Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 privind verificarea prealabilă a sesizărilor, realizarea activităţii de control şi efectuarea altor proceduri prevăzute de lege, de către Corpul de control al ministrului
EMITENT: Ministerul Justiţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1122 din 11 noiembrie 2024
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 2.144/C din 10 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 11 noiembrie 2024.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta metodologie reglementează realizarea de către Corpul de control al ministrului a verificării prealabile a sesizărilor şi a activităţii de control, precum şi a altor proceduri stabilite în competenţa acestuia prin dispoziţii legale cu caracter special sau prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.973/C/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
În cadrul metodologiei, termenii prevăzuţi mai jos au următoarea semnificaţie:
a) verificare prealabilă - acţiunea prin care se urmăreşte verificarea respectării prevederilor legale, principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice, pe o anumită tematică, referitor la o activitate sau operaţiune specifică desfăşurată de entităţile publice controlate, cu scopul de a efectua o analiză preliminară cu privire la aspecte ce vizează activitatea acestora şi a propunerii măsurilor legale ce se impun;
b) control - acţiunea planificată sau inopinată, desfăşurată în baza ordinului ministrului justiţiei, de verificare şi evaluare a activităţii entităţilor supuse controlului, în scopul verificării respectării prevederilor legale, principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice aplicabile acestora, a identificării eventualelor disfuncţionalităţi şi propunerii/dispunerii măsurilor legale ce se impun;
c) cercetare prealabilă - activitatea prin care sunt verificate faptele ce pot constitui abateri disciplinare şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare şi pentru aprecierea vinovăţiei sau a nevinovăţiei persoanei cercetate;
d) monitorizarea implementării - supravegherea şi analiza punerii în aplicare de către entităţile controlate a măsurilor aprobate prin raportul de control;
e) planificarea anuală a activităţii - plan elaborat la nivelul Corpului de control al ministrului în vederea stabilirii acţiunilor de control anuale, aprobat de ministrul justiţiei;
f) notă de constatare - act intermediar, elaborat de echipa de control înainte de finalizarea raportului de control, cu privire la verificările efectuate;
g) raport de control - act întocmit de către echipa de control la finalizarea acţiunii de control, după analiza punctului de vedere formulat de entitatea controlată;
h) raport - act întocmit de inspector/inspectori la finalizarea verificărilor prealabile sau a controlului realizat cu privire la aspectele semnalate în cuprinsul raportării efectuate conform Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorului în interes public, cu modificările ulterioare.
ART. 3
(1) Activitatea de verificare prealabilă şi control este desfăşurată de Corpul de control al ministrului în scopul:
a) aplicării corecte şi unitare a prevederilor legale;
b) îmbunătăţirii performanţei organizaţionale a entităţilor controlate;
c) creşterii calităţii actelor şi procedurilor realizate de notarii publici, precum şi a actelor şi a procedurilor realizate de executorii judecătoreşti;
d) creşterii calităţii actelor şi procedurilor realizate de către administratorii procedurii sau lichidatorii în materia insolvenţei persoanei fizice;
e) responsabilizării personalului din cadrul entităţilor controlate cu privire la activitatea profesională şi conduita în timpul exercitării funcţiei, precum şi în afara acesteia.
(2) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la alin. (1), Corpul de control al ministrului formulează propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea disfuncţionalităţilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor identificate.
ART. 4
Funcţiile activităţii de control sunt:
a) preventivă, care are în vedere îndrumările oferite entităţilor controlate, atât în timpul efectuării controlului, cât şi în afara acestuia, vizând conştientizarea riscurilor încălcării legii, în scopul determinării personalului angajat în cadrul instituţiilor supuse controlului, precum şi a persoanelor care exercită profesii liberale, la respectarea prevederilor legale în desfăşurarea activităţii;
b) corectivă, care are în vedere corijarea conduitei organizaţionale, profesionale sau, după caz, comportamentale, a entităţilor şi persoanelor ce formează obiectul controlului, în scopul armonizării acesteia cu dispoziţiile legale.
ART. 5
Corpul de control al ministrului îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalităţii, independenţei operaţionale, imparţialităţii, confidenţialităţii, dreptului la apărare şi controlului ierarhic.
ART. 6
Activitatea Corpului de control al ministrului se desfăşoară în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia, contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public.
ART. 7
(1) Corpul de control al ministrului este o structură de autoritate, organizată la nivel de serviciu, condusă de un inspector-şef, subordonată direct ministrului justiţiei.
(2) Această structură de control beneficiază de independenţă operaţională în exercitarea atribuţiilor de verificare prealabilă şi control, în raport cu entităţile ce formează obiectul controlului şi cu celelalte autorităţi şi instituţii publice.
(3) În desfăşurarea activităţii, inspectorii pot solicita, în condiţiile legii, orice informaţii, date şi documente, de la instituţii, autorităţi, persoane fizice sau juridice şi pot efectua orice verificări pe care le consideră necesare.
(4) Inspectorii au acces neîngrădit, în condiţiile legii, la documentele, datele, informaţiile necesare, indiferent de suportul de stocare a acestora, inclusiv la bazele de date gestionate de entităţile controlate, necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
(5) Inspectorii au obligaţia, în cazul în care li se încredinţează de către entităţile controlate documente, date, informaţii sau iau cunoştinţă în orice mod de acestea, să asigure securitatea şi confidenţialitatea lor şi, după caz, predarea în bune condiţii a acestora.
(6) Entităţile supuse verificării prealabile sau controlului sunt obligate să transmită, la cererea Corpului de control al ministrului, documentele, datele şi informaţiile solicitate, la termenele stabilite şi să asigure, în condiţiile legii, accesul neîngrădit al inspectorilor din cadrul Corpului de control al ministrului în sediile lor şi în orice spaţii care le aparţin.
(7) În condiţiile prezentei metodologii, în scopul realizării atribuţiilor, Corpul de control al ministrului îşi va putea asocia persoane specializate din cadrul Ministerului Justiţiei, al instituţiilor sau al unităţilor aflate în subordinea acestuia.
ART. 8
(1) Inspectorii îşi exercită atribuţiile cu obiectivitate, manifestând o atitudine echidistantă şi neutră, de natură a înlătura orice suspiciuni de părtinire, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.
(2) Inspectorii trebuie să dea dovadă de competenţă profesională, să îşi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, în raport cu necesităţile de specializare, să aibă un comportament decent şi civilizat şi să manifeste calm, răbdare, politeţe în relaţiile de serviciu.
