Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 2.202 din 10 octombrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 14 octombrie 2024.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Tariful de gestionare este plătit de către administratorul SGR comercianţilor care operează puncte de returnare, precum şi comercianţilor HoReCa care au încheiat şi au în vigoare convenţii SGR cu administratorul SGR, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi operatorilor staţiilor de sortare, unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
Tariful de gestionare reprezintă suma de bani plătită prin transfer bancar de către administratorul SGR operatorilor punctelor de returnare, comercianţilor HoReCa, precum şi operatorilor staţiilor de sortare, după caz, pentru fiecare unitate de ambalaj SGR, care a fost preluată de către administratorul SGR conform contractelor încheiate cu administratorul SGR, destinată acoperirii costurilor în legătură directă cu îndeplinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambalajelor SGR.
ART. 3
Tariful de gestionare se plăteşte pentru unităţile de ambalaje SGR preluate de administratorul SGR de la puncte de returnare operate de comercianţi sau unităţi administrativ-teritoriale sau asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau de la comercianţii HoReCa, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în legislaţia aplicabilă şi în convenţiile SGR, respectiv de la staţiile de sortare, în situaţia în care unităţile de ambalaje SGR îndeplinesc criteriile de acceptare pentru punctele de returnare.
ART. 4
Tariful de gestionare diferă în funcţie de modalitatea de preluare, respectiv manuală sau automată, pentru comerciantul HoReCa, precum şi pe tip de ambalaj SGR, după cum urmează:
a) plastic mic (respectiv plastic cu volum mai mic sau egal cu 1 l);
b) plastic mare (respectiv plastic cu volum mai mare de 1 l);
c) metal;
d) sticlă mare (respectiv sticlă cu volum mai mare de 0,5 l);
e) sticlă mică (respectiv sticlă cu volum mai mic sau egal cu 0,5 l).
ART. 5
(1) Tariful de gestionare pe modalitatea de preluare, aplicabil comercianţilor HoReCa, precum şi pe tip de ambalaj SGR este unic la nivel naţional şi se stabileşte în lei, având patru cifre după zecimală, adică în formatul x,xxxx.
(2) Plata tarifului de gestionare pentru preluare automată se va realiza în toate cazurile în care un operator de punct de returnare preia ambalaje SGR prin intermediul echipamentelor automate de preluare, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu administratorul SGR.
ART. 6
(1) Modalitatea de preluare a ambalajelor SGR de către operatorii punctelor de returnare, respectiv manuală sau automată, prin utilizarea unui echipament automat de preluare, este la alegerea operatorului pentru fiecare punct de returnare.
(2) Predarea către administratorul SGR a ambalajelor SGR se realizează exclusiv cu utilizarea de sigilii, saci, suporturi şi recipiente puse la dispoziţia operatorilor punctelor de returnare, respectiv comercianţilor HoReCa, cu titlu gratuit, de către administratorul SGR.
(3) În cazul în care un operator al unui punct de returnare, respectiv comerciant HoReCa nu utilizează sau utilizează sigiliile, sacii, suporturile sau recipientele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziţia sa în orice alt scop, costul aferent acestora rămâne în sarcina operatorului, respectiv comerciantului HoReCa.
ART. 7
Calculul componentelor de cost ale tarifului de gestionare şi analiza pentru a determina componentele de cost prevăzute în prezenta metodologie şi cuantumul acestora vor fi efectuate de un furnizor independent de servicii, denumit în continuare expert terţ independent, desemnat şi contractat de administratorul SGR, în urma desfăşurării unui proces transparent de selecţie, denumit în continuare analiza expertului terţ independent.
ART. 8
Expertul terţ independent prevăzut la art. 7 îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta metodologie.
ART. 9
(1) Tariful de gestionare se calculează conform prezentei metodologii, o dată pe an, şi se comunică de către administratorul SGR, până cel târziu la data de 1 decembrie a anului în curs pentru anul următor.
(2) În ipoteza în care administratorul SGR nu stabileşte tariful de gestionare până la termenul prevăzut la alin. (1), până la data stabilirii şi aprobării corespunzătoare a acestuia de către administratorul SGR tariful de gestionare aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic relevant următor se calculează de către administratorul SGR prin actualizarea tarifului de gestionare valabil pentru anul anterior cu rata anuală a inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada dintre 1 decembrie anul N – 2 şi 30 noiembrie anul N – 1. Administratorul SGR comunică valoarea tarifului de gestionare actualizat cel târziu la data de 15 decembrie a anului în curs.
(3) În cazul în care tariful de gestionare stabilit conform prezentei metodologii ulterior termenului prevăzut la alin. (1) este diferit de tariful de gestionare interimar calculat conform prevederilor alin. (2), dacă este cazul, administratorul SGR va realiza regularizarea dintre cele două valori în termen de 60 de zile de la data aplicării tarifului stabilit conform prezentei metodologii, aceasta urmând să fie reflectată ca sumă suplimentară de plată sau compensare în primele facturi emise de către administratorul SGR ulterior realizării regularizării.
