Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE-CADRU din 5 septembrie 2023 referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiilor de învăţământ superior
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 805 din 6 septembrie 2023
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 6.227 din 5 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 6 septembrie 2023.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta metodologie-cadru reglementează procesul de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, al facultăţilor şi departamentelor.
ART. 2
Instituţiile de învăţământ superior elaborează şi aplică propria metodologie de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, al facultăţilor şi departamentelor, în conformitate cu prezenta metodologie-cadru, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 3
(1) Principiile care stau la baza procesului de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere sunt următoarele:
a) principiul legalităţii;
b) principiul răspunderii publice;
c) principiul autonomiei universitare;
d) principiul transparenţei;
e) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunităţii universitare;
f) principiul asigurării egalităţii de şanse şi nediscriminării;
g) principiul respectării normelor etice şi deontologice;
h) principiul participării studenţilor în luarea deciziilor.
(2) În conformitate cu prevederile art. 131 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, procedura de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, al facultăţilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente, linii, secţii de predare şi programe de studii, după caz, şi se stabileşte prin carta universitară.
(3) Pentru a se asigura respectarea principiului reprezentativităţii, instituţiile de învăţământ superior organizează alegerile pe circumscripţii stabilite conform metodologiilor proprii de alegeri.
ART. 4
(1) Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar şi consiliul de administraţie, la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) consiliul facultăţii;
c) consiliul departamentului;
d) consiliul pentru studiile universitare de doctorat;
e) consiliul şcolii doctorale.
(2) Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ şi directorul general adjunct administrativ, la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b) decanul şi prodecanii, la nivelul facultăţii;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului;
d) directorul Consiliului pentru Studiile Universitare Doctorale (CSUD), funcţie asimilată cu cea de prorector;
e) directorul de filială, la nivelul filialei instituţiei de învăţământ superior, funcţie asimilată cu cea de prorector;
f) directorul de extensie universitară, la nivelul extensiei universitare, funcţie asimilată cu cea de director de departament;
g) directorul şcolii doctorale, funcţie asimilată cu cea de director de departament.
(3) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) nu se cumulează.
(4) Nu pot ocupa funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(5) Personalul care împlineşte vârsta de pensionare şi care beneficiază de menţinerea statutului de titular beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.
ART. 5
(1) Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din învăţământul superior sunt stabilite prin carta universitară a instituţiei, potrivit legii.
(2) Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor de administraţie, ale consiliilor facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul celor prezenţi reprezintă cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Hotărârile menţionate se vor publica, după caz, pe site-ul instituţiei de învăţământ superior sau al facultăţii respective.
ART. 6
Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi a funcţiilor de conducere se realizează conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
ART. 7
(1) În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, structurile şi funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale, atribuţiile, modul de constituire, precum şi alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite, în conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar.
(2) În cazul instituţiilor de învăţământ superior confesionale, alegerea persoanelor în funcţiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.
ART. 8
(1) Durata unui mandat pentru membrii în structurile de conducere din instituţiile de învăţământ superior prevăzute la art. 4 alin. (1) şi toate funcţiile de conducere prevăzute la art. 4 alin. (2) este de 5 ani.
(2) O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior de stat pentru mai mult de două mandate.
(3) În calculul numărului maxim de mandate prevăzut la alin. (2) se iau în considerare şi mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.
(4) Funcţiile de conducere prevăzute la art. 4 alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate; ele reprezintă funcţii în domeniul didactic, a căror îndeplinire nu presupune prerogative de putere publică.
ART. 9
Dacă la nivelul instituţiei de învăţământ superior sunt constituite organisme funcţionale care exercită atribuţii între şedinţele consiliului facultăţii, senatului universitar sau consiliului de administraţie, studenţii sunt reprezentanţi în aceeaşi pondere în cadrul acestor organisme, modalitatea de desemnare a reprezentanţilor fiind stabilită prin carta universitară, dar nu mai puţin de un membru.
CAP. II
Structuri de conducere - constituire
ART. 10
(1) Componenţa consiliului şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat, respectiv al studenţilor-doctoranzi din şcoala doctorală respectivă. Studenţii-doctoranzi au cel puţin un reprezentant în cadrul consiliului şcolii doctorale.
