Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: MEMORANDUM din 9 februarie 1994 privind politica economica a Guvernului Romaniei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM din 9 februarie 1994 privind politica economica a Guvernului Romaniei

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 23 februarie 1994
Comenteaza legea

I. Introducere
1. In Romania se afla in plina desfasurare un program complex de reforme menit sa transforme tara noastra dintr-un sistem de planificare centralizata intr-o economie de piata. Guvernul a pus in practica un set de reforme pe scara larga in domeniul legislativ si institutional care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului in economie. Subventiile la consumator au fost eliminate si numai pentru un numar redus de bunuri de consum preturile se afla inca sub control. Restrictiile cantitative la import au fost eliminate, pentru protejarea industriei nationale folosindu-se doar taxe vamale. A fost realizata in mare masura reforma sistemului financiar, iar bancile pot opera acum liber in cadrul si limitele normale de supraveghere si control definite de Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.) Toti cetatenii au acum dreptul sa se lanseze in afaceri, sa concureze pe piata, sa achizitioneze, sa detina si sa dispuna de proprietati. In sfirsit, Guvernul a inceput sa transfere activele statului catre populatie.
2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma pentru 1994-1995 se impune adoptarea si aplicarea simultana a unor politici macroeconomice si structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de folosire a mecanismului preturilor, cursului de schimb si ratei dobinzii pentru alocarea resurselor in economie au fost subminate, inter alia, de probleme structurale perturbatoare, incluzind lipsa disciplinei financiare a intreprinderilor. Acestea, impreuna cu socurile externe si cu lipsa finantarii externe, au contribuit la cresterea inflatiei, devalorizarea puternica a cursului de schimb al leului si scaderea nivelului rezervelor valutare. Principalul scop al politicii economice in perioada urmatoare este de a rezolva aceste probleme prin combinarea politicilor financiare ferme cu un proces accelerat de privatizare si de restructurare a intreprinderilor, finalizindu-se astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma si punindu-se bazele unei cresteri durabile.
3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru 1994-1995 este de a declansa un atac in forta asupra inflatiei, in conditiile in care etapa de ajustare a preturilor in intreaga economie este practic incheiata. Pentru a sprijini efectele antiinflationiste ale politicilor fiscale si monetare, Guvernul intreprinde o serie de masuri de impunere a unor restrictii bugetare severe intreprinderilor de stat si regiilor autonome si de reducere substantiala a volumului real al platilor restante intre intreprinderi. Pasi importanti au fost facuti in directia imbunatatirii disciplinei financiare a intreprinderilor care inregistreaza pierderi, incluzind penalitati asupra arieratelor si stimulente manageriale, si accelerarii procesului de privatizare si restructurare a intreprinderilor de stat. In continuare, in scopul imbunatatirii alocarii resurselor si incurajarii cresterii economice se vor adopta masuri de liberalizare a cursului de schimb, de accentuare a deschiderii regimului valutar si comercial, se va continua reforma financiara si se va urmari intarirea cadrului legal si institutional, in vederea facilitarii activitatii sectorului privat si imbunatatirii concurentei.
4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protectiei sociale este o crestere economica sanatoasa in contextul unei inflatii scazute. In acelasi timp Guvernul considera ca reformele economice si schimbarile structurale pot reusi numai daca se iau masuri prin bugetul de stat si alte fonduri speciale pentru a reduce povara transformarilor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile; in acest sens, un capitol important al acestui program il constituie masurile specifice de realizare a acestui obiectiv.
5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sint mentinerea sub control a inflatiei, asigurarea conditiilor pentru relansarea cresterii economice si o situatie viabila a balantei de plati. Astfel, o data cu finalizarea etapei de stabilizare, este de asteptat ca procesul de crestere economica sa continue intr-un ritm gradat cu 4% pe an in ultima parte a deceniului, in timp ce rata inflatiei va scadea la niveluri exprimate de o singura cifra. Cresterea economica sustinuta va necesita o crestere substantiala a investitiilor fixe, ceea ce, in contextul dificultatii finantarii externe si necesitatii de stopare a deficitului contului curent extern, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, in special in sectorul public si in majoritatea societatilor comerciale de stat.
6. Eforturile de largire a bazei exporturilor si de imbunatatire a eficientei utilizarii importurilor, pe fundalul unei finantari externe limitate, sint de asteptat sa reduca deficitul contului curent extern de la circa 8% din P.I.B. in 1992 la mai putin de 2% in 1997. Datorita incertitudinii perspectivelor pe termen mediu si a unui "virf" de rambursare a datoriei externe la sfirsitul acestui deceniu, Guvernul intentioneaza sa sporeasca rapid rezervele valutare ale sistemului bancar, contribuind astfel la cresterea increderii in cursul de schimb si reducerea vulnerabilitatii economiei la socurile externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu acoperirea importurilor pe cel putin trei luni pina la sfirsitul anului 1994 si aproape patru luni pina in 1997. Astfel, desi se intreprind eforturi de mobilizare a resurselor interne si de a mentine cererea la niveluri rezonabile, nevoile Romaniei de finantare vor ramine totusi semnificative, necesitind finantare suplimentara masiva in urmatorii ani. Cu toate acestea, Guvernul se asteapta ca necesitatile de finantare exceptionala sa dispara pina in 1998, reflectind imbunatatirea prognozata a situatiei contului curent, cresterea fluxului de investitii straine directe ca raspuns la reforma economica, inclusiv la liberalizarea cursului de schimb si privatizarea intreprinderilor, ca si perspectiva unei cresteri potentiale a finantarii prin intermediul pietei internationale de capital.
7. Guvernul va supune Parlamentului spre aprobare Memorandumul privind politica economica, o schita a bugetului pe anul 1994 si pachetul de legi privind cresterea veniturilor necesare pentru realizarea bugetului pe 1994.

II. Politici structurale si macroeconomice pentru 1994 si 1995
8. Guvernul va implementa un program de politici financiare si structurale in vederea reducerii substantiale a inflatiei si a constituirii rezervelor valutare, simultan cu asigurarea conditiilor pentru relansarea productiei. In ceea ce priveste inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la maximul de 314% inregistrat in cele 12 luni incheiate in octombrie 1993, la circa 75% in anul ce se va incheia in decembrie 1994 si aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale acestui aranjament. B.N.R. va desfasura operatiuni pe piata valutara astfel incit sa-si sporeasca depozitele de rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. pina la sfirsitul anului 1995, iar strategia sa de interventie pe piata valutara si de acumulare a rezervelor va fi directionata in vederea indeplinirii sarcinii indicative pentru rezervele internationale ale B.N.R., prevazuta in anexa nr. I.