ART. 10
În determinarea componentelor de cost şi calcularea tarifului de gestionare per unitate de ambalaj SGR expertul terţ independent respectă următoarele principii:
a) principiile „costului net“, costului incremental şi „not-for-profit“;
b) tariful de gestionare se calculează în baza unor costuri medii anuale per element de cost, în conformitate cu prezenta metodologie şi per modalitate de preluare - automată sau manuală, respectiv pentru comerciantul HoReCa. Aceste costuri nu vor fi calculate pentru fiecare magazin sau lanţ de magazine şi nici pentru o anumită arie geografică;
c) în cazul tarifului de gestionare pentru preluare automată a ambalajelor SGR, calcularea tarifului de gestionare se va face pentru un echipament automat de preluare eficient, conform specificaţiilor şi cerinţelor pentru echipamentele automate de preluare a ambalajelor (RVM) emise de către administratorul SGR, conform prezentei metodologii şi pe baza mediei primelor 1/3 dintre cele mai eficiente puncte de returnare, calculul acestei medii incluzând cel puţin 1.000 de astfel de puncte de returnare, luând în calcul categoriile de echipamente automate de preluare avute în vedere în prezenta metodologie şi modelele aferente existente în piaţă, precum şi ponderea lor din total, aşa cum vor fi acestea determinate în cadrul analizei expertului terţ independent;
d) costul suprafeţei folosite se determină de către expertul independent care efectuează calculul tarifului de gestionare ca medie naţională a costurilor cu chiria pentru structuri de vânzare sau, după caz, depozitare, pentru produse alimentare;
e) costul forţei de muncă se determină pe baza informaţiilor statistice disponibile expertului terţ independent pentru funcţia de asistent de vânzări din structuri de vânzare cu amănuntul pentru produse alimentare, respectiv pentru funcţia de asistent de ospătar/barman din cadrul structurilor HoReCa, după caz;
f) în cazul tarifului de gestionare pentru preluare automată a ambalajelor SGR, suprafaţa necesară pentru un echipament automat de preluare este calculată de expertul terţ independent luând în considerare suprafaţa medie necesară pentru eficienţa utilizării echipamentului automat de preluare recomandată prin specificaţiile tehnice ale producătorului de echipament;
g) spaţiul de depozitare este stabilit pe baza numărului mediu de unităţi de ambalaje SGR preluate la punctul de returnare pentru fiecare modalitate de preluare, respectiv comerciant HoReCa, şi a frecvenţei medii de preluare a acestora de la punctul de returnare, respectiv de la comerciantul HoReCa;
h) expertul terţ independent va solicita informaţii de la producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare care comercializează echipamente în România privind costul echipamentelor automate de preluare, costurile de livrare, costurile de instalare a acestora, precum şi, dacă este cazul, în legătură cu specificaţiile de instalare, mentenanţă şi funcţionare.
ART. 11
Costurile punctelor de returnare organizate conform art. 7 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acoperă aplicând regulile privind preluarea automată sau preluarea manuală din prezenta metodologie, în funcţie de tipul de preluare utilizat pentru fiecare asemenea punct de returnare.
ART. 12
(1) În cazul rambursării costurilor de operare a staţiilor de sortare pentru ambalajele SGR provenite din colectarea separată a deşeurilor municipale şi care îndeplinesc condiţiile de preluare stabilite în sarcina comercianţilor, administratorul SGR va datora un tarif care poate fi cel mult egal cu tariful de gestionare stabilit de administratorul SGR pentru preluare manuală, conform prezentei metodologii.
(2) Administratorul SGR rambursează exclusiv costurile de operare ale staţiilor de sortare pentru ambalajele SGR provenite din colectarea separată a deşeurilor municipale şi care îndeplinesc condiţiile de preluare stabilite în sarcina comercianţilor, conform art. 23 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Staţiile de sortare au obligaţia fundamentării costurilor de operare pentru ambalajele SGR acceptate la predare de administratorul SGR în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi prezentării acestor documente către administratorul SGR cel târziu la data predării ambalajelor SGR respective administratorului SGR.
ART. 13
(1) Administratorul SGR emite facturi în numele comercianţilor care operează puncte de returnare, respectiv al comercianţilor HoReCa care au încheiat convenţii SGR cu administratorul SGR, conform convenţiilor SGR încheiate cu aceştia. Administratorul SGR emite facturi în numele unităţilor administrativ-teritoriale, operatorilor staţiilor de sortare sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu contractele încheiate cu acestea.
(2) Condiţiile de plată sunt cele convenite la art. 23 alin. (9) lit. l) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în convenţiile SGR încheiate între administratorul SGR şi comercianţi sau comercianţi HoReCa, respectiv în contractele încheiate de administratorul SGR cu unităţile administrativ-teritoriale, operatorii staţiilor de sortare sau cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Sub condiţia încheierii unor acorduri de confidenţialitate cu expertul terţ independent, comercianţii care operează puncte de returnare, precum şi producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare au obligaţia de a colabora cu expertul terţ independent, inclusiv prin furnizarea de informaţii relevante, în determinarea de către acesta a componentelor de cost relevante pentru calculul tarifului de gestionare. Expertul terţ independent va solicita de asemenea informaţii necesare administratorului SGR.
CAP. II
Tariful de gestionare pentru preluarea automată
ART. 14
(1) În vederea calculării tarifului de gestionare, echipamentele prin care se realizează preluarea automată a ambalajelor SGR se împart în două categorii, şi anume:
a) echipamente automate de preluare de mici dimensiuni şi
b) echipamente automate de preluare de mari dimensiuni (modulare).
(2) Se consideră echipamente automate de mici dimensiuni acele echipamente care, indiferent de model, asigură depozitarea ambalajelor returnate în saci/containere ce sunt amplasaţi(te) în interiorul aceleiaşi carcase a echipamentului propriu-zis de preluare, fără a fi dotate cu conveioare sau containere de depozitare separate, situate în afara echipamentului; aceste echipamente asigură preluarea unui număr redus de ambalaje SGR, de până la 2.000 de unităţi, la o umplere completă a spaţiului de depozitare cu care este dotat echipamentul. În cadrul acestor echipamente, preluarea ambalajelor SGR returnate se face individual (ambalaj cu ambalaj).
