Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
----------- *) Traducere. I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi lista celor 22 de întreprinderi de stat care urmeazã sa implementeze concedieri V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat VI. Limite minime privind ratele de încasãri agregate cumulate pentru Distrigaz-Sud, Distrigaz-Nord, Termoelectrica şi Electrica VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României Activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definitã în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicatã, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valuta), ambele exprimate în moneda nationala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculãrii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultãri cu personalul F.M.I. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate sãptãmânal F.M.I. de cãtre B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în urmãtoarele condiţii: (1) În sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depãşeşte (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II. (2) Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintã în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I. (3) În sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scaderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valuta (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). (4) În sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valuta obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). (5) În sensul reducerii, cu scãderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci. II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României Activele externe nete ale B.N.R. reprezintã diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilitãţile DST, orice poziţie de rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile de valuta ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bãncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitãţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt mãsurate în ultima zi lucrãtoare a lunii respective. Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valuta la B.N.R., ale bãncilor comerciale rezidente; cumpãrãri de la F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la B.R.I., bãnci strãine, guverne strãine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzãtoare fata de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificãrile cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzãri, cumpãrãri sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor F.M.I. Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate: (i) în sensul creşterii/scaderii cu 100% din depãşirea/reducerea finanţãrii externe brute*1) fata de nivelurile programate: - pe baza cumulatã începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001: decembrie 2001: 248 milioane dolari S.U.A.; martie 2002: 248 milioane dolari S.U.A.; iunie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; septembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; decembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; - pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii decembrie 2002: martie 2003: 50 milioane dolari S.U.A.; iunie 2003: 450 milioane dolari S.U.A.; (ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valuta, inclusiv al celor emise pentru restructurare bancarã (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Stocul rãmas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane dolari S.U.A. evaluat la cursurile de schimb ale programului; (iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valuta obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza de date operationale zilnice pana la sfârşitul lunii martie 2002, dupã care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încã utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de cãtre B.N.R. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost de 3.311 milioane dolari S.U.A., iar la 31 decembrie 2002, 5.257 milioane dolari S.U.A. III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile de asigurãri sociale*2), Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomã "Administraţia Nationala a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afarã cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasãrile din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulãrii programului, în scopul realizãrii de operaţiuni de natura fiscalã, asa cum se defineste în Manualul pentru statistica finanţelor publice al F.M.I., vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat. În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintã suma finanţãrii externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitatile bugetului general consolidat, veniturile din recuperarea activelor bancare de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacã aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar. Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat este definitã ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totalã a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valuta cãtre buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultãri cu F.M.I. Valoarea creditului în valuta nou-acordat în 2001 şi 2002 va fi evaluatã la cursurile valutare specificate prin consultãri cu personalul F.M.I. Împrumuturile guvernamentale cãtre bãnci la o rata de dobanda mai mica decât rata de referinta a B.N.R., pentru a finanta subimprumuturile cãtre agenţi economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenitã a conturilor care urmeazã sa fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentatã în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: mãsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994. În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa fata de tinta a sumelor trimestriale cumulate obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasãrile din privatizare, exprimate în valuta, vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei la cursurile valutare specificate prin consultãri cu personalul F.M.I. Limita minima prevãzutã pentru aceste sume se prezintã astfel:
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita minima Realizat
────────────────────────────────────────────────────────────────────
(miliarde lei)
Sume din privatizare, trimestriale
cumulate, aferente bugetului
general consolidat în 2003:
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (tinta minima) 1.000,0
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie 2003 (tinta minima) 2.000,0
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 septembrie 2003 (tinta minima) 3.000,0
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 decembrie 2003 (tinta minima) 4.000,0
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru a se atinge tinta de deficit, în suma de 49.520 miliarde lei, în anul 2003, şi pentru a se asigura spaţiu suficient de manevra pentru o ajustare în sensul reducerii acestei tinte în cursul anului 2003, dacã acest lucru ar fi necesar pentru a limita efectele creşterii salariului minim, cheltuielile lunare cumulate, pentru bugetul de stat, pe perioada ianuarie-iunie 2003, vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul F.M.I. În plus, dacã veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub tintele agreate cu F.M.I., plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuãrii, pentru a compensa scãderea veniturilor.