(2) Au dreptul de a fi aleşi ca membri în Consiliul şcolii doctorale persoanele care au calitatea de conducător de doctorat în respectiva şcoală doctorală.
(3) Studenţii-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului pentru studiile universitare de doctorat şi sunt aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor-doctoranzi din cadrul instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD).
ART. 11
(1) Consiliul departamentului este format din cadre didactice şi de cercetare titulare din departament, în calitate de membri.
(2) La nivelul departamentului, membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departament.
ART. 12
(1) Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii.
(2) Componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi de minimum 25% studenţi.
(3) Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultăţii sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departamentele facultăţii.
(4) Reprezentanţii studenţilor sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii facultăţii.
ART. 13
(1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic şi de cercetare şi din minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor.
(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice şi cercetători titulari, sunt aleşi, fără excepţie, în circumscripţii electorale stabilite de senat, prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari din respectivele circumscripţii.
(3) Membrii senatului universitar având calitatea de studenţi sunt aleşi, fără excepţie, în circumscripţii electorale stabilite prin carta universitară, prin votul universal, direct şi secret al studenţilor din respectivele circumscripţii.
(4) Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar pe cote-părţi de reprezentare stipulate în carta universitară.
(5) În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar din cota stabilită pentru personalul didactic şi de cercetare.
(6) Fiecare instituţie de învăţământ superior îşi stabileşte, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor senatului.
(7) În cadrul instituţiilor de învăţământ superior ai căror salariaţi sunt organizaţi în sindicat şi acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele senatului universitar.
(8) În cazul instituţiilor de învăţământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de studiu/secţiilor de predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul fiecărei facultăţi. În acele instituţii de învăţământ unde există facultăţi pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este egală pentru fiecare facultate.
(9) Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. În caz de indisponibilitate a preşedintelui senatului, regulamentele instituţiei de învăţământ superior prevăd o procedură internă de asigurare a interimatului.
(10) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituţiei de învăţământ superior şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar şi stau la baza hotărârilor acestuia.
(11) Componenţa şi mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficienţa decizională şi reprezentativitatea comunităţii academice.
ART. 14
(1) Consiliul de administraţie al instituţiilor de învăţământ superior de stat este format din rectorul şi prorectorii instituţiei de învăţământ superior, decanii facultăţilor, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior unde salariaţii sunt organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele consiliului de administraţie.
(2) Consiliul de administraţie al instituţiilor de învăţământ superior particulare este numit de către fondatori.
CAP. III
Funcţii de conducere - ocupare
ART. 15
(1) Rectorul reprezintă legal instituţia de învăţământ superior în relaţiile cu terţii, realizează conducerea executivă a instituţiei de învăţământ superior şi exercită calitatea de ordonator de credite.
(2) Rectorul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalităţi:
a) pe bază de concurs public, în baza unei metodologii elaborate şi aprobate de către senatul nou-ales, conform legislaţiei în vigoare;
b) pe bază de alegeri, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor titulari din cadrul instituţiei de învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.
(3) Modalitatea de desemnare a rectorului în conformitate cu prevederile alin. (2) se stabileşte prin referendum universitar cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor titulari din cadrul instituţiei de învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum şi al reprezentanţilor studenţilor din consiliile facultăţilor, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăţi.
ART. 16
(1) În vederea organizării şi desfăşurării concursului public de rector, senatul universitar nou-ales are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi de recrutare a rectorului, conform legii;
b) stabileşte o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată din minimum 12 membri, dintre care cel puţin un reprezentant al studenţilor sau un absolvent al instituţiei de învăţământ superior desemnat de către studenţii din senatul universitar, conform cartei universitare, şi un reprezentant al sindicatului reprezentativ, în calitate de observator.
(2) Comisia de selecţie prevăzută la alin. (1) este formată în proporţie de 50% din membri ai instituţiei de învăţământ superior şi în proporţie de 50% din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara instituţiei de învăţământ superior, din ţară şi din străinătate.