(3) Se consideră echipamente automate de mari dimensiuni (modulare) acele echipamente, indiferent de model, dotate cu conveioare şi containere de depozitare separate, situate în afara echipamentului propriu-zis de preluare; aceste echipamente asigură preluarea unui număr mare de ambalaje SGR returnate, de peste 2.000 de unităţi, la o umplere completă a spaţiului de depozitare cu care este dotat echipamentul. În cadrul acestor echipamente, preluarea ambalajelor SGR returnate se face fie individual (ambalaj cu ambalaj), fie vrac (prin introducerea mai multor ambalaje la o singură operaţiune de returnare).
(4) Echipamentele automate care nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la alin. (2), respectiv îndeplinesc doar o parte din criteriile stabilite potrivit alin. (3), se califică pentru scopul prezentei metodologii drept echipamente automate de mici dimensiuni.
(5) Indiferent de locul în care echipamentele sunt amplasate de către comercianţi, prezenta metodologie de calcul al tarifului de gestionare pentru preluare automată indică amplasarea echipamentelor automate de preluare în interiorul magazinelor, în spaţiul aferent vânzării mărfurilor.
(6) Tariful de gestionare pentru preluarea automată se determină de expertul terţ independent ca medie ponderată dintre costul mediu al echipamentelor automate de preluare de mici dimensiuni şi costul mediu al echipamentelor automate de preluare de mari dimensiuni, pentru calculul fiecăruia urmând să fie folosită prima formulă de mai jos (CM). După calcularea costului mediu al fiecărui tip de echipament automat de preluare se va face media ponderată ţinând cont de numărul fiecărui tip de echipament automat de preluare instalat, urmând să fie folosită a doua formulă de mai jos (TGA).
(7) Informaţia privind numărul total de echipamente automate de preluare instalate, data instalării şi defalcarea acestora în funcţie de tip luată în calcul de către expertul terţ independent este cea aferentă situaţiei existente la 30 iunie a anului în curs şi este obţinută de la administratorul SGR.
(8) Tariful de gestionare pentru preluarea automată se calculează după cum urmează:
A. Prima formulă:
CM = Carvm + Ccfrvm + Ccomp + Cfmrvm + Csrvm + Csdrvm,
unde:
CM - costul mediu per tip de echipament automat de preluare (de mici dimensiuni sau de mari dimensiuni);
Carvm = costul cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare, determinat conform art. 15;
Ccfrvm = costul de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor automate de preluare, determinat conform art. 16;
Ccomp = costul cu compactarea ambalajelor SGR, determinat conform art. 17;
Cfmrvm = costul cu forţa de muncă, determinat conform art. 18;
Csrvm = costul cu suprafaţa de amplasare a echipamentului automat de preluare, determinat conform art. 19;
Csdrvm = costul cu spaţiul de depozitare a sacilor şi recipientelor de preluare, determinat conform art. 20.
B. A doua formulă:
TGA per unitate de ambalaj SGR = (A * C) + (B * D),
unde:
TGA = tariful de gestionare pentru preluarea automată;
A = costul mediu per echipament automat de preluare de mici dimensiuni;
B = costul mediu per echipament automat de preluare de mari dimensiuni;
C = procentul de echipamente automate de preluare de mici dimensiuni din totalul echipamentelor automate de preluare instalate în România;
D = procentul de echipamente automate de preluare de mari dimensiuni din totalul echipamentelor de preluare instalate în România.
NOTĂ:
Suma elementelor C + D trebuie să fie egală cu 100%.
ART. 15
(1) Operatorii punctelor de returnare pot alege tipul de echipament automat de preluare achiziţionat cu respectarea specificaţiilor şi cerinţelor pentru echipamentele automate de preluare a ambalajelor (RVM) publicate de către administratorul SGR pe site-ul propriu, ţinând cont de eficienţa echipamentului automat de preluare şi de cantitatea de ambalaje ce se estimează a fi returnate la punctul de returnare. La calculul costului cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare (Carvm), expertul terţ independent prezumă faptul că decizia de achiziţie a operatorului punctului de returnare a fost luată de acesta în condiţii de eficienţă.
(2) Costurile cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare (Carvm) reprezintă costurile medii ale operatorilor punctelor de returnare care deţin astfel de echipamente cu achiziţia echipamentului automat de preluare şi costurile de instalare şi configurare a echipamentului automat de preluare, precum şi costurile cu dobânzile aferente finanţării achiziţiei echipamentului automat de preluare.
(3) Echipamentele de preluare automată instalate nu pot fi înlocuite de către operatorii punctelor de returnare înainte de trecerea unei perioade minime de 7 (şapte) ani de la data instalării. Dacă echipamentul este înlocuit, nu va fi rambursat elementul de cost cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare pentru noul aparat pentru perioada cuprinsă între data înlocuirii şi data la care s-ar fi împlinit termenul de 7 (şapte) ani. Pentru claritate, odată ce se împlineşte termenul de 7 (şapte) ani de la instalarea echipamentului automat de preluare iniţial, plata tarifului de gestionare va include elementul de cost cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare pentru noul aparat.
(4) Prin excepţie de la alin. (3), costul de achiziţie al echipamentelor automate de preluare se recunosc în formula de calcul al tarifului de gestionare, dacă operatorii punctelor de returnare înlocuiesc echipamentele automate de preluare mai devreme de perioada minimă prevăzută la alin. (3), pentru că echipamentele instalate anterior au fost sever avariate fără culpa operatorului respectiv, avariere care nu mai poate fi remediată, sau nu mai pot funcţiona din motive tehnice fără culpa operatorului respectiv, cu aprobarea prealabilă a administratorului SGR.
