.
Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este pus la dispoziţia publicului prin afişarea pe pagina de web a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor.
5.8. Monitorizarea aplicãrii planului de gestionare / planului integrat de gestionare
Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu, monitorizeazã stadiul realizãrii mãsurilor aplicate, întocmeşte rapoarte privind realizarea acţiunilor de reducere a concentratiilor de poluanti pana la încadrarea în valorile limita şi le transmite la Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului.
Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, informeazã periodic stadiul realizãrii mãsurilor/acţiunilor cuprinse în planul de gestionare / planul integrat de gestionare prin publicarea pe pagina sa de web.
5.9. Mãsuri specifice în context transfrontiera
În zonele din apropierea frontierelor naţionale se elaboreazã şi se pun în aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare a calitãţii aerului pentru zonele de vecinãtate cu statul respectiv sau statele respective.
În situaţiile în care se înregistreazã depasiri ale pragurilor de informare şi/sau de alerta în apropierea frontierelor naţionale, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor informeazã ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitãrii transmiterii acestor informaţii publicului din statele respective.
În acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor coordoneazã activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate de gestionare a calitãţii aerului pentru teritoriul naţional, de cãtre agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere în aplicare a acestora.
Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informaţii şi organizarea intalnirilor între autoritãţile competente pentru realizarea planurilor / planurilor integrate de gestionare a calitãţii aerului.

PARTEA A II-A: METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI PUNERE ÎN APLICARE A PROGRAMULUI DE GESTIONARE A CALITÃŢII AERULUI

CAP. I
Dispoziţii generale

Conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 , în cazul apariţiei unei depasiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta la unul şi/sau mai mulţi poluanti în aerul înconjurãtor, se întocmeşte programul de gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde mãsurile/acţiunile ce se desfãşoarã pe o durata de maximum 5 ani.
Valorile limita şi perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf [SO(2)], dioxid de azot [NO(2)], oxizi de azot [NO(x)], pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb (Pb), benzen [C(6)H(6)], monoxid de carbon (CO), precum şi valorilor tinta şi perioada de mediere pentru ozon [O(3)], sunt stabilite potrivit prevederilor <>Ordinului MAPM nr. 592/2002 .
Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se iniţiazã, conform prevederilor <>art. 10 alin. (3) al Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 , de autoritatea publica judeteana pentru protecţia mediului şi se elaboreazã de comisia tehnica, în termen de 6 luni de la iniţierea acestuia.
Programul de gestionare / programul integrat de gestionare se aproba prin hotãrâre a consiliului local sau judeţean (dupã cum programul priveşte una sau mai multe localitãţi ori întreg judeţul) în termen de 90 de zile de la finalizarea lui.
Conform prevederilor <>art. 10 alin. (1) al Hotãrârii Guvernului nr. 543/2004 , Comisia tehnica pentru elaborarea programelor de gestionare se înfiinţeazã la nivel judeţean, prin ordin al prefectului, la propunerea autoritãţii judeţene pentru protecţia mediului şi a consiliului judeţean. Comisia tehnica are în componenta cel puţin reprezentanţi ai urmãtoarelor autoritãţi şi instituţii:
- autoritatea judeteana pentru protecţia mediului;
- autoritatea de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti;
- direcţia judeteana pentru agricultura şi dezvoltare ruralã;
- consiliul local;
- primãria (infrastructura, construcţia de locuinţe, dezvoltare industriala şi comercialã);
- oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie;
- titularul activitãţii;
- altele (de exemplu: reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie localã; reprezentanţi ai ONG-urilor active pe plan local în domeniul protecţiei mediului; economişti specializaţi în analize financiare şi analize cost-beneficiu; proiectanţi în domeniul construcţiilor de autostrazi şi transport la nivel naţional etc);
Preşedinte al comisiei tehnice şi responsabil de coordonarea initierii, elaborãrii şi implementarii programului de gestionare / programului integrat de gestionare este directorul executiv al agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.
Prima intalnire a Comisiei are loc în 10 zile de la anunţul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, referitor la iniţierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea comisiei tehnice se desfãşoarã la sediul autoritãţii judeţene pentru protecţia mediului, în baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare, care se elaboreazã de comun acord de cãtre membrii comisiei tehnice, la prima intalnire şi se aproba de cãtre conducãtorul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, al consiliului judeţean/ local, primar şi prefect, în termen de 10 zile de la prima intalnire a Comisiei.

CAP. II
Descrierea fizico-geograficã a zonei/regiunii potenţial a fi afectatã de episodul de poluare

Descrierea cadrului natural are o însemnãtate deosebita, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrãrii teritoriale a arealului studiat se prezintã toate elementele cadrului natural:
- analiza reliefului pe trepte de relief: unitãţi de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;
- structura geomorfologica;
- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc;
- informaţii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza şi frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativã pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosfera, etc;
- descrierea vegetatiei, faunei şi a tipului de sol, cat şi pe cele ce aparţin cadrului antropic:
- numãrul de locuitori, inclusiv date statistice: grupe de varsta, ponderea pe sexe, etc;
- lista titularilor de activitãţi / activitatea potenţial poluatoare, tipul şi cantitatea de poluanti emisi.
Pentru o mai buna înţelegere a acestora şi a modului în care converg şi influenţeazã calitatea aerului, este necesarã întocmirea unei reprezentari grafice.

