Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE-CADRU din 30 iulie 2020 de înfiinţare, organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 730 din 12 august 2020
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 4.811 din 30 iulie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 730 din 30 iulie 2020.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta metodologie-cadru reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, în conformitate cu art. 26 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.
ART. 2
Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, unităţi experimentale şi unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ din reţeaua naţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 3
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, denumite în continuare şcoli-pilot, sunt organizate cu scopul de a pune în aplicare intervenţii educaţionale inovative, proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea evaluării şi determinării potenţialului de valorificare extinsă şi de fundamentare a politicilor educaţionale la nivel naţional, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate.
(2) Obiectul pilotării îl constituie intervenţii educaţionale inovative, modele curriculare şi de carieră didactică, practici inovative care pun în valoare viziuni şi practici profesionale experimentate şi împărtăşite, cu impact asupra şcolii ca organizaţie, care învaţă:
a) elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naţionale, modalităţi de organizare/predare-învăţare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia şcolii, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare);
b) variante de organizare a programului şcolar de predare-învăţare;
c) modalităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluţie în carieră;
d) strategii didactice, resurse educaţionale, inclusiv din domeniul învăţării de tip blended learning/online;
e) intervenţii inovative în domeniul managementului şcolar şi al dezvoltării culturii organizaţionale;
f) modalităţi de evaluare a rezultatelor şcolare; intervenţii inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piaţa muncii şi în societate, în general;
g) abordări inovative şi tendinţe de dezvoltare a ştiinţelor educaţiei.
ART. 4
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi experimentale, denumite în continuare şcoli experimentale, sunt înfiinţate fie ca unităţi de învăţământ în structura unor instituţii de învăţământ universitar, instituţii academice, instituţii culturale sau institute de cercetare, fie ca unităţi de învăţământ preuniversitar distincte, asociate unor instituţii de învăţământ universitar, instituţii academice, instituţii culturale sau institute de cercetare, cu scopul de aplicare a rezultatelor cercetărilor realizate în diverse domenii ştiinţifice cu impact educaţional, în vederea evaluării şi determinării potenţialului de valorificare extinsă şi de fundamentare a politicilor şi strategiilor educaţionale.
(2) Şcolile experimentale care nu sunt parte integrantă a structurii unor instituţii de învăţământ universitar, instituţii academice, instituţii culturale sau institute de cercetare sunt selectate de către acestea, potrivit unor criterii specifice, determinate de scopul activităţilor desfăşurate în cadrul programelor de cercetare, de specificul şi de complexitatea cercetării/ intervenţiei.
ART. 5
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie, denumite în continuare şcoli de aplicaţie, sunt unităţi de învăţământ preuniversitar din reţeaua permanentă a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile practice pedagogice, denumite în continuare practică pedagogică, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare direct relevante pentru domeniul educaţiei.
(2) Şcolile de aplicaţie sunt şi centre de resurse educaţionale, de suport şi de asistenţă pedagogică, inclusiv pentru învăţarea de tip blended learning/online.
CAP. II
Selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de şcoli-pilot, şcoli experimentale şi şcoli de aplicaţie
ART. 6
(1) Şcolile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în contextul unor intervenţii sistemice, în diverse domenii - curriculum, inclusiv adaptări curriculare pentru învăţarea blended learning/online, carieră didactică, etică şi integritate, evaluare şi examinare, combaterea şi prevenirea violenţei în mediul şcolar, inclusiv combaterea şi prevenirea bullyingului, asigurarea accesului la educaţie prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învăţării în sistem blended learning/online etc.
(2) Criteriile de selecţie pentru şcolile-pilot sunt:
a) solicitare scrisă din partea unităţii de învăţământ pentru funcţionare cu statut de şcoală-pilot;
b) declaraţie scrisă, asumată de conducerea unităţii de învăţământ, de exprimare a disponibilităţii şi a capacităţii de aplicare a intervenţiei pilotate, inclusiv un document care să evidenţieze acordul părinţilor, dat în urma consultării consiliului/asociaţiilor reprezentative ale părinţilor din cadrul unităţii de învăţământ şi, după caz, a consultării consiliului elevilor;
c) structură instituţională adecvată aplicării tipului de intervenţie stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
d) resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenţia pilotată;
e) proiect de strategie de pilotare şi plan de acţiune care să reflecte:
- viziunea unităţii de învăţământ cu privire la intervenţia care urmează a fi pilotată;
– analiza de nevoi la nivelul unităţii de învăţământ, care va evidenţia motivaţia acesteia de a se implica în intervenţia pilotată, inclusiv punctele tari, oportunităţile şi beneficiile pentru elevi etc.;
– analiza implicaţiilor etice şi modalităţile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislaţiei în vigoare, în acord cu codul de etică şi conduită al unităţii;
– modalităţile de evaluare a calităţii educaţiei (internă şi/sau externă);
– analiza riscurilor de implementare şi a planului de management al riscurilor.