(5) Operatorii punctelor de returnare au obligaţia de a documenta producerea incidentelor care duc la avarierea severă a echipamentelor automate de preluare sau a disfuncţionalităţilor tehnice care împiedică utilizarea acestora şi de a furniza aceste documente administratorului SGR pentru obţinerea aprobării prevăzute la alin. (4).
(6) Costul cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare per unitate de ambalaj SGR (Carvm) se determină de expertul terţ independent după următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde
CMach - costul mediu de achiziţie al echipamentului automat de preluare, determinat potrivit celor de mai jos;
CMliv - costul mediu de livrare al echipamentului automat de preluare, determinat potrivit celor de mai jos;
CMinst - costul mediu de instalare şi configurare al echipamentului automat de preluare, determinat potrivit celor de mai jos;
CMdob - costul mediu cu dobânda aferentă finanţării achiziţiei echipamentului automat de preluare, determinat potrivit celor de mai jos;
CMval - costul mediu de valorificare (vânzare sau închiriere) al echipamentului automat de preluare instalat scos din uz după expirarea PA;
PA - durata perioadei de amortizare aşa cum este stabilită potrivit celor de mai jos;
VEF - volumul anual eficient de ambalaje SGR aşa cum este stabilit potrivit celor de mai jos.
(7) Data instalării echipamentului automat de preluare este data la care a fost preluat primul ambalaj SGR pentru care s-a returnat garanţia prin intermediul respectivului echipament conectat la sistemul informatic pus la dispoziţie de către administratorul SGR.
(8) Expertul terţ independent determină:
a) costul mediu de achiziţie al echipamentelor automate de preluare;
b) costul mediu de livrare a echipamentelor automate de preluare;
c) costul mediu de instalare şi configurare a echipamentelor automate de preluare.
(9) Pentru determinarea costurilor prevăzute la alin. (8), expertul terţ independent solicită informaţii de la producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare în legătură cu preţul mediu perceput pentru echipamentele automate de preluare furnizate operatorilor punctelor de returnare, producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare, aceştia având obligaţia de a pune la dispoziţia expertului terţ independent informaţiile, şi va lua în considerare numărul total al echipamentelor automate de preluare instalate, astfel cum acesta a fost furnizat de către administratorul SGR, cu excepţia echipamentelor automate de preluare pentru care perioada de amortizare s-a finalizat, conform prezentei metodologii.
(10) Din costul de achiziţie se scade valoarea costului mediu al compactorului şi/sau al ciocanului cu care este dotat echipamentul automat de preluare, care reprezintă o componentă distinctă a costului mediu (CM) per tip de echipament automat de preluare (de mici dimensiuni sau de mari dimensiuni).
(11) Costul mediu de livrare a echipamentului automat de preluare (CMliv) de la furnizorul acestuia până la punctul de returnare este inclus în formula de calcul o singură dată per echipament automat de preluare, în cazul în care acesta nu este deja inclus în costul de achiziţie al echipamentelor automate de preluare.
(12) Costul mediu de instalare şi configurare a echipamentului automat de preluare (CMinst) se determină în mod distinct pentru echipamentele automate de preluare de mici dimensiuni şi pentru cele de mari dimensiuni, acesta incluzând, cu titlu de excepţie şi numai pentru echipamentele instalate înainte de 31 decembrie 2025, şi costul mediu IT, şi anume costurile aferente:
a) dezvoltării şi integrării platformei echipamentului automat de preluare cu sistemul de management al voucherelor deţinut de operatorii punctelor de returnare pentru urmărirea şi validarea voucherelor emise de echipamentele automate de preluare;
b) integrării echipamentelor automate de preluare cu baza de date a administratorului SGR conform convenţiilor SGR;
c) dezvoltării sistemelor POS ale comercianţilor pentru a permite citirea voucherelor eliberate de echipamentele automate de preluare, precum şi emiterea de rapoarte anuale consolidate cu privire la valoarea totală a voucherelor cărora le-a expirat perioada de valabilitate fără să fi fost utilizate, conform prevederilor legale aplicabile.
(13) Costul mediu IT pentru echipamentele automate de preluare instalate înainte de 31 decembrie 2025 este inclus în formula de calcul o singură dată per echipament automat de preluare.
(14) Costul mediu cu dobânda aferentă finanţării achiziţiei echipamentului automat de preluare (CMdob) se determină de expertul terţ independent în funcţie de indicele de referinţă oficial (ROBOR 3M + marja medie ce va fi determinată de expert), recalculată anual cu ocazia calculării tarifului de gestionare, şi aplicarea se limitează la perioada de amortizare.
(15) Pentru a calcula dobânda totală pe perioada de amortizare, expertul terţ independent utilizează metoda de reducere a soldului, însumat şi împărţit pe perioada de amortizare.
(16) Durata perioadei de amortizare luată în calcul de expertul terţ independent este de:
a) 5 ani, pentru calculul aferent echipamentelor automate de preluare instalate până la 31 decembrie 2024;
b) 7 ani, pentru calculul aferent echipamentelor automate de preluare instalate după 31 decembrie 2024.
(17) Componenta de cost privind costul cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare (Carvm) se include în calculul tarifului de gestionare şi este plătită indiferent dacă costul cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare determinat conform alin. (6) este acoperit în totalitate.
(18) În calculul determinării tarifului de gestionare se ia în considerare şi suma corespunzătoare amortizării inclusă în tariful de gestionare stabilit prin anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(19) Volumul anual eficient al echipamentelor automate de preluare folosit pentru calculul costului cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare este de:
a) 400.000 de unităţi pe an, pentru un echipament automat de preluare de mici dimensiuni;
b) 900.000 de unităţi pe an, pentru echipamentele automate de preluare de mari dimensiuni.