CAP. III
Descrierea situaţiei existente

În acest capitol se prezintã informaţii tehnice legate de structura reţelei şi caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele şi tehnicile utilizate pentru evaluarea calitãţii aerului, precum şi prezentarea detaliatã a datelor statistice privind calitatea aerului.
3.1. Structura reţelei de monitorizare
Denumirea reţelei: ...........................................
Prescurtare:..................................................
Tipul de reţea: ...............................................
- la nivel de judeţ []
- la nivel de aglomerare []
- la nivel naţional []
Timpul de referinta (GMT şi local)
Responsabilul reţelei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........
Componenta reţelei:


     Tip statie         │ Numãr de staţii
     ───────────────────┼──────────────────
     - trafic           │


- industrial │
-------------------┼------------------
- fond urban │
-------------------┼------------------
- fond suburban │
-------------------┼------------------
- fond regional │
-------------------┼------------------
- EMEP │
-------------------┴------------------


3.2. Informaţii generale cu privire la staţii
Denumirea statiei: .............................................
Codul statiei: .................................................
Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ..........
Codul zonei: ...................................................
Tipul statiei:
- trafic []
- industrial []
- fond urban []
- fond suburban []
- fond regional []
- EMEP []
Responsabilul statiei (numele şi prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........
Denumirea şi adresa instituţiei tehnice responsabile cu întreţinerea statiei: ........
Organisme sau programe cãrora le sunt raportate datele (pe compuşi, dacã este cazul): local, naţional, EMEP, etc.
3.2.1 Aria de reprezentativitate
Se bifeaza, dupã caz, în coloana "încadrare" din tabelul de mai jos:



 ┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────┬──────────┐
 │Clasa statiei              │   Raza ariei de reprezentativitate│Încadrare │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie de trafic           │  10-100 m                         │          │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie industriala         │  100 m-1 km                       │          │
 ├───────────────────────────┼───────────────────────────────────┼──────────┤
 │Statie de fond:            │                                   │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - urban                 │  1-5 km                           │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - suburban              │  25-150 km                        │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - regional              │  200-500 km                       │          │
 │                           ├───────────────────────────────────┼──────────┤
 │   - EMEP                  │                                   │          │
 └───────────────────────────┴───────────────────────────────────┴──────────┘
 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Nota:                                                                       │
 │   O statie de monitorizare furnizeazã date de calitate a aerului care sunt  │
 │ reprezentative pentru o anumitã arie în jurul statiei. Aria în care         │
 │ concentratia nu diferã de concentratia masurata la statie mai mult decât    │
 │ cu o "cantitate specifica" (+/-20%) se numeşte "arie de reprezentativitate".│
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



3.2.2 Coordonatele geografice (longitudine şi latitudine, mãsurate în grade, minute şi secunde/ precum şi în sistem GIS.
3.2.3 Altitudinea
3.2.4. Poluantii masurati
Se bifeaza, dupã caz.
- SO(2) []
- NO(2) []
- NO(x) []
- PM(10) []
- PM(2,5) []
- Pb []
- C(6)H(6) []
- CO []
- O(3) []
3.2.5. Parametrii meteorologici masurati
Se bifeaza, dupã caz.
- temperatura []
- viteza vantului []
- direcţia vantului []
- umiditatea relativã []
- presiunea atmosferica []
- radiatia solara []
- precipitatii []
3.2.6. Alte informaţii relevante: direcţia predominanta a vantului, raportul între distanta pana la şi înãlţimea celor mai apropiate obstacole etc.
3.2.7. Mediul înconjurãtor local/morfologia peisajului
3.2.7.1. Tipul zonei
- urbana []
- suburbana []
- ruralã []
3.2.7.2. Caracterizarea zonei
- rezidentiala []
- comercialã []
- industriala []
- agricolã []
- naturala []
3.2.7.3. Numãrul aproximativ de locuitori din zona.
3.2.8. Caracterizarea traficului
3.2.8.1. Strãzi largi:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.2. Strãzi inguste:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.3. Strãzi canion:
- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.4. Autostrazi:
- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) []
- volum moderat de trafic (între 2.000 şi 10.000 vehicule/zi) []
- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi) []
3.2.8.5. Altele: intersectii, semafoare, parcari, staţii de autobuz, staţii de taxi etc.
3.2.9. Informaţii privind tehnicile de mãsurare
3.2.9.1 Echipament:
- denumire ....................................................
- metoda de referinta .........................................
3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:
- localizarea punctului de prelevare:
- fatada clãdirii []
- trotuar []
- pavaj []
- proprietãţi particulare []
- grãdini []
- curţi []
- înãlţimea punctului de prelevare: .....................
- lungimea liniei de prelevare: ........................
- timpul de prelevare: ..................................
3.2.9.3. Calibrare:
- tip:
- automat []
- manual []
- automat şi manual []
- metoda: ..............................................
- frecventa: ...........................................
3.3. Prezentarea datelor de monitorizare
Pentru fiecare statie de monitorizare în care s-au înregistrat depasiri ale valorilor limita plus marja de toleranta (VL+MT) sau depasiri ale valorilor limita (VL) şi/sau depasiri ale valorilor tinta (VT), se prezintã în mod tabelar cel puţin urmãtoarele date:


 ┌──────┬────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │Cod   │  Nr.   │                   Indicatorul monitorizat                   │
 │statie│depasiri├───────┬──────┬──────┬───────┬───────┬────┬────────┬────┬────┤
 │      │        │ SO(2) │NO(2) │NO(x) │PM(10) │PM(2,5)│ Pb │C(6)H(6)│ CO │O(3)│
 ├──────┼────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────┼────────┼────┼────┤
 │Ex.:  │ VL+MT  │       │      │      │       │       │    │        │    │    │
 │      ├────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────┼────────┼────┼────┤
 │AB1   │ VL/VT  │       │      │      │       │       │    │        │    │    │
 ├──────┼────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────┼────────┼────┼────┤
 │Ex.:  │ VL+MT  │       │      │      │       │       │    │        │    │    │
 │      ├────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────┼────────┼────┼────┤
 │AB2   │ VL/VT  │       │      │      │       │       │    │        │    │    │
 ├──────┼────────┼───────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────┼────────┼────┼────┤
 │....  │        │       │      │      │       │       │    │        │    │    │
 └──────┴────────┴───────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────┴────────┴────┴────┘
 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Nota:                                                                       │
 │  Evaluarea calitãţii aerului trebuie sa aibã la baza un set de date validate│
 │şi disponibile pe o perioada de minim un an de zile, de preferinta ultimii   │
 │ani calendaristici.                                                          │
 │  În cazul în care exista o situaţie ce necesita demararea urgenta a         │
 │programului de gestionare /programului integrat de gestionare, se poate lua  │
 │ca baza ultimul set disponibil de date continue, validate, pe minim un an    │
 │de zile.                                                                     │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CAP. IV
Identificarea şi validarea depãşirii. Identificarea surselor

4.1. Identificarea depãşirii
Identificarea depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta, se efectueazã de cãtre responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza şi Coordonare din agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. Acesta informeazã imediat directorul executiv cu privire la depãşirea valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta.
Tipul statiei
- trafic []
- industrial []
- fond urban []
- fond suburban []
- fond regional []
- EMEP []
4.2. Validarea depãşirii
Corect []
Incorect []


 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │  Nota:                                                                      │
 │   Validarea datelor se realizeazã prin deplasarea în teren a persoanei      │
 │ responsabile cu funcţionarea statiei, care verifica funcţionarea corecta a  │
 │ echipamentelor şi data ultimei calibrari. La prima deplasare în teren se    │
 │ culeg date preliminare în vederea identificarii cauzelor. În cazul unor     │
 │ defectiuni minore, acesta le remediaza şi efectueazã o noua calibrare,      │
 │ iar datele sunt invalidate.                                                 │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CAP. V
Mãsuri şi responsabilitãţi

5.1. Informarea autoritãţilor responsabile
Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor []
Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului []
Garda Nationala de Mediu []
Instituţia prefectului []
Comisia tehnica []

Nota:
Imediat dupã validarea datelor agenţia judeteana pentru protecţia mediului informeazã obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Instituţia prefectului, precum şi membrii Comisiei tehnice, cu privire la depãşirea valorilor limita şi/sau a valorilor tinta.

5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depãşirea/depasirile
Se efectueazã prin bifarea principalelor surse de emisie aflate în apropierea statiei:
- arderi în industria de transformare şi pentru producerea de []
energie electrica şi termica
- instalaţii de ardere neindustriale []
- arderi în industria de prelucrare []
- procese de producţie []
- extractia şi distribuţia combustibililor fosili []
- utilizarea solventilor []
- trafic rutier []
- alte surse mobile []
- tratarea şi eliminarea deşeurilor []
- agricultura []
- factorii naturali []

Nota:
Imediat dupã identificarea sursei/surselor care au generat depãşirea/depasirile agenţia judeteana pentru protecţia mediului informeazã Dispeceratul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor, Laboratorul Naţional de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Instituţia prefectului, precum şi membrii comisiei tehnice, cu privire la iniţierea elaborãrii programului de gestionare/programului integrat de gestionare.

5.3. Întrunirea Comisiei tehnice
Preşedintele Comisiei tehnice convoacã membrii acesteia, prezintã datele şi stabileşte iniţierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Se lucreazã în echipa. Se întocmesc grafice de lucru cu termene şi responsabilitãţi conform cu responsabilitãţile din actele normative relevante în vigoare şi precizate în Protocolul de colaborare.

5.4. Informarea publicului
Agenţia judeteana pentru protecţia mediului publica pe pagina de web proprie informaţii privind depãşirea concentratiilor valorilor limita şi/sau a valorilor tinta, sursa/sursele care au generat depãşirea/depasirile, precum şi iniţierea elaborãrii programului de gestionare/programului integrat de gestionare.