(3) În vederea asigurării caracterului imparţial şi independent al activităţii şi evitării conflictului de interese, inspectorii pot efectua verificări prealabile, controale, cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc entităţile în cadrul cărora şi-au desfăşurat anterior activitatea, după trecerea unui termen de 5 ani de la data încetării activităţii în cadrul acelor entităţi.
(4) Inspectorii au obligaţia să soluţioneze cu celeritate lucrările repartizate la termenul fixat de inspectorul-şef şi să finalizeze rapoartele de control la termenul stabilit de ministrul justiţiei sau într-un termen rezonabil pentru a se putea atinge scopul acţiunii de control şi evita incidenţa prescripţiei răspunderii disciplinare a faptelor despre care există indicii că au fost săvârşite de categoriile de personal verificate.
ART. 9
(1) Actele, documentele sau orice informaţii aflate în evidenţa Corpului de control al ministrului, indiferent de suport, referitoare la lucrările de verificare prealabilă şi control, au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.
(2) Caracterul confidenţial nu poate fi opus organelor de urmărire penală ori instanţelor de judecată şi nici altor instituţii exceptate de lege în acest sens.
ART. 10
În cazul în care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au luat cunoştinţă, cu prilejul efectuării unei acţiuni de verificare şi/sau control, de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu sau există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, inspectorii Corpului de control al ministrului vor proceda potrivit dispoziţiilor art. 61 şi 291 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11
Activitatea Corpului de control al ministrului se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
ART. 12
(1) La solicitarea inspectorilor, entităţile supuse controlului vor formula note de relaţii cu privire la aspectele constatate.
(2) În condiţiile prevăzute de legile speciale, persoanele aflate în curs de cercetare disciplinară pot fi asistate de avocaţi, pot consulta şi obţine copii de pe înscrisurile aflate la dosarul de cercetare disciplinară.
ART. 13
(1) Accesul personalului din cadrul Corpului de control al ministrului la informaţiile clasificate se face cu respectarea normativului specific protecţiei informaţiilor clasificate, precum: dispoziţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare ş.a.
(2) În cazul în care pe durata efectuării controlului au fost verificate înscrisuri care conţin şi informaţii clasificate, se va întocmi o anexă la raportul de control, care va primi cel mai înalt nivel de clasificare a informaţiilor la care se face referire în cuprinsul acesteia. Dacă nu este posibilă întocmirea unei anexe separate, se va clasifica întreg raportul de control, care va primi cel mai înalt nivel de clasificare a informaţiilor la care se face referire în cuprinsul acestuia.
(3) Redactarea documentelor aferente acţiunii de control care conţin informaţii clasificate se realizează de către inspectorii desemnaţi să efectueze controlul, pe o staţie de lucru a Serviciului de informaţii clasificate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(4) Documentele de control clasificate se înregistrează în evidenţele Serviciului de informaţii clasificate şi se gestionează, potrivit legii, de personalul din cadrul acestui serviciu.
(5) Raportul de control clasificat sau, după caz, anexa clasificată se va comunica entităţii a cărei activitate a format obiectul controlului, prin intermediul Serviciului de informaţii clasificate.
(6) Multiplicarea şi orice alte operaţiuni de manipulare a documentelor de control clasificate se realizează de către Serviciul de informaţii clasificate, conform legii.
ART. 14
(1) Lucrările întocmite de inspectori se avizează sau se aprobă, după caz, de inspectorul-şef.
(2) Rapoartele de control se semnează de inspectorii care au făcut parte din echipa de control, se avizează de către inspectorul-şef şi se aprobă de către ministrul justiţiei.
(3) În cazul apariţiei unor împrejurări care justifică absenţa de la serviciu a inspectorului-şef, acesta are obligaţia de a delega atribuţiile unui inspector, cu acordul acestuia, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.973/C/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul incapacităţii temporare de muncă (concediu medical) a inspectorului-şef, ministrul justiţiei va desemna prin ordin un alt inspector, cu acordul acestuia, pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de inspector-şef.
(5) În cazul în care unul dintre inspectori se află în imposibilitatea de a semna un document, se va menţiona situaţia care justifică această împrejurare la finalul documentului.
CAP. II
Verificarea prealabilă a sesizărilor şi realizarea activităţii de control
SECŢIUNEA 1
Verificarea prealabilă a sesizărilor
ART. 15
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate adresa Ministerului Justiţiei o sesizare cu privire la modul necorespunzător de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, conduita ori săvârşirea unor abateri disciplinare de către personalul ministerului sau din cadrul unităţilor subordonate acestuia sau de către executorii judecătoreşti, notarii publici, de către administratorii procedurii sau lichidatorii în materia insolvenţei persoanei fizice, precum şi de către asistenţii judiciari.
(2) Sesizările cu acelaşi obiect formulate de aceeaşi persoană, în condiţiile alin. (1), se repartizează aceluiaşi inspector şi se vor conexa, persoana care a formulat sesizarea urmând să primească un singur răspuns în cuprinsul căruia se va face referire la toate sesizările primite.
(3) Sesizările cu acelaşi obiect sau al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură, formulate de persoane diferite, în condiţiile alin. (1), se vor conexa, persoanele urmând să primească răspuns, cu respectarea Regulamentului general privind protecţia datelor.
(4) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă sesizare de la aceeaşi persoană ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, făcându-se menţiune despre faptul că anterior s-a formulat răspuns.
(5) Retragerea sesizării până la soluţionare atrage clasarea lucrării fără a mai fi formulat răspuns.
(6) Sesizările anonime sau cele în care nu sunt menţionate datele de identificare ale autorului sesizării se clasează.
(7) Nota de conexare sau, după caz, nota de clasare, întocmită de inspectorul căruia i-a fost repartizată lucrarea, se aprobă de inspectorul-şef.
(8) Sesizările repartizate Corpului de control al ministrului care nu sunt de competenţa acestuia se returnează compartimentului pentru relaţii cu publicul sau se transmit instituţiilor ori autorităţilor competente, potrivit legii, să soluţioneze petiţia.
(9) Lucrările în care nu sunt formulate solicitări concrete se vor arhiva în baza rezoluţiei inspectorului-şef.
ART. 16
(1) Sesizările înregistrate la Corpul de control al ministrului se repartizează inspectorilor de către inspectorul-şef, prin rezoluţie consemnată pe fişa de repartizare a lucrării, iar când apreciază necesar poate stabili un termen de soluţionare a acestora.
(2) La repartizare inspectorul-şef va ţine seama de volumul individual de activitate al inspectorilor, precum şi de gradul de complexitate al lucrărilor.