(20) Expertul terţ independent ia în calcul la determinarea costului cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentului automat de preluare (Carvm) media ponderată dintre costul mediu de achiziţie, instalare şi configurare pentru echipamentele instalate anterior stabilirii ultimului tarif de gestionare, aşa cum au fost luate în calcul la determinarea tarifului de gestionare anterior şi costul mediu cu achiziţia, instalarea şi configurarea echipamentelor automate de preluare instalate în perioada 1 iulie N – 2 şi 30 iunie N – 1, aşa cum acesta se determină de expertul terţ independent.
(21) Costul mediu de valorificare (vânzare sau închiriere) al echipamentului automat de preluare instalat scos din uz după expirarea perioadei de amortizare (CMval) se determină de către expertul terţ independent în baza informaţiilor primite de la producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare, precum şi de la operatorii punctelor de returnare în legătură cu venitul obţinut ca urmare a valorificării echipamentelor automate de preluare scoase din uz după expirarea perioadei de amortizare (PA), producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare, respectiv operatorii punctelor de returnare având obligaţia de a pune la dispoziţia expertului terţ independent aceste informaţii.
ART. 16
(1) Costul de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor automate de preluare se constituie din următoarele costuri:
a) costuri în legătură directă cu funcţionarea echipamentului automat de preluare, respectiv, energie electrică, apă, materiale (hârtie pentru tipărirea voucherelor), conexiune la internet;
b) costuri de curăţare, respectiv costurile de achiziţie a materialelor de curăţare destinate exclusiv curăţării echipamentului automat de preluare;
c) costuri cu întreţinerea echipamentului automat de preluare şi cu piesele de schimb (cu excepţia compactor/ciocan);
d) costurile IT recurente în legătură directă şi esenţială cu echipamentul automat de preluare, respectiv: taxele de licenţă pentru echipamentul automat de preluare.
(2) Costul de întreţinere şi de funcţionare per unitate de ambalaj SGR al echipamentelor automate de preluare (Ccfrvam) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă:
Ccfrvm = CAîfrvm/VEF,
unde:
CAîfrvm - costul anual de întreţinere şi funcţionare a echipamentului automat de preluare, detaliat la alin. (1);
VEF - volum anual eficient de ambalaje SGR preluate, aşa cum este stabilit prin art. 15 alin. (18).
(3) Operatorii punctelor de returnare se asigură că reparaţiile capitale şi cele curente ale echipamentului automat de preluare se realizează cu respectarea specificaţiilor producătorului şi/sau furnizorului echipamentului automat de preluare.
ART. 17
(1) La preluarea prin intermediul echipamentelor automate de preluare, ambalajele SGR pot fi compactate prin intermediul unui compactor, în cazul ambalajelor din plastic şi metal, sau cu ajutorul unui ciocan, în cazul ambalajelor din sticlă.
(2) În sensul prezentei metodologii, prin compactor se înţelege dispozitivul, parte componentă a echipamentului automat de preluare, care aplatizează, comprimă şi invalidează ambalajul returnat, astfel încât acesta să nu poată fi acceptat pentru returnare ulterioară nici manual şi nici prin intermediul unui echipament automat de preluare.
(3) În sensul prezentei metodologii, prin ciocan se înţelege dispozitivul, parte componentă a echipamentului automat de preluare, prin care acesta sparge ambalajele din sticlă în bucăţi conform specificaţiilor şi cerinţelor pentru echipamentele automate de preluare a ambalajelor (RVM) emis de către administratorul SGR şi adus la cunoştinţă publică prin intermediul paginii proprii de internet, astfel încât să nu mai poată fi acceptat la returnare ulterioară nici manual şi nici prin intermediul unui echipament automat de preluare.
(4) Costul de compactare al ambalajelor SGR per unitate de ambalaj SGR (Ccomp) se determină de către expertul terţ independent ca medie ponderată a costului pe unitate de ambalaj SGR aferent compactorului (Cucomp) şi a costului pe unitate de ambalaj SGR aferent ciocanului (Cucioc) după următoarea formulă:
Ccomp = Qcomp * Cucomp + Qcioc * Cucioc,
unde:
Qcomp + Qcioc = 1 şi unde:
Qcomp - ponderea ambalajelor SGR din plastic şi metal în numărul total de ambalaje SGR;
Qcioc - ponderea ambalajelor SGR din sticlă în numărul total al ambalajelor SGR.
Numărul total de ambalaje se determină, după caz, prin raportarea la totalul numărului de ambalaje SGR până la data de 30 iunie şi numărul estimat pentru restul anului.
(5) Costul pe unitate de ambalaj SGR aferent compactorului se determină de către expertul terţ independent pe baza formulei:
CUcomp = CMcomp/NRMcomp,
unde:
Cmcomp - costul mediu de achiziţie şi înlocuire al compactorului;
NRMcomp - numărul mediu de unităţi de ambalaj SGR din plastic şi metal ce pot fi procesate de către compactor pe parcursul duratei de viaţă a acestuia, având în vedere specificaţiile unui compactor potrivit specificaţiilor tehnice ale producătorului de echipament.
(6) Costul pe unitate de ambalaj SGR aferent ciocanului se determină de către expertul terţ independent pe baza formulei:
CUcioc = CMcioc/NRMcioc,
unde:
Cmcioc - costul mediu de achiziţie şi înlocuire al ciocanului;
NRMcioc - numărul mediu de unităţi de ambalaj SGR din sticlă ce pot fi procesate de către ciocan pe parcursul duratei de viaţă a acestuia, având în vedere specificaţiile unui ciocan potrivit specificaţiilor tehnice ale producătorilor/furnizorilor de echipamente.