Politica fiscala
9. Guvernul a intreprins eforturi sustinute in 1993 pentru a controla deficitul consolidat al bugetului administratiei centrale, administratiilor locale si unor fonduri extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, se prevede ca deficitul bugetului consolidat in 1993 (inclusiv toate fondurile si conturile extrabugetare) sa nu depaseasca 4,5% din P.I.B., fata de 5,6% in 1992. Acest rezultat a fost obtinut mai ales pe baza politicilor stricte in privinta cheltuielilor si imbunatatirii colectarii veniturilor. Urmare inlaturarii totale a subventiilor de consum incepind cu 1 mai 1993, se estimeaza ca subventiile totale masurate ca procent in P.I.B. sa scada de 13,6% in 1992 la circa 6% in 1993 si, de asemenea, si alte capitole de cheltuieli au fost sever restrinse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita si prin introducerea prevederii de a bloca 40% din cresterile de cheltuieli in trimestrul IV 1993, pentru cazul in care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. In ceea ce priveste veniturile, cea mai importanta schimbare care a avut loc se refera la introducerea T.V.A. la nivel de 18%, de la 1 iulie 1993, ceea ce a contribuit la cresterea semnificativa a bazei de impozitare pe consum. Cu toate acestea, in 1993, veniturile bugetului consolidat au scazut in raport cu P.I.B.
10. Pentru a asigura realizarea obiectivelor sale de stabilizare economica, Guvernul considera esentiala continuarea implementarii politicii de austeritate bugetara in 1994 si, in acest scop, a elaborat masuri ferme de limitare a deficitului bugetar in 1994. Este, de asemenea, prevazuta continuarea imbunatatirii structurii de cheltuieli, care sa reflecte economiile ce vor fi obtinute prin politicile la care se angajeaza fiecare minister si care va fi insotita de masuri fiscale care sa largeasca substantial baza de impozitare si astfel sa contrabalanseze erodarea veniturilor. Guvernul va limita deficitul prevazut pentru 1994 al bugetului consolidat la cel mult 3,6% din P.I.B.
11. In ceea ce priveste veniturile, Guvernul urmeaza sa prezinte Parlamentului un pachet substantial de masuri de crestere a acestora, de la care se asteapta o crestere a incasarilor de aproximativ 2% din P.I.B. in 1994, oprindu-se astfel scaderea veniturilor bugetare ca procent in P.I.B. Aceste masuri includ schimbari fundamentale in sistemul de impozitare a profitului, care vor introduce o corectare a bazei de impozitare functie de nivelul inflatiei si o reducere a impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv cele prevazute pentru societatile mixte in Legea privind regimul investitiilor straine. In plus, Guvernul a trimis Parlamentului spre aprobare proiecte de legi pentru imbunatatirea sistemului de impozitare a veniturilor agricole, cresterea impozitelor locale si a accizelor, prin introducerea de accize mai mari asupra produselor petroliere si de noi accize pentru anumite bunuri de folosinta indelungata, inclusiv masini de lux. De asemenea, in prezent Guvernul elaboreaza masuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea procedurilor de control si colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Luind in considerare aceste masuri, Guvernul va asigura ca veniturile bugetului consolidat in 1994 sa creasca de la un nivel estimat la circa 29% in P.I.B. in 1993, la un nivel care sa nu fie inferior procentajului de 29,6 in P.I.B. in 1994.
12. In ceea ce priveste cheltuielile, Guvernul considera ca este necesara o reducere a cheltuielilor curente, in scopul atingerii obiectivelor prevazute pentru deficitul bugetar si al crearii unei marje de resurse necesare pentru accelerarea procesului de restructurare economica si sprijinire a acestuia prin masuri precis orientate de protectie sociala. O schita a bugetului pe 1994, care sa reflecte aceste obiective, va fi supusa Parlamentului spre aprobare, impreuna cu acest memorandum si cu pachetul de legi privind veniturile, aliniate politicilor prevazute in acest memorandum. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului intregul proiect al legii bugetului pina la sfirsitul lunii ianuarie 1994. Guvernul intentioneaza sa reduca sever cheltuielile curente la bunuri si servicii, ca si pe cele pentru salarii, astfel incit, calculate ca un procent din P.I.B., acestea sa reflecte o scadere de la 11,5% in 1993 la 11,4% in 1994, inter alia, prin restrictii salariale si reducerea in continuare a numarului functionarilor publici (in pofida unor cresteri de personal, necesara pentru derularea reformei). De asemenea, vor fi reduse subventiile pentru agricultori si alte categorii de producatori, care constituiau o distorsiune in procesul de alocare a resurselor si o povara financiara importanta pentru buget; subventiile vor scadea de la circa 6% in P.I.B. in 1993 la 3,5% in 1994. Prin imbunatatirea orientarii transferurilor sociale, costurile transferurilor se vor reduce de la aproximativ 10,6% in P.I.B. in 1993 la 10,4% in 1994. In proiectul de buget pe 1994 sint prevazute masurile care sa reduca principalele cheltuieli.
13. Dupa cum este prevazut si in proiectul de buget, Guvernul intentioneaza sa continue si in 1994 aplicarea controlului strict asupra cheltuielilor, initiat in ultimul trimestru din anul 1993, care implica reducerea cheltuielilor pe masura nerealizarii veniturilor proiectate. Acest sistem va fi aplicat de la inceputul anului 1994 si prevederile legale aferente vor fi incluse in Legea bugetului pe 1994. Cheltuielile bugetare curente in 1994 vor fi astfel reduse la 14.863 miliarde lei in 1994 ridicindu-se la circa 27,7% din P.I.B. (o reducere de 1,1% din P.I.B. fata de nivelul din 1993), in timp ce cheltuielile de capital vor creste de la 3,5% la 5% din P.I.B. Cheltuielile definite in sensul limitelor de mai sus vor include toate platile de capital sau de dobinda ale Guvernului, care sint scadente dar neefectuate la data aplicarii acestei limite.
14. Guvernul este hotarit ca, simultan cu eliminarea subventiilor la consumatori si intensificarea reformelor, sa mentina si sa imbunatateasca sistemul de protectie sociala in vederea atenuarii presiunii asupra grupurilor vulnerabile ale populatiei in timpul tranzitiei. In special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea in 1994 a sistemului de plati pe baza verificarii mijloacelor de trai catre familiile cu venituri reduse (cu asistenta din partea Bancii Mondiale). Datorita resurselor limitate, este esentiala imbunatatirea directionarii sprijinului social existent. In cadrul proiectului de buget consolidat pe 1994, cheltuielile pentru asigurari sociale (incluzind in special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala si maternitate si ajutoare de somaj) sint prevazute a reprezenta 8,2% din P.I.B. in anul 1994. Numarul somerilor este prevazut sa creasca in 1994 si ajutoarele totale de somaj sint anticipate sa fie 1,4% din P.I.B. in 1994; daca aceste ajutoare sint mai mari, cheltuielile aferente vor fi compensate de economii.
15. In plus fata de redirectionarea pe termen mediu a prevederilor sociale, Guvernul considera esentiala implementarea unor programe de protectie sociala care sa atenueze impactul imediat al masurilor de restructurare economica asupra populatiei cu venituri reduse, cum ar fi masurile luate in legatura cu eliminarea subventiilor la consumator in mai 1993 sub forma platilor speciale de pensii si salarii, care sa se adauge recentei imbunatatiri a regimului alocatiilor pentru copii, in sensul generalizarii lor. Mai mult, masuri specifice de protectie sociala sint implementate in vederea protejarii grupurilor cele mai vulnerabile de efectele masurilor de restructurare care vor fi luate in perioada decembrie 1993 - aprilie 1994, inclusiv pentru compensarea costului incalzirii locuintelor, cu respectarea obiectivelor fiscale generale stabilite in acest memorandum.
16. In plus fata de politicile de venituri si cheltuieli planificate a fi aplicate in 1994, Guvernul a pregatit un numar de masuri suplimentare care sa fie aplicate in cazul in care veniturile si/sau finantarea externa in 1994 se vor situa sub nivelurile proiectate sau daca evolutii ulterioare neasteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decit cele prevazute. Aceste masuri, ale caror efecte sint estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B.), vor fi pregatite in urmatoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosinta indelungata si automobile (55 miliarde lei); accize majorate la produsele petroliere si gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea in continuare a bazei de impozitare T.V.A. (80 miliarde lei), un impozit redus pe veniturile din dobinzi ale persoanelor fizice (95 miliarde lei); reduceri de personal in sectorul de stat in cursul anului 1994 corespunzator unei scaderi de 2% anual (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subventiilor la producator, exceptind producatorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai putin esentiale (55 miliarde lei). In cazul in care deficitul de venituri si/sau finantare externa va depasi 1% din P.I.B., vor fi implementate masuri suplimentare care sa asigure indeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.
17. Programul de investitii publice in 1994 se va concentra asupra necesitatilor esentiale ale infrastructurii, in special in domeniile energetic, transporturi, lucrari edilitare si telecomunicatii, care vor fi finantate cu respectarea limitelor deficitului bugetului consolidat. Datorita faptului ca resursele pentru investitii sint reduse, Guvernul va acorda o deosebita atentie asigurarii concentrarii programului de investitii publice asupra modernizarii si asupra noilor proiecte cu rentabilitate maxima si va institutionaliza o planificare adecvata a investitiilor publice. Guvernul a purtat discutii sustinute cu Banca Mondiala asupra prioritatilor investitiilor publice, iar in mai 1993 a avut loc intilnirea Grupului Consultativ care a avut drept scop solicitarea de fonduri suplimentare pe termen lung pentru acest program. Analizarea de catre Banca Mondiala a programului de investitii publice a constituit un element important in evaluarea politicii fiscale proiectate in contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului Consultativ este programata pentru iunie 1994, iar evaluarile Bancii Mondiale asupra programului de investitii publice curente si de perspectiva vor constitui si ele un element important in evaluarea obiectivelor si prioritatilor fiscale pentru 1995.
18. Guvernul este ferm hotarit sa accelereze restructurarea economica, dar este deplin constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei intreprinderilor si sistemului bancar necesita analizarea amanuntita a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intentioneaza ca in 1994 sa contribuie la finantarea restructurarii majoritatii intreprinderilor de stat, dupa cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietatii de Stat (F.P.S.), prin utilizarea partiala a dividendelor intreprinderilor si a sumelor rezultate din privatizare si vinzarea de active. O agentie autonoma de restructurare din cadrul F.P.S. va contribui la finantarea costurilor de reducere a dimensiunilor, rationalizare sau inchidere a intreprinderilor care nu sint viabile in forma lor actuala. Cheltuielile si veniturile F.P.S. trebuie sa se incadreze in limitele deficitului bugetului consolidat prevazute in acest program. Cheltuielile F.P.S., inclusiv cele privind activitatea Agentiei de Restructurare, vor fi limitate la nivelul veniturilor provenind din dividende si din procesul de privatizare si, mai mult, nu vor depasi 0,8% din P.I.B. in 1994; F.P.S. nu va emite garantii. De asemenea, s-a fixat o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garantiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micsorarea si restructurarea intreprinderilor actualmente neviabile si aceasta limita se refera si la asumarea datoriei intreprinderilor catre banci, in contextul atenuarii presiunii exercitate de restructurarea economica. Nu se vor intreprinde actiuni de garantare si asumare de datorii, cu exceptia celor prevazute in cadrul planurilor analizate de Agentia de Restructurare si convenite cu Guvernul. Limita acestor garantii si asumari de datorii va constitui un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului (anexa nr. II). In sfirsit, Guvernul, in strinsa colaborare cu F.P.S., va asigura disponibilizarea fondurilor in 1994, daca este necesar, si mai substantial in 1995 pentru reconstituirea capitalului adecvat fata de activele ponderate in functie de risc la principalele banci de stat. Aceasta alocare se va efectua in limitele deficitului bugetului consolidat, stabilite in acest memorandum.
19. Deficitul bugetar de 1.936 miliarde lei va fi finantat in 1994 prin: credit intern net de 1.035 miliarde lei si finantare externa in valoare de 901 miliarde lei. Criteriile de performanta ale programului se vor stabili pe baza limitelor creditului net al sistemului bancar catre bugetul consolidat, corespunzator celor de mai sus (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu excedentul finantarii interne nebancare si al finantarii externe fata de nivelurile programate si cu orice obligatie a bugetului consolidat catre intreprinderi sau banci, scadenta dar neplatita.
20. Pentru 1995, Guvernul intentioneaza continuarea reducerii deficitului bugetar pina la aproximativ 3% din P.I.B. pentru a asigura imbunatatirea prevazuta a situatiei balantei de plati si reducerea ratei inflatiei. In vederea indeplinirii acestui obiectiv, va fi realizata o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, incluzind, in special, o realocare a cheltuielilor pentru subventii catre investitiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul intentioneaza sa introduca in ianuarie 1995 impozitul pe venitul global. Obiectivele si continutul politicii fiscale guvernamentale in 1995 vor fi discutate in cadrul primei analize a programului si aprobarea bugetului pentru 1995, care sa satisfaca sarcinile cantitative stabilite pentru prima analiza, va constitui un criteriu de performanta pentru tragerea din februarie 1995.