(3) Au dreptul de a participa la concursul de ocupare a funcţiei de rector persoane cu prestigiu profesional din ţară şi din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obţinut avizul de participare la concurs din partea acestuia.
(4) Avizul prevăzut la alin. (3) se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
ART. 17
(1) Rectorul desemnat conform art. 15 alin. (2) este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 30 de zile de la data desemnării. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile şi acte de studii.
(2) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanţă managerială, drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale.
(3) În cazul exercitării unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligaţia de a se suspenda din funcţie pe perioada exercitării respectivei demnităţi.
ART. 18
(1) Rectorul confirmat de ministrul educaţiei numeşte prorectorii, pe baza consultării senatului universitar.
(2) În instituţiile de învăţământ superior multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice şi cercetătorilor aparţinând secţiei sau liniei de studiu într-o limbă a minorităţilor naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, cu excepţia cazului în care rectorul provine de la linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel puţin 2 candidaţi.
ART. 19
(1) Rectorul confirmat organizează concurs public de selecţie a decanilor, la nivelul facultăţii.
(2) La concurs pot participa persoane din cadrul instituţiei de învăţământ superior sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs cu votul majorităţii simple a membrilor acestuia şi pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar.
(3) Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi.
(4) Rezultatul concursului public de selecţie a decanilor este validat de senatul universitar.
(5) Decanul reprezintă funcţie de conducere la nivelul facultăţii.
ART. 20
(1) După numirea decanului de către rector, acesta îşi desemnează prodecanii.
(2) Prodecanul reprezintă funcţie de conducere la nivelul facultăţii.
(3) În instituţiile de învăţământ superior multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prodecani se numeşte la propunerea cadrelor didactice şi cercetătorilor din departamentul secţiei sau liniei de studiu într-o limbă a minorităţilor naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, cu excepţia cazului în care decanul provine de la linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de studiu trebuie să propună cel puţin 2 candidaţi.
ART. 21
(1) Funcţia de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei sau o persoană desemnată de către acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.
(2) Funcţia de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul instituţiei de învăţământ superior.
ART. 22
La nivelul departamentului, directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare.
ART. 23
Funcţia de director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.
ART. 24
(1) Postul de director general administrativ, precum şi de director general adjunct administrativ se ocupă prin concurs organizat de către consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior.
(2) Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educaţiei. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei.
(3) Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post se realizează de către rector.
CAP. IV
Referendumul universitar
ART. 25
(1) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul instituţiei de învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor, este denumită în prezenta metodologie-cadru referendum universitar.
(2) Referendumul universitar se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile prezentei metodologii-cadru.
(3) Referendumul universitar se organizează la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior acreditate, la fiecare 5 ani, cu minimum 3 luni înainte de desemnarea structurilor şi funcţiilor de conducere de la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, conform prevederilor legale.
(4) Au caracter obligatoriu atât organizarea şi desfăşurarea referendumului, cât şi punerea în aplicare a rezultatului acestuia.
ART. 26
(1) Data organizării referendumului este stabilită de către senatul universitar, conform calendarului stabilit de instituţia de învăţământ superior.
(2) Data şi tema referendumului se aduc la cunoştinţa membrilor instituţiei de învăţământ superior cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia, prin toate mijloacele de informare aflate la dispoziţia instituţiei de învăţământ superior.
(3) Referendumul la nivel de instituţie de învăţământ superior se desfăşoară într-o singură zi.
(4) Data de desfăşurare a referendumului se comunică Ministerului Educaţiei cu cel puţin 2 zile înainte de desfăşurare.
ART. 27
(1) Senatul universitar desemnează, la propunerea facultăţilor, un birou electoral al instituţiei de învăţământ superior, ca organism imparţial la nivel de instituţie de învăţământ superior, responsabil cu organizarea şi desfăşurarea referendumului.