(7) Pentru determinarea costului mediu de achiziţie şi înlocuire a compactorului, respectiv a ciocanului şi numărului mediu de unităţi ce pot fi procesate de compactor sau ciocan, după caz, pe parcursul duratei sale de viaţă potrivit specificaţiilor tehnice ale producătorilor/furnizorilor de astfel de echipamente, expertul terţ independent solicită informaţii de la producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare, producătorii şi/sau furnizorii de echipamente automate de preluare având obligaţia de a pune la dispoziţia expertului terţ independent aceste informaţii.
ART. 18
(1) În cazul preluării automate, costul cu forţa de muncă per unitate de ambalaj SGR (Cfmrvm) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă:
Cfmrvm = CMorav x (Tgol + Tcuz + Tges + Tdep + Tpre),
unde:
CMorav - costul orar mediu al unui angajat din categoria asistent de vânzări produse alimentare şi se determină potrivit alin. (2);
Tgol - timpul necesar pentru golirea echipamentului automat de preluare şi se determină potrivit alin. (3);
Tcuz - timpul necesar pentru curăţarea zilnică şi se determină potrivit alin. (4);
Tges - timpul necesar pentru gestionarea echipamentului automat de preluare în cazul unor opriri/blocaje şi se determină potrivit alin. (5);
Tdep - timpul necesar pentru mutarea sacilor în spaţiul de depozitare şi se determină potrivit alin. (6);
Tpre - timpul necesar pentru predarea sacilor către firma de transport şi se determină potrivit alin. (7).
(2) Costul orar mediu al unui angajat din categoria asistent de vânzări produse alimentare (CMorav) se determină de expertul terţ independent prin raportare la salariul minim pe economie aplicabil la data de 30 iunie a anului în curs.
(3) Timpul necesar pentru golirea echipamentului automat de preluare (Tgol) reprezintă timpul mediu unitar necesar pentru schimbarea sacilor plini în care s-au preluat ambalajele SGR din plastic şi metal sau, dacă este cazul, golirea recipientelor de preluare în care s-au preluat ambalajele SGR din sticlă şi va fi determinat de expertul terţ independent cu ajutorul formulei:
Tgol = Tsr/NRMsr,
unde:
Tsr - timpul de înlocuire a unui sac sau de golire a unui recipient;
NRMsr - numărul mediu de unităţi de ambalaje SGR reprezentând capacitatea unui sac, respectiv recipient, conform instrucţiunilor furnizate operatorilor punctelor de returnare de către administratorul SGR.
(4) Timpul necesar pentru curăţarea zilnică (Tcuz) reprezintă timpul mediu unitar necesar asistentului de vânzări pentru curăţarea în fiecare zi a spaţiului de sub şi din jurul echipamentului automat de preluare şi a zonei de acces ale clienţilor şi se determină de către expertul terţ independent cu ajutorul formulei:
Tcuz = (Tzc x 365)/VEF,
unde:
Tzc - timpul zilnic aferent curăţării spaţiului de sub şi din jurul echipamentului automat de preluare şi a zonei de acces ale clienţilor;
VEF - volumul anual eficient de ambalaje SGR preluate, aşa cum este stabilit prin art. 15 alin. (18).
(5) Timpul necesar pentru gestionarea echipamentului automat de preluare în cazul unor opriri/blocaje ale acestuia (Tges) reprezintă timpul mediu unitar necesar repunerii în funcţiune a echipamentelor automate de preluare oprite în urma unor blocaje în cursul funcţionării normale a acestora şi se determină de către expertul terţ independent cu ajutorul formulei:
Tges = (Tol x 365)/VEF,
unde:
Tol - timpul mediu pe zi de oprire în urma unor blocaje;
VEF - volumul anual eficient de ambalaje SGR preluate, aşa cum este stabilit prin art. 15 alin. (18).
(6) Timpul necesar pentru mutarea sacilor şi a recipientelor de sticlă în spaţiul de depozitare aferent structurii de vânzare (Tdep) reprezintă timpul mediu unitar necesar pentru transferarea sacilor şi recipientelor pline cu ambalaje SGR din echipamentele automate de preluare în spaţiile special amenajate de păstrare temporară a acestora de către operatorii punctelor de returnare şi este determinat de expertul terţ independent cu formula:
Tdep = TMsr/NRMsr,
unde:
TMsr - timpul mediu de mutare a unui sac, respectiv recipient de preluare în spaţiul de depozitare;
NRMsr - numărul mediu de unităţi de ambalaje SGR reprezentând capacitatea unui sac, respectiv recipient, conform instrucţiunilor furnizate operatorilor punctelor de returnare de către administratorul SGR.
(7) Timpul necesar pentru predarea sacilor şi a recipientelor de sticlă către firma de transport (Tpre) reprezintă timpul mediu unitar necesar predării ambalajelor de tip SGR către transportatorul desemnat pentru preluarea acestora de către administratorul SGR şi se determină de către expertul terţ independent cu ajutorul formulei:
Tpre = TPsr/NRMsr,
unde:
TPsr - timpul de predare a unui sac/recipient de preluare către transportatorul desemnat pentru preluarea acestuia de către administratorul SGR;
NRMsr - numărul mediu de unităţi de ambalaje SGR reprezentând capacitatea unui sac, respectiv recipient, conform instrucţiunilor furnizate operatorilor punctelor de returnare de către administratorul SGR.