Politica monetara si reforma sectorului financiar
21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare severe insotite de rate ale dobinzii real pozitive este esentiala pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, cresterea increderii pe plan intern in moneda nationala si asigurarea unui cadru adecvat liberalizarii cursului de schimb. Politica monetara va constitui, astfel, principala ancora nominala a programului de stabilizare pe 1994, revenindu-i sarcina ca, impreuna cu masurile de politica fiscala si salariala si cu instruirea unei discipline financiare mai stricte, sa reduca substantial rata inflatiei. In lumina experientei de dupa 1990, Guvernul si B.N.R. au intreprins recent un numar de reforme structurale in vederea imbunatatirii eficientei politicii monetare, prezentata in continuare.
22. In primul rind, implementarea unei politici monetare stricte a fost subminata in trecut de insuficienta disciplina financiara din intreprinderile de stat, care a dus la cresterea rapida a platilor restante, intreprinderile finantindu-si astfel activitatea din resurse exterioare sistemului bancar. Guvernul considera prioritara reducerea volumului platilor restante in timpul procesului de stabilizare. In acest scop, este aplicat un program sustinut in vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare in societatile comerciale de stat si regiile autonome, asa cum este descris in paragrafele de la 37 la 52 de mai jos, si este prevazut ca implementarea ferma a acestor masuri sa contribuie la o reducere reala substantiala a nivelului platilor restante. Reducerea platilor restante la nivelurile stabilite in anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ in cadrul primei si celei de-a doua analize; mai mult, obiectivele privind platile restante ale intreprinderilor la 30 iunie 1994 vor constitui o sarcina indicativa in cadrul programului si, daca aceasta nu va fi realizata, Guvernul se va consulta cu reprezentantii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite in acest memorandum si va propune modificarile necesare ale criteriului de performanta referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie 1994.
23. B.N.R. nu va intreprinde nici o operatiune de compensare selectiva sau globala si nu va aplica nici un aranjament special de acordare de credit bancilor sau direct intreprinderilor in vederea facilitarii lichidarii datoriei sau creantelor acumulate sub forma platilor restante intre intreprinderi.
24. In al doilea rind, in vederea eliminarii totale a obstacolelor in aplicarea politicii monetare, Guvernul si B.N.R. vor elimina, treptat, pina la sfirsitul anului 1993, toate creditele de refinantare subventionate (cu exceptia volumului existent de creante conform Legii nr. 7/1992). B.N.R. nu va acorda, pe durata acestui aranjament, nici un credit de refinantare cu dobinda sub nivelul ratei de referinta, si nici credite la care dobinda este aminata pentru perioade mai mari de o luna.
25. In al treilea rind, conform conventiei cu B.N.R., Guvernul a intreprins actiuni ferme de a limita impactul monetar al finantarii deficitului prin transferarea unei parti considerabile a creditului sau de la B.N.R. la C.E.C. si prin transferarea majoritatii depozitelor sale de la bancile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament, Guvernul va intreprinde masuri pentru ca marimea datoriei sale catre B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate in art. 31 al Legii nr. 34/1991 privind Statutul B.N.R., reducind astfel substantial presiunea pe care finantarea bugetara o exercita asupra administrarii bazei monetare (pasivul B.N.R.). Guvernul si B.N.R. considera ca rolul B.N.R. in derularea unei politici monetare stricte a fost intarit prin masurile structurale descrise mai sus, care au completat masurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a rezervelor de lichiditati obligatorii si de imbunatatire a eficientei sistemului rezervelor obligatorii prin largirea bazei acestora, ca urmare a includerii depunerilor populatiei si aplicarii unor penalizari severe pentru nerespectarea acestuia.
26. In acest context si luind in considerare scaderea programata a volumului platilor restante intre intreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, pornind de la estimari prudente ale evolutiei preturilor si cererii de bani. In acest scop, programul Guvernului permite o crestere a masei monetare (exprimata in moneda nationala) de 60% in timpul primului semestru din 1994 si 36% in cel de-al doilea semestru, in functie de scaderea rapida a nivelului inflatiei. Programul de credit pentru 1994 va tine cont de aceasta crestere monetara si de cresterea propusa a rezervelor internationale nete, dar, de asemenea, va asigura ca exista in 1994 o crestere corespunzatoare a nivelului real al creditului bancar catre sectorul neguvernamental, inclusiv intreprinderile de stat si private. Activele interne nete ale sistemului bancar sint proiectate sa creasca cu aproximativ 56% si 32% in primul si, respectiv, al doilea semestru ale anului 1994. Plafoanele la stocul de active interne nete ale sistemului bancar constituie un criteriu de performanta, dupa cum este prevazut in anexa nr. 5. Datorita schimbarilor majore care afecteaza in prezent sistemul financiar din Romania, inclusiv reforma cursului de schimb si a ratei dobinzii, este posibil ca cererea de bani sa se abata considerabil de la proiectiile cuprinse in acest program. In cazul unei evolutii a cererii de bani substantial diferita de cea anticipata pina la 30 iunie 1994 (ca si in cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru arierate la acea data), Guvernul si B.N.R. se vor consulta cu F.M.I. in vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din 1994, inclusiv a propunerii de modificare, dupa caz, a criteriilor de performanta pentru 30 septembrie 1994. La data efectuarii primei analize, se vor conveni cu F.M.I. si obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca si criteriile de performanta privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 decembrie 1994, 31 martie 1995 si 30 iunie 1995.
27. Desi datele privind distributia creditului bancar sint insuficiente, B.N.R. va acorda o atentie deosebita facilitarii accesului sectorului privat in curs de dezvoltare la credite bancare noi, in special prin aplicarea mai eficienta a masurilor prudentiale care sa evite dirijarea creditului bancar catre intreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului si F.P.S. de a aplica masuri de restructurare si instituire a disciplinei financiare in intreprinderi vor constitui o completare esentiala a acestor politici. In plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor inregistrate in identificarea si supravegherea cresterii creditului catre intreprinderile de stat si sectorul privat.
28. Pentru indeplinirea obiectivelor politicii monetare in 1994, B.N.R. intentioneaza sa continue folosirea, in special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditati nete prin operatiuni de refinantare la niveluri corespunzatoare obiectivelor monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, repere cantitative pentru baza monetara (pasivul B.N.R.), ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivul privind masa monetara a fost discutat cu expertii F.M.I. si corespunde programului privind politica monetara din cadrul aranjamentului, constituind, de asemenea, sarcina indicativa in cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuarii primei analize, sarcina indicativa pentru masa monetara va fi stabilita pentru restul perioadei pina la expirarea aranjamentului.
29. Reformele prezentate mai sus in vederea intaririi aspectului structural al politicii monetare au ca scop facilitarea mentinerii controlului strict asupra cresterii bazei monetare, contribuind astfel la cresterea semnificativa a ratei nominale a dobinzii. Actiunile recente intreprinse de B.N.R. in aceasta directie au inclus reintroducerea licitatiilor de credit in care rata dobinzii determinata pe piata a depasit substantial rata normala de referinta, ca si o crestere semnificativa a ratei creditului "overdraft", avind drept consecinta o crestere puternica a ratei medii a dobinzii purtate de credite B.N.R. In ultimele luni, B.N.R. a extins folosirea licitatiilor de credit, impreuna cu aplicarea de penalizari pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor de credit obisnuite si eliminind practic creditele subventionate. In continuare, B.N.R. dezvolta si intareste aceste modalitati de refinantare prin solicitarea de garantii pentru fiecare instrument de refinantare si prin evitarea utilizarii excesive sau a dependentei bancile de creditul "overdraft", prin fixarea de plafoane pentru banci in ce priveste accesul la aceasta facilitate. In plus, transferarea majoritatii depozitelor publice de la bancile comerciale la B.N.R. a limitat accesul bancilor la credite ieftine din aceasta sursa. B.N.R. supravegheaza si introduce proceduri stricte de control asupra sumelor in tranzit in sistemul bancar prin intermediul penalizarilor financiare la sumele excesive in tranzit aplicate fiecarei banci.
30. Actiunile de aplicare a restrictiilor monetare se prevad a avea ca rezultat o crestere rapida si semnificativa a ratei dobinzii la C.E.C. si la bancile comerciale la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul si B.N.R. considera aceasta esentiala pentru intarirea increderii in activele interne si pentru acordarea de stimulente corespunzatoare deponentilor interni. Pentru a imbunatati eficienta alocarii creditelor si a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratei dobinzii si niveluri ale ratelor care sa reflecte conditiile pietei. Daca ratele dobinzilor bancilor comerciale se adapteaza prea lent la schimbarile intervenite in ratele B.N.R., aceasta va aplica un set de masuri suplimentare in scopul imbunatatirii structurii ratei dobinzii. Asemenea masuri ar putea include, inter alia, transferul depozitelor guvernamentale aflate inca la bancile comerciale, de la acestea la B.N.R., preluarea depunerilor de la C.E.C. si alte banci, emiterea de titluri de valoare B.N.R. cu dobinda aliniata la structura ratei B.N.R., in vederea absorbirii lichiditatii, si, daca este cazul, masuri administrative, cum ar fi limitarea accesului la licitatiile de refinantare pentru bancile care nu reusesc sa-si adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodica a evolutiei ratei dobinzii, B.N.R. va introduce pina la sfirsitul lunii decembrie 1993 un sistem de urmarire sistematica si regulata a ratei, care va cuprinde evolutiile ratelor la depunerile si imprumuturile majore la C.E.C. si la bancile comerciale.
31. Cresterea substantiala a ratei dobinzii inregistrate in ultima perioada, care a generat profituri importante pentru B.N.R., se asteapta sa fie si in continuare la niveluri mari pina la reducerea inflatiei si diminuarea corespunzatoare a ratei dobinzii. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intentioneaza sa utilizeze o parte a profitului sau in scopul constituirii capitalului si rezervelor proprii la niveluri care sa permita anularea pierderilor majore rezultate din reevaluari inregistrate in cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve in acest scop, pentru anularea creantelor restante fata de administratia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R., va fi transferat la bugetul de stat.
32. Aplicarea efectiva in 1994 a controlului monetar indirect, ca si reactia ratei dobinzii la actiunea mecanismelor pietii, va fi usurata de infiintarea pietei titularilor de valoare si de capital, in special in ce priveste instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtind dobinda la nivelul pietei. Guvernul intentioneaza sa inceapa emiterea titlurilor de valoare pina la sfirsitul lunii ianuarie 1994, iar evolutia acestui program va fi discutata in cadrul primei analize.
33. Guvernul si B.N.R. sint ferm hotariti sa infiinteze o piata moderna de capital care sa faciliteze finantarea investitiilor de catre agentii economici, ca si asigurarea unei surse nemonetare pentru finantarea publica. In 1994 va fi aplicat un program care sa sprijine dezvoltarea pietei titlurilor de valoare, iar Guvernul si B.N.R. vor sustine aprobarea unei legi privind infiintarea Bursei de valori in procedura de urgenta, aplicarea acestei legi fiind considerata ca reper structural la data efectuarii primei analize. In plus, optimizarea sistemului de plati si clearing constituie in prezent o prioritate pentru B.N.R. si se asteapta inregistrarea unor progrese vizibile pina la data efectuarii primei analize. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de catre bancile comerciale a unor noi instrumente de plata, care ar putea fi onorate in cel mai scurt timp posibil pentru a accelera platile dintre clientii diferitelor banci. Sub egida B.N.R. va fi infiintat un sistem modern de plati; realizarea acestuia constituie, de asemenea, un reper structural la data celei de-a doua analize.
34. O alta masura avuta in vedere de Guvern si de B.N.R. este de a determina C.E.C.-ul sa fie mai receptiv la conditiile de piata. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reforma si restructurarea activitatii C.E.C., inclusiv modificari in legislatie care sa clarifice rolul C.E.C. in cadrul sistemului bancar. Stimulentele manageriale vor fi intarite si va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor, ca premisa pentru largirea gamei de servicii oferite de C.E.C. In plus, Guvernul, impreuna cu B.N.R., intentioneaza sa asigure pe durata programului rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen de la C.E.C., ca si rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflatiei decit in trecut. Progresele inregistrate in elaborarea propunerilor pentru reforma structurala a C.E.C. vor fi discutate in cadrul primei analize, iar progresele in implementarea acesteia vor constitui un reper structural in cadrul celei de-a doua analize.
35. Tinind seama de influenta pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra cresterii economice, B.N.R. intreprinde masuri pentru intarirea activitatii sale curente de supraveghere bancara. In acest scop B.N.R. primeste asistenta tehnica de la C.E. - PHARE si din alte surse. Pina la sfirsitul lunii ianuarie 1994 vor fi emise directive prudentiale pentru sistemul bancar in privinta clasificarii si acordarii imprumuturilor, ca si in ce priveste constituirea de rezerve, adecvarea capitalului si riscul valutar. Incepind cu luna decembrie 1993, B.N.R. initiaza inspectii lunare la sediile bancilor de stat si private, in vederea asigurarii soliditatii financiare a acestor institutii, ca si a respectarii de catre acestea a legilor si regulamentelor in vigoare. Succesul reformei bancare presupune cresterea personalului B.N.R. implicat in activitatea de supraveghere, pentru a asigura aplicarea directivelor prudentiale de catre banci si a permite un program corespunzator de inspectii pe teren. De asemenea, B.N.R. si Guvernul vor incuraja bancile importante sa-si infiinteze sectoare care sa faciliteze restructurarea intreprinderilor si sa intreprinda actiuni care sa intareasca disciplina financiara in cadrul acestor intreprinderi. Dupa definitivarea programului de restructurare a intreprinderilor mari care inregistreaza pierderi si inceperea implementarii acestei operatiuni, creditele neperformante ramase la banci vor fi complet provizionate, iar provizioanele vor fi neimpozabile cel mai tirziu pina in anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de catre B.N.R. are drept scop sa contracareze eventuala lipsa de incredere in sistemul financiar; mai mult, in cazul aparitiei de dificultati in sistemul financiar, Guvernul si B.N.R. vor limita sprijinul acordat la onorarea garantiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca si la facilitarea B.N.R. de acordare de credite de ultima instanta.
36. Paralel cu restructurarea intreprinderilor, Guvernul si B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare si restructurare a bancilor comerciale si vor pregati un plan corespunzator pentru aceasta, care va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea bancilor va fi realizata pe baza unor expertize detaliate ale bilanturilor bancilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatelor desprinse din rapoartele anuale privind activitatea de supraveghere pentru 1993 si 1994, B.N.R. va pregati evaluari in scris asupra necesitatii volumului si esalonarii recapitalizarii bancilor. Bilantul bancilor comerciale de stat va fi restructurat in timp printr-o combinatie adecvata de titluri guvernamentale si capital nou, incluzind mai ales o injectie de capital privat, in vederea cresterii capitalului bancar la niveluri suficiente pentru indeplinirea standardelor convenite pe plan international. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare si recapitalizare a bancilor, care este prevazut sa includa si privatizarea a doua banci de stat pina in mai 1995, va constitui un reper structural in cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, impreuna cu alte masuri de reforma a sectorului financiar, vor fi elaborate impreuna cu reprezentantii Bancii Mondiale, in contextul viitorului credit pentru reforma sectorului financiar si a intreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea, reforma intreprinderii si disciplina financiara
37. Guvernul priveste privatizarea activelor proprietate de stat ca esentiala pentru imbunatatirea eficientei si competitivitatii economiei romanesti si relansarea cresterii economice. Progrese insemnate s-au inregistrat in procesul de vinzare a intreprinderilor mici catre sectorul privat, ca si in domeniul transferului proprietatii pamintului si locuintelor. Guvernul a vindut catre populatie majoritatea locuintelor. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe cooperative agricole, prin distribuirea pamintului catre tarani. Aproximativ 80% din terenul arabil este in proprietate privata, restul de 20% apartinind fostelor intreprinderi de stat, transformate in societati comerciale, si care vor fi privatizate in timp. Cu toate acestea, procesul de inregistrare, care ar facilita vinzarea terenurilor, nu este finalizat; finalizarea sa este prevazuta pentru jumatatea anului 1994. In acelasi timp, Parlamentul dezbate legea privind dreptul posesorilor de pamint de a-l arenda sau ipoteca, ceea ce va duce la sporirea productiei agricole; adoptarea si promulgarea acestei legi sint prevazute pentru februarie 1994. Ca o consecinta a acestor masuri, s-a produs deja o orientare a fortei de munca catre sectorul privat, care, la sfirsitul anului 1992, detinea 37% din totalul fortei de munca (inclusiv sectorul privat agricol) ; in prezent, sectorul privat contribuie cu 26% la realizarea P.I.B.
38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul institutional pentru schimbarea formei de proprietate a intreprinderilor. In anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populatiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. detine 30% din aproximativ o cincime din numarul societatilor comerciale. Certificatele au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetateni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct in actiuni la diferite intreprinderi sau utilizate la licitatii pentru cumpararea de actiuni in cadrul procesului de privatizare. In 1992 a fost infiintat si F.P.S., ca organism independent, raspunzator fata de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini finalizarea rapida a privatizarii si este raspunzator pentru administrarea, controlul financiar si vinzarea sau lichidarea celor 70 procente ramase din capitalul societatilor comerciale. F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 intreprinderi de stat; restul va fi preluat pina in martie 1994.
39. Pentru desfasurarea operativa a privatizarii, intreprinderile de stat au fost provizoriu impartite de F.P.S. in trei categorii, functie de marimea lor. F.P.S. intentioneaza sa desfasoare o privatizare paralela (simultana); pentru fiecare categorie vor fi aplicate masuri specifice de accelerare a procesului. Intreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda M.E.B.O. sau printr-o procedura de licitatie competitiva simpla, similar cu procedura competitiva utilizata pentru vinzarea activelor intreprinderilor si vor fi destinate, in principal, investitorilor romani. Mai mult de 130 din cele aproximativ 2.600 de societati comerciale clasificate drept "mici" au fost privatizate pina la sfirsitul lunii noiembrie 1993. Pentru intreprinderile mijlocii, in numar de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizarii a fost acordata F.P.S. si F.P.P. Incepind cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost intreprins de Agentia Nationala de Privatizare (A.N.P), implicind 32 societati, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea bancilor si a societatilor comerciale mari va fi in sarcina F.P.S. si F.P.P., intr-o abordare caz cu caz. In primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzind peste 100 intreprinderi mijlocii si mari care urmeaza a fi privatizate cu prioritate.
40. Guvernul considera accelerarea privatizarii ca fiind esentiala pentru restructurarea economiei romanesti atit ca dovada a hotaririi autoritatilor de a actiona pe termen lung in vederea instalarii economiei de piata, cit si ca mijloc de atragere a increderii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind distribuite populatiei si metodologia de privatizare a intreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul este in curs de a reanaliza caile de a sprijini simplificarea procedurilor in scopul accelerarii ritmului privatizarii.
41. F.P.S. a pregatit un program de privatizare pentru 1994, precum si un raport financiar anual asupra activitatilor sale din 1993. Aceste documente au fost supuse Parlamentului si puse la dispozitia F.M.I. F.P.S. intentioneaza sa privatizeze inca 1.930 de intreprinderi mici pina la sfirsitul lunii decembrie 1994, cu un capital social de 280 miliarde lei la 31 decembrie 1992. De asemenea, F.P.S. isi propune sa privatizeze, in anul 1994, 403 intreprinderi mijlocii cu un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. In sfirsit, F.P.S. intentioneaza sa realizeze privatizarea a 35 intreprinderi mari pina la sfirsitul anului 1994 cu un capital social de 442 miliarde lei la 31 decembrie 1992.
42. Avind in vedere privatizarile propuse in program pentru intreprinderile mici, mijlocii si mari, se apreciaza ca un numar de intreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societati comerciale cu capital majoritar de stat vor fi privatizate in 1994. Progresul semnificativ realizat in indeplinirea obiectivelor privatizarii in 1994, prevazute mai sus, vor constitui un reper structural pentru prima analiza in cadrul programului, cind, de asemenea, vor fi discutate obiectivele pentru privatizare in 1995. Realizarile efective in domeniul privatizarii in anul 1994, precum si obiectivele si progresele initiale semnificative in 1995, vor constitui un reper structural pentru a doua analiza in cadrul programului.
43. Guvernul considera ca progresele rapide in privatizarea intreprinderilor reprezinta calea cea mai rapida de imbunatatire a administrarii si disciplinei financiare a intreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorita duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul, in colaborare cu F.P.S., in calitate de actionar principal, intentioneaza sa ia de urgenta masuri de imbunatatire a administrarii si performantei financiare in majoritatea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta se va realiza atit prin actiuni specifice de restructurare, de reducere a dimensiunilor sau de inchidere a intreprinderilor neviabile si cu pierderi, cit si prin stabilirea unor intelegeri cu intreprinderile, pe baza contractelor de management. Aceasta va avea ca efect imbunatatirea disciplinei financiare a intreprinderilor, a alocarii resurselor in economie si va crea premisele accelerarii procesului de transferare a proprietatii. Legea contractului de management pentru intreprinderilor de stat, aprobata de Parlament in octombrie 1993, ofera cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. in aceasta directie.
44. Deoarece restructurarea si reorientarea majoritatii intreprinderilor vor fi realizate, in timp, de F.P.S. si F.P.P., de actionarii privati si de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar sa joace un rol important in restructurarea, micsorarea sau inchiderea unui numar semnificativ de intreprinderi cu pierderi si/sau arierate mari. Acestea sint intreprinderi ale caror dificultati au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzator de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale bancilor comerciale. Citeva dintre actiunile prezente si viitoare in aceasta directie sint prezentate in paragrafele urmatoare.
45. In primul rind, in septembrie 1993, Ministerul Finantelor si B.N.R., de comun acord, au declarat in incapacitate de plata, conform Legii nr. 76/1992, 20 intreprinderi de stat cu volume mari de arierate, in timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru inca o intreprindere de stat.
46. In al doilea rind, ca un pas important in reinstaurarea disciplinei financiare in asemenea intreprinderi, au fost "izolate" fata de creditul bancar 30 intreprinderi aflate sub supravegherea Comitetului de Restructurare, compus din reprezentanti ai Ministerului Finantelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. si F.P.S. Acest comitet este insarcinat sa decida in ce masura garantiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate pe baza planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste intreprinderi. Actiunile recomandate de aceste planuri - care pot fi modificate de comun acord cu Comitetul de Restructurare - au inceput sa fie aplicate in ultimul trimestru al anului 1993. In toate cazurile in care situatia financiara a acestor intreprinderi nu se imbunatateste semnificativ in urma aplicarii acestor planuri, comisiile la nivel de intreprindere vor recomanda masurile de conservare sau de lichidare necesare pentru inchiderea intreprinderii. Asemenea recomandari vor fi prezentate Comitetului de Restructurare in termen de 180 de zile de la prezentarea planurilor de restructurare. In plus, Comitetul de Restructurare a identificat 3 intreprinderi pentru care lichidarea reprezinta singura optiune. In scopul initierii acestui program, in ianuarie 1994, a fost convenit cu Banca Mondiala un grafic precis pentru inchiderea sau lichidarea acestor intreprinderi, completat cu o protectie sociala adecvata.
47. In al treilea rind, in privinta altor intreprinderi de stat cu pierderi foarte mari, F.P.S. si Agentia de Restructurare, actionind in colaborare cu Guvernul, intentioneaza sa se asigure ca deciziile operative luate de intreprinderi corespund criteriilor financiare, in principal folosind pirghia contractelor de management. In prima parte a anului 1994, acest proces va fi extins pentru a cuprinde cel putin 250 societati comerciale care, impreuna cu un grup de circa 50 regii autonome la care se face referire mai jos, inregistreaza peste 30% din platile restante fata de creditorii bancari si nebancari si aproximativ 50% din pierderile nete ale sectorului de stat. Progresul semnificativ in implementarea acestui plan, ca si analiza progreselor inregistrate in restructurarea celor 30 intreprinderi "izolate", mentionate in paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural in cadrul primei analize a programului. Progresele semnificative ulterioare si reducerea pierderilor si arieratelor intreprinderilor mentionate in prezentul paragraf, asa cum sint prevazute pentru momentul primei analize, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza, cind se vor stabili si obiectivele pentru 1995. In aceasta privinta, reperele cantitative privitor la pierderile intreprinderilor sint stabilite in anexa nr. 7.
48. Regiile autonome sint considerate o categorie aparte de intreprinderi datorita faptului ca nu sint constituite ca societati pe actiuni si nu exista intentia privatizarii lor intr-un viitor apropiat. Prin Ordonanta Guvernului nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definitie a regiilor autonome, conform careia acestea se vor limita la realizarea activitatii lor de baza. Un numar de asemenea regii, cum este "Renel", intreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a inceput aplicarea prevederilor acestei ordonante prin transferarea functiilor si activelor nestrategice catre alte societati comerciale. A fost infiintat un grup de lucru insarcinat cu continuarea aplicarii prevederilor acestei ordonante, in special analizarea regiilor existente si stabilirea activelor care vor fi predate. Ministerele respective, impreuna cu Ministerul Finantelor, vor institui controlul managerial al acestor intreprinderi si vor solicita intocmirea de planuri financiare eficiente, in prima etapa pentru 50 regii autonome importante. Modalitatile de restructurare si reforma a acestor regii sint stabilite corespunzator principiilor Bancii Mondiale. Implementarea masurilor de reducere substantiala a numarului acestor regii - in prezent 900 - si de impunere a unor restrictii bugetare severe cu pastrarea unei corespondente intre venituri si cheltuielile curente si de capital va fi, de asemenea, luata in considerare in cadrul primei analize a programului.
49. In ceea ce priveste cadrul legal de asigurare a administrarii eficiente a intreprinderilor, Guvernul a intreprins o serie de actiuni pentru a impune penalizari mai severe intreprinderilor care nu respecta disciplina financiara. In acest scop, Legea nr. 76/1992, aprobata in iulie 1992, prevede posibilitatea creditorilor de a confisca activele interne ale debitorilor. In iulie 1993, aceasta lege a fost amendata in vederea intaririi prevederilor sale, inter alia, prin aplicarea unei dobinzi la platile restante fata de alte intreprinderi si o prevedere similara se aplica impozitelor neachitate la scadenta; ratele acestor dobinzi vor fi majorate si redefinite drept marje procentuale peste dobinda de refinantare practicata de B.N.R. la licitatiile sale, pina la sfirsitul lunii ianuarie 1994. In acelasi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri ale salariilor conducerii va fi aplicata intreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-si achita obligatiile, ci contribuie la cresterea arieratelor.
50. Legea falimentului, considerata de Guvern parte integranta a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiara, este prevazuta a fi adoptata de Parlament cu maxima prioritate si Guvernul va face eforturi pentru aprobarea acestei legi pina la jumatatea lunii februarie 1994. Pina atunci, creditorii initiaza in mod efectiv actiuni de declarare a debitorilor in stare de faliment in cadrul Codului comercial existent. Este in pregatire un proiect de lege privind infiintarea tribunalelor comerciale in vederea facilitarii aplicarii Legii falimentului si simplificarii procesului de obtinere a drepturilor creditorilor conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea si aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern si este de asteptat sa aiba loc pina la jumatatea anului 1994. Pina la adoptarea acestei legi, Ministerul Justitiei a aprobat o procedura de reorganizare a tribunalelor civile existente in sensul crearii unor sectii speciale care sa se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a inceput in ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta in prezent surse de asistenta tehnica pentru pregatirea judecatorilor care vor rezolva aceste probleme.
51. B.N.R. elaboreaza propuneri de incurajare a aparitiei pietei creditului comercial pentru a creste transparenta si eficienta creditului intre intreprinderi si progresele in acest sens vor fi discutate in cadrul primei analize a programului. Guvernul intentioneaza ca prin aceste masuri sa reduca progresiv practica intreprinderilor de a-si finanta activitatea prin arierate.
52. Daca masurile descrise mai sus se vor dovedi ineficiente in incercarea de a reduce arieratele, Guvernul va intreprinde actiuni suplimentare directe pentru a se asigura ca intreprinderile publice din sectorul real (regiile autonome) nu acorda noi credite intreprinderilor debitoare si ca isi platesc la timp datoriile catre furnizori si va aplica asemenea masuri si societatilor comerciale aflate sub controlul sau conform Legii nr. 76/1992. Penalizarile financiare aferente arieratelor vor fi majorate pentru a preveni o eventuala extindere a acestora.

