Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R. Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţa dintre baza monetarã medie (aşa cum este definitã mai jos) şi media activelor externe nete (aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a a acestui memorandum), ambele exprimate în moneda naţionalã. Baza monetarã medie este definitã ca suma dintre cantitatea medie de monedã aflatã în circulaţie, în afara B.N.R., şi media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale bãncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicatã. Depozitele bãncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valutã pentru depozitele în valutã. Datele privind baza monetarã vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise sãptãmânal la Fond de cãtre B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 111.778 miliarde lei. Datele raportate pentru baza monetarã medie vor fi ajustate în urmãtoarele condiţii: 1. dacã rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 18% pentru toate rezervele obligatorii pãstrate în lei, datele raportate privind baza monetarã vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 242.609 miliarde lei pentru luna iunie 2004, 258.598 miliarde lei pentru luna septembrie 2004 şi 293.672 miliarde lei pentru luna decembrie 2004; 2. datele raportate pentru baza monetarã vor fi diminuate cu scãderea rezervelor efective faţã de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci, mãsurate de la data de 24 a lunii anterioare pânã la data de 23 a lunii-test, dupã cum este specificat în regulamentul relevant al B.N.R. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculãrii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultãri cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate sãptãmânal Fondului de cãtre B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna martie 2004 a fost de -122.235 miliarde lei. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în urmãtoarele condiţii: 1. în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externã brutã depãşeşte (se reduce faţã de) nivelurile programate, specificate în secţiunea a II-a, cu echivalentul în lei al excesului la care s-a fãcut referire (diminuarea); 2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, aşa cum este descris mai sus. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului; 3. în sensul creşterii (reducerii), cu echivalentul în lei al scãderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valutã (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004); 4. în sensul reducerii, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valutã obţinute din privatizãri mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004), excluzând încasãrile rezultate în urma vânzãrii B.C.R., dupã cum este specificat în secţiunea a II-a; 5. în sensul reducerii, cu scãderea rezervelor efective faţã de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci. II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale B.N.R. Activele externe nete ale B.N.R. reprezintã diferenţa dintre activele de rezervã şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervã sunt definite ca aurul monetar, disponibilitãţile de DST, orice poziţie de rezervã la Fond şi disponibilitãţile de valutã ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bãncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervã grevate, activele de rezervã depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervã angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 407 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitãţile DST la 1,48597 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt mãsurate în ultima zi lucrãtoare a lunii respective. Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie), şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valutã la B.N.R. ale bãncilor comerciale rezidente; cumpãrãri de la Fond; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca Reglementelor Internaţionale, bãnci strãine, guverne strãine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzãtoare faţã de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 2003. Toate modificãrile cu privire la definirea sau la evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzãri, cumpãrãri sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor Fondului. Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate: (i) în sensul creşterii/scãderii cu 100% din depãşirea/ reducerea finanţãrii externe brute*1) faţã de nivelurile programate cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004, dupã cum urmeazã:------- *1) Finanţarea externã este definitã ca intrãri de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plãţi, cu o scadenţã mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenţã mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor Fondului. Iunie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.; Septembrie 2004:756,87 milioane dolari S.U.A.; Decembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.; (ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valutã, inclusiv cele emise pentru restructurare bancarã (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii martie 2004). Stocul rãmas la 31 martie 2004 a fost de 450,891 milioane dolari S.U.A., evaluat la cursurile de schimb ale programului; (iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valutã obţinute din privatizãri mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A) (cumulat de la sfârşitul lunii martie 2004), excluzând sumele obţinute din vânzarea B.C.R., care au fost deja incluse în ţintã. Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza situaţiei monetare. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de cãtre B.N.R. Activele externe nete au fost 7.304 milioane USD la sfârşitul lunii martie 2004. III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile de asigurãri sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru valorificarea activelor statului (AVAS)*3), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomã "Administraţia Naţionalã a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de M.F.P. sau de alte ministere şi agenţii din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartidã create din încasãrile din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulãrii programului, în scopul realizãrii de operaţiuni de naturã fiscalã, aşa cum sunt definite în "Manualul pentru statistica finanţelor publice" al Fondului, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.