ART. 17
(1) În funcţie de gradul de complexitate, sesizările înregistrate la Corpul de control al ministrului pot fi repartizate unuia sau mai multor inspectori.
(2) În cazul în care, după repartizarea prevăzută la art. 16, apar elemente noi sau care nu au fost cunoscute la data repartizării lucrării, de natură a afecta imparţialitatea inspectorilor în efectuarea verificărilor prealabile sau alte situaţii obiective care determină inspectorul să facă, de îndată, o cerere motivată de abţinere, inspectorul-şef poate dispune redistribuirea lucrării, din oficiu sau după aprobarea cererii de abţinere desemnând un alt inspector să efectueze verificările şi completând în mod corespunzător fişa de repartizare a lucrării.
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (2), prin elemente noi sau care nu au fost cunoscute la data repartizării se înţeleg următoarele:
a) situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese, în condiţiile legii;
b) concediu medical, de odihnă sau fără plată cu o durată mai mare de 15 zile;
c) delegarea, detaşarea sau transferul;
d) orice alte împrejurări care ar determina imposibilitatea sau întârzierea semnificativă a soluţionării lucrării.
ART. 18
În vederea realizării verificării prealabile, inspectorul învestit cu soluţionarea sesizării va putea solicita, prin adresă semnată de inspectorul-şef, entităţii ce face obiectul verificării date şi informaţii, copii ale documentelor relevante, precum şi note de relaţii cu privire la aspectele sesizate.
ART. 19
În cazul în care apreciază necesar, inspectorul-şef, la propunerea inspectorului învestit, va solicita compartimentelor de specialitate din cadrul ministerului ori instituţiilor subordonate date şi informaţii, copii ale documentelor relevante, precum şi formularea unor puncte de vedere, în vederea soluţionării sesizării.
ART. 20
(1) În urma verificărilor prealabile efectuate, inspectorul învestit cu soluţionarea sesizării întocmeşte, după caz:
a) notă privind autosesizarea ministrului justiţiei în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile cu privire la categoriile de personal prevăzute de lege;
b) notă adresată ministrului justiţiei cu propunere de efectuare a unui control;
c) adresă de sesizare a organului de urmărire penală competent, potrivit legii;
d) adresă de sesizare a altor organe sau instituţii prevăzute de lege;
e) orice alte documente necesare soluţionării sesizării.
(2) În toate cazurile, autorul sesizării va fi informat despre rezultatul verificărilor efectuate, prin adresă întocmită de inspector şi semnată de inspectorul-şef.
ART. 21
Sesizărilor care constituie, potrivit legii, avertizări în interes public le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorului în interes public, cu modificările ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Realizarea activităţii de control
ART. 22
(1) Corpul de control al ministrului poate desfăşura activităţi de control în toate domeniile de competenţă ale ministerului, în baza ordinului ministrului justiţiei.
(2) Activitatea de control poate fi planificată sau inopinată.
(3) Controlul presupune activităţi concrete de verificare, în baza ordinului ministrului justiţiei, la sediul entităţii controlate sau în orice spaţii ale acesteia, a modului în care aceasta îşi îndeplineşte atribuţiile potrivit competenţei prevăzute de actele normative incidente.
(4) Audierea personalului din cadrul entităţilor controlate se poate realiza şi la sediul Ministerului Justiţiei.
ART. 23
(1) Planificarea anuală a activităţilor de control se întocmeşte în cursul lunii decembrie pentru anul următor, de către inspectorul-şef, cu consultarea inspectorilor, şi se supune aprobării ministrului justiţiei prin notă internă.
(2) Planificarea prevăzută la alin. (1) poate fi revizuită în cursul anului de către ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea inspectorului-şef, dacă volumul de activitate impune ori dacă rezultă necesitatea realizării unor acţiuni de control.
ART. 24
(1) Echipele de control pot fi stabilite de ministrul justiţiei sau de inspectorul-şef.
(2) În cazul controalelor inopinate, din echipa de control va face parte cu prioritate inspectorul căruia i-a fost repartizată sesizarea care a determinat acţiunea de control.
(3) Echipele de control vor fi formate din cel puţin doi inspectori, dispoziţiile art. 16 aplicându-se în mod corespunzător.
(4) În cazul în care ministrul justiţiei sau inspectorul-şef apreciază necesar ori când volumul de activitate al inspectorilor impune, din echipa de control poate face parte şi inspectorul-şef.
(5) Pentru realizarea atribuţiilor Corpului de control al ministrului, din echipele de control vor putea face parte şi persoane specializate din cadrul ministerului sau al instituţiilor aflate în subordinea acestuia, prin ordin al ministrului în vederea exercitării funcţiei de control.
ART. 25
(1) Proiectul ordinului de control poate fi întocmit de Cabinetul ministrului justiţiei, când ministrul justiţiei apreciază necesar să dispună o acţiune de control, în urma unei sesizări sau din oficiu, situaţie în care ordinul aprobat este transmis pentru ducere la îndeplinire Corpului de control al ministrului sau, după caz, proiectul ordinului de control este întocmit de inspectorii nominalizaţi de inspectorul-şef, este avizat de acesta şi supus aprobării ministrului justiţiei.
(2) Ordinul de control va fi însoţit, în cazul în care este întocmit de Corpul de control al ministrului, de o notă internă în care vor fi menţionate situaţia de fapt care justifică efectuarea acţiunii de control, temeiul de drept în baza căruia se efectuează aceasta, entitatea controlată, obiectivele acţiunii de control, inspectorii desemnaţi să o efectueze şi data de început sau perioada în care se derulează.
(3) Nota întocmită de inspectori este avizată de inspectorul- şef şi este supusă evaluării şi aprobării ministrului justiţiei. Corpul de control al ministrului întocmeşte proiectul ordinului de control în 3 exemplare, iar după aprobarea de către ministrul justiţiei un exemplar al ordinului este păstrat la Cabinetul ministrului justiţiei.
(4) În conţinutul proiectului ordinului de control întocmit de Corpul de control al ministrului se va preciza nivelul de acces la informaţiile clasificate pentru inspectorul-şef, în cazul în care participă la acţiunea de control, pentru fiecare inspector şi, după caz, pentru fiecare persoană specializată dintre cele prevăzute la art. 24 alin. (5), care face parte din echipa de control.
ART. 26
(1) Ordinul ministrului justiţiei prin care a fost aprobat sau dispus controlul conferă inspectorilor desemnaţi acces neîngrădit, în condiţiile legii, la documentele, datele, informaţiile necesare, indiferent de suportul de stocare a acestora, inclusiv la bazele de date deţinute de entităţile controlate.