Preturi si salarii
53. Procesul liberalizarii preturilor este in prezent aproape finalizat in ce priveste comertul cu amanuntul, cu exceptiile prezentate mai jos, si pe durata acestui program nu vor fi introduse noi controale asupra preturilor. Mai mult, Guvernul va intreprinde noi actiuni pentru a-si reduce participarea in procesul de negociere a preturilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor si notificarilor prealabile ale modificarilor preturilor. De la 1 mai 1993 Guvernul a inlaturat practic toate subventiile de consum; totusi ramine in vigoare un sistem de control al preturilor pentru un numar redus de bunuri de consum. Guvernul este hotarit sa reduca subventiile la producator in 1994 corelat cu proiectul de buget si din nou in 1995. Controlul asupra preturilor pentru bunurile de consum care au fost subventionate pina la 1 mai 1993 va fi inlaturat pina la 1 martie 1994 si sistemul existent de supraveghere a preturilor pentru produsele mentionate in Hotarirea Guvernului nr. 206/1993 va fi limitat in continuare la produsele si serviciile realizate de monopolurile naturale si la produsele si serviciile subventionate.
54. Guvernul recunoaste importanta protectiei consumatorilor impotriva practicilor neloiale si de monopol, ca si necesitatea rezolvarii urgente a problemei concurentei reale, inclusiv in ceea ce priveste achizitiile si vinzarea de produse agricole, prin majorarea stimulentelor acordate producatorilor evitind astfel aparitia unor preturi de consum prea ridicate. In viitorul apropiat, stimularea mecanismelor de piata va continua sa se faca prin proceduri ad-hoc, dar se intentioneaza ca, pina la sfirsitul anului 1993, sa fie prezentat Parlamentului un proiect de lege a concurentei dupa modelul vest-european si american si sa se creeze un organism insarcinat cu aplicarea acestei legi. O data cu crearea acestei autoritati va inceta responsabilitatea Ministerului Finantelor in domeniul supravegherii preturilor, aceasta trecind in sarcina noii unitati. Promulgarea Legii concurentei si infiintarea organismului mentionat vor constitui un reper structural in cadrul primei analize a programului.
55. Guvernul considera ca fiind foarte importanta introducerea in preturile practicate de intreprinderi a costurilor reale ale inporturilor din import, pentru a se evita variatii mari ale preturilor si aparitia efectelor perturbatoare ale unei treceri lente. In special, Guvernul este decis ca in viitorul apropiat sa continue ajustarea preturilor tuturor produselor energetice livrate agentilor economici pentru a se mentine paritatea cu preturile internationale.
56. O politica a veniturilor bazata pe impozite este considerata de Guvern ca fiind esentiala pentru stoparea presiunii inflationiste si promovarea concurentei in economia nationala. Guvernul intentioneaza sa continue aplicarea schemei de indexare prospectiva a salariilor pentru realizarea cresterilor permise de lege pentru fondul de referinta al salariilor pentru toate intreprinderile de stat si functionarii publici. Se va continua aplicarea unui impozit suplimentar asupra intreprinderilor pentru cresterea excesiva a fondului de salarii peste nivelul de referinta (cu cote mergind pina la 500%). Pentru a se evita spirala preturi-salarii, in special cresterea inflatiei datorita reflectarii cresterilor corective de preturi, coeficientul de indexare va asigura numai o compensare partiala a cresterilor de preturi. In plus, Guvernul va continua sa urmareasca indeaproape evolutia fondului de salarii al intreprinderilor, acolo unde se va dovedi necesar, pentru a se asigura ca plafoanele salariale functioneaza intr-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal.