--------- *2) Acestea includ Fondul asigurãrilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncã, Fondul de şomaj şi Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate. *3) AVAS a rezultat din fuziunea Autoritãţii de Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) şi a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) la data de 1 mai 2004. Înaintea acestei fuziuni APAPS a fost o componentã a bugetului general consolidat, în timp ce AVAB nu. În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile furnizate de M.F.P. şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintã suma finanţãrii externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitãţile bugetului general consolidat şi veniturile din recuperarea activelor bancare de cãtre AVAS. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacã aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar. Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat este definitã ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totalã a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valutã cãtre buget la 31 decembrie 2003 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 2003, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultãri cu experţii Fondului. Valoarea creditului în valutã nou-acordat în anul 2004 va fi evaluatã la cursurile valutare specificate prin consultãri cu experţii Fondului. Împrumuturile guvernamentale cãtre bãnci la o ratã a dobânzii mai micã decât rata de referinţã a B.N.R., pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listã convenitã a conturilor care urmeazã sã fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentatã în "Aide memoire-ul FAD Romania: mãsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994. IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate Lista celor 72 de întreprinderi de stat, ale cãror salarii urmeazã sã fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 79/2001, este menţionatã în Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004. Fondul de salarii va fi ajustat dupã cum urmeazã: (i) în sensul scãderii, cu suma economiilor datorate "externalizãrii" (definitã ca desprindere a unei unitãţi sau transferul acesteia la o altã entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depãşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare lunã economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numãrul de salariaţi externalizaţi pânã la momentul respectiv şi salariul mediu brut la nivelul companiei; (ii) în sensul scãderii, dacã o societate se privatizeazã, cu fondul de salarii al respectivei companii, prevãzut în buget, începând cu luna în care a fost semnat contractul de privatizare. Fondurile de salarii vor fi mãsurate lunar, pe bazã cumulatã, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectãrii datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi AVAS (societãţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului nivelul fondurilor de salarii şi numãrul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultatã din toate formele de externalizare va fi raportatã în coloana "externalizãri" a respectivelor tabele, cu o notã de subsol, dacã este necesar. V. Plafoane referitoare la stocul de arierate ale întreprinderilor la bugetul de stat şi al celor 4 fonduri de asigurãri sociale Plafonul se aplicã stocului rãmas de arierate ale celor 452 de companii private (privatizate în totalitate sau prin participarea statului cu mai puţin de 50%) monitorizate de cãtre Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã (ANAF). Aceste 452 de companii sunt un subset al celor 549 de companii (private şi de stat) cu cele mai mari arierate la bugetul de stat şi la cele 4 fonduri de asigurãri sociale la 31 decembrie 2003. Datele referitoare la stocul de arierate ale acestor 549 de companii sunt publicate trimestrial pe pagina de Internet a M.F.P. (cu o defalcare pe arieratele bugetului de stat şi pentru fiecare dintre cele 4 fonduri de asigurãri sociale; separat pentru stocul de arierate, cu şi fãrã dobândã şi penalitãţi). Setul complet de date este furnizat lunar experţilor Fondului, cu cel mult 35 de zile calendaristice dupã sfârşitul lunii respective. Criteriul de performanţã se referã la stocul de arierate fãrã dobânzi şi penalitãţi. Schimbãrile în stocul de arierate datoritã anulãrii arieratelor nu vor fi reflectate în datele folosite pentru mãsurarea stocului de arierate din cadrul programului. Experţii Fondului vor fi informaţi asupra fiecãrei companii în ceea ce priveşte anulãrile de arierate, în maximum 5 zile lucrãtoare de la data aprobãrii anulãrii. Pentru schimbãrile din setul companiilor monitorizate, ţintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor şterse/adãugate în set. În mod specific, în cazul privatizãrii unei companii în întregime cu capital de stat sau a unei companii din lista la care se face referire mai sus, dintre cele 549 de companii, compania respectivã va fi adãugatã pe lista companiilor private (pentru baza de date, precum şi pentru viitoarele datetest) la care se aplicã criteriul de performanţã. Aceste companii vor fi adãugate pe listã în momentul semnãturii finale a contractului de privatizare. În cazul iniţierii procedurilor de faliment împotriva unei companii dintre cele 452 de companii din lista la care se face referire mai sus, compania respectivã va fi ştearsã de pe lista (pentru baza de date ca şi pentru datele-test ulterioare) pentru care se aplicã criteriul de performanţã. Aceste companii vor fi şterse de pe listã în momentul în care se transmite tribunalului cererea de deschidere a procedurii de faliment. Stocul de arierate la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 54.866 miliarde lei. VI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul de stat şi cele 4 fonduri de asigurãri sociale Plafonul se aplicã la stocul de arierate rãmas pentru setul de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, ale