-------- *) Traducere I. Introducere 1. Acest memorandum stabileşte obiectivele şi politicile economice pentru anul 1997 ale Guvernului României. Programul economic prezentat mai jos este cuprinzator, incluzând politicile menite să soluţioneze problemele macroeconomice acute, precum şi reformele structurale din sectoarele agricol, al întreprinderilor şi bancar. Punerea în aplicare cu succes a acestui program va prezenta un pas semnificativ înainte în tranzitia României către o economie de piaţa şi integrarea să în economia mondială. II. Cadrul general 2. Noul guvern este confruntat cu o deteriorare rapida a situaţiei economice. Inflaţia a înregistrat o rata lunară de peste 10% în decembrie 1996, când guvernul si-a început activitatea, comparativ cu 2% la începutul anului 1996. Deficitul contului curent extern, care a crescut de la 0,5 miliarde dolari în 1994 la 1,7 miliarde dolari în 1995, a ajuns la 2,3 miliarde dolari în 1996. Rezervele valutare scazusera drastic deja în 1995, iar în 1996 deficitul contului curent a fost finanţat aproape exclusiv prin împrumuturi pe termen relativ scurt. Ca rezultat, plăţile în contul serviciului datoriei sunt prevăzute să crească de la o medie anuala de 900 milioane dolari S.U.A. în perioada 1994-1996 la 1,6 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1999-2001. 3. Deteriorarea acuta a situaţiei macroeconomice reflecta o relaxare a politicilor economice care a început în ultima parte a anului 1994 şi s-a intensificat semnificativ în cursul anului 1996, datorită, în special, cursei pentru castigarea alegerilor din noiembrie 1996. Deficitul bugetului consolidat al statului, pe baza de angajamente, a crescut de la 1,9% din produsul intern brut în 1994 la 2,6% din produsul intern brut în 1995 şi la 5,7% din produsul intern brut în 1996. Aceasta a reflectat volumul mai mare al subvenţiilor şi pensiilor, precum şi tolerarea arieratelor în plata impozitelor, ca mijloace de sprijinire a întreprinderilor neperformante. Deficitele din sectorul întreprinderilor de stat au crescut, de asemenea, ca răspuns la creşterile excesive de salarii şi la întârzierile în majorarea preţurilor controlate, care, în general, au scăzut la jumătate, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1996. Deficitele bugetului general consolidat al statului şi al întreprinderilor de stat au fost finanţate prin creditele de la Banca Naţională a României. Deşi pierduse controlul asupra creşterii masei monetare, Banca Naţională a României a redus ratele dobânzilor la mijlocul anului 1996. Ratele reale ale dobânzilor au devenit puternic negative, iar cererea de bani a scăzut. Politica cursului de schimb flexibil a fost abandonată în martie 1996. La sfârşitul anului 1996, leul era comercializat la un curs cu 30-40% mai mare pe piaţa valutară neoficiala şi au apărut arierate în plăţile externe. 4. Pe lângă faptul ca este confruntata cu probleme acute de stabilizare macroeconomica, România se afla încă într-un stadiu relativ incipient al tranzitiei spre economia de piaţa. Structurile sale economice continua să fie dominate de proprietatea şi controlul statului, iar producţia şi utilizarea forţei de munca au fost menţinute, în multe cazuri, numai prin subvenţii mari. În ciuda dimensiunii potenţiale a pieţei interne, volumul investiţiilor străine directe a fost mic. Condiţiile sociale s-au deteriorat, ceea ce se reflecta în creşterea mortalitatii infantile şi a numărului romanilor care trăiesc în saracie precum şi în scăderea duratei medii de viaţa. Pentru marea majoritate a populaţiei, structurile economice actuale oferă putina speranta pentru o îmbunătăţire sustenabila a nivelului de trai. III. Politici macroeconomice şi financiare A. Obiectivele şi strategia de baza 5.