ART. 7
Şcolile experimentale sunt înfiinţate/selectate de instituţii de învăţământ universitar, instituţii academice, instituţii culturale sau institute de cercetare, potrivit unor criterii specifice, stabilite de instituţia care le înfiinţează/selectează, determinate de scopul activităţilor desfăşurate în cadrul programelor de cercetare, de specificul şi de complexitatea cercetării/ intervenţiei, şi funcţionează cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
ART. 8
(1) Şcolile de aplicaţie funcţionează în cadrul reţelei naţionale a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de şcoală de aplicaţie.
(2) Reţeaua naţională este compusă din unităţile de învăţământ liceal cu profil pedagogic - organizate şi reglementate de drept ca şcoli de aplicaţie şi, în urma selecţiei, din alte tipuri de unităţi de învăţământ care au capacitatea de a asigura organizarea şi desfăşurarea activităţilor practice pedagogice, denumite în continuare practică pedagogică, pentru elevii din liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau la alte programe de formare direct relevante pentru domeniul educaţiei.
(3) Criteriile generale de selecţie pentru şcolile de aplicaţie, altele decât unităţile de învăţământ cu profil pedagogic, sunt:
a) solicitare scrisă din partea unităţii de învăţământ pentru funcţionare cu statut de şcoală de aplicaţie;
b) structură instituţională adecvată contextelor de formare/desfăşurare a practicii pedagogice;
c) resurse umane calificate/specializate, care pot oferi îndrumare elevilor/studenţilor practicanţi: profesori mentori, profesori formatori şi/sau profesori cu experienţă didactică şi cu activitate metodică;
d) nivel corespunzător de dotare şi de accesibilitate a mijloacelor educaţionale, în funcţie de context.
CAP. III
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea şcolilor-pilot, experimentale şi de aplicaţie
ART. 9
Durata pentru care unităţile de învăţământ precizate la art. 1 dobândesc statutul de şcoală-pilot, şcoală experimentală sau şcoală de aplicaţie este următoarea:
a) pentru şcoala-pilot - durata echivalentă cu durata intervenţiei educaţionale pilotate;
b) pentru şcoala experimentală - durata stabilită de instituţia care solicită avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
c) pentru şcoala de aplicaţie - durata de minimum 5 ani, perioadă precizată în decizia pentru şcolile de aplicaţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic/ordinul de ministru de funcţionare.
ART. 10
(1) Încadrarea/Selecţia personalului didactic implicat în activităţile desfăşurate în cadrul unităţilor de învăţământ precizate la art. 1 se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru ocuparea unei funcţii didactice şi unor reglementări specifice contextului de desfăşurare a activităţii - proiect de cercetare educaţională finanţat din alte surse decât bugetul de stat, grant de cercetare, realizare sau conducere de activităţi de practică pedagogică.
(2) Pentru şcolile-pilot şi pentru şcolile experimentale, cadrele didactice selectate vor beneficia de un program de instruire/formare cu privire la aplicarea elementelor incluse în intervenţia educaţională/proiectul de cercetare educaţională, anterior debutului acestuia la nivelul activităţilor cu elevii.
(3) Pentru şcolile de aplicaţie, cadrele didactice cu statut de profesor-mentor, profesor metodist în liceu pedagogic, profesor coordonator de practică pedagogică trebuie să îndeplinească acele condiţii de formare stabilite pentru realizarea sau conducerea practicii pedagogice.
(4) Pe întreaga durată a funcţionării unităţii de învăţământ la care sunt încadraţi cu statut de şcoală-pilot, experimentală sau de aplicaţie, cadrele didactice implicate în activităţi specifice vor fi remunerate potrivit timpului de muncă efectiv lucrat pentru aplicarea intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională sau pentru organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, în funcţie de contractul individual de muncă (structura încadrării)/de anexele la contractul individual de muncă.