cãror arierate urmeazã sã fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004. Prin ordonanţa menţionatã arieratele sunt definite ca sume care nu au fost plãtite la termenele scadente stipulate explicit în contracte sau, dacã un asemenea termen nu existã, la 30 de zile dupã ce serviciile/produsele au fost furnizate. Raportarea arieratelor va conţine urmãtoarele subcategorii: la bugetul de stat, la bugetul de asigurãri sociale, la bugetele locale, la fondurile speciale şi pentru alţi creditori. Arieratele cãtre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele fiscale, excluzând penalitãţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost eşalonate/anulate, sumele reeşalonate/anulate (incluzând penalitãţile) nu vor fi calculate ca reducere de arierate şi urmeazã sã fie raportate. Raportul va include o defalcare a arieratelor pentru cei mai mari 10 creditori pentru fiecare companie. Raportul va mai include, de asemenea, date referitoare la obligaţiile pentru fiecare companie monitorizatã, dupã cum este specificat în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 79/2001 şi în Hotãrârea Guvernului nr. 393/2004. Pentru schimbãrile din setul de companii monitorizate datoritã privatizãrii sau iniţierii procedurilor de faliment, ţintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale companiilor şterse/adãugate setului. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar experţilor Fondului de cãtre M.F.P., în cel mult 35 de zile calendaristice dupã sfârşitul lunii respective. Stocul de arierate la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 42.262 miliarde lei. VII. Limite minime privind ratele de colectare agregate cumulate pentru Societatea Comercialã "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercialã "Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasãri cumulate ale urmãtoarelor companii: - rata combinatã (criteriu de performanţã) pentru societãţile comerciale Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (ţinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecãrei companii); - rata combinatã pentru încasãrile Societãţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A., inclusiv pentru unitãţile de producţie transferate la autoritãţile locale (criteriu de performanţã), atât pentru energie termicã, cât şi pentru energie electricã. Vor fi stabilite ţinte indicative pentru ratele de încasare la: (i) electricitate, atât pentru Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A., cât şi pentru unitãţile de producţie transferate la autoritãţile locale; (ii) energia termicã furnizatã de Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A.; (iii) energia termicã a unitãţilor transferate; - rata de încasare pentru Societatea Comercialã "Electrica" S.A. (criteriu de performanţã). Limitele pentru ratele de colectare sunt definite dupã cum urmeazã: (i) Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi unitãţile de la autoritãţile locale (sectorul termic), Societatea Comercialã "Distrigaz Nord" - S.A. şi Societatea Comercialã "Distrigaz Sud" - S.A.: facturile pentru energia termicã şi gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lunã. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia termicã (m): încasãri pentru energia termicã (m-12)] împãrţit la suma [valori facturate pentru energia termicã (m-1): valori facturate pentru energia termicã (m-13)]. (ii) Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi unitãţile de la autoritãţile locale (sectorul de energie electricã); Societatea Comercialã "Electrica" - S.A.: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia electricã (m): încasãri pentru energia electricã (m-12)] împãrţit la suma [valori facturate pentru energia electricã (m): valori facturate pentru energia electricã (m-12)]. Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare la sfârşitul lunii decembrie 2003 au fost de 87,9 pentru Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi unitãţile externalizate, 98,1 pentru Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. şi 98,8 pentru cele douã companii de distribuţie a gazelor naturale. Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi raportate lunar Fondului. Veniturile rezultate din acţiunile obţinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasãri, cu excepţia cazului în care aceste acţiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei şi Comerţului va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Societatea Comercialã "Distrigaz Nord" S.A., Societatea Comercialã "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. şi Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A., precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectãri şi reconectãri pentru urmãtoarele companii: a) industriale; b) termice: a) Societatea Comercialã "Siderurgica" - S.A., Societatea Comercialã "COS" - S.A. Târgovişte, Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Roşiamin" Roşia Montanã - S.A., Societatea Comercialã "Moldomin" - S.A., Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala Bãlan - S.A., Societatea Naţionalã de Îmbunãtãţiri Funciare - S.A., Societatea Comercialã "Industria Sârmei" - S.A. Câmpia Turzii, Societatea Comercialã "Gavazzi Steel" - S.A., Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Arieşmin" Baia de Arieş - S.A., Societatea Comercialã "Turnu" - S.A., Societatea Comercialã "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A., Societatea Comercialã "Apaterm" - S.A. Galaţi, Societatea Comercialã "Tractorul UTB" - S.A., Societatea Comercialã "Chimcomplex" - S.A. Oneşti, Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Bradmin" - S.A., Apa Nova Bucureşti - S.A. (R.G.A.B.), Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala "Certej" - S.A., Compania Naţionalã a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala Poiana Ruscã "Teliuc" - S.A., Societatea Comercialã "Siderca" - S.A., Societatea Comercialã "Electrocarbon" - S.A., Societatea Comercialã "Tepro" - S.A. Iaşi, Societatea Comercialã "Nitramonia" - S.A., Societatea Comercialã "Viromet" - S.A., Societatea Comercialã "Amonil" - S.A. Slobozia, Societatea Comercialã "Oltchim" - S.A. Râmnicu Vâlcea, Societatea Comercialã "Sere Codlea" - S.A., Societatea Comercialã "Uzinele Sodice Govora" - S.A., Societatea Comercialã "Republica" - S.A., Fabrica de Zahãr "Bod" - S.A., Societatea Comercialã "Stirom" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Danubiana" - S.A., Societatea Comercialã "Gerom" - S.A. Buzãu, Societatea Comercialã "Colorom" - S.A. Codlea, Societatea Comercialã "Roman" - S.A. Braşov, Compania Naţionalã "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercialã "Metrom" - S.A., Compania Naţionalã "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercialã "Carfil" - S.A., Societatea Comercialã "Stiaz" - S.A. Azuga, Societatea Comercialã "Faur" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Upsom" - S.A. Ocna Mureş, Societatea Comercialã "Bicapa" - S.A. Târgovişte, Societatea Comercialã "Stipo" - S.A. Dorohoi, Societatea Comercialã "Ampellum" - S.A. Zlatna, Compania Naţionalã "Romarm" - S.A. Bucureşti Filiala Societatea Comercialã Uzina Mecanicã "Cugir" - S.A., Societatea Comercialã "Melana Sãvineşti" - S.A., Societatea Comercialã "Letea" - S.A. Bacãu, Societatea Comercialã "Rafo" - S.A. Oneşti, Societatea Comercialã "Fortus" - S.A. Iaşi, Societatea Comercialã "Ambro" - S.A. Suceava, Societatea Comercialã "Stratusmob" - S.A. Blaj, Societatea Comercialã "Sticla Turda" - S.A., Societatea Comercialã "Iris" - S.A. Cluj, Societatea Comercialã "Metalurgica" - S.A. Aiud;. b) Regia Autonomã de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, Regia Autonomã de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa, Societatea Comercialã "Apaterm" - S.A. Galaţi, Societatea Comercialã "Aptercol" - S.A. Brãila, Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, Societatea Comercialã "Citadin" - S.A. Aninoasa, Societatea Comercialã "Aqua Calor" - S.A., Regia Autonomã "Energomur" Târgu Mureş, Societatea Comercialã "Apaterm" - S.A. Deva, Societatea Comercialã "Termica" - S.A. Botoşani, Societatea Comercialã "Termoficare" - S.A. Petroşani, Societatea Comercialã "Dalkia" - S.R.L. Ploieşti, Societatea Comercialã "Universal" - S.A. Lupeni, Societatea Comercialã "Energie Termicã" - S.A. Sibiu, Societatea Comercialã "Termoloc" - S.A. Bacãu, Societatea Comercialã "Proditerm" - S.A. Bistriţa, Regia Autonomã de Interes Local Hunedoara, Regia Autonomã Comunalã Satu Mare, Societatea Comercialã "ENET" - S.A. Focşani, Societatea Comercialã "CET Brãila" - S.A., Regia Autonomã "Termoficare Craiova", Societatea Comercialã "CET Govora" - S.A., Regia Autonomã Municipalã Buzãu, Regia Autonomã "Termo" Braşov, Societatea Comercialã "Termica" - S.A. - Târgovişte, Societatea Comercialã "Aquaterm - S.A. Târgu Jiu, Societatea Comercialã "Aquaterm" AG 98" - S.A. Piteşti, Societatea Comercialã "Goscomroman" - S.A. De asemenea, pentru monitorizarea plãţilor efective în sectorul de electricitate, Ministerul Economiei şi Comerţului va include în aceste raportãri urmãtoarele tabele privind plãţile lunare: a) un tabel conţinând sumele facturate de cãtre producãtorii de electricitate la Societatea Comercialã "Electrica" - S.A., sumele plãtite de Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. generatorilor de electricitate şi rata de colectare (raportul dintre cea de-a doua coloanã şi prima coloanã). Tabelul va conţine linii separate pentru sumele facturate şi colectate, aferente taxei de dezvoltare, şi astfel sumele facturate şi colectate de Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. ar trebui sã nu includã taxa de dezvoltare; b) 4 tabele cu rate de colectare de la Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A., cuprinzând sumele facturate şi încasate de la companiile distribuitoare de electricitate. Primul tabel va conţine totalul sumelor facturate şi încasate, tabelul al doilea va conţine sumele facturate şi încasate la Societatea Comercialã "Electrica" - S.A., tabelul al treilea va conţine sumele facturate şi încasate la Societatea Comercialã "Hidroelectrica" - S.A., iar tabelul al patrulea va conţine sumele facturate şi încasate de la alţi consumatori de energie. Astfel, sumele din tabelele 2-4 ar trebui sã fie corelate cu sumele din tabelul 1. Fiecare tabel ar trebui sã cuprindã sumele facturate şi încasate de diversele centrale, Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi Deva. Pentru perioada ianuarie 2004 - aprilie 2004, aceste tabele vor fi realizate retroactiv. Începând cu luna aprilie 2004, aceste tabele vor fi incluse în raportãrile lunare privind ratele de colectare. Cursul de schimb (ROL/USD) utilizat pentru calcularea creşterii anuale la producãtor la gaze naturale de minimum 25 USD/1.000 mc (paragraful 23 din MPEF), la 1 ianuarie în fiecare an din perioada 2005-2007, nu va fi mai scãzut decât media cursului de schimb din luna noiembrie precedentã majorãrii respective. VIII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţã de bãnci la bugetul general consolidat şi emitereade garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor Plafoanele se aplicã stocului cumulat al datoriei interne de la sfârşitul lunii martie 2004, nou-garantatã sau preluatã la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor cãtre bãnci la bugetul general consolidat este consideratã echivalentã cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţã de bãnci. Aceastã limitã include orice împrumut a cãrui dobândã este plãtitã sau garantatã de Guvern, chiar dacã rambursarea împrumutului nu este garantatã. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a a acestui memorandum. Criteriul se aplicã şi la folosirea resurselor AVAS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valutã vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul Fondului. Aceste plafoane exclud: ● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea a IX-a a acestui memorandum; ● datoria transferatã în procesul de restructurare bancarã, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat; ● preluarea unei datorii ca rezultat al activãrii unei garanţii sau depozit colateral. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de cãtre M.F.P. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, dupã cum a fost prezentat în aceastã secţiune, a fost de 746 miliarde lei la sfârşitul lunii martie 2003. IX. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe Plafoanele se aplicã stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a a prezentului memorandum. Acest criteriu de performanţã se aplicã nu numai datoriei, aşa cum este definitã la pct. 9 din Liniile directoare ale Fondului, privind Criteriile de performanţã referitoare la datoria externã, adoptate la 24 august 2000 [(Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primitã valoarea. Plafoanele se aplicã, de asemenea, oricãrei preluãri de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile cãtre Fond şi împrumuturile "punte" de la BRI, bãnci strãine, guverne strãine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominatã în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionate sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria extrabugetarã include toate datoriile entitãţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de M.F.P. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Societatea Comercialã "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comercialã "Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi cele 23 de unitãţi producãtoare de energie termicã, care au fost transferate de la Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. la autoritãţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantatã extrabugetarã. Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţã ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractãrii sau garantãrii împrumutului. Plafonul privind contractarea şi garantarea datoriei externe cu maturitatea mai mare decât un an include o emisiune Eurobond în sumã de 600 milioane euro (paragraful 19 din MPEF). În cazul în care Eurobondul nu este emis sau este emis într-o sumã mai micã, plafonul se va ajusta cu valoarea neemisã, cumulat începând cu sfârşitul lunii martie, dupã cum urmeazã: Iunie 2004 0 milioane USD; Septembrie 2004 780 milioane USD; Decembrie 2004 780 milioane USD Numai pentru ajustare va fi utilizat un curs de schimb 1,3 USD/1 EUR. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar Fondului de cãtre M.F.P. Stocul datoriei acumulat de la 1 ianuarie pânã la sfârşitul lunii martie 2004 a fost de 157 milioane USD, pentru datoria cu scadenţã mai mare de un an (nefiind nimic contractat extrabugetar), 1 milion USD pentru subplafonul datoriei cu scadenţa între 1 an şi 3 ani (fãrã datoria extrabugetarã), zero pentru datoria cu scadenţa mai micã de un an. Neacumularea de cãtre Guvern a aerieratelor la plãţi externe va fi un criteriu de performanţã monitorizat pe o bazã continuã. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plãţi externe datorate pe o perioadã mai mare de 30 de zile. X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarã Masa monetarã este definitã ca fiind pasivele sistemului bancar faţã de sectorul nebancar. Masa monetarã include depozitele în valutã ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare strãine şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valutã vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul Fondului. Datele privind masa monetarã vor fi monitorizate pe baza datelor din situaţia monetarã lunarã, care va fi furnizatã lunar Fondului de cãtre B.N.R. Stocul masei monetare la 31 martie 2004 a fost de 481.460 miliarde lei. XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat Expunerea totalã acoperã toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţierã ale bãncilor rezidente cãtre întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totalã. Întreprinderi de stat sunt toate regiile autonome, societãţile naţionale şi societãţile comerciale al cãror acţionar majoritar este Guvernul, în sens larg, aşa cum este definit în secţiunea a III-a a acestui memorandum. În scopul monitorizãrii, datoria în valutã va fi convertitã în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultãri cu personalul Fondului. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţã de dolarul S.U.A., dupã cum se specificã în secţiunea a II-a a acestui memorandum. Datele referitoare la împrumuturile acordate de cãtre sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de cãtre B.N.R. Valoarea expunerii totale, raportatã la B.N.R., va include (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii martie 2004): (i) expunerea cãtre societãţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, AVAS şi ministerele implicate vor furniza lunar B.N.R. actualizãri ale portofoliului lor; (ii) orice anulare de datorie sau de sume extrabilanţiere; (iii) orice preluare de datorie sau de elemente extrabilanţiere, de cãtre Guvern sau de cãtre alte instituţii publice. În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totalã a sistemului bancar cãtre întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat, la cursurile de schimb menţionate în program, a fost de 49.260 miliarde lei la 31 martie 2004, din care cãtre B.C.R., 17.377 miliarde lei. XII. Ţinte indicative privind finanţarea deficitului sectorului public în sens larg Finanţarea deficitului sectorului public este monitorizatã lunar şi elaboratã de M.F.P., pe baza datelor furnizate de B.N.R. şi C.N.V.M. Aceasta constã în finanţarea bugetului general consolidat, aşa cum este definit în secţiunea a III-a, şi a întreprinderilor de stat. Finanţarea bugetului general consolidat constã în finanţarea externã netã, finanţarea nebancarã şi finanţarea bancarã. Finanţarea externã netã cuprinde obligaţiunile suverane şi împrumuturile pentru susţinerea balanţei de plãţi, finanţarea proiectelor în cadrul bugetului general consolidat, operaţiunile de leasing ale ministerelor şi autoritãţilor locale, bonurile de trezorerie emise pe piaţa internã, deţinute de nerezidenţi (calculate separat în lei şi în valutã). Finanţarea nebancarã cuprinde veniturile din privatizare (venituri totale din privatizare pentru toate componentele sectorului guvernamental, independent dacã sunt transferate la Trezoreria Statului), recuperarea activelor (încasãrile AVAS din valorificarea activelor transferate la bugetul consolidat), obligaţiuni municipale (emise de autoritãţile locale pe piaţa internã sau externã, calculate ca diferenţã între valoarea de emisiune şi cea de rãscumpãrare pe parcursul lunii), bonuri de trezorerie şi obligaţiuni deţinute de cãtre public (calculate separat în