(2) Compartimentele din cadrul ministerului, instituţiile aflate în subordinea acestuia, executorii judecătoreşti, notarii publici, precum şi administratorii procedurii sau lichidatorii în materia insolvenţei persoanei fizice au obligaţia să transmită, la cererea inspectorilor, documentele, datele şi informaţiile solicitate, la termenele stabilite, şi să asigure, în condiţiile legii, accesul neîngrădit al acestora în sediile lor şi în orice spaţii care le aparţin, în vederea realizării atribuţiilor de serviciu.
ART. 27
În situaţiile în care, în timpul desfăşurării acţiunii de control, sunt identificate elemente care justifică extinderea controlului cu privire la alte obiective şi/sau entităţi decât cele cuprinse în ordinul de control, inspectorii din echipa de control vor informa inspectorul-şef care va înainta, cu celeritate, ministrului justiţiei o notă internă în conţinutul căreia va motiva necesitatea extinderii controlului, însoţită de proiectul de ordin, în vederea evaluării şi aprobării de către ministrul justiţiei.
ART. 28
Dacă persoanele sau entităţile a căror activitate formează obiectul controlului refuză să se supună acestuia ori să permită accesul inspectorilor în spaţiile pe care le deţin sau manifestă orice formă de opoziţie, inclusiv prin refuzul de a furniza documentele, datele, informaţiile deţinute sau accesul la bazele de date gestionate, aceştia vor încheia un proces-verbal, potrivit legii, informând de îndată inspectorul-şef. Cu privire la incidentul semnalat de către inspectori, inspectorul-şef va informa, de îndată, ministrul justiţiei.
ART. 29
(1) Echipa de control va întocmi o notă de constatare, cuprinzând constatările preliminare.
(2) Înainte de finalizarea acţiunii de control, entităţii controlate îi va fi comunicată cu adresă, semnată de inspectorul-şef, nota de constatare semnată de echipa de control, cu menţiunea că poate transmite, în termen de 7 zile de la comunicare, un punct de vedere cu privire la constatările preliminare. În mod excepţional, în cazuri urgente, acest termen poate fi mai scurt, dar nu mai mic de 2 zile.
(3) Aspectele rezultate din punctul de vedere comunicat de entitatea controlată vor fi cuprinse de echipa de control în raportul de control, în măsura în care acestea sunt relevante.
(4) Activitatea de control se consideră finalizată la data aprobării raportului de control de către ministrul justiţiei.
ART. 30
(1) Rezultatul controlului se va consemna într-un raport de control, care va cuprinde preambulul, constatările, concluziile şi propunerile.
(2) În cazul în care activitatea de control a fost realizată de mai multe echipe de control, desemnate prin acelaşi ordin, raportul de control va fi structurat astfel încât constatările fiecărei echipe să fie evidenţiate în mod distinct, pentru asumarea răspunderii şi efectuarea oricăror acte necesare implementării măsurilor aprobate de ministrul justiţiei.
(3) Raportul de control se întocmeşte în două exemplare, cel de-al doilea exemplar cuprinzând şi semnăturile inspectorului/ inspectorilor care efectuează controlul şi, după caz, ale persoanelor specializate care fac parte din echipa de control, precum şi avizul inspectorului-şef.
(4) Cele două exemplare ale raportului de control se înaintează spre evaluare şi aprobare ministrului justiţiei.
ART. 31
Prin raportul de control se pot propune următoarele tipuri de măsuri:
a) măsuri de îndrumare, instruire şi de îmbunătăţire a activităţii entităţii controlate;
b) efectuarea cercetării disciplinare prealabile cu privire la categoriile de personal prevăzute de lege;
c) sesizarea instituţiei competente în vederea declanşării procedurii disciplinare;
d) sesizarea organului de urmărire penală competent, potrivit legii;
e) sesizarea altor organe sau instituţii prevăzute de lege;
f) alte măsuri.
ART. 32
(1) Raportul de control se comunică de Corpul de control al ministrului entităţilor a căror activitate a format obiectul controlului, precum şi organului sau entităţii ierarhic superioare.
(2) Corpul de control al ministrului, prin inspectorii care au realizat activităţile de control, monitorizează implementarea măsurilor aprobate prin raportul de control şi informează în acest sens ministrul justiţiei, la finalul anului sau ori de câte ori consideră necesar.
CAP. III
Procedura cercetării prealabile a faptelor ce constituie abateri disciplinare, în vederea exercitării acţiunii disciplinare împotriva executorilor judecătoreşti şi a notarilor publici
ART. 33
(1) Inspectorii din cadrul Corpului de control al ministrului efectuează cercetarea prealabilă a executorilor judecătoreşti şi a notarilor publici.
(2) Nota prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) şi raportul de control reprezintă actele prin care ministrul justiţiei se autosesizează în vederea efectuării cercetării prealabile.
(3) Procedura cercetării prealabile nu este publică.
(4) În cazul în care raportul de control constituie actul de autosesizare, se vor forma dosare disciplinare constituite pentru fiecare persoană cercetată în parte. La dosarele nou-formate, raportul de control se va depune în extras, împreună cu anexele aferente.
ART. 34
(1) În baza actului de autosesizare, persoana cercetată disciplinar va fi citată de inspectorul care a participat la acţiunea de control sau căruia i-a fost repartizată lucrarea, prin adresă întocmită de acesta şi semnată de inspectorul-şef, pentru a se prezenta la termenul stabilit, în vederea audierii sale.
(2) La citaţie va fi anexat şi actul de autosesizare al ministrului justiţiei.
(3) Neprezentarea persoanei la cercetarea disciplinară sau refuzul acesteia de a da declaraţii se constată de inspector prin proces-verbal întocmit şi semnat potrivit legii şi nu împiedică finalizarea cercetării. La cererea motivată a persoanei cercetate disciplinar, inspectorul poate acorda un nou termen.
(4) Cercetarea prealabilă se va efectua în termen de 60 de zile de la data autosesizării ministrului justiţiei.
ART. 35
(1) În cadrul cercetării prealabile, inspectorul audiază persoana cercetată disciplinar şi îi aduce la cunoştinţă conţinutul dosarului disciplinar, fapta săvârşită şi încadrarea juridică a acesteia.
(2) Persoana cercetată disciplinar poate depune personal sau prin avocat la dosarul disciplinar puncte de vedere şi înscrisuri în apărarea sa atât în mod direct, cât şi prin e-mail, fax, poştă, curier.
(3) Aceasta are dreptul să cunoască toate actele dosarului şi să obţină copii ale acestora, să solicite probe în apărare şi să fie asistată de un avocat.