(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), biroul electoral al instituţiei de învăţământ superior este responsabil pentru următoarele acţiuni:
a) actualizarea listelor de vot;
b) arondarea pe secţii de votare, unde este cazul;
c) afişarea listelor de vot arondate pe secţii;
d) aducerea la cunoştinţa publică a locaţiei secţiilor de votare;
e) organizarea campaniei de informare cu privire la data şi obiectul referendumului, participanţii la vot şi locul desfăşurării referendumului;
f) distribuirea buletinelor de vot pe secţii;
g) acreditarea persoanelor desemnate de către candidaţi ca observatori, pe lângă biroul electoral din fiecare secţie de votare;
h) numărarea şi verificarea proceselor-verbale întocmite de comisiile de votare pe secţii (anexa nr. 1);
i) centralizarea voturilor şi întocmirea procesului-verbal privind consemnarea rezultatului referendumului universitar organizat la nivelul instituţiei de învăţământ superior pentru alegerea modalităţii de desemnare a rectorului (anexa nr. 2);
j) comunicarea rezultatului referendumului.
(3) Biroul electoral al instituţiei de învăţământ superior este format dintr-un număr impar de membri (5-7 membri), dintre care unul are în mod obligatoriu pregătire juridică şi 1-2 sunt studenţi.
(4) La prima şedinţă, membrii desemnaţi în biroul electoral al instituţiei de învăţământ superior aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele biroului electoral al instituţiei de învăţământ superior şi adjunctul acestuia.
(5) Biroul electoral al instituţiei de învăţământ superior lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lui şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
ART. 28
(1) Senatul universitar stabileşte numărul birourilor secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt formate dintr-un număr impar de membri (5-7 membri) desemnaţi de consiliile facultăţilor în care se organizează.
(3) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt aleşi de către membrii biroului respectiv.
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt responsabile cu organizarea şi desfăşurarea referendumului pe secţii de votare.
(5) Biroul electoral al secţiei de votare identifică şi consemnează în tabele electorale participarea la vot.
ART. 29
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare stabilesc locaţiile în care se amplasează cabinele de vot.
(2) Secţiile de votare sunt prevăzute cu cabine de vot în număr suficient pentru numărul de votanţi înscrişi pe listele de vot.
(3) Se pot organiza secţii de votare la sediul extensiilor din teritoriu, cu aprobarea senatului.
ART. 30
(1) Persoanele cu drept de vot sunt înscrise pe listele de vot ale instituţiei de învăţământ superior.
(2) Listele de vot ale instituţiei de învăţământ superior conţin: numărul curent, numele şi prenumele, codul numeric personal, facultatea/departamentul.
(3) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele de vot. Contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din listele electorale se fac la biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit listele electorale, acesta fiind obligat să se pronunţe în cel mult 24 de ore de la înregistrare.
(4) Cu 3 zile înainte de data organizării referendumului nu se mai fac modificări ale listelor de vot.
ART. 31
Afişarea listelor de vot (fără codul numeric personal), delimitarea secţiilor, numerotarea şi aducerea la cunoştinţa publică a secţiilor de votare şi a locaţiei de vot se fac cu cel puţin 14 zile calendaristice înaintea datei de vot.
ART. 32
Instituţiile de învăţământ superior comunică Ministerului Educaţiei următoarele date:
a) numărul total al persoanelor cu drept de vot din instituţia de învăţământ superior, care sunt chemate să participe la referendum, defalcat pe categorii: total număr de personal didactic şi de cercetare cu drept de vot şi total studenţi cu drept de vot;
b) copie a hotărârii senatului prin care se stabilesc data şi locul organizării referendumului, cu cel puţin 2 zile înainte de desfăşurare;
c) data de publicare pe site-ul propriu a informaţiilor privind calendarul de desfăşurare a referendumului;
d) data şi locul desfăşurării dezbaterilor publice pentru informarea comunităţii academice.
ART. 33
(1) Formatul proceselor-verbale privind consemnarea rezultatului referendumului pentru alegerea modalităţii de desemnare a rectorului sau pentru alegerea rectorului este prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.
(2) Buletinele de vot pentru referendumul universitar şi pentru alegerea rectorului se realizează la nivel de instituţie de învăţământ superior şi se securizează de către biroul electoral universitar, prin aplicarea pe buletinul de vot a ştampilei de control a biroului electoral universitar.