5.5. Identificarea cauzelor care au generat depasirile
Identificarea cauzelor depasirilor reprezintã componenta cea mai complexa şi mai importanta a programului de gestionare/programului integrat de gestionare datoritã multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cat şi a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitãţii aerului.



 
  ┌────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
  │        │              │ Depasiri ale valorilor limita şi/sau valorii tinta │
  │  Cod   │    Tipul     │          pentru indicatorii monitorizati:          │
  │ statie │    sursei    ├─────┬─────┬─────┬──────┬───────┬──┬────────┬──┬────┤
  │        │              │SO(2)│NO(2)│ NOx │PM(10)│PM(2,5)│Pb│C(6)H(6)│CO│O(3)│
  ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
  │ Ex.:   │ fond urban   │  x  │     │  x  │   x  │       │  │        │ x│  x │
  │ AB1    │              │     │     │     │      │       │  │        │  │    │
  ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
  │ Ex.:   │ industrial   │     │     │     │      │       │  │    x   │  │    │
  │ AB2    │              │     │     │     │      │       │  │        │  │    │
  ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
  │ Ex.:   │ industrial   │  x  │     │  x  │   x  │   x   │ x│        │  │    │
  │ AB3    │              │     │     │     │      │       │  │        │  │    │
  ├────────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼──┼────────┼──┼────┤
  │ ...    │ ...          │     │     │     │      │       │  │        │  │    │
  └────────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴───────┴──┴────────┴──┴────┘



5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizati
Dioxid de sulf - SO(2)
Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf
Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana în zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: sistemele de încãlzire a populaţiei care nu utilizeazã gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) şi în mãsura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sãnãtãţii: provoacã iritatia ochilor şi a primei pãrţi a traiectului respirator.
În atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei şi acidifierea corpilor aposi.

Oxizi de azot - NOx (NO/NO(2))
La temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în forma gazoasa. NO este incolor şi inodor; NO(2) are culoarea brun roscat şi un miros puternic, inecacios.
Surse naturale: sursa principala - acţiunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice: încãlzirea rezidentiala şi evacuarile de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleratie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO(2) în procesul de combustie şi în prezenta oxigenului liber.
Efecte asupra sãnãtãţii: gaz iritant pentru mucoasa ce afecteazã aparatul respirator şi diminueazã capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO(2) este de 4 ori mai mare decât cel al NO).
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizeazã acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Pulberi în suspensie - PM(10)/PM(2,5)
Sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10f2æ.
Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor şi dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de încãlzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile maşinilor la oprirea acestora şi datoritã arderilor incomplete.
Efecte asupra sãnãtãţii: toxicitatea pulberilor se datoreazã nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10f2æ (PM(10)) la 2,5-5æ (PM(2,5)) prezintã un risc mai mare de a pãtrunde în alveolele pulmonare provocand inflamatii şi intoxicari. Pe de alta parte, vehiculele emit şi alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).

Plumb - Pb
Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezintã emisiile motoarelor cu funcţionare pe baza de benzina şi industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.
Efecte asupra sãnãtãţii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentratii ridicate, influentand sinteza hemoglobinei ce afecteazã rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular şi sistemul nervos.

Benzen - C(6)H(6)
Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apa. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.
Efecte asupra sãnãtãţii: substanta cancerigena, incadrata în clasa A1 de toxicitate, cunoscutã drept cancerigena pentru om. Produce efecte dãunãtoare asupra sistemului nervos central.

Monoxid de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor şi inodor, de origine atât naturala cat şi antropica. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea pãdurilor, emisiile vulcanice şi descarcarile electrice.
Surse antropice: producerea otelului şi a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric şi mediul urban, în principal autovehiculele cu benzina în timpul functionarii la turatie mica.
Efecte asupra sãnãtãţii: gaz toxic, în concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m^3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale şi a capacitãţii fizice.

Ozon - O(3)
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros innecacios. Se concentreaza în stratosfera şi asigura protecţia impotriva radiatiei UV dãunãtoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a "smogului fotochimic". Se formeazã prin intermediul unei reactii care implica în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.
Efecte asupra sãnãtãţii: concentratia de ozon la nivelul solului provoacã iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

5.5.2. Depasiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta cauzate de surse liniare
În cazul statiilor de trafic depasirile înregistrate sunt cauzate în proporţie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectueazã comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil şi perioadele în care traficul din imediata vecinãtate este mai aglomerat, pentru a vedea dacã perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce priveşte viteza vantului. Calmul atmosferic şi condiţiile de ceata favorizeazã acumularea noxelor la suprafata solului, ceea ce determina înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.