Sectorul extern
57. Pentru imbunatatirea situatiei balantei de plati si acordarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul intreprinde o serie de actiuni pentru reforma pietei valutare si unificarea cursului de schimb, in contextul aplicarii unei politici financiare restrictive. Elementele initiale ale reformei, care vor fi implementate in ianuarie 1994, includ modificari ale mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitatii, astfel incit sa se asigure echilibrul deplin cerere-oferta; canalizarea tuturor tranzactiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, spre sistemul de licitatii; asigurarea accesului liber la licitatiile valutare al intreprinderilor; si autorizarea bancilor comerciale nationale si straine din Romania de a cumpara saptaminal valuta in nume propriu, in cadrul limitelor prudentiale instituite asupra pozitiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervina direct pe piata, cu exceptia cumpararilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale si pentru efectuarea de operatii de reglare a pietei si nu va exercita niciodata presiuni asupra participantilor la tranzactii, astfel incit cursul de schimb sa fie determinat exclusiv de piata. Functionarea pietei valutare va fi strict supravegheata pentru a se asigura reflectarea deplina a fortelor pietei. Vor face obiectul acestei supravegheri in special primele acordate de oficiile de schimb, volumul tranzactiilor efectuate pe piata, accesul liber al intreprinderilor pe piata valutara fara interventii sau intirzieri, acoperirea lipsei de valuta pentru platile curente ale intreprinderilor si competitivitatea cursului de schimb. Autoritatile vor informa F.M.I. despre evolutiile pietei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. la licitatii si prin consultatii periodice ale reprezentantilor Fondului cu participantii asupra experientei lor in domeniul evolutiei pietei. In perioada anterioara reformei mecanismului de licitatie descris mai sus, politica valutara si monetara va fi directionata spre eliminarea treptata a diferentei dintre cursul determinat prin licitatie si cursul paralel neoficial. Dupa reformarea pietei valutare, aceste politici vor avea drept scop micsorarea diferentei dintre cursul stabilit la licitatie si cel al oficiilor de schimb.
58. De asemenea, vor fi intreprinsi pasi in vederea dezvoltarii progresive a tranzactiilor directe intre banci si intre acestea si oficiile de schimb, cu asistenta tehnica din partea F.M.I., astfel incit pina in aprilie 1994 sa functioneze pe deplin piata valutara interbancara directa si sa se permita participarea directa pe piata a oficiilor de schimb si a bancilor comerciale. Functionarea acestei piete va avea urmatoarele caracteristici: Toti participantii autorizati, respectiv toate bancile autorizate sa deruleze operatii valutare si toate oficiile de schimb autorizate, vor putea sa cumpere sau sa vinda valuta, direct de la orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociabile, fara limitari (cu conditia ca autoritatile sa impuna limite prudentiale pentru volumul net al valutei detinute de agentii autorizati). Infiintarea pietei interbancare pina la 30 aprilie 1994 constituie criteriu de performanta pentru tragerea din mai 1994.
59. Persoanele juridice vor putea cumpara valuta de la orice banca autorizata in scopul efectuarii de plati pentru tranzactii internationale curente permise de lege. Recent, B.N.R. a marit limita instituita asupra accesului la valuta pentru rezidentii persoane fizice in vederea realizarii calatorilor in strainatate la 500.000 lei anual. B.N.R. intentioneaza ca in viitorul apropiat sa modifice aceste limite, asa incit sa fie stabilite la un nivel de 500 dolari S.U.A. Sumele care depasesc aceasta limita vor fi puse la dispozitie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzactii curente autorizate, cum ar fi pentru calatorii, studii sau ingrijire medicala. Guvernul intentioneaza sa anuleze pina la sfirsitul perioadei acestui aranjament toate acordurile bilaterale de plati in vigoare si sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R. care constituie restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanta, in perioada in care acordul stand-by este in vigoare, Guvernul nu va incheia acorduri bilaterale de plati care nu respecta prevederile art. VIII al Statutului F.M.I. In plus, tot ca un criteriu de performanta, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple si nici nu le va intensifica pe cele existente, dupa cum nu va institui sau intensifica nici restrictii la import pentru imbunatatirea situatiei balantei de plati, pe perioada aranjamentului.
60. Guvernul a liberalizat in mare masura sistemul comercial. Toate interdictiile si contingentele la export au fost inlaturate, cu exceptia unei liste restrinse de bunuri supuse controlului intern al preturilor sau deficitare, poluante, considerate strategice sau pentru care exista restrictii din partea tarilor importatoare. Interdictiile se vor mentine temporar la cereale, unt, unele minerale iar contingentele la ingrasaminte chimice si unele uleiuri minerale. Guvernul, conform angajamentelor sale internationale, este ferm hotarit sa elimine aceste interdictii si contingente pina la sfirsitul lui 1995, pe masura ce controlul preturilor la respectivele produse este inlaturat sau oferta interna se imbunatateste. In vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bauturile alcoolice, tutun si televizoare vor fi modificate la inceputul anului 1994 pentru a se elimina discriminarea bunurilor straine. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% in octombrie 1993. Pentru a se asigura deplina participare a tarii noastre la sistemul comercial multilateral, pe baza principiilor de piata, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. si negocierea unui Protocol standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.
61. Se estimeaza ca exporturile au crescut cu 5% in 1993, datorita, in parte, reorientarii comertului catre pietele occidentale, iar importurile au scazut usor, reflectind partial scaderea importurilor de cereale datorita unei recolte foarte bune. Cu o imbunatatire semnificativa a situatiei balantei comerciale, deficitul contului curent este proiectat sa scada cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,3 miliarde dolari (aproximativ 5% din P.I.B.) in 1993. In 1994-1995, se prognozeaza cresterea exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectind devalorizarea leului, efectul incheierii acordului interimar de asociere cu C.E.E., devenit efectiv in mai 1993 si acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate de catre S.U.A. in octombrie 1993. Importurile sint prognozate sa creasca foarte putin in aceasta perioada, reflectind devalorizarea reala a leului si impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari (circa 3,5% din P.I.B.) in 1994 si 0,6 miliarde dolari (2,6% din P.I.B.) in 1995.
62. Se asteapta ca investitiile straine sa joace un rol important in restructurarea economiei, ca si in limitarea acumularii de datorie externa. Pentru a atrage investitorii straini, Romania a liberalizat substantial regimul investitiilor straine, cum ar fi limitarile asupra repatrierii dividendelor si veniturilor, permitind efectuarea de investitii straine directe in practic toate sectoarele si eliminind limitele asupra participarii cu capital strain intr-o societate comerciala infiintata in Romania. Ca o consecinta a continuarii si extinderii acestei politici liberale si a eforturilor in directia accelerarii privatizarii, se asteapta o crestere a fluxurilor de investitii straine cu 80% in 1994 si o crestere si mai substantiala in urmatorii ani.
63. Guvernul isi propune o crestere anuala a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. in perioada 1994-1995 si la un nivel care sa acopere 3,5 luni de importuri la sfirsitul anului 1995. In concordanta cu acest obiectiv, au fost stabilite obiectivele trimestriale privind nivelul rezervelor internationale nete, care vor reprezenta un criteriu de performanta (anexa nr. 8). In plus, rezervele internationale nete ale B.N.R. sint programate sa creasca cu 200 milioane dolari in 1994 si 450 milioane dolari in 1995 si aceste obiective trimestriale vor constitui sarcini indicative conform anexei nr. 1.
64. Luind in seama si cresterea planificata a rezervelor valutare, necesitatile totale de finantare sint proiectate la un nivel de 2,0 miliarde dolari in 1994 si 1,3 miliarde dolari in 1995. Au fost identificate surse de finantare in valoare de aproximativ 1,8 miliarde dolari in 1994 si de 1,2 miliarde dolari in 1995, in principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L. si imprumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. si surse bilaterale, altele decit membrii G-24/C.E. In consecinta, va exista necesitatea unei finantari suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari in 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea diferentei.
65. Efectuarea la timp a tragerilor din imprumuturile externe constituie o componenta esentiala a programului guvernamental de reforma si stabilizare. Evolutia tragerilor aferente finantarii externe, in special imprumutul F.E.S.A.L. si creditele C.E./G-24 vor fi urmarite in cadrul ambelor analize. In cazul aparitiei unui deficit al finantarii externe, Guvernul va actiona rapid in directia inaspririi politicilor fiscale si monetare pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor din acest program.
66. Guvernul isi propune sa urmareasca o politica prudenta de gestionare a datoriei in vederea limitarii cresterii datoriei externe in concordanta cu capacitatea de plata a Romaniei, acordindu-se atentie deosebita structurii datoriei si virfului serviciului datoriei prevazut pe anul 1999. Astfel, Guvernul a stabilit limite maxime la contractarea si garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani si de 1-12 ani, inclusiv datoria contractata sau garantata de bancile comerciale cu capital de stat, care constituie criterii de performanta conform anexei nr. IX. Vor fi stabilite, de asemenea, criterii de performanta in ce priveste plafoanele imprumuturilor garantate sau contractate public cu scadente sub un an, cu exceptia finantarii normale a importurilor, dupa cum este prevazut in anexa nr. X. In sfirsit, va constitui criteriu de performanta neacumularea de arierate externe ale bugetului consolidat, B.N.R., regiilor autonome si bancilor comerciale cu capital de stat. Pentru a se asigura incadrarea in aceste limite, Guvernul va urmari indeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe a sectorului public.