(4) La solicitarea persoanei cercetate disciplinar, a avocatului său ori din oficiu, inspectorul poate administra orice probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea existenţei faptelor, a urmărilor acestora şi a împrejurărilor în care au fost săvârşite, relevante sub aspectul incidenţei răspunderii disciplinare şi pentru aprecierea vinovăţiei sau a nevinovăţiei persoanei cercetate.
(5) Inspectorul care efectuează cercetarea prealabilă poate acorda, la cererea persoanei cercetate disciplinar sau a avocatului acesteia, unul sau mai multe termene pentru imposibilitatea dovedită de prezentare, pentru formularea de apărări sau depunere de înscrisuri. Inspectorii resping cererea dacă apreciază că acordarea unui nou termen ar împiedica finalizarea cercetării prealabile în interiorul termenului prevăzut de art. 34 alin. (4) sau dacă apreciază că se urmăreşte tergiversarea finalizării cercetării prealabile pentru împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare.
(6) La fiecare termen inspectorul care efectuează cercetarea prealabilă întocmeşte un proces-verbal, semnat de acesta, de persoana cercetată disciplinar şi, după caz, de avocatul acesteia. Refuzul de a semna se consemnează de inspector în procesul-verbal.
(7) La finalul cercetării, inspectorul care efectuează cercetarea prealabilă întocmeşte un proces-verbal prin care constată ca fiind finalizată cercetarea prealabilă. Niciun înscris, depus după acest moment de persoana cercetată disciplinar sau de avocatul acestuia, nu va mai fi luat în seamă, cu excepţia actelor care au fost transmise în termenul acordat prin fax, e-mail sau poştă.
ART. 36
(1) În cazul în care inspectorul apreciază că procedura este completă şi că, din ansamblul probator aflat la dosarul disciplinar, rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru exercitarea acţiunii disciplinare, întocmeşte o notă internă, în care va motiva concluzia la care a ajuns. Nota internă este avizată de inspectorul-şef şi înaintată spre evaluare şi aprobare ministrului justiţiei.
(2) În cazul în care inspectorul apreciază că procedura este completă şi că, din ansamblul probator administrat pe parcursul cercetării prealabile, rezultă că sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii disciplinare, întocmeşte proiectul acţiunii disciplinare, care va fi avizat de inspectorul-şef şi va fi înaintat ministrului justiţiei pentru evaluare şi aprobare. După aprobare, acţiunea disciplinară şi întregul dosar disciplinar se comunică organelor disciplinare prevăzute de lege.
(3) Rezultatul cercetării prealabile va fi comunicat persoanei cercetate disciplinar.
(4) Acţiunea disciplinară şi întregul dosar disciplinar se transmit, în copie, şi Direcţiei contencios, în vederea exercitării atribuţiilor de reprezentare a intereselor Ministerului Justiţiei în faţa Consiliului de disciplină şi a organelor judiciare.
CAP. IV
Procedura verificării referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie
ART. 37
(1) Inspectorii din cadrul Corpului de control al ministrului efectuează verificări referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie, dispuse din oficiu de către ministrul justiţiei sau ca urmare a unei sesizări scrise, înregistrate la Ministerul Justiţiei.
(2) După înregistrare, inspectorul-şef repartizează sesizarea spre soluţionare unui inspector. În cazul în care în urma verificărilor preliminare se conturează indicii cu privire la existenţa unei fapte care ar putea aduce atingere bunei reputaţii, inspectorul va întocmi o notă de informare adresată inspectorului-şef în care va propune repartizarea lucrării spre soluţionare prin includerea unui nou inspector.
(3) În baza propunerii formulate, inspectorul-şef propune, prin notă internă, inspectorii care vor efectua cercetarea prealabilă, după consultarea acestora, astfel încât să se evite eventuale situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese.
(4) În acest scop vor fi elaborate nota internă şi proiectul ordinului pentru desemnarea inspectorilor, documente supuse avizării inspectorului-şef şi aprobării ministrului justiţiei.
(5) În cazul în care se înregistrează mai multe sesizări privitoare la acelaşi notar public şi cu acelaşi obiect sau cu un obiect care are o strânsă legătură cu sesizarea iniţială, sesizările se conexează la prima lucrare înregistrată la Corpul de Control al ministrului, pe baza notei de conexare întocmite de inspectorii învestiţi cu soluţionarea primei sesizări, aprobată de inspectorul-şef, verificările fiind realizate de aceiaşi inspectori.
ART. 38
(1) Verificările se vor realiza din cel puţin trei surse credibile, altele decât autorul sesizării, care să fi cunoscut nemijlocit faptele imputate notarului public.
(2) În cadrul cercetării prealabile, citarea de către inspectori a notarului public este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să îşi formuleze apărarea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea cercetării.
(3) Inspectorii audiază notarul public în vederea clarificării aspectelor sesizate şi analizează, în cadrul discuţiilor, modul în care acesta se raportează la normele legale în vigoare, la principiile deontologiei notariale şi ale eticii.
(4) Audierea se consemnează într-un proces verbal, întocmit potrivit legii de inspectori, semnat de aceştia, notarul public şi avocatul acestuia, dacă şi-a ales un apărător să-i apere interesele legitime.
(5) Verificările se realizează prin solicitarea de relaţii de la instituţii, autorităţi sau alte entităţi, prin discuţii purtate de inspectori cu colegii notarului, angajaţii biroului, cu organismele profesionale, precum şi prin orice alte modalităţi de natură să conducă la formarea opiniei inspectorilor cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării.
(6) Verificările pot viza:
a) conduita profesională în relaţia cu părţile, avocaţii, experţii, interpreţii, traducătorii, executorii judecătoreşti, precum şi cu personalul din cadrul altor entităţi cu care interacţionează în timpul exercitării funcţiei;
b) relaţiile cu colegii, personalul angajat al biroului, organismele profesionale;
c) conduita în societate;
d) integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparţialitatea;
e) modul în care se raportează la principiile deontologiei notariale şi ale eticii.
(7) Verificările se opresc atunci când inspectorii apreciază că sunt suficiente probe pentru a constata că se confirmă obiectul sesizării sau, dimpotrivă, că acesta nu se confirmă.
(8) Notarul public poate depune în apărare, personal sau prin avocatul ales, orice înscrisuri pe care le consideră necesare, având acces la dosar şi putând solicita copii de pe acesta.
(9) Refuzul notarului public de a se prezenta la audiere sau de a face declaraţii se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit legii, şi nu va împiedica finalizarea verificărilor.