5.5.3. Depasiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta cauzate de surse fixe
În cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei/cauzelor depãşirii valorii limita şi/sau a valorii tinta trebuie sa fie disponibile urmãtoarele date:
- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;
- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coşuri de dispersie existente, instalaţii de reţinere a poluantilor);
- datele meteo, cu direcţia predominanta a vantului pe perioada depãşirii valorii limita şi/sau a valorii tinta;
- dacã este posibil, se actualizeazã modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);
- date de monitorizare a emisiilor pentru unitãţile din zona.
Titularul activitãţii are obligaţia sa prezinte agenţiei judeţene pentru protecţia mediului planul cadastral al amplasamentului şi coordonatele geografice ale surselor.
În cazul particular al ozonului care nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substanţe precursoare, care se formeazã la distanta de sursele de emisie, agenţia judeteana pentru protecţia mediului care administreazã statia de monitorizare la care s-a înregistrat depãşirea colecteazã informaţii legate de sursele de emisie a substanţelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat şi de compuşi organici volatili, bilanţuri de solventi) şi de condiţiile meteorologice la macroscara.
Datele meteorologice trebuie furnizate de Administraţia Nationala de Meteorologie. Informaţiile privind substantele precursoare provenite din afarã judeţului, trebuie furnizate de cãtre agenţia judeteana pentru protecţia mediului din judeţul în care au fost emise substantele precursoare.
Pentru identificarea rapida a acestor situaţii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judeţene ale Garzii Naţionale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificarii agenţilor economici care au produs poluarea în zona.
Mãsurile trebuie identificate clar, cu termene de realizare şi instituţiile responsabile. Mãsurile şi activitãţile din cadrul programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfasura pe o perioada mai mare de 5 ani.

5.6. Recomandãri privind sesiunile de lucru ale Comisiei tehnice
Dupã caz, în baza celor mai noi standarde europene şi standarde internaţionale, a recomandãrilor BREF/BAT, Comisia tehnica:
- elaboreazã propunerile de soluţie analizând:
- potenţialul de reducere a emisiilor;
- costurile publice şi private ale implementarii;
- beneficiile sociale ale populaţiei;
- termenele de implementare practica;
- gradul de sustinere legislativã din programele naţionale;
- gradul de realizare a programelor existente;
- reglementãrile cu prevederi privind perioadele de tranzitie.
- realizeazã analiza financiarã şi analiza cost-beneficiu;
- efectueazã scenariile de reducere a poluarii (reprezintã în general o dezvoltare viitoare posibila, începând de la ipoteze plauzibile, pentru a pregati o prognoza a calitãţii aerului ca baza pentru mãsurile/acţiunile legate de emisii);
- realizeazã analiza SWOT;
- stabileşte prioritãţile;
- stabileşte gestionarea programului;
- altele.
Trebuie luatã în considerare experienta statelor membre ale UE.

5.7. Mãsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta, datorate surselor liniare (traficul rutier)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât sa fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizeazã toate datele şi stabileşte de la caz la caz, mãsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare mãsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizãrii, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea mãsurii/acţiunii.
Aceste informaţii se prezintã sintetizat, conform tabelului:



  ┌───────┬──────────────┬───────────┬─────────┬───────────┬────────┬──────────┐
  │       │              │           │         │ Estimarea │        │          │
  │Mãsuri/│ Prioritizare │Responsabil│Termen de│costurilor/│Rezultat│Observaţii│
  │Acţiuni│              │           │realizare│ Surse de  │asteptat│          │
  │       │              │           │         │ finanţare │        │          │
  ├───────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────┼──────────┤
  │ *)    │              │           │         │           │        │          │
  └───────┴──────────────┴───────────┴─────────┴───────────┴────────┴──────────┘



_____________
*) Exemplu:
- Mãsuri privind fluidizarea traficului prin:
- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele poluate;
- controlul parcarilor;
- interzicerea parcarilor în zona respectiva;
- controlul restrictiilor şi accesului la trafic;
- construirea de şosele şi drumuri de centura în scopul preluãrii de cãtre
acestea a traficului rutier de tranzit şi a traficului greu;
- modernizarea drumurilor de centura;
- modernizarea şi reabilitarea drumului de legatura;
- modernizarea şi asfaltarea strazilor;
- construirea de pasaje subterane/supraterane în zona intersectiilor;
- încurajarea utilizãrii transportului public, prin înlocuirea
autovehiculelor uzate, astfel încât calitatea serviciilor sa se
imbunatateasca;
- curatarea şi întreţinerea strazilor;
- introducerea unui management eficient al traficului;
- alte mãsuri specifice.
- Mãsuri privind respectarea actelor normative în vigoare privind calitatea
carburantilor prin:
- reducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit:
- îmbunãtãţirea calitãţii carburantilor;
- îmbunãtãţirea întreţinerii vehiculelor prin proceduri de inspecţie
regulatã pentru gazele de esapament, care ar trebui sa fie
corespunzãtor aplicate şi monitorizate;
- îmbunãtãţirea tehnologiei motoarelor;
- folosirea unor carburanţi "mai curati" sau alternativi.
- reducerea cantitãţii de carburanţi folositã pe kilometru:
- îmbunãtãţirea economiei carburantilor;
- încurajarea transportului nemotorizat;
- reducerea numãrului de vehicule pe kilometru:
- mãrirea gradului de ocupare a vehiculelor;
- mãrirea gradului de folosire a transportului public.

Nota:
În acest caz, la lucrãrile Comisie tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul Comisiei de specialitate din cadrul administraţiei publice locale şi al Inspectoratului de poliţie judeţean şi responsabilul cu amenajarea teritoriului.