ART. 19
(1) Costul cu suprafaţa de amplasare a echipamentului automat de preluare per unitate de ambalaj SGR (Csrvm) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă:
Csrvm = TSef * CMamp/VEF,
unde:
TSef - mărimea suprafeţei aferente echipamentului automat de preluare amplasat în interiorul magazinului, exprimată în metri pătraţi, şi se calculează potrivit alin. (2) şi (3);
CMamp - costul cu chiria medie anuală pe metru pătrat pentru spaţiile de vânzare a produselor alimentare, determinat conform alin. (4) şi (5);
VEF - volumul anual eficient de ambalaje SGR preluate, aşa cum este stabilit la art. 15 alin. (18).
(2) Mărimea suprafeţei aferente echipamentului automat de preluare include, alături de suprafaţa efectivă ocupată de echipament, suprafaţa din imediata apropiere, strict necesară pentru a asigura atât operarea şi golirea cuvelor, cât şi accesul clienţilor la echipament. Suprafaţa pentru amplasarea unui echipament automat de preluare este determinată de către expertul terţ independent pe baza informaţiilor obţinute de la producătorii şi/sau furnizorii echipamentelor automate de preluare, prezumându-se o amplasare eficientă a echipamentului automat de preluare.
(3) Suprafaţa de amplasare a echipamentului automat de preluare se calculează ca medie ponderată ţinând cont de tipurile de echipamente automate de preluare instalate în România, respectiv:
a) echipamentele automate de preluare autonome de mici dimensiuni; şi
b) echipamentele automate de preluare de mari dimensiuni.
(4) Costul mediu anual al chiriei pe metru pătrat aferent suprafeţei pe care sunt amplasate echipamente automate se calculează pe baza unor informaţii obţinute din surse independente, inclusiv, după caz, studii de piaţă, de expertul terţ independent, ca medie naţională a chiriei pe metru pătrat pentru suprafeţele de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare la interior, ţinând cont de tipurile de echipamente automate de preluare instalate în România, respectiv:
a) echipamentele automate de preluare autonome de mici dimensiuni; şi
b) echipamentele automate de preluare de mari dimensiuni.
(5) Costul mediu anual al chiriei se calculează prezumându-se amplasarea echipamentului automat de preluare în interiorul magazinului comerciantului, indiferent dacă comerciantul alege să amplaseze echipamentul automat de preluare într-un chioşc/container în afara magazinului.
ART. 20
(1) Costul cu spaţiul de depozitare a sacilor şi recipientelor de preluare (Csdrvm) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
SMdsr - suprafaţa medie a spaţiului necesar depozitării sacilor şi recipientelor în cazul preluării automate a ambalajelor SGR şi mărimea acesteia va fi determinată conform alin. (2);
CMdmp - costul cu chiria medie anuală pe metru pătrat pentru spaţiile de depozitare a produselor alimentare, determinat conform alin. (3);
VEF - volumul anual eficient de ambalaje SGR preluate, aşa cum este stabilit la art. 15 alin. (18).
(2) Pentru calculul suprafeţei medii a spaţiului necesar depozitării sacilor şi recipientelor pline cu ambalaje SGR preluate automat, expertul terţ independent va considera că aceşti saci, respectiv aceste recipiente de preluare sunt amplasate în interiorul clădirii şi sacii conţin deopotrivă ambalaje SGR din plastic şi metal, iar recipientele de preluare conţin ambalaje SGR din sticlă.
(3) Costul cu chiria anuală pe metru pătrat a suprafeţei aferente depozitării sacilor plini cu ambalaje SGR preluate automat se calculează pe baza unor informaţii obţinute din surse independente, inclusiv, după caz, studii de piaţă, de expertul terţ independent, ca medie naţională a chiriilor suprafeţelor de depozitare a produselor alimentare.
CAP. III
Tariful de gestionare pentru preluarea manuală
ART. 21
Tariful de gestionare pentru preluarea manuală (TGM) se calculează după următoarea formulă:
TGM - Csas + Csd + Cfm,
unde:
TGM - tariful de gestionare pentru preluarea manuală per unitate de ambalaj SGR;
Csas - costul cu suprafaţa de amplasare a sacilor, determinat conform art. 22;
Csd - costul cu spaţiul de depozitare, determinat conform art. 23;
Cfm - costul cu forţa de muncă, determinat conform art. 24.
ART. 22
(1) Costul cu suprafaţa de amplasare a sacilor per unitate de ambalaj SGR (Csas) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
SMasaci - suprafaţa medie necesară amplasării sacilor şi suporturilor metalice în cazul preluării manuale a ambalajelor SGR şi mărimea acesteia va fi determinată conform alin. (2);
CMamp - costul cu chiria medie anuală pe metru pătrat pentru spaţiile de vânzare a produselor alimentare, determinat conform alin. (3);
MLM - numărul mediu de unităţi de ambalaj SGR preluate manual la un punct de returnare în cursul unei luni, determinat conform alin. (4).
(2) Pentru calculul suprafeţei medii necesare pentru amplasarea sacilor în cazul preluării manuale a ambalajelor SGR, expertul terţ independent va considera că sacii utilizaţi pentru preluare manuală sunt amplasaţi în interiorul clădirii şi sunt utilizaţi pentru preluarea mixtă a ambalajelor SGR din plastic, metal şi sticlă, precum şi faptul că sticla va fi depozitată în saci speciali destinaţi ambalajelor SGR din sticlă.
(3) Costul cu chiria medie anuală pe metru pătrat a suprafeţei necesare amplasării sacilor în cursul preluării manuale a ambalajelor SGR se calculează pe baza unor informaţii obţinute din surse independente, inclusiv, după caz, studii de piaţă, de expertul terţ independent, ca medie naţională a chiriilor suprafeţelor de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare.