ART. 39
(1) Rezultatul verificărilor referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se consemnează într-un raport de control întocmit de echipa de inspectori, avizat de inspectorul-şef şi supus aprobării ministrului justiţiei.
(2) Raportul de control se comunică notarului public care a făcut obiectul verificărilor, în termen de 15 zile de la aprobare, în vederea formulării de eventuale obiecţiuni.
(3) Obiecţiunile vor fi transmise Corpului de control al ministrului în termen de 7 zile de la comunicarea raportului de control.
(4) Corpul de control al ministrului trimite raportul de control împreună cu eventualele obiecţiuni formulate de notarul public ce a făcut obiectul verificării efectuate de inspectori către Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, în vederea adoptării hotărârii privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către notarul public a condiţiei de bună reputaţie.
(5) În cazul în care notarul public a formulat obiecţiuni, iar Consiliul de disciplină apreciază că acestea sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Verificările se vor efectua de aceiaşi inspectori care au realizat verificarea iniţială.
(6) În vederea reprezentării intereselor Ministerului Justiţiei în faţa Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, raportul de control prevăzut la alin. (1) se transmite în copie şi Direcţiei contencios.
CAP. V
Procedura verificării referitoare la realitatea situaţiei materiale a beneficiarului de asistenţă extrajudiciară
ART. 40
(1) Corpul de control al ministrului îndeplineşte, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, atribuţii de verificare cu privire la realitatea situaţiei materiale a beneficiarului de asistenţă extrajudiciară.
(2) Inspectorii din cadrul Corpului de control al ministrului efectuează verificări referitoare la realitatea situaţiei materiale a beneficiarului de asistenţă extrajudiciară, dispuse din oficiu de către ministrul justiţiei sau ca urmare a unei sesizări scrise, înregistrate la Ministerul Justiţiei, oricând, dar nu mai târziu de doi ani de la data acordării asistenţei extrajudiciare.
(3) După înregistrare, inspectorul-şef repartizează sesizarea spre soluţionare unui inspector. În cazul în care, în urma verificărilor preliminare, se conturează indicii cu privire la obţinerea asistenţei extrajudiciare pe baza unor date nereale, inspectorul va întocmi o notă de informare adresată inspectorului-şef, în care va propune repartizarea lucrării spre soluţionare prin includerea unui nou inspector.
(4) În urma evaluării notei de informare, inspectorul-şef propune spre aprobare ministrului justiţiei, prin notă internă, inspectorii care vor efectua verificări, după consultarea acestora, astfel încât să se evite eventuale situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese.
(5) În acest scop vor fi elaborate nota internă şi proiectul ordinului pentru desemnarea inspectorilor, documente supuse avizării inspectorului-şef şi aprobării ministrului justiţiei.
ART. 41
(1) În vederea efectuării verificărilor se vor solicita baroului care a aprobat cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare înscrisurile, în copie conformă cu originalul, prevăzute la art. 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Totodată, inspectorii pot solicita relaţii de la instituţii, autorităţi sau alte entităţi de natură să conducă la stabilirea realităţii situaţiei materiale a beneficiarului asistenţei extrajudiciare.
(3) În cazul în care apreciază că este necesar, inspectorii îl pot cita, în vederea audierii, pe beneficiarul de asistenţă extrajudiciară.
(4) Audierea beneficiarului de asistenţă extrajudiciară se face la sediul ministerului, în prezenţa avocatului acestuia, dacă şi-a ales un apărător să îi apere interesele legitime. Audierea se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit legii, semnat de inspectori, beneficiarul de asistenţă extrajudiciară şi avocatul acestuia, dacă este cazul.
(5) Beneficiarul de asistenţă extrajudiciară poate depune în apărare, personal sau prin avocatul ales, orice înscrisuri pe care le consideră necesare, având acces la dosar şi putând solicita copii de pe acesta.
(6) Refuzul beneficiarului de asistenţă extrajudiciară de a se prezenta la audiere sau de a face declaraţii se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit legii, şi nu va împiedica finalizarea verificărilor.
ART. 42
(1) Rezultatul verificărilor referitoare la realitatea situaţiei materiale a beneficiarului asistenţei extrajudiciare se consemnează într-un raport de control întocmit de echipa de inspectori, avizat de inspectorul-şef şi supus aprobării ministrului justiţiei.
(2) În situaţia în care se constată că beneficiarul ajutorului public judiciar sau al asistenţei extrajudiciare a prezentat date false sau a ascuns date în legătură cu situaţia sa materială, prin raportul de control, Corpul de control al ministrului va propune în mod obligatoriu ministrului justiţiei sesizarea organelor fiscale competente în vederea obligării acestuia la restituirea sumelor de care a beneficiat în mod nejustificat şi a organelor de urmărire penală.
(3) Corpul de control al ministrului va comunica rezultatul verificărilor referitoare la realitatea situaţiei materiale a beneficiarului asistenţei extrajudiciare Direcţiei economice din cadrul Ministerului Justiţiei, baroului al cărui membru este avocatul care a acordat asistenţa extrajudiciară, precum şi beneficiarului acestuia.
CAP. VI
Procedura privind primirea, înregistrarea, examinarea şi soluţionarea raportărilor formulate în temeiul Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public
ART. 43
Persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare, pot formula, în condiţiile art. 20 alin. (1) din acelaşi act normativ, raportări cu privire la încălcări efective sau potenţiale ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul ministerului şi al instituţiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Justiţiei ori încălcări efective sau potenţiale ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă şi care atrag calitatea Ministerului Justiţiei de autoritate competentă să primească raportări privind încălcări ale legii, conform art. 3 pct. 15 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare.
ART. 44
Primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acţiuni subsecvente şi soluţionarea raportărilor formulate în temeiul Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare, se realizează de către Corpul de control al ministrului.
ART. 45
Prezenta procedură se aplică atât pentru raportările interne, cât şi pentru raportările primite prin canalele externe, care au fost redirecţionate către Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate competentă să primească raportări privind încălcări ale legii, conform art. 3 pct. 15 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu modificările ulterioare.
ART. 46
(1) În vederea transmiterii comunicărilor cu privire la informaţii referitoare la încălcări ale legii, avertizorul în interes public poate folosi unul dintre următoarele canale interne de raportare:
a) adresa de e-mail special destinată: avertizor@just.ro;
b) depunere directă la persoana din cadrul Corpului de control al ministrului numită pentru primirea şi înregistrarea raportărilor;
c) comunicare orală în faţa persoanei prevăzute la lit. b), ce va fi consemnată într-un proces-verbal;
d) completarea formularului electronic aflat pe site-ul ministerului.