5.8. Mãsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta datorate surselor fixe (surse industriale)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât sa fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizeazã toate datele şi stabilesete de la caz la caz, mãsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare mãsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizãrii, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.
Aceste informaţii se prezintã sintetizat, conform tabelului:



  ┌───────┬──────────────┬───────────┬─────────┬───────────┬────────┬──────────┐
  │       │              │           │         │ Estimarea │        │          │
  │Mãsuri/│ Prioritizare │Responsabil│Termen de│costurilor/│Rezultat│Observaţii│
  │Acţiuni│              │           │realizare│ Surse de  │asteptat│          │
  │       │              │           │         │ finanţare │        │          │
  ├───────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────┼──────────┤
  │ *)    │              │           │         │           │        │          │
  └───────┴──────────────┴───────────┴─────────┴───────────┴────────┴──────────┘



_____________
*) Exemplu instalaţii IPPC, LCP, VOC etc:
În program sunt introduse cel puţin mãsurile deja incluse în planul de acţiuni, prevãzute în autorizaţia integrata de mediu, precum şi din programele specifice de reducere.
Titularii de activitate sunt obligaţi sa-şi doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi sa asigure corecta lor funcţionare.
Mãsurile de natura tehnologicã care conduc la reducerea emisiilor sunt în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO(2)), dioxid de azot (NO(2)), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM(10) şi PM(2,5)), plumb (Pb), benzen (C(6)H(6)), monoxid de carbon (CO), etc.

*) Exemplu de mãsuri în vederea diminuãrii poluarii atmosferice cu COV:
Reducerea poluarii cu COV rezultaţi din transferul produselor petroliere:
- aprovizionarea şi montarea de echipamente la instalaţiile de depozitare a benzinei, astfel încât sa fie îndeplinite cerinţele tehnice pentru exploatare prevãzute în anexa 2 a <>Hotãrârea Guvernului nr. 568/2001 , completatã şi modificatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 893/2005 ;
- echiparea cu cel puţin un braţ articulat care respecta cerinţele tehnice pentru proiectare şi exploatare prevãzute în anexa 4 a <>Hotãrârea Guvernului nr. 568/2001 , completatã şi modificatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 893/2005 a instalaţiilor de încãrcare pentru cisterne auto;
- executarea unui sistem de recuperare a compusilor organici volatili rezultaţi la descãrcarea autocisternelor de alimentare ce aprovizioneaza statia de distribuţie;
- înlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe noi dotate cu instalaţii de colectare a compusilor organici volatili;
- dotarea statiei de distribuţie benzina cu instalaţii de colectare a compusilor organici volatili;
- montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele de stocare.
Reducerea poluarii cu COV rezultaţi în timpul activitãţilor industriale:
- dotarea instalaţiilor respective cu sisteme pentru reţinerea şi recuperarea compusilor organici volatili.

*) Exemplu de mãsuri în vederea diminuãrii poluarii produsã de procesele de combustie:
Reducere emisii de SO(2)
- trecerea la un combustibil solid cu conţinut de sulf < 0,5%
- instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de ardere
- introducerea unui sistem de reducere catalitica selectiva
- utilizarea cu precãdere a gazelor de rafinarie
- trecerea pe gaze naturale
Reducere emisii de NOx
- reglarea şi controlul arderii
- instalatie de preparare şi ardere cu concentrator cãrbune praf
- automatizarea functionarii arzatoarelor şi pornirea/oprirea lor în funcţie de sarcina cazanului
- arderea combustibilului în trepte
- instalarea de arzatoare cu emisii reduse de NOx
Reducere emisii de pulberi
- modernizarea electrofiltru
- utilizarea pacurii cu conţinut de sulf < 1%
- utilizarea gazelor de rafinarie drept combustibil
Reducere emisii de SO(2), NOx, pulberi
- modificarea arderii CLG prin implementarea soluţiei arderii prin pulverizare cu abur
- montarea de mori cu bile
- tehnologii de îmbunãtãţirea arderii
- modernizare cazan
- montare arzatoare mixte în vederea functionarii cu GN şi CLG
- reducerea consumului specific de pacura.
În cazul depãşirii valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta datorate surselor fixe, se revizuieste autorizaţia integrata de mediu în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare, cu includerea în aceasta a mãsurilor/acţiunilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, dacã este cazul.

5.9. Mãsuri în cazul depasirilor valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta datorate surselor de suprafata (gospodãrii şi industrie mica)
Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât sa fie respectate valorile limita la imisie.
Comisia tehnica analizeazã toate datele şi stabileşte de la caz la caz, mãsurile/acţiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare mãsura/acţiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizãrii, sursele potenţiale de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.
Aceste informaţii se prezintã sintetizat, conform tabelului:



  ┌───────┬──────────────┬───────────┬─────────┬───────────┬────────┬──────────┐
  │       │              │           │         │ Estimarea │        │          │
  │Mãsuri/│ Prioritizare │Responsabil│Termen de│costurilor/│Rezultat│Observaţii│
  │Acţiuni│              │           │realizare│ Surse de  │asteptat│          │
  │       │              │           │         │ finanţare │        │          │
  ├───────┼──────────────┼───────────┼─────────┼───────────┼────────┼──────────┤
  │ *)    │              │           │         │           │        │          │
  └───────┴──────────────┴───────────┴─────────┴───────────┴────────┴──────────┘