(4) Numărul mediu de unităţi de ambalaj SGR preluate manual la un punct de returnare în cursul unei luni va fi calculat de către expertul terţ independent, pe baza informaţiilor puse la dispoziţia acestuia de către administratorul SGR, prin împărţirea la numărul total al punctelor de returnare manuală existente la data de 30 iunie a numărului mediu lunar de vânzări înregistrate în ultimele 12 luni anterioare datei de 1 iulie.
ART. 23
(1) Costul cu spaţiul de depozitare a sacilor pe unitate de ambalaj SGR (Csd) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă: (a se vedea imaginea asociată)
unde:
SMdsac - suprafaţa medie a spaţiului necesar depozitării sacilor în cazul preluării manuale a ambalajelor SGR şi mărimea acesteia va fi determinată conform alin. (2);
CMdmp - costul cu chiria medie anuală pe metru pătrat pentru spaţiile de depozitare a produselor alimentare, determinat conform alin. (3);
MLM - numărul mediu de unităţi de ambalaj SGR preluate manual la un punct de returnare în cursul unei luni, determinat conform art. 22 alin. (4).
(2) Pentru calculul suprafeţei medii a spaţiului necesar depozitării sacilor plini cu ambalaje SGR preluate manual, expertul terţ independent va considera că aceşti saci sunt amplasaţi în interiorul clădirii şi conţin deopotrivă ambalaje SGR din plastic, metal şi sticlă.
(3) Costul cu chiria anuală pe metru pătrat a suprafeţei aferente depozitării sacilor plini cu ambalaje SGR preluate manual se calculează pe baza unor informaţii obţinute din surse independente, inclusiv, după caz, studii de piaţă, de expertul terţ independent, ca medie naţională a chiriilor suprafeţelor de depozitare a produselor alimentare.
ART. 24
(1) Costul cu forţa de muncă per unitate de ambalaj SGR (Cfm) se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă:
Cfm = CMorav x (Tpnr + Tcuz + Tdep + Tpre),
unde:
CMorav - costul orar mediu al unui angajat din categoria asistent de vânzări produse alimentare şi se determină potrivit art. 18 alin. (2);
Tpnr - timpul necesar pentru primirea şi numărarea manuală a ambalajelor SGR şi se determină potrivit alin. (2);
Tcuz - timpul necesar pentru curăţarea zilnică a suprafeţei alocate punctului de returnare şi se determină potrivit alin. (3);
Tdep - timpul necesar pentru mutarea sacilor în spaţiul de depozitare şi se determină potrivit art. 18 alin. (6);
Tpre - timpul necesar pentru predarea sacilor către firma de transport şi se determină potrivit art. 18 alin. (7).
(2) Timpul necesar pentru primirea şi numărarea manuală a ambalajelor SGR (Tpnr) reprezintă timpul mediu unitar necesar preluării unui ambalajul SGR de la consumator la punctul de returnare şi introducerea în sac a acestuia şi se determină de expertul terţ independent.
(3) Timpul necesar pentru curăţarea zilnică a suprafeţei alocate punctului de returnare reprezintă timpul necesar asistentului de vânzări pentru curăţarea suprafeţei punctului de returnare şi se determină după următoarea formulă: timpul zilnic de curăţare/ numărul mediu de unităţi de ambalaje SGR preluate pe zi.
CAP. IV
Tariful de gestionare HoReCa
ART. 25
(1) În vederea acoperirii costurilor generate de păstrarea şi predarea ambalajelor SGR aferente produselor consumate în cadrul structurilor proprii de vânzare, administratorul SGR plăteşte comercianţilor HoReCa o sumă unitară la nivel naţional, denumită în continuare tariful de gestionare HoReCa, TGH.
(2) Tariful de gestionare HoReCa se calculează pe baza elementelor de cost ale tarifului de gestionare manual, după formula:
TGH = Csd + Cfmh,
unde:
Csd - costul cu spaţiul de depozitare, determinat conform art. 23 alin. (1);
Cfmh - costul cu forţa de muncă în cazul HoReCa, determinat conform art. 26.
ART. 26
(1) În cazul comercianţilor HoReCa, costul cu forţa de muncă pe unitate de ambalaj SGR (Cfmh) aferent păstrării şi predării ambalajelor SGR către administratorul SGR se determină de către expertul terţ independent după următoarea formulă:
Cfmh = CMorah x (Tis + Tdep + Tpre),
unde:
CMorah - costul orar mediu al unui angajat din categoria asistent ospătar/barman şi se determină potrivit alin. (2);
Tis - timpul necesar pentru introducerea în saci/recipiente a unui ambalaj SGR şi se determină potrivit alin. (3);
Tdep - timpul necesar pentru mutarea sacilor în spaţiul de depozitare şi se determină potrivit art. 18 alin. (6);
Tpre - timpul necesar pentru predarea sacilor către firma de transport şi se determină potrivit art. 18 alin. (7).
(2) Costul orar mediu al unui angajat din categoria asistent ospătar/barman (CMorah) se determină de expertul terţ independent ca medie aritmetică a costului orar al unui angajat din categoria asistent ospătar/barman, calculat pe baza datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică, aferente lunilor din trimestrul al doilea al anului curent.
(3) Timpul necesar pentru introducerea ambalajelor în saci/recipiente (Tis) reprezintă timpul mediu necesar introducerii în sac a unui ambalaj SGR, după golirea acestuia la locul de consum şi va fi determinat de expertul terţ independent.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