ANEXA 1
Sarcini indicative privind nivelurile minime ale rezervelor internationale nete ale B.N.R.



                                     Sarcini indicative
-------------------------------------------------------------------------------
                                   (milioane dolari S.U.A.)
                                   -------------------------
Volum la :
  30 septembrie 1993                     - 732
  31 decembrie 1993                      - 732
  31 marie 1994                          - 731
  30 iunie 1994                          - 664
  30 septembrie 1994                     - 621
  31 decembrie 1994                      - 532
-------------------------------------------------------------------------------

    Rezervele internationale nete ale B.N.R. constau din diferenta dintre activul si pasivul acestora.
    Pentru scopurile programului, activul rezervelor este definit ca: aur monetar, disponibilitati in DST, orice pozitie a rezervelor la F.M.I. si disponibilitatile in valuta convertibila ale B.N.R. Sint excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele in moneda neconvertibila si metalele pretioase, altele decit aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul scriptic de 362,18 dolari S.U.A. pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aur evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
    Pentru scopurile programului, pasivul rezervelor este definit ca: obligatii ale B.N.R. in moneda convertibila privind credite, depuneri, operatiuni de swap si alte obligatii catre rezidenti si nerezidenti, care au o scadenta initiala de pina la un an inclusiv, ca si obligatiile decurgind din creditele F.M.I., creditul releu de la B.R.I., indiferent de data scadentei. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 1645 milioane dolari S.U.A.
    Toate activele si pasivele exprimate in alta moneda decit dolarii S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite in dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la 30 septembrie 1993. Toate modificarile in definirea si evaluarea activelor sau pasivelor, ca si detaliile operatiunilor de vinzare, cumparare sau swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentantilor F.M.I.
    Sarcinile vor fi ajustate in sus cu suma cu care tragerile din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. 3.
    Indeplinirea acestor sarcini va fi urmarita pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta, in forma prevazuta intr-un memorandum tehnic separat.

    ANEXA 2

    Limite privind preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si emiterea garantiilor guvernamentale la creditul bancar catre intreprinderi



     Datoria preluata si garantiile           Limite maxime
        acordate de Guvern
-------------------------------------------------------------------------------
                                              (miliarde lei)
  Cumulativ de la
  30 septembrie 1993 pina la :
  31 decembrie 1993 (indicativ)                        42
  31 martie 1994 (criteriu de performanta)          95
  30 iunie 1994 (criteriu de performanta)          158
  30 septembrie 1994 (criteriu de performanta)     231
  31 decembrie 1994 (indicativ)                       311
-------------------------------------------------------------------------------

    Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si emiterea de garantii pentru preluarea acestei datorii in circumstante viitoare precis formulate, sint considerate echivalente ca sens. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne catre intreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevazute in proiectul de lege referitoare la preluarea la buget a datoriei intreprinderilor, transmis Parlamentului anterior datei de 10 decembrie 1993.
    Limitele se aplica tuturor actiunilor de preluare la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci, care cad sub incidenta proiectelor legislative inaintate Parlamentului dupa data de 9 decembrie 1993, ca si tuturor garantiilor noi acordate pentru creditul bancar intern catre intre- prinderi. Bugetul consolidat este definit in anexa nr. 3.
    Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I. lunar de Ministerul Finantelor, in forma stabilita in memorandumul tehnic separat.