_____________
*) Exemplu încãlzirea locuinţelor:
- reducerea emisiilor directe provenite de la combustibili prin schimbarea calitãţii şi/sau a tipurilor de combustibili utilizaţi pentru gãtit şi/sau încãlzire şi a instalaţiilor corespunzãtoare;
- eficienta energetica a clãdirilor publice şi administrative;
- realizarea/extinderea reţelei de alimentare şi distribuţie cu gaze naturale a municipiului/localitãţii;
- racordarea locuinţelor la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale;
- utilizarea surselor neconventionale de energie (eoliene, termale etc.).

Nota:
În acest caz, la lucrãrile Comisiei tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul titularului activitãţii - primãria, care a generat în aerul înconjurãtor concentratii mai mari decât valoarea limita.

Comisia tehnica elaboreazã propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare.


CAP. VI
Consultarea publicului în vederea elaborãrii programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Conform prevederilor <>art. 7 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participãrii publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legatura cu mediul, în termen de 5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de gestionare, Comisia tehnica informeazã publicul prin anunţ publicat într-un ziar naţional sau local, afişat la sediul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi pe pagina acesteia de internet.
Publicul transmite agenţiei judeţene pentru protecţia mediului comentarii, întrebãri sau opinii în termenul prevãzut la <>art. 8 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 .
Comisia tehnica consemneazã comentariile, întrebãrile sau opiniile publicului într-un formular tip.
Identificarea publicul îndreptãţit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare se realizeazã de cãtre Comisia tehnica.
Aceasta ia în considerare numai comentariile, întrebãrile sau opiniile publicului îndreptãţit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor <>art. 6 alin. (2), (3) şi (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 .
În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevãzut la <>art. 8 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 , Comisia tehnica desfãşoarã urmãtoarele activitãţi:
a) analizeazã comentariile, întrebãrile sau opiniile publicului îndreptãţit;
b) reface, dupã caz, propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei efectuate;
c) afişeazã noua propunere pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
d) afişeazã pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului formularul cu rãspunsurile la comentariile, întrebãrile sau opiniile publicului identificat conform <>art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 .
Propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, refãcutã dupã caz, face obiectul dezbaterii publice.
Comisia tehnica publica anunţul privind organizarea dezbaterii într-un ziar naţional sau local, îl afişeazã pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi la sediul autoritãţii publice locale în termen de 15 zile de la data expirãrii termenului de primire a comentariilor, intrebarilor şi opiniilor.
Comisia tehnica organizeazã dezbaterea publica în locul cel mai convenabil pentru public, în afarã orelor de program.
Comisia tehnica desemneazã un preşedinte şi un secretar care înregistreazã participanţii. Pãrerile participanţilor se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se semneazã de preşedinte, secretar şi, la cererea publicului, de unul sau de mai mulţi reprezentanţi ai acestuia.
Dacã în interval de 60 de minute de la ora anunţatã pentru începerea şedinţei nu se prezintã nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemneazã în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de secretar, şedinţa de dezbatere publica considerându-se încheiatã.
În timpul şedinţei de dezbatere publica. Comisia tehnica prezintã propunerea programului de gestionare/programului integrat de gestionare şi rãspunde argumentat intrebarilor, comentariilor şi opiniilor participanţilor.
Secretarul şedinţei de dezbatere publica înregistreazã întrebãrile, comentariile şi opiniile participatilor, exprimate în cadrul acestei şedinţe, pe formularul tip, pe care a consemnat şi propunerile primite înainte de data dezbaterii publice.
În termen de 20 zile de la dezbaterea publica, Comisia tehnica desfãşoarã urmãtoarele activitãţi:
a) examineazã comentariile, întrebãrile sau opinii exprimate în timpul dezbaterii publice;
b) modifica, dupã caz, propunerea de program;
c) afişeazã pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului formatul tip care conţine rãspunsurile la comentariile, întrebãrile sau opiniile exprimate în timpul dezbaterii publice.


Modelul anunţului public privind realizarea propunerii de elaborare
a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitãţii aerului

.................. (denumirea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului), titular al programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitãţii aerului ......................, anunta publicul asupra initierii procesului de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare ......................
Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul menţionat.
Propunerea de program poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) şi la sediul ...................... (consiliul local/consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele de .............., între orele ................., precum şi la urmãtoarele adrese internet: ................................
Informaţii privind propunerea de program pot fi consultate la sediul ................... (adresa autoritãţilor publice care deţin aceste informaţii), în zilele de .............., între orele ............
Comentariile, întrebãrile sau opiniile pot fi transmise în scris, la sediul ................ (agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) sau utilizând mijloace electronice la adresa ................ (adresa e-mail a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) pana la data .......................