ART. 11
(1) Mecanismele de finanţare aplicabile unităţilor de învăţământ precizate la art. 1 sunt mecanismele legal prevăzute pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv finanţarea per capita, din bugetul naţional.
(2) În situaţia în care, potrivit tipului unităţii de învăţământ, complexitatea intervenţiei educaţionale/complexitatea proiectului de cercetare educaţională/complexitatea activităţilor didactice de tip practică pedagogică impune aplicarea unor mecanisme de finanţare adaptate, în sensul introducerii unor coeficienţi de corecţie care să asigure resursele financiare pentru funcţionarea unităţii de învăţământ, prin regulament specific, se pot preciza surse de finanţare alternative/suplimentare.
ART. 12
(1) Mecanismele de monitorizare şi de evaluare a calităţii educaţiei sunt stabilite în funcţie de tipul şi de amploarea intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională şi se realizează prin evaluare internă şi/sau prin evaluare externă, potrivit regulamentului specific.
(2) În funcţie de obiectivele şi de complexitatea intervenţiilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate solicita evaluarea externă a şcolilor-pilot, în funcţie de rezultatele intermediare sau finale ale intervenţiei pilotate, în vederea identificării potenţialului de multiplicare sau de extindere a pilotării.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin entităţile subordonate şi coordonate (inspectorate şcolare judeţene, agenţii, centre, instituţii de învăţământ, institute etc.), conform atribuţiilor acestora, sau în parteneriat cu universităţi, organizaţii internaţionale sau organizaţii nonguvernamentale, parteneri sociali sau alte instituţii de referinţă, poate realiza activităţi de monitorizare şi de evaluare de etapă/finală.
(4) Rezultatele monitorizării şi evaluării de parcurs constituie baza pentru aprobarea continuării unei intervenţii educaţionale pilotate de la un semestru la altul/de la un an şcolar la altul.
(5) Rezultatele monitorizării şi evaluării finale constituie baza pentru transferul rezultatelor/unor rezultate ale intervenţiei educaţionale pilotate la nivelul altor unităţi de învăţământ sau pentru fundamentarea unor propuneri de politici educaţionale la nivel naţional.
(6) Rezultatele monitorizării/evaluării vor fi făcute publice către părţile direct interesate.
(7) În cazul intervenţiilor pentru care se are în vedere posibilitatea extinderii la scară largă, regulamentul specific de pilotare va prevedea şi abordarea de tip experimental, cu grup-martor.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 13
(1) În cazul aplicării unor inovaţii cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului naţional (de exemplu, planuri-cadru de învăţământ noi, programe şcolare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenţiei educaţionale pilotate pentru un întreg ciclu de învăţământ.
(2) Propunerea de pilotare a intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum şi o analiză a elementelor comune pentru unităţile-pilot şi unităţile din învăţământul de masă, astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi să se asigure condiţiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învăţământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.
ART. 14
Statutul de unitate de învăţământ pilot, experimentală şi de aplicaţie poate fi solicitat/acordat unităţilor de învăţământ cu predare în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională, conform autorizării/acreditării.
ART. 15
Unităţile de învăţământ care au iniţiat sau au fost selectate să participe la intervenţii educaţionale/proiecte de cercetare educaţională pilotate pot solicita încetarea pilotării, în cazul în care:
1. evaluarea continuă a generat date care arată că intervenţia nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative;
2. există solicitări ale părinţilor de retragere a elevilor din activităţile-pilot;
3. în orice altă situaţie justificată.
ART. 16
Organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în unităţile de învăţământ precizate la art. 1 se realizează conform prevederilor cuprinse în regulamentul specific de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.
ART. 17
(1) Elevii care participă la programele/intervenţiile educaţionale pilotate sau care sunt înmatriculaţi în şcolile de aplicaţie au aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi elevi şi le sunt aplicabile prevederile legislaţiei specifice învăţământului preuniversitar.
(2) Participarea elevilor la intervenţii/proiecte de cercetare educaţională pilotate nu afectează în niciun mod drepturile lor de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învăţământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări şi examene naţionale.
ART. 18
Prezenta metodologie-cadru va fi revizuită la finalul primului an şcolar de implementare, în funcţie de necesitate.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