(2) Raportarea privind încălcări ale legii în cadrul Ministerului Justiţiei se efectuează, în principal, prin intermediul canalelor interne de raportare. Avertizorul în interes public poate opta între canalul intern de raportare şi canalul extern de raportare.
(3) Raportarea se formulează în scris, pe suport hârtie sau în format electronic, şi cuprinde cel puţin următoarele elemente: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul Ministerului Justiţiei sau al instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data şi semnătura, după caz.
(4) Raportarea se poate face şi oral în faţa persoanei numite potrivit art. 47 alin. (1), care o va consemna într-un proces-verbal, conform legii.
(5) Raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii referitoare la încălcări ale legii.
ART. 47
(1) Primirea, înregistrarea, confirmarea primirii raportărilor, efectuarea primei examinări a acestora şi informarea avertizorului în interes public sunt efectuate de o persoană numită din cadrul Corpului de control al ministrului prin decizie a inspectorului-şef. Persoana numită şi supleantul acesteia nu fac parte din rândul inspectorilor.
(2) Prima examinare a raportării constă în verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 2, art. 5 alin. (3) şi art. 6 din Legea nr. 361/2022, cu modificările ulterioare.
(3) Acţiunile subsecvente necesare soluţionării raportărilor şi soluţionarea acestora se efectuează de către inspectorii din cadrul Corpului de control al ministrului.
(4) Fişele de post ale personalului Corpului de control al ministrului se modifică în mod corespunzător.
ART. 48
(1) Principalele atribuţii ale persoanei numite pentru gestionarea raportărilor, prevăzută la art. 47 alin. (1), sunt următoarele:
a) monitorizarea canalelor electronice de primire a raportărilor, primirea şi înregistrarea raportărilor în interes public;
b) transmiterea către avertizorul în interes public a confirmării primirii raportării, în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la primirea acesteia;
c) menţinerea contactului cu avertizorul în interes public pentru solicitarea de informaţii suplimentare şi/sau completarea raportării în cazul în care aceasta nu conţine toate elementele obligatorii;
d) informările adresate avertizorului în interes public cu privire la stadiul acţiunilor subsecvente, în termen de cel mult 3 luni de la data confirmării de primire sau, în cazul în care nu i s-a confirmat primirea raportării, de la expirarea termenului de 7 zile menţionat la lit. b), precum şi ulterior, ori de câte ori sunt înregistrate evoluţii în desfăşurarea acţiunilor subsecvente, cu excepţia cazului în care informarea ar putea periclita desfăşurarea acestora. În cazul raportărilor externe, informarea se realizează într-un termen rezonabil, care să nu depăşească 3 luni sau, în cazuri justificate, 6 luni de la primirea raportării, precum şi ori de câte ori sunt înregistrate evoluţii în desfăşurarea acţiunilor subsecvente, cu excepţia cazului în care informarea ar putea periclita desfăşurarea acestora;
e) informarea avertizorului în interes public cu privire la modalitatea de soluţionare a raportării interne; în cazul raportării externe modalitatea de soluţionare se comunică, în termen de 5 zile de la finalizarea examinării, către avertizorul în interes public şi persoana vizată;
f) informarea ministrului justiţiei cu privire la modalitatea de soluţionare a raportării;
g) furnizarea de informaţii clare şi uşor accesibile privind procedurile de raportare externă către autorităţile competente şi, după caz, către instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii Europene;
h) elaborarea şi actualizarea de statistici cu privire la raportările gestionate la nivelul Ministerului Justiţiei;
i) formularea de propuneri privind informaţiile prevăzute de legislaţia privind protecţia avertizorilor în interes public, în vederea afişării acestora pe pagina web a ministerului.
(2) Notele şi adresele întocmite de persoana numită vor fi înaintate sub semnătura inspectorului-şef.
ART. 49
(1) Persoana numită examinează raportările interne sau externe sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 2, art. 5 alin. (3) şi art. 6 din Legea nr. 361/2022, cu modificările ulterioare, şi prevederile prezentului capitol.
(2) În situaţia în care, în urma examinării, persoana numită constată că raportarea îndeplineşte cerinţele prevăzute la alin. (1), o înregistrează în registrul de evidenţă electronic special constituit, pe care îl şi administrează, pe bază de parolă.
(3) În cazul în care raportarea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la alin. (1), o transmite prin intermediul condicii de predare-primire a corespondenţei secretariatului serviciului, care o va înregistra în programul informatic de registratură şi o va reţine spre soluţionare, dacă este de competenţa Corpului de control al ministrului, sau o va redirecţiona către Serviciul relaţii publice din cadrul ministerului.
ART. 50
(1) Registrul prevăzut la art. 49 alin. (2) cuprinde următoarele rubrici: data primirii raportării, numele şi prenumele avertizorului în interes public, datele de contact ale acestuia, obiectul raportării şi modalitatea de soluţionare.
(2) Persoana numită are obligaţia de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şi evidenţa raportărilor în registru. La canalele interne de raportare are acces numai persoana numită.
ART. 51
(1) Raportarea se înregistrează în registru de îndată, iar în cazul în care este primită într-o zi nelucrătoare, aceasta va fi înregistrată în prima zi lucrătoare.
(2) După înregistrare, raportarea va fi prezentată inspectorului-şef.
(3) Raportarea greşit îndreptată va fi redirecţionată de îndată către Agenţia Naţională de Integritate.
(4) În cazul în care raportării îi lipsesc elementele prevăzute la art. 46 alin. (1), altele decât datele de identificare, avertizorului în interes public i se vor comunica de către persoana numită/însărcinată lipsurile raportării, cu menţiunea că în termen de 15 zile de la primirea solicitării trebuie să facă completarea sau modificarea cu informaţii suplimentare sub sancţiunea clasării.
(5) Informaţiile suplimentare solicitate vizează contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul ministerului sau al instituţiei din care face parte, precum şi, după caz, probele în susţinerea raportării, data sau orice informaţii necesare examinării şi soluţionării raportării.
(6) În situaţia în care nu sunt necesare completări, persoana numită pentru primirea şi înregistrarea raportării va transmite avertizorului în interes public confirmarea primirii şi înregistrării, în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la primirea acesteia, cu excepţia raportărilor anonime.
(7) Raportările care îndeplinesc toate cerinţele prevăzute de art. 43-46 vor fi repartizate de inspectorul-şef unui inspector, spre soluţionare. În funcţie de complexitatea raportării sau acţiunile subsecvente ce urmează a fi efectuate, raportarea poate fi repartizată spre soluţionare unuia sau mai multor inspectori.