(3) Numărul buletinelor de vot pentru referendumul universitar şi pentru alegerea rectorului prezentate biroului electoral universitar pentru securizare este egal cu numărul total declarat al persoanelor cu drept de vot din instituţia de învăţământ superior, plus un număr de 10%.
(4) Buletinele de vot pentru alegerea membrilor consiliilor departamentelor, consiliilor facultăţilor şi senatului universitar se realizează la nivel de structură care organizează alegerile şi se securizează prin aplicarea pe buletinul de vot a ştampilei de control a biroului electoral universitar.
ART. 34
(1) Formatul ştampilelor de vot va fi unic pe ţară, de dimensiune mai mică decât patrulaterele tipărite pe buletinele de vot.
(2) Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvântul „VOTAT“, scris cu majuscule.
(3) Numărul ştampilelor de vot pentru fiecare secţie de votare este aprobat de către biroul electoral universitar, iar instituţiile de învăţământ superior răspund de gestionarea lor.
(4) Se consideră avizată confecţionarea la nivel de instituţii de învăţământ superior a ştampilelor care respectă următoarele tipuri de format:
a) ştampilele de control ale biroului electoral al instituţiei de învăţământ superior au formă pătrată şi sunt inscripţionate astfel: Biroul electoral al instituţiei de învăţământ superior/numele instituţiei de învăţământ superior sub formă de cerc înscris, iar central este inscripţionat cuvântul „CONTROL“, scris cu majuscule;
b) ştampilele de vot au formă rotundă, cu diametrul de 17 mm, iar central este inscripţionat cuvântul „VOTAT“, scris cu majuscule;
c) ştampilele de anulare a buletinelor de vot pe care se inscripţionează cuvântul „ANULAT“, scris cu majuscule.
ART. 35
(1) Referendumul este validat dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele de votare [conform lit. i) din anexa nr. 2].
(2) În situaţia în care referendumul este validat, rezultatul acestuia se stabileşte cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.
(3) În situaţia în care referendumul nu este validat, se organizează, la interval de cel mult două săptămâni, un nou referendum, pentru care rata de participare nu mai este un criteriu de validare.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit prevederilor prezentei metodologii-cadru.
(5) Rezultatul referendumului, validat de senat, va fi adus la cunoştinţa comunităţii academice şi a conducerii Ministerului Educaţiei în termen de două zile lucrătoare de la încheierea procesului de vot.
ART. 36
(1) În situaţia în care rectorul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare se desemnează pe bază de alegeri, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor titulari din cadrul instituţiei de învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor, procedura privind alegerile se desfăşoară în mod similar celei privind referendumul.
(2) Data de desfăşurare a alegerilor se comunică Ministerului Educaţiei cu cel puţin 14 zile înainte de desfăşurare.
(3) Ministrul educaţiei poate desemna prin ordin unul sau mai mulţi reprezentanţi în calitate de observatori la desfăşurarea alegerilor.
ART. 37
Instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ superior afişează, pe site-urile proprii, în termen de 5 zile de la aprobarea de către senatul universitar, regulamentele proprii, care vizează procesul de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere, în vederea respectării prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările ulterioare.
ART. 38
În vederea emiterii ordinului de ministru pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 135 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, instituţia de învăţământ superior va înainta pentru confirmarea în funcţia de rector către Ministerul Educaţiei un dosar cu următorul conţinut:
a) adresa de înaintare cu propunerea de confirmare a rectorului;
b) proces-verbal privind rezultatul referendumului şi data de desfăşurare a acestuia (anexa nr. 2);
c) regulamentul propriu al instituţiei privind alegerile, necesar în procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere, şi copie după hotărârea senatului de adoptare a acestuia, respectiv metodologia de avizare, de selecţie şi de recrutare a rectorului pentru universităţile care au validat ca rezultat al referendumului concursul public şi copie după hotărârea senatului de adoptare a acesteia;
d) calendarul alegerilor stabilit de senat şi copie a hotărârii senatului de adoptare a acestuia;
e) copie după carta universitară în vigoare la momentul desfăşurării procesului de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere;
f) copia hotărârii senatului universităţii de constituire a biroului electoral central;
g) lista persoanelor cu drept de vot;
h) procesul-verbal al biroului electoral central privind rezultatul alegerilor, respectiv procesul-verbal privind rezultatul concursului public pentru rector;
i) extras din procesul-verbal al senatului universitar încheiat în şedinţa de validare a rectorului desemnat conform art. 133 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare;
j) documente privind depunerea candidaturilor (inclusiv avizul senatului universitar de participare la concursul public);
k) documente personale de identificare (carte de identitate, certificat de naştere, în copie simplă);
l) CV şi plan managerial semnate de către candidat;
m) adeverinţă care atestă respectarea prevederilor art. 138 alin. (5) şi (6) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare;
n) declaraţie pe propria răspundere că nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice;
o) datele de contact ale rectorului desemnat.