lei şi în valutã). Finanţarea bancarã este definitã ca totalul obligaţiunilor şi bonurilor de trezorerie în lei deţinute de bãnci, bonurilor de trezorerie şi obligaţiunilor în valutã deţinute de bãnci, creditelor bancare în lei şi în valutã, reducerea depozitelor guvernamentale în lei (o valoare pozitivã indicã o scãdere a depozitelor) şi reducerea depozitelor guvernamentale în valutã (o valoare pozitivã indicã o scãdere a depozitelor). Finanţarea întreprinderilor de stat constã în finanţarea externã netã, finanţarea bancarã şi acumularea de arierate. Finanţarea externã netã cuprinde obligaţiunile şi bonurile garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate şi incluzând garanţiile de stat pentru importurile de combustibili), obligaţiunile şi bonurile fãrã garanţia statului, împrumuturile garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate) şi împrumuturile fãrã garanţia statului. Finanţarea bancarã este definitã ca suma cu care se majoreazã creditul cãtre întreprinderile de stat (calculat separat în lei şi în valutã) şi descreşterea depozitelor întreprinderilor de stat (calculat separat în lei şi în valutã; o valoare pozitivã indicã o reducere a depozitelor). Acumularea de arierate este definitã ca fiind creşterea arieratelor cãtre bugetul general consolidat pentru un grup de 72 de întreprinderi de stat monitorizate, exclusiv dobânzile şi penalitãţile specificate prin lege. Fluxurile lunare de finanţare sunt aproximate pe baza urmãtoarei metodologii: (i) pentru stocurile în lei - variaţia stocurilor dintre sfârşitul lunilor respective; (ii) stocurile de valutã exprimate în lei sunt mai întâi convertite în stocuri USD, utilizându-se cursul de schimb lei/USD de la sfârşitul lunii. Dupã aceea variaţia stocurilor în USD este convertitã în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD; (iii) Fluxurile în valutã exprimate în USD sunt convertite în lei, utilizându-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD; (iv) conversia în USD a stocurilor şi fluxurilor în alte valute, altele decât USD, se realizeazã conform convenţiei de raportare a instituţiei (de obicei, cursul de schimb de pe piaţã sau cel de la momentul încheierii tranzacţiei ori cel de la sfârşitul lunii). Principalii furnizori de date sunt: (i) Ministerul Finanţelor Publice pentru: - obligaţiuni suverane şi împrumuturi pentru susţinerea balanţei de plãţi; - finanţarea bugetarã a proiectelor; - încasãri din privatizare; - recuperare de active; - obligaţiuni şi titluri garantate de stat; - împrumuturi garantate de stat (exclusiv garanţiile expirate); - acumularea arieratelor celor 72 de întreprinderi de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat. (ii) Banca Naţionalã a României pentru: - operaţiuni de leasing ale ministerelor şi autoritãţilor locale; - bonuri de trezorerie emise pe piaţa internã, deţinute de nerezidenţi; - bonuri de trezorerie şi obligaţiuni deţinute de agenţii nebancari; - bonuri de trezorerie şi obligaţiuni în lei şi în valutã deţinute de bãnci; - împrumuturi în lei şi în valutã, inclusiv pentru AND; - reducerea depozitelor guvernamentale în lei şi în valutã, inclusiv depozite ale AND; - bonuri şi obligaţiuni emise extern de întreprinderile de stat fãrã garanţia statului; - împrumuturi externe ale întreprinderilor de stat fãrã garanţia statului; - împrumuturi interne ale întreprinderilor de stat; - reducerea depozitelor întreprinderilor de stat în bãnci rezidente. (iii) CNVM pentru obligaţiunile emise de autoritãţile locale.
Tabelul nr. 1 - România: Criterii de
performanţã cantitative şi ţinte indicative pentru 2004 1/
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31-Mar-04 30-Jun-04 31 Septembrie 2004 31-Dec-04
Prog. Adj. Act. Prog. Adj. Act Prog. Adj. Act. Prog. Adj. Act.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Plafoane pentru activele
interne nete medii ale Bãncii
Naţionale a României 2/ -122.235 -146.830 -171.896 -162.996
2. Ţinte pentru nivelul
minim al activelor externe
nete ale Bãncii Naţionale a
României 2/ 7.304 7.922 8.786 8.533
3. Ţinte indicative pentru
plafoane privind baza
monetara 481.460 503.615 535.999 586.105
4. Ţinte indicative privind
expunerea sectorului bancar
la întreprinderile de stat 49.260 50.569 52.491 55.998
Din care: expunerea BCR 17.377 17.851 18.737 20.355
5.Plafoane pentru fondul de
salarii agregat al intreprin-
derilor de stat monitorizate
(cumulativ) 13.581 28.378 42.621 57.698
6. Plafoane privind deficitul
bugetului general consolidat
(cumulativ) 4/ 9.917 24.727 28.735 47.106
7. Plafoane privind ariera-
tele intreprinderilor private
cãtre bugetul general conso-
lidat 5/ 54.866 54.318 53.367 52.033
8. Ţinte indicative pentru
plafoanele privind arieratele
intreprinderilor de stat moni-
torizate, cãtre bugetul gene-
ral consolidat 6/ 42.262 41.206 40.176 39.171
9. Ţinte indicative privind
finanţarea sectorului public
in sens larg (cumulative) 3.852 23.139 37.704 68.416
10. Nivel minim privind
ratele de colectare agregate
pentru:
a. Distrigaz Nord si Distrigaz
Sud (agregat) 96,0 96,0 96,0 96,0
- Distrigaz Nord (ţinta
indicativa) 96,0 96,0 96,0 96,0
- Distrigaz Sud (ţinta
indicativat) 96,0 96,0 96,0 96,0
b. Termoelectrica, inclusiv
unitãţile externalizate
(agregat pentru energie
termica si electrica) 88,0 89,0 90,5 92,0
- Agregat pentru Termoelectrica
si unitãţile externalizate la
electricitate (ţinta indicativa) 90,0 91,5 93,0 94,5
- Termoelectrica incalzire
centrala (ţinta indicativa) 82,0 83,0 84,0 85,0
- energie termica la unitãţile
externalizate (ţinta indicativa) 82,0 83,0 84,0 85,0
c. Electrica 96,0 96,0 96,0 96,0
11. Plafoane privind preluarea
datoriilor intreprinderilor de
cãtre banci si emiterea de ga-
ranţii interne de cãtre guvern
(cumulat) 746 746 1600 1600
12. Plafoane privind contrac-
tarea si garantarea datoriei
externe (cumulativ) 3/
a. maturitate de un an si mai
puţin de un an 0 0 0 0
b. maturitate intre un an si
trei ani 1 20 300 600
din care: extrabugetare 1 20 300 400
c. Maturitate de peste un an 157 1.375 3.400 4.550
din care: extrabugetare 1 775 1.100 1.553
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1/ Criteriile de performanta si ţintele indicative prin program, sunt definite in Memorandumul
Tehnic de înţelegere (MTI).