(8) Dacă pe parcursul soluţionării raportării sunt necesare informaţii suplimentare, acestea vor fi solicitate avertizorului în interes public de către inspectorul/inspectorii căruia/cărora i-a/le-a fost repartizată lucrarea, prin intermediul persoanei numite.
ART. 52
(1) Raportarea se clasează în următoarele situaţii:
a) nu conţine informaţii privind contextul profesional în care au fost obţinute informaţiile, persoana vizată, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul ministerului sau al instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia sau, după caz, probele în susţinerea raportării şi data, iar persoana numită a solicitat completarea acesteia în termen de 15 zile, fără ca această obligaţie să fie îndeplinită;
b) raportarea este transmisă anonim şi nu conţine suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii, care să permită analizarea şi soluţionarea acesteia;
c) dacă după soluţionarea unei raportări se primeşte o nouă raportare cu acelaşi obiect, fără a prezenta informaţii suplimentare care să justifice o acţiune subsecventă diferită;
d) inspectorul căruia i s-a repartizat spre soluţionare raportarea poate decide încheierea procedurii dacă după examinarea acesteia constată că este o încălcare în mod clar minoră şi care nu necesită acţiuni subsecvente suplimentare, altele decât închiderea procedurii. Această prevedere nu aduce atingere obligaţiei de a păstra confidenţialitatea, de a informa avertizorul în interes public şi nu aduce atingere nici altor obligaţii sau altor proceduri aplicabile de remediere a încălcării raportate.
(2) În cazurile de la alin. (1) lit. a)-c) nota de clasare se întocmeşte de persoana numită şi se aprobă de inspectorul-şef. În ipotezele de la alin. (1) lit. a) şi c) persoana numită comunică soluţia de clasare avertizorului în interes public, cu indicarea temeiului legal.
(3) În cazul de la alin. (1) lit. d) nota de clasare se întocmeşte de inspectorul căruia i-a fost repartizată raportarea şi se aprobă de inspectorul-şef, iar soluţia de clasare se comunică avertizorului în interes public de către persoana numită, cu indicarea temeiului legal.
(4) Persoana numită informează ministrul justiţiei cu privire la soluţia clasării raportării.
ART. 53
(1) În situaţia în care se înregistrează mai multe raportări cu acelaşi obiect, acestea se repartizează aceluiaşi inspector şi se vor conexa la cea mai veche dintre acestea, fiecare avertizor în interes public urmând să primească un singur răspuns în cuprinsul căruia se va face referire la toate raportările pe care le-a formulat.
(2) Nota de conexare se întocmeşte de inspectorul căruia i-a fost repartizată lucrarea şi se aprobă de inspectorul-şef.
ART. 54
(1) Conţinutul raportării este examinat de inspectorul/inspectorii căruia/cărora i-a/le-a fost repartizată lucrarea, care, în funcţie de natura faptelor semnalate, poate/pot realiza următoarele acţiuni subsecvente:
a) efectuarea de verificări prealabile, conform capitolului II secţiunea 1 din prezenta metodologie, cu păstrarea garanţiilor privind confidenţialitatea şi integritatea;
b) propunerea, printr-o notă adresată ministrului justiţiei, de efectuare a unui control conform capitolului II secţiunea a 2-a din prezenta metodologie, cu păstrarea garanţiilor privind confidenţialitatea şi integritatea;
c) sesizarea organului de urmărire penală competent, în situaţia în care avertizarea face referire la săvârşirea unor infracţiuni;
d) sesizarea altor organe sau instituţii prevăzute de lege.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 29-32 din prezenta metodologie, după efectuarea de verificări prealabile sau a controlului, inspectorul/inspectorii întocmeşte/întocmesc un raport care cuprinde, în principal, următoarele elemente: prezentarea situaţiei care a făcut obiectul raportării, inclusiv descrierea informaţiilor aduse la cunoştinţa ministerului prin raportarea înregistrată şi, după caz, prin comunicarea de către alte autorităţi, instituţii publice, persoane fizice sau juridice, acţiunile subsecvente efectuate, constatări, concluzii şi recomandări care pot cuprinde referiri la eventuale măsuri de protecţie.
(3) Raportul se întocmeşte în două exemplare, cel de-al doilea exemplar cuprinzând şi semnăturile inspectorului/inspectorilor care l-a/l-au întocmit şi avizul inspectorului-şef.
(4) Cele două exemplare ale raportului se înaintează spre evaluare şi aprobare ministrului justiţiei.
(5) Avertizorul în interes public este informat de către persoana numită cu privire la modalitatea de soluţionare a raportării interne; în cazul raportării externe, modalitatea de soluţionare se comunică în termen de 5 zile de la finalizarea examinării către avertizorul în interes public şi persoana vizată.
ART. 55
(1) Inspectorul-şef, inspectorul căruia i-a fost repartizată lucrarea şi persoana numită au obligaţia de a asigura confidenţialitatea raportării şi de a nu dezvălui identitatea avertizorului în interes public şi nici informaţiile care ar permite identificarea directă sau indirectă a acestuia, cu excepţia situaţiei în care au consimţământul expres al acestuia sau în cazul în care acest lucru este o obligaţie impusă de lege, cu respectarea condiţiilor şi a limitelor prevăzute de aceasta.
(2) În acest din urmă caz, persoana numită informează anterior avertizorul în interes public, în scris, cu privire la divulgarea identităţii şi a motivelor divulgării datelor confidenţiale în cauză. Obligaţia de informare nu există în cazul în care informarea ar periclita investigaţiile sau procedurile judiciare.
(3) Obligaţia de a păstra confidenţialitatea se menţine şi în cazul în care raportarea ajunge din eroare la un alt compartiment din cadrul ministerului, caz în care aceasta se înaintează, de îndată, persoanei numite din cadrul Corpului de control al ministrului.
(4) Obligaţia de a păstra confidenţialitatea nu există în cazul în care avertizorul în interes public a dezvăluit în mod intenţionat identitatea sa în contextul unei divulgări publice.
ART. 56
(1) Prevederile art. 55 referitoare la protecţia identităţii avertizorilor şi asigurarea confidenţialităţii raportării se aplică în mod corespunzător şi persoanei vizate, precum şi persoanelor terţe la care se face referire în raportare.
(2) Identitatea persoanei vizate este protejată cât timp sunt în desfăşurare acţiunile subsecvente raportării sau divulgării publice, cu excepţia cazului în care, ca urmare a soluţionării raportării sau divulgării, se constată că persoana vizată nu este vinovată de încălcările legii ce au făcut obiectul raportării sau divulgării.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