    ANEXA 3

    Limite ale creditului net al sistemului bancar catre bugetul consolidat



                                                  Limite
-------------------------------------------------------------------------------
                                               (in miliarde lei)
                                               ------------------
  Stoc la 30 septembrie 1993                         - 423
  Stoc la :
    31 decembrie 1993 (indicativ)                      525
    31 martie 1994 (criteriu de performanta)     547
    30 iunie 1994 (criteriu de performanta)      738
    30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 765
    31 decembrie 1994 (indicativ)                    1.560
-------------------------------------------------------------------------------

    Bugetul consolidat se defineste ca bugetul de stat, bugetele autoritatilor locale, fondurile asigurarilor sociale, alte fonduri extrabugetare prevazute in Legea bugetului pe 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur si argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finantelor in afara cadrului bugetar, fondurile aferente contravalorii in lei a importurilor externe, F.P.S. si Agentiei de Restructurare, ca si operatiile extrabugetare ale ministerelor finantate prin credite externe. Orice noi fonduri create pe durata programului in vederea derularii unor operatiuni de natura fiscala (asa cum sint definite in manualul G.F.S. al F.M.I.) vor fi incluse in definitia bugetului consolidat.
    Creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat se defineste ca toate creantele sistemului bancar asupra bugetului, mai putin depozitele statului in sistemul bancar. Creantele bancilor asupra Guvernului rezultind din prevederile Legii nr. 7/1992 sint excluse din definitia creantelor asupra Guvernului. Imprumuturile Guvernului catre banci pentru finantarea creditarii agentilor economici sint excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenita a conturilor care vor fi considerate in cadrul acestui program drept depozite guvernamentale va fi prezentata intr-un memorandum tehnic separat.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie si 31 decembrie 1994 vor fi, fiecare dintre ele, ajustate in jos la paritate cu suma cu care valoarea actuala a acestui credit la 31 decembrie 1993 este mai mica decit sarcina indicativa pentru aceasta data.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi ajustate in jos la paritate, ca raspuns la transferurile din contul tranzitoriu de reevaluare a aurului, deschis la B.N.R., catre orice alt cont decit contul permanent corespunzator de reevaluare din bilantul B.N.R.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi ajustate in jos la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul platilor restante ale Guvernului catre rezidentii interni depaseste volumul acestora la 30 septembrie 1993.
    Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi ajustate in jos cu cresterea cumulativa a stocului datoriei guvernamentale catre sectorul nebancar. Datoria guvernamentala catre acest sector se ridica la 30 septembrie 1993 la 1,7 miliarde lei. In plus, limitele creditului net catre bugetul consolidat vor fi ajustate in jos cu contravaloarea in lei a tragerilor din imprumuturile externe catre stat care depaseste 150 milioane dolari in primele sase luni ale anului 1994, 295 milioane dolari in primele noua luni ale anului 1994 si 391 milioane dolari pentru intregul an.
    Datele referitoare la creantele si debitele sistemului bancar catre bugetul consolidat sint preluate din bilanturile B.N.R. si ale bancilor comerciale si vor fi furnizate lunar F.M.I. intr-o forma stabilita in memorandumul tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R. Datele referitoare la volumul arieratelor si al datoriei publice catre sectorul nebancar vor fi furnizate lunar F.M.I. de catre Ministerul Finantelor, ca si datele referitoare la creditul extern net catre bugetul consolidat.

    ANEXA 4
    Repere cantitative pentru volumul de plati restante ale intreprinderilor de stat



                                                    Reper
-------------------------------------------------------------------------------
                                               (miliarde lei)
                                               ---------------
  Volum la 30 septembrie 1993                      3.012
  Volum la :
    31 decembrie 1993                              3.721
    31 martie 1994                                 4.550
    30 iunie 1994                                  4.325
    30 septembrie 1994                             4.009
    31 decembrie 1994                              4.009
-------------------------------------------------------------------------------

    Platile restante ale intreprinderilor de stat sint definite ca suma obligatiilor de plata cu termene depasite ale intreprinderilor de stat catre creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzind obligatiile de plata cu termene depasite catre banci. Obligatiile de plata cu termene depasite sint definite ca totalitatea obligatiilor de plata scadente dar neonorate, inregistrate de o intreprindere in cadrul termenilor unui contract sau, daca nu este specificat nici un termen contractual, de la 30 zile in sus, fara reducere pentru sumele datorate intreprinderii debitoare. Intreprinderile cu capital de stat sint definite ca totalitatea regiilor autonome, a societatilor comerciale si a oricaror alte intreprinderi in care Guvernul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital.
    In scopul urmaririi programului, volumul platilor restante va fi ajustat in sus cu orice suma decurgind din aplicarea oricarui program global sau partial de compensare a volumului platilor restante ale intreprinderilor. Un program de compensare a volumului platilor restante  este definit ca orice activitate organizata de acordare de credit sau subventii catre banci in scopul permiterii intreprinderilor sa imprumute cu dobinzi mai mici decit cele ale pietei pentru a-si plati obligatiile restante catre orice creditor.
    Obiectivele vor fi urmarite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor si transmise F.M.I. in forma convenita. Ori de cite ori vor aparea schimbari in practicile contabile ale intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii care ar putea induce modificari in definitia datelor, Ministerul Finantelor va transmite o notificare F.M.I. si va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atit pe baza vechii definitii, cit si a celei noi.

    ANEXA 5

    Limitele activelor interne nete ale sistemului bancar



                                                Limite
-------------------------------------------------------------------------------
                                            (in miliarde lei)
                                            -----------------
  Stoc la
  30 septembrie 1993                              3.146
  Stoc la :
  31 decembrie 1993 (sarcina indicativa)          3.943
  31 martie 1994 (criteriu de performanta)        5.153
  30 iunie 1994 (criteriu de performanta)         6.164
  30 septembrie 1994 (criteriu de performanta)    7.194
  31 decembrie 1994 (sarcina indicativa)          8.149
-------------------------------------------------------------------------------

    Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv bancile nou-infiintate) sint definite ca diferenta intre obligatiile sistemului bancar fata de sectorul nebancar (bani in sens larg) si rezervele internationale nete, ambele exprimate in moneda nationala. Banii in sens larg includ depozitele in valuta ale rezidentilor dar exclud toate depozitele guvernamentale, ca si depozitele institutiilor monetare straine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internationale nete sint definite in anexa nr. 8.
    Pentru scopurile programului, rezervele internationale nete si acele componente ale banilor, in sens larg, care sint exprimate in valuta, vor fi transformate in lei la cursuri de schimb scriptice convenite de comun acord.
    Limitele vor fi ajustate in jos cu suma cu care tragerile nete din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. 3. Tinind cont de efectele practicilor contabile ale C.E.C. asupra masei monetare inregistrate, limitele indicative pentru 31 decembrie 1993 vor fi ajustate in sus cu 200 miliarde lei daca depozitele la termen si la vedere la C.E.C. depasesc suma de 600 miliarde lei la 31 decembrie 1993. Daca este necesara aceasta ajustare, limitele pentru 31 martie 1994 si toate datele ulterioare vor fi ajustate in sus cu suma cu care depozitele la vedere si la termen la C.E.C. la 31 ianuarie 1994 depaseste cifra de 425 miliarde lei, sub rezerva ca aceasta ajustare sa nu depaseasca 200 miliarde lei.
    Limitele vor fi urmarite pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R., in forma convenita.

    ANEXA 6

    Sarcini indicative privind masa monetara (pasivul B.N.R.)



                                                Sarcina indicativa
-------------------------------------------------------------------------------
                                                (miliarde lei)
                                                 -------------
  Volum la 30 septembrie 1993                         1.009
  Volum la :
    31 decembrie 1993                                 1.280
    31 martie 1994                                    1.560
    30 iunie 1994                                     1.922
    30 septembrie                                     2.284
    31 decembrie 1994                                 2.477
-------------------------------------------------------------------------------

    Masa monetara (pasivul B.N.R.) este definita ca fiind suma monedei in circulatie in afara B.N.R. si a depozitelor bancilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele bancilor la B.N.R. nu includ obligatiile B.N.R. prezentate ca: (i) fondul de stat in valuta; (ii) depozite la banci pentru fixing; si (iii) contul general al trezoreriei.
    Datele despre masa monetara vor fi colectate din bilantul lunar al B.N.R., care va fi furnizat F.M.I. in forma convenita. La 30 septembrie 1993, moneda in circulatie in afara B.N.R. va avea un volum de 882,3 miliarde lei, iar depozitele bancilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului masei monetare pe baza datelor din conturile B.N.R. vor fi furnizate F.M.I. saptaminal.

    ANEXA 7
    Repere cantitative privind nivelurile cumulative maxime ale pierderilor nete inregistrate de un grup de intreprinderi de stat



                                                    Reper
-------------------------------------------------------------------------------
                                                  (miliarde lei)
                                                 ---------------
  Schimbari cumulative de la 1 ianuarie 1993
  pina la :
  30 septembrie 1993 (volum actual)                     59,2
  31 decembrie 1993                                    102,2
  31 martie 1994                                       157,6
  30 iunie 1994                                        220,6
  30 septembrie 1994                                   287,8
  31 decembrie 1994                                    356,5
-------------------------------------------------------------------------------

    Pierderile nete ale grupului de mari intreprinderi care inregistreaza pierderi sint definite ca pierderile unui grup stabilit de 300 intreprinderi de stat selectate anterior aprobarii Consiliului executiv al F.M.I., intreprinderi care inregistreaza cel putin 50% din pierderile nete ale tuturor intreprinderilor de stat in primele noua luni ale anului 1993. Pierderile nete sint definite ca suma tuturor cheltuielile, impozitelor pe circulatia marfurilor, taxelor pe valoarea adaugata, accizelor si cheltuielilor de protocol (mese, cadouri etc.) din care se scade suma tuturor veniturilor si subventiilor primite pentru pierderi aferente productiei vindute si neincasate, exprimata in moneda nationala. Definitia intreprinderilor de stat include toate societatile comerciale sau alte intreprinderi cu capital majoritar de stat (inclusiv F.P.S. si orice alta agentie guvernamentala) si regiile autonome.
    Nivelurile maxime mentionate mai sus vor fi cumulative  si vor fi urmarite pe baza datelor colectate lunar de catre Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor. Ori de cite ori apar schimbari in practicile contabile ale intreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii si care induc modificari  in seriile de date, Ministerul Finantelor va notifica F.M.I. si va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atit pe baza vechii definitii, cit si a celei noi.

    ANEXA 8
    Sarcini privind nivelurile minime ale rezervelor internationale nete ale sistemului bancar



                                                 Sarcina
-------------------------------------------------------------------------------
                                             (in milioane $ S.U.A.)
  Stoc la :
    30 septembrie 1993                                 240
    31 decembrie 1993 (sarcina indicativa)             219
    31 martie 1994 (criteriu de performanta)           182
    30 iunie 1994  (criteriu de performanta)           243
    30 septembrie 1994 (criteriu de performanta)       276
    31 decembrie 1994 (sarcina indicativa)             370
--------------------------------------------------------------------------------

    Rezervele internationale nete cuprind activul rezervelor, mai putin obligatiile (pasivul) asupra rezervelor.
    Pentru scopurile programului, activul rezervelor va fi definit ca incluzind aurul monetar, disponibilitatile in D.S.T., pozitia de rezerva la F.M.I. si disponibilitatile de valute liber convertibile ale B.N.R. si ale bancilor comerciale. Din activul rezervelor vor fi excluse : activele pe termen lung, activele exprimate in monede neconvertibile, metalele pretioase, altele decit aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret scriptic de 362,18 dolari S.U.A pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor internationale ale sistemului bancar se ridica la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
    Pentru scopurile programului, obligatiile asupra rezervelor se definesc ca obligatii, exprimate in valute convertibile, ale B.N.R. si ale bancilor comerciale fata de nerezidenti, cu o scadenta initiala de pina la 1 an inclusiv obligatii aferente creditelor primite de la F.M.I. si creditului-releu de la B.R.I., indiferent de scadenta. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor internationale ale Romaniei, asa cum este definit mai sus, se ridica la suma de 1.435 milioane dolari S.U.A.
    Toate activele si pasivele exprimate in alte valute decit dolarul S.U.A., inclusiv D.S.T., vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile de schimb fata de dolar la 30 septembrie 1993. Orice modificare in definirea si evaluarea activului sau pasivului, precum si detaliile oricaror operatiuni reprezentind vinzari, cumparari sau operatiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentantilor F.M.I.
    Sarcinile vor fi ajustate in sus cu suma cu care tragerile nete din imprumuturi externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate in anexa nr. 3.
    Indeplinirea sarcinilor va fi urmarita pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de catre B.N.R., in forma convenita.