Cifrele pentru sfârşitul lunii iunie, sfârşitul lunii septembrie si sfârşitul lunii decembrie
sunt criterii de performanta, daca nu este precizatat altfel, cifrele pentru sfârşitul lunii martie
au caracter informativ.
2/ La cursul de schimb de la 31 decembrie 2003 (asa cum e specificat in MTI, Secţiunea II), si
rezerve minime obligatorii de 18 procente.
3/ Neacumularea de arierate Ia plãţile externe de cãtre guvern va fi un criteriu de performanta
continuu
4/ Bugetul general consolidat asa cum este definit in MTI
5/ Metodologia pentru evaluarea arieratelor sectorului privat este prezentata in MTI.
6/ Metodologia pentru evaluarea arieratelor intrepreinderilor de stat este prezentata in MTI.
Tabelul nr. 2 - România: Precondiţii,
criterii de performanţã şi obiective structurale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mãsurile Stadiul
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Precondiţii:
● Rectificarea bugetelor companiilor monitorizate aflate în
proprietatea statului, pânã la sfârşitul lunii aprilie, în con-
cordanţã cu programul de personal şi salarizare pentru anul 2004,
cum se specificã în paragraful 22
● Impunerea unei îngheţãri a salariilor la companiile din
subordinea AVAS, care înregistreazã pierderi (paragraful 29)
● Publicarea oficialã pânã la 15 martie 2004 a unui program
trimestrial pentru aducerea preţurilor la gura sondei pentru
gaze naturale la paritatea de import, pânã în anul 2007, astfel
cum s-a prezentat în paragraful 23 Realizat
● Creşterea preţului la gaze naturale la utilizatorul final
cu 5% pe 1 aprilie şi 1 iulie 2004, aşa cum este specificat în
paragraful 23 Realizat
● Referitor la privatizarea Societãţii Naţionale a Petro-
lului "Petrom" - S.A. (paragraful 27) se va decide ca:
(i) întreaga sumã de arierate cãtre bugetul general
consolidat va fi anulatã la momentul transferului de acţiuni; Realizat
(ii) Guvernul va prelua responsabilitatea pentru indemni-
zaţiile de mediu; şi
(iii) nu vor fi penalitãţi pentru deviaţiile postprivati-
zare privind nivelul de salariaţi inclus în planul de afaceri
al investitorului
● Aprobarea Guvernului şi publicarea unei strategii pentru
restructurarea sectorului minier, inclusiv un plan de acţiune
pentru anul 2004, şi o hotãrâre privind 30 de mine ce vor fi
închise pânã la sfârşitul lunii iunie 2004, în concordanţã cu
paragraful 33 Realizat
● Reducerea personalului în mine prin concedierea a 4.000
de salariaţi pânã la sfârşitul lunii iunie în concordanţã cu
paragraful 33 Realizat
● Emiterea unei hotãrâri a Guvernului pânã la sfârşitul
lunii martie 2004 privind publicarea pe site a declaraţiilor
anuale de venit auditate şi bilanţurile companiilor monito-
rizate aflate în proprietatea statului şi situaţiile lor
financiare trimestriale, astfel cum este menţionat în
paragraful 36 Realizat
● Iniţierea procedurilor de faliment pânã la sfârşitul
lunii martie 2004 împotriva primilor 5 rãu-platnici privaţi
în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale, inclusiv Societatea
Comercialã "RAFO" - S.A. Oneşti, cum se specificã în
paragraful 18 Realizat
● Reducerea numãrului de angajaţi cu 15.000 de salariaţi
în 33 de companii mari din portofoliul AVAS, inclusiv 2.600
de concedieri la Societatea Comercialã "Roman" - S.A.
Braşov, astfel cum se specificã în paragraful 29 Realizat
● Semnarea unui contract de privatizare pentru o companie
şi iniţierea procedurilor de lichidare printr-o decizie a
adunãrilor generale ale asociaţilor pentru 5 companii propri-
etate de stat, în perioada 1 ianuarie-15 aprilie 2004, astfel
cum prevede paragraful 29 Realizat
● Înaintarea cãtre Parlament, pânã la 1 aprilie 2004, a
legislaţiei pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar
al procurorului general pentru toate cazurile (paragraful 41) Realizat
● Aprobarea de cãtre Guvern pânã la 31 mai 2004 a unei
strategii de reformã a sistemului de încãlzire centralizatã,
convenitã cu Banca Mondialã, astfel cum prevede paragraful 25 Realizat
● Realizarea tranzacţiei finale cu BERD şi CFI privind
cumpãrarea unui pachet de acţiuni la B.C.R. (paragraful 35) Realizat
● Ajustarea preţurilor la electricitate la consumatorul
final, efectiv la 1 iulie 2004, pentru a le aduce la nivelul
recuperãrii costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului
pentru companiile de distribuţie)
Ajustarea preţurilor la electricitate şi încãlzire la Soci-
etatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A., efectiv de la 1 iulie
2004, pentru a le menţine la nivelul recuperãrii costurilor.
Hotãrârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu
Fondul (paragraful 24)
● Adoptarea unei noi legi a B.N.R., aşa cum specificã para-
graful 37, pânã la 30 iunie 2004
● Aprobarea unei ordonanţe de urgenţã pânã la 10 iunie 2004,
prin care sã se anuleze toate subvenţiile şi distribuirea de
combustibil de cãtre companiile aflate în proprietatea statului
cãtre 15 centrale de încãlzire ineficiente, astfel cum se spe-
cificã în paragraful 25 Realizat
● Pentru fiecare dintre cele 15 centrale de încãlzire,
pânã la 30 iunie 2004 iniţierea procedurii de faliment de
cãtre stat sau furnizorii de combustibil aparţinând statului
ori a unei hotãrâri a autoritãţilor locale responsabile de
închiderea respectivelor centrale (paragraful 25)
● Aprobarea Parlamentului pentru un pachet de legi privind
atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, statutul
magistraţilor şi organizarea judiciarã pânã la 30 iunie 2004
(paragraful 41)
● Aprobarea legislaţiei de întãrire a procedurilor exis-
tente privind declararea activelor pânã la 30 iunie 2004,
astfel cum se specificã în paragraful 42 Realizat
● Invitaţie la depunere de oferte pentru 2 distribuitori
de gaze naturale, Societatea Comercialã "Distrigaz Nord" -
S.A. şi Societatea Comercialã "Distrigaz Sud" - S.A., în
concordanţã cu paragraful 28 Realizat
Criterii de performanţã structuralã:
Continue:
● Salariul minim nu va depãşi 2,8 milioane lei în anul
2004 (paragraful 21)
Pânã la 20 iulie 2004:
● Aprobarea unui buget rectificat în concordanţã cu ţinta
de deficit revizuitã (paragraful 12)
● Hotãrâre a Guvernului privind creşterea preţului
naţional de referinţã pentru energie termicã cu 12%, efectiv
de la 1 august 2004 (paragraful 25)
● Aprobarea legislaţiei pentru eliminarea procedurii de
apel extraordinar al procurorului general pentru toate
cazurile (paragraful 41)
Pânã la 30 septembrie 2004:
● Creşterea preţurilor la gaze naturale la utilizatorul
final cu 5%, efectiv de la 1 octombrie (paragraful 23)
● Implementarea a 4.000 de concedieri în sectorul minier
(paragraful 33)
● Rambursarea arieratelor acumulate în sistemul sanitar
în anul 2002, astfel cum s-a specificat în protocoalele con-
venite cu furnizorii (paragraful 17)
Pânã la 31 decembrie 2004:
● Creşterea preţurilor la gaze naturale la utilizatorul
final prin noul mecanism, efectiv de la 1 ianuarie 2005
(paragraful 23)
● Ajustarea preţurilor la electricitate la utilizatorul
final, efectiv de la 1 ianuarie 2005, pentru a le menţine la
nivelul recuperãrii costurilor (inclusiv rata rentabilitãţii
capitalului pentru companiile distribuitoare). Ajustarea
preţurilor la electricitate şi energie termicã la Societatea
Comercialã "Termoelectrica" - S.A., efectiv din 1 ianuarie
2005, pentru a le menţine la nivelul recuperãrii costurilor.
Hotãrârile relevante ale reglementatorului vor fi convenite
cu experţii Fondului
● Aprobarea de cãtre Guvern a unui act care ar subordona
administraţia vamalã şi Garda Financiarã ministrului finanţelor
publice, efectiv din 1 ianuarie 2005 (paragraful 15).
Obiective structurale:
Continue:
● Cei mai mari rãu-platnici industriali la cele 4 utilitãţi
vor rãmâne deconectaţi sau la nivelul minim de furnizare, pânã
când vor fi primite sumele restante pentru toate facturile din
decembrie 2002. Facturile companiilor pentru nivelul minim de
furnizare vor fi plãtite de cãtre Guvern (paragraful 26)
● Guvernul se va abţine de la introducerea oricãror scutiri
fiscale sau a altor facilitãţi fiscale ori amânarea celor care
expirã (paragraful 14)
● Agenţia de reglementare în domeniul electricitãţii va
elabora rapoarte privind ajustãrile necesare la preţurile la
electricitate şi energie termicã şi convenirea lor cu experţii
Fondului (paragraful 24)
● Dacã oricare unitate a Societãţii Comerciale "Roman" -
S.A. Braşov nu îşi plãteşte facturile la energie, companiile
de utilitãţi sau M.F.P. vor iniţia imediat procedurile de
lichidare (paragraful 30)
Pânã la 31 mai 2004:
● Desemnarea de lichidatori de cãtre AVAS pentru 15
rãu-platnici care nu îşi plãtesc facturile la utilitãţi (inclusiv
Societatea Comercialã "Republica" - S.A., Societatea Comercialã
"Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. şi Societatea Comercialã
"Turnu" - S.A.), astfel cum se specificã la paragraful 29
Pânã la 30 iunie 2004:
● AVAS va privatiza sau va lichida 6 companii mari (para-
graful 29)
Pânã la 30 septembrie 2004:
● AVAS va privatiza sau va lichida alte 6 noi companii
(paragraful 29)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