ART. 39
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.
ANEXA 1
la metodologia-cadru
BIROUL ELECTORAL AL SECŢIEI DE VOTARE NR. ................
PROCES-VERBAL
privind consemnarea rezultatului referendumului/alegerilor universitare din data de .......................,
organizat/organizate la nivelul instituţiei de învăţământ superior ........................... pentru
alegerea modalităţii de desemnare a rectorului/alegerea rectorului
a. Numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare
b. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente în secţia de votare
c. Numărul buletinelor de vot primite de către biroul electoral al secţiei de votare, cu verificarea respectării formulei:
pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f + pct. g
d. Numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate
e. Numărul total al voturilor valabil exprimate, cu verificarea respectării formulei:
pct. e </= [pct. b – (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h
f. Numărul voturilor nule
g. Numărul voturilor albe
h. Numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare opţiune, din care:
h1. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru opţiunea „pe bază de concurs public“
h2. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru opţiunea „pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret şi egal“
i. Expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral al secţiei de votare
j. Starea sigiliului de pe urnă la încheierea votării.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
.................................
Membrii biroului electoral al secţiei de votare:
.................................
.................................
Locţiitorul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare,
.................................
Observaţie: În conţinutul procesului-verbal se utilizează sintagma adecvată situaţiei, respectiv „rezultatul referendumului“ sau „alegerile universitare“.
ANEXA 2
la metodologia-cadru
BIROUL ELECTORAL AL INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
UNIVERSITATEA ...................
PROCES-VERBAL
privind consemnarea rezultatului referendumului/alegerilor universitare din data de .................,
organizat/organizate la nivelul instituţiei de învăţământ superior ...................... pentru
alegerea modalităţii de desemnare a rectorului/alegerea rectorului
a. Numărul total al persoanelor cu drept de vot obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:
pct. a >/= pct. b
b. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare
c. Numărul total al buletinelor de vot primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:
pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f + pct. g
d. Numărul total al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate, obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare
e. Numărul total al voturilor valabil exprimate obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, cu verificarea respectării formulei:
pct. e </= [pct. b – (pct. f + pct. g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h
f. Numărul total al voturilor nule obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare
g. Numărul total al voturilor albe obţinut prin însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare
h. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare opţiune, rezultat din însumarea datelor similare din procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, din care
h1. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru opţiunea „pe bază de concurs public“
h2. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru opţiunea „pe bază de alegeri generale, prin vot universal, direct, secret şi egal“
i. Numărul total de voturi exprimate, necesar pentru validarea referendumului, este numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, cu verificarea respectării formulei:
pct. b >/= [(pct. a : 2) + 1]
j. Numărul total de voturi în baza căruia se stabileşte rezultatul referendumului universitar (majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate pentru fiecare opţiune, respectiv h1 sau h2)
Preşedintele biroului electoral al universităţii,
.................................
Membrii biroului electoral al universităţii:
.................................
.................................
.................................
Locţiitorul preşedintelui biroului electoral al universităţii,
.................................
Observaţie: În conţinutul procesului-verbal se utilizează sintagma adecvată situaţiei, respectiv „rezultatul referendumului“ sau „alegerile universitare“.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