    ANEXA 9

    Limitele pentru contractarea si garantarea de datorii externe



                                                       Limite maxime
                                                   (in milioane $ S.U.A.)
                                                   ----------------------------
       Datorie externa contractata sau            cu scadenta    cu scadenta
                   garantata                          intre         intre
                                                     1-5 ani       1-12 ani
-------------------------------------------------------------------------------
Cumulativ de la
30 septembrie 1993 pina la :
  31 decembrie 1993 (indicativ)                        60             220
  31 martie 1994 (criteriu de performanta)            180             415
  30 iunie 1994 (criteriu de performanta)             235             615
  30 septembrie 1994 (criteriu de performanta)        290             810
  31 decembrie 1994 (indicativ)                       345           1.060
-------------------------------------------------------------------------------

    Limitele se aplica la contractarea si garantarea de datorii externe in monede convertibile de catre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome si bancile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. are participare majoritara de capital, care au scadente initiale intre un an si 12 ani. Referirea la bugetul consolidat se face conform definitiei din anexa nr. 3. Limitele nu se aplica la schimbarile (modificarile) in pasivul rezervelor internationale, asa cum este definit acesta in anexa nr. 8. Datoria care este sub incidenta acestor limite va fi evaluata in dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garantia intra in vigoare.
    Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar F.M.I., in forma convenita, de catre B.N.R. si Ministerul Finantelor.

    ANEXA 10

    Limitele datoriei externe pe termen scurt



                                                    Limite
-------------------------------------------------------------------------------
                                                 (in milioane $ S.U.A.)
                                                  ---------------------
Datoria efectiva la
30 septembrie 1993                                         101
Datorie efectiva la data de :
  31 decembrie 1993 (indicativ)                             80
  31 martie 1994 (criteriu de performanta)                  70
  30 iunie 1994 (criteriu de performanta)                   60
  30 septembrie 1994 (criteriu de performanta)              40
  31 decembrie 1994 (indicativ)                             12
-------------------------------------------------------------------------------

    Limitele se aplica la volumul datoriei pe termen scurt, contractata sau garantata de bugetul consolidat (definit in anexa nr. 3), B.N.R., regiile autonome si bancile comerciale in care statul are participare majoritara de capital, care are scadenta initiala de pina la 1 an inclusiv. Datoria pe termen scurt include toate obligatiile pe termen scurt, altele decit creditele de import obisnuite; soldurile aranjamentelor bilaterale de plati sint incluse in datoria pe termen scurt. Limitele nu se aplica pasivului rezervelor, asa cum este definit in anexa nr. 8. Datoria care cade sub incidenta acestor limite va fi exprimata in dolari S.U.A la cursul de schimb de la data la care contractul sau garantia intra in vigoare.
    Incadrarea in aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de catre B.N.R. si Ministerul Finantelor, in forma convenita.

    ANEXA 11

    Rezumatul criteriilor de performanta si reperelor cantitative si structurale
    *P*
    Criterii de performanta
    Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar
    Niveluri minime pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar
    Limite pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul consolidat
    Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu si lung, contractata sau garantata de Guvern
    Limite pentru datoria externa pe termen scurt
    Limite pentru asumarea la bugetul consolidat a datoriei intreprinderilor catre banci si pentru emiterea de garantii guvernamentale la creditele bancare catre intreprinderi
    Neacumularea de plati restante la datoria externa
    Neintroducerea de: restrictii la schimbul valutar practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor in vederea sprijinirii balantei de plati si nici intensificarea celor existente
    Infiintarea pietei valutare interbancare pina la sfirsitul lunii aprilie 1994
    Aprobarea de catre Parlament, pina in luna februarie 1995, a bugetului pe anul 1995, intocmit conform cadrului convenit pentru prima analiza
    *P*
    Repere structurale pentru prima analiza (noiembrie 1994)
    Aprobarea de catre Parlament si aplicarea prevederilor Legii de infiintare a Bursei de valori
    Promulgarea Legii concurentei si infiintarea agentiei insarcinate cu aplicarea prevederilor sale
    Elaborarea planurilor privind restructurarea si privatizarea bancilor comerciale
    Realizarea unor progrese semnificative in procesul de privatizare a intreprinderilor in 1994
    Analiza celor 30 de intreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel putin 250 intreprinderi, care, impreuna cu circa 50 regii autonome, inregistreaza cel putin 50% din pierderile nete si 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor programe de catre F.P.S. si departamentul sau de restructurare (actionind in cooperare cu Guvernul) in asigurarea aplicarii deciziilor operationale stabilite in cadrul acestor intreprinderi in conformitate cu criteriile financiare, in special prin aplicarea contractelor de management; stabilirea obiectivelor in aceasta directie pentru 1995
    *P*
    Repere structurale pentru cea de-a doua analiza
    Infiintarea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.
    Realizarea unor progrese semnificative in implementarea reformei structurale a C.E.C.
    Implementarea primei faze a planului de restructurare si recapitalizare a bancilor, care este de asteptat sa includa si privatizarea a doua banci cu capital de stat
    Rezultatul final al privatizarii intreprinderilor de stat in 1994 si stabilirea obiectivelor si realizarea unor progrese initiale semnificative in 1995     Realizarea in continuare a unor progrese semnificative in directia restructurarii si reducerii volumului pierderilor si arieratelor grupului de 250 intreprinderi si 50 regii autonome incluse in obiectivele primei analize
    *P*
    Repere cantitative pentru analizele programului
    Volumul arieratelor intreprinderilor de stat
    Volumul pierderilor nete ale grupului de intreprinderi de stat
    *P*
    Sarcini indicative
    Masa monetara (pasivul B.N.R.)
    Rezervele internationale nete ale B.N.R.

    ANEXA 12
    Principalii indicatori economici



                                   1990  1991   1992   1993    1994   1995
                                                      proiec-  progr.  progr.
                                                        tii
-------------------------------------------------------------------------------
                                                      (modificari procentuale)
PIB in preturi constante           -7,4  -15,1  -15,4    -        -       +2
Preturi cu amanuntul (sf. per.)     ...  228,8  198,5    287      77      29
Preturi cu amanuntul (medie)^1)     4,7  161,1  210,3    253     152      38
                                                        (procent in PIB)
Sold bugetar ^2)
Sold                                1,2    0,6   -5,6     -3,5    -3,6    -3,0
Venituri                           40,5   41,0   37,6     29,0    29,6    29,5
Cheltuieli                         39,3   40,4   43,2     32,5    33,2    32,5
                                                      (modificari procentuale)
Masa monetara (sf. per.)           22,0  101,2   74,8    128     118      45
                                    (in miliarde dolari S.U.A., daca nu se
                                             indica altfel)
Importuri ^3)                       5,4    4,9    5,4      5,4     5,3     5,5
Exporturi ^3)                       3,6    3,5    4,3      4,5     4,9     5,3
Cont curent extern                 -1,8   -1,3   -1,5     -1,3    -0,8    -0,6
(% in PIB)^3)                      -7,9   -4,7   -7,5     -4,8    -3,3    -2,6
Datoria externa bruta ^4)           1,1    2,1    3,5      4,4     5,8     6,3
din care : la F.M.I.                 -     0,8    1,0      1,1     1,6     1,3
Rezerve valutare brute ^5)          0,5    0,5    0,7      0,8     1,5     1,6
(in luni de import)                 1,2    1,2    1,7      1,8     3,4     3,5
-------------------------------------------------------------------------------
    ^1) Media ponderata a preturilor bunurilor si serviciilor vindute si,
  respectiv, prestate de intreprinderi de stat si cooperative si preturilor
  practicate pe piata taraneasca pina la sfirsitul anului 1990; indicele
  preturilor de consum incepind cu ianuarie 1991.
    ^2) Bugetul consolidat.
    ^3) Exclusiv devize convertibile.
    ^4) Devize convertibile, inclusiv acreditive si plati datorate pentru
  importurile primite.
    ^5) Inclusiv banci comerciale, in afara lichiditatilor lor pe termen scurt.

    Schita bugetului consolidat pe anul 1994
-------------------------------------------------------------------------------
                                                    din care :
                                               -------------------------
                                               Bugetul  Fondu-  Fondul  Bugetul
                                   Bugetul     de stat  rile    propri- conso-
                                  consolidat   si alte  asigu-  etatii  lidat
         Miliarde lei                          fonduri  rari-     de    ca %
                                                 *)     lor      stat    din
                                                       sociale           PIB
-------------------------------------------------------------------------------
Venituri totale                   15.868,1 **) 9.852,8  4.581,2  408,0   29,6
 Venituri curente                 15.834,8     9.847,8  4.581,2  408,0   29,6
  Venituri din impozite           15.079,7     9.700,0  4.398,3    -     28,2
  Venituri din alte surse            755,1       147,8    182,9  408,0    1,4
 Venituri din capital                 33,3         5,0      -      -      0,1
Cheltuieli totale                 17.804,1 **)11.976,3  4.393,7  408,0   33,2
 Cheltuieli curente               14.863,0 **) 9.773,8  4.393,7  173,8   27,7
  Bunuri si servicii               6.114,9     4.892,7    248,3    -     11,4
   Salarii                         3.354,2     3.109,6     34,6    -      6,3
   Alte bunuri si servicii         2.760,7     1.783,1    213,7    -      5,1
  Alte cheltuieli curente             50,0        50,0      -      -      0,1
  Subventii                        1.897,1     1.633,3      -      -      3,5
  Transferuri                      5.573,3 **) 2.001,7  4.145,4  142,2   10,4
  Dobinzi                          1.227,7     1.196,1      -     31,6    2,3
 Cheltuieli de capital             2.667,5     1.961,7      -    201,4    5,0
 Imprumuturi minus rambursari        273,6       240,8      -     32,8    0,5
Surplus (+)/Deficit (-)           -1.936,0    -2.123,5   +187,5    -      3,6
-------------------------------------------------------------------------------
    *) Cheltuielile din fondul de reevaluare a aurului si argintului vor
  fi zero in 1994.
    **) Excluzind 716 miliarde lei care reprezinta transferul de la bugetul
  de stat.

	
	
    

		
        
		

			
			Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

        
    

	
	





Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Memorandum, Act International,   MEMORANDUM din 9 februarie 1994





Comentarii





  
  

	

	
    

	
    

        
	    Maximum 3000 caractere.
   	

        
        Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile  etc. oferite de Rentrop & Straton.
	


      	  
        
        Cod de securitate 
        

	

		


    




Fii primul care comenteaza.





	

		

		

		
			

			
			
		

		  
			

				
MonitorulJuridic.ro este un proiect:

				

				
	Rentrop & Straton
	Banner5
				

				

			

				





	



 





	

		
Atentie, Juristi!

		
5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR
		
Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

		
Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

		
Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

		

		

			
						
			
			

				
				Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

			
		

		
	
	




		

		
		




  
  

      

				x
				
			

      

				

					


						Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic

						informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat


						

						
						

						

							
							Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. 
							Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016