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tinte de venituri
convenite Realizat
────────────────────────────────────────────────────────────────────
(miliarde lei)
Bugetul general consolidat (exclusiv
Regia Autonomã "Administraţia
Nationala a Drumurilor"; venituri
totale cumulate, inclusiv granturi)
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 ianuarie 2003 (realizat) 44.246
────────────────────────────────────────────────────────────────────
28 februarie 2003 (tinta
indicativa de venituri) 85.732 82.348
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (tinta indicativa de venituri) 128.797
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 aprilie 2003 (tinta indicativa de venituri) 177.248
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 mai 2003 (tinta indicativa de venituri) 221.602
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie 2003 (tinta indicativa de venituri) 267.507
────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafoane de
cheltuieli
convenite Realizat
────────────────────────────────────────────────────────────────────
(miliarde lei)
Bugetul de stat (cheltuieli
totale cumulate)
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 ianuarie 2003 (realizat) 19.616
────────────────────────────────────────────────────────────────────
28 februarie 2003 (plafon indicativ) 39.901 38.042
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (plafon indicativ) 65.215
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 aprilie 2003 (plafon indicativ) 88.987
────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 mai 2003 (plafon indicativ) 113.120
────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie 2003 (plafon indicativ) 137.764
────────────────────────────────────────────────────────────────────
------------ *1) Finanţarea externa este definitã ca intrari de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor F.M.I. *2) Acestea includ Fondul asigurãrilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de munca, Fondul de şomaj şi Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate. IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi lista celor 22 de întreprinderi de stat ce urmeazã sa implementeze concedieri A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate Lista celor 76 de întreprinderi de stat, ale cãror salarii urmeazã sa fie monitorizate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 , este menţionatã în <>Hotãrârea Guvernului nr. 866/2001 . Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzãtor reducerii numãrului de întreprinderi de la 82 în 2002 şi de la 86 în 2001. Fondul de salarii va fi ajustat dupã cum urmeazã: (i) în sensul scaderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definitã ca desprindere a unei unitãţi sau transferul acesteia la o alta entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când totalitatea acestor transferuri depãşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numãrul de salariaţi externalizati pana la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei; (ii) în sensul scaderii, dacã o societate se privatizeazã, cu fondul de salarii prevãzut în buget, al respectivei companii, începând cu luna urmãtoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare. Fondurile de salarii vor fi mãsurate lunar, pe baza cumulatã, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectãrii datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi APAPS (societãţi comerciale) şi va raporta lunar la F.M.I. nivelul fondurilor de salarii şi numãrul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultatã din toate formele de externalizare va fi raportatã în coloana de "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacã este necesar. B. Lista celor 22 de întreprinderi de stat ce urmeazã sa implementeze concedieri Lista celor 22 de întreprinderi de stat care vor implementa concedieri de cel puţin 18.000 de angajaţi, dupã cum a fost precizat în paragraful 24 din MSPEF-2, cuprinde: 1. Tractorul-UTB - S.A. Braşov; 2. Turnu - S.A. Turnu Magurele; 3. Electroputere - S.A. Craiova; 4. CSR - S.A. Resita; 5. Republica - S.A. Bucureşti; 6. Iasitex - S.A. Iaşi; 7. Mefin - S.A. Sinaia; 8. Mecanicã - S.A. Marsa; 9. Chimcomplex - S.A. Borzesti; 10. Letea - S.A. Bacau; 11. Rempes - S.A. Deva; 12. CUG - S.A. Cluj; 13. Fortpres - S.A. Cluj-Napoca; 14. Siderurgica - S.A. Hunedoara; 15. Tepro - S.A. Iaşi; 16. Fortus - S.A. Iaşi; 17. ARO - S.A. Campulung; 18. Carom - S.A. Onesti; 19. Roman - S.A. Braşov; 20. Faur - S.A. Bucureşti; 21. Industria Sarmei - S.A. Campia Turzii; 22. Rulmentul - S.A. Braşov. V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat Plafonul se aplica stocului rãmas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat, care urmeazã sa fie monitorizate conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi <>Hotãrârii Guvernului nr. 866/2001 . În cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depãşit data scadentei, menţionatã explicit în contracte, sau dacã asemenea data explicita nu exista, 30 de zile dupã furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea urmãtoarele subcategorii: cãtre bugetul de stat, cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, cãtre bugetele locale, cãtre fondurile speciale şi cãtre alţi creditori. Arieratele cãtre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor patru categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalitãţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate, suma reesalonata/anulatã (inclusiv penalitãţile) nu va fi consideratã drept reducere de arierate şi trebuie sa fie raportatã. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecãreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raporteazã în conformitate cu <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 . Pentru modificãrile intervenite în lista societãţilor monitorizate, tintele vor fi ajustate în sensul scaderii/creşterii, cu suma arieratelor societãţilor eliminate/adãugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre Ministerul Finanţelor Publice. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei. VI. Limite minime privind ratele de încasãri agregate cumulate pentru Distrigaz-Sud, Distrigaz-Nord, Termoelectrica şi Electrica Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasãri cumulate ale urmãtoarelor companii: - rata combinata (criteriu de performanta) pentru Distrigaz-Nord şi Distrigaz-Sud (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecãrei companii); - rata combinata pentru încasãrile societãţii Termoelectrica, inclusiv pentru unitãţile de producţie transferate la autoritãţile locale, atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (criteriu de performanta). Vor fi stabilite tinte indicative pentru ratele de încasare la:(i) electricitate, atât pentru Termoelectrica, cat şi pentru unitãţile de producţie transferate la autoritãţile locale; (ii) energia termica furnizatã de Termoelectrica; (iii) energia termica a unitãţilor transferate; - rata de încasare pentru societatea Electrica (tinta indicativa pana în martie 2003, criteriu de performanta în luna iunie 2003). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt mãsurate utilizându-se ratele de încasãri cumulate definite ca raport între încasãri şi valorile facturate, mãsurate de la începutul anului pana la data specificatã. Pentru datele-test rãmase, limitele minime pentru ratele de încasãri sunt definite dupã cum urmeazã: (i) Termoelectrica şi unitãţile de la autoritãţile locale (sector termic), Distrigaz-Nord şi Distrigaz-Sud: Facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia termica (m): încasãri pentru energia termica (m-12)] împãrţit la suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)]; (ii) Termoelectrica şi unitãţile de la autoritãţile locale (sectorul de energie electrica); Electrica: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2...12: c(m) = suma [încasãri pentru energia electrica (m): încasãri pentru energia electrica (m-12)] împãrţit la suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)]. Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare la sfârşitul lunii decembrie 2001 au fost de 85,5 pentru Termoelectrica, 92,9 pentru Electrica şi 85,5 pentru cele doua companii de distribuţie a gazelor naturale. Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la F.M.I. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Distrigaz-Nord, Distrigaz-Sud, Electrica şi Termoelectrica, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru urmãtoarele companii: a) industriale şi b) termice. a) S.C. Siderurgica, COS Targoviste, Minvest SM-Rosia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, Snif, S.C. Industria Sarmei Campia Turzii, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Aries, S.C. Turnu, CUG Cluj, S.C. Apaterm Galaţi, S.C. Tractorul UTB, S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahãr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzau, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM - S.A. Ocna Mures, Bicapa - S.A. Tarnaveni, S.C. Stipo - S.A. Dorohoi, Ampellum - S.A. Zlatna, S.C. Cugir - S.A, S.C. Melana Savinesti, Letea Bacau, Rafo - S.A. Onesti, S.C. Fortus - S.A. Iaşi, Ambro - S.A. Suceava, Stratusmob - S.A. Blaj, S.C. Sticla Turda, Iris - S.A. Cluj, Metalurgica Aiud; b) Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm -S.A. Deva, Termica - S.A. Targoviste, Termoficare Petrosani, Dalkia Ploiesti, S.C. Termoficare Petrosani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brãila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamt, R.A. Energomur Targu Mures, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacau, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistrita, Rail Hunedoara, Comunalã R.A. Satu Mare, Termica -S.A. Botosani, Radet Bucureşti, Enet Focsani, Cet Brãila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzau, R.A. Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitesti. VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor Plafoanele se aplica stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor cãtre bãnci la bugetul general consolidat este consideratã echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci. Aceasta limita include orice împrumut a cãrui dobanda este plãtitã sau garantatã de Guvern, chiar dacã rambursarea împrumutului nu este garantatã. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplica şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca depozit colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valuta vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultãri cu personalul F.M.I. Aceste limite exclud: ● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII; ● datoria transferata în procesul de restructurare bancarã, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat; ● preluarea unor datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral; ● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionãrii de combustibil din import pentru cele 16 unitãţi producãtoare de energie termica ce au fost transferate de la Termoelectrica la autoritãţile locale, în mãsura în care valoarea aferentã garanţiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situeaza sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie sa depãşeascã 120 milioane dolari S.U.A.). Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre Ministerul Finanţelor Publice. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, dupã cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001. VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanta se aplica nu numai datoriei, asa cum este definitã la pct. 9 din Liniile directoare ale F.M.I. privind criteriile de performanta referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 (Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85), ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primitã valoarea. Plafoanele se aplica, de asemenea, oricãrei preluãri de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile cãtre F.M.I. şi împrumuturile "punte" de la B.R.I., bãnci strãine, guverne strãine sau de la orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica şi cele 16 unitãţi producãtoare de energie termica, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autoritãţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantatã nebugetara. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, pana la concurenta sumei de 200 milioane dolari S.U.A. pentru Termoelectrica şi 120 milioane dolari S.U.A. pentru unitãţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica şi de unitãţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între 1 şi 3 ani. Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinta ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractãrii sau garantarii împrumutului. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de cãtre Ministerul Finanţelor Publice. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari S.U.A. pentru datoria cu scadenta mai mare de un an (din care 83 milioane dolari S.U.A. a fost nebugetara), 196 milioane dolari S.U.A. pentru subplafonul datoriei cu scadenta între 1 şi 3 ani (zero datorie nebugetara), zero pentru datoria cu scadenta mai mica de un an. Neacumularea de cãtre Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30 de zile. IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie Baza monetara medie este definitã ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflatã în circulaţie, în afarã B.N.R., şi media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale bãncilor comerciale, la B.N.R., pentru luna indicatã. Depozitele bãncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valuta pentru depozitele în valuta. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmisi sãptãmânal la F.M.I. de cãtre B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei. Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în urmãtoarele condiţii: (1) Dacã rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 25% pentru toate rezervele obligatorii pãstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.886 miliarde lei, pentru martie 2003, şi de 204.549 miliarde lei, pentru iunie 2003. (2) Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scãderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci, mãsurate de la data de 24 a lunii anterioare pana la data de 23 a lunii-test, asa cum este prevãzut de reglementãrile B.N.R. X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara Masa monetara este definitã ca fiind pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valuta ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare strãine şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valuta vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul F.M.I. Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizându-se datele lunare privind conturile bãncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei. XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat Expunerea totalã acoperã toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera, ale bãncilor rezidente, cãtre întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totalã. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societãţile comerciale al cãror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii, datoria în valuta va fi convertitã în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultãri cu personalul F.M.I. Creditul în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul S.U.A., dupã cum se specifica în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de cãtre sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R. Valoarea expunerii totale, raportatã de B.N.R., va include (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii martie 2002): (i) expunerea cãtre societãţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizari ale portofoliului lor. (ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilantiere; (iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de cãtre Guvern sau alte instituţii publice. În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totalã a sistemului bancar cãtre întreprinderile de stat cu un stoc de expunere mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere al sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R.- 13.541 miliarde lei. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.