Modelul anunţului privind dezbaterea publica

...................... (denumirea agenţiei judeţene pentru protecţia mediului) anunta publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitãţii aerului ......... care va avea loc la ............ (adresa), în data de ............, începând cu orele ...............
Propunerea de elaborare a programului poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ................... (adresa), şi la sediul ...................... (consiliul local/consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti) (adresa), în zilele de .............., între orele ............. precum şi la urmãtoarea adresa web ...................
Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebãri/opinii privind propunerea amintita la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................... (adresa) pana la data de ..................



 
        Formular pentru consemnarea comentariilor/intrebarilor/opiniilor
     publicului privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/
             programului integrat de gestionare a calitãţii aerului
 
  ┌────┬─────────────┬────────┬──────────┬───────────────────────────┬─────────┐
  │Nr. │  Numele şi  │ Adresa │   Data   │  Conţinutul pe scurt al   │ Rãspuns │
  │crt.│  prenumele  │        │ primirii │       observaţiilor       │ concis  │
  ├────┼─────────────┼────────┼──────────┼───────────────────────────┼─────────┤
  │  1.│             │        │          │                           │         │
  ├────┼─────────────┼────────┼──────────┼───────────────────────────┼─────────┤
  │  2.│             │        │          │                           │         │
  ├────┼─────────────┼────────┼──────────┼───────────────────────────┼─────────┤
  │    │             │        │          │                           │         │
  └────┴─────────────┴────────┴──────────┴───────────────────────────┴─────────┘
 *St*
 
 
      CAP. VII 
     Definitivarea, aprobarea şi punerea în aplicare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare
 
     7.1. Definitivarea şi aprobarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
     Comisia tehnica ia în considerare rezultatele dezbaterii publice şi definitiveaza programul de gestionare/programul integrat de gestionare pe care îl supune aprobãrii consiliului local sau judeţean, dupã cum acesta priveşte una sau mai multe localitãţi ori întreg judeţul, în termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.
     Decizia consiliului local sau judeţean dupã caz, se motiveaza în fapt şi în drept şi conţine informaţii prevãzute la <>art. 9 alin. (3) lit. c) şi d) din Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 .
     Consiliului local sau judeţean dupã caz afişeazã decizia la sediul propriu şi pe propria pagina de internet şi pe pagina de internet a agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, în termen de 5 zile de la luarea acesteia.
     Dupã aprobare, programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus la dispoziţia publicului.
 
     7.2. Punerea în aplicare şi monitorizarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
     Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus în aplicare prin luarea mãsurilor/acţiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continua a emisiilor de poluanti în perioada stabilitã, cat şi pentru a distribui efortul financiar aferent. Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:
     - în cazul surselor liniare: autoritãţile publice locale;
     - în cazul surselor punctuale: titularul de activitate;
     - în cazul surselor de suprafata: autoritãţile publice locale şi populaţia.
     Agenţia judeteana pentru protecţia mediului, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Garzii Naţionale de Mediu, monitorizeazã stadiul realizãrii mãsurilor aplicate.
     Responsabilii acţiunilor (autoritatea administraţiei publice locale şi/sau ceilalţi titulari de activitate, dupã caz) din programul de gestionare/programul integrat de gestionare sunt obligaţi sa respecte termenele din program şi sa raporteze stadiul acţiunilor şi realizarea mãsurilor. Aceasta raportare se transmite la agenţia judeteana pentru protecţia mediului pana la data de 15 decembrie a fiecãrui an.
     Autoritatea judeteana pentru protecţia mediului, elaboreazã anual raportul privind stadiul realizãrii mãsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale.
     Raportul anual se supune aprobãrii consiliului local sau judeţean, dupã cum programul priveşte una sau mai multe localitãţi ori întreg judeţul, nu mai târziu de primul trimestru al anului urmãtor.
     Dupã aprobare, raportul privind stadiul realizãrii mãsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune la dispoziţia publicului prin grija autoritãţilor administraţiei publice locale.
     Primul raport va cuprinde în introducere datele menţionate în capitolele II, III, IV şi V din Partea a II-a, urmate de stadiul realizãrii mãsurilor din program.
 
     7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
     În timpul derulãrii unui program de gestionare/program integrat de gestionare, dacã apar depasiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta la unul şi/sau mai mulţi poluati (indicatori) noi, se revizuieste programul de gestionare/programul integrat de gestionare, cu parcurgerea aceloraşi pasi.
 
      CAP. VIII 
     Cerinţe specifice în context transfrontiera
 
     În zonele din apropierea frontierelor naţionale se elaboreazã şi se pun în aplicare programe de gestionare a calitãţii aerului/programe integrate comune de gestionare a calitãţii aerului pentru zonele de vecinãtate cu statul respectiv sau statele respective.
     În situaţiile în care se înregistreazã depasiri ale valorilor limita şi/sau ale valorilor tinta în apropierea frontierelor naţionale, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor informeazã ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitãrii transmiterii acestor informaţii publicului din statele respective.
     În acest sens, Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor coordoneazã activitatea de elaborare a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare pentru teritoriul naţional, de cãtre agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi de punere a lor în aplicare.
     Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informaţii şi organizarea intalnirilor între autoritãţile competente pentru realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitãţii aerului.


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, METODOLOGIE din 11 ianuarie 2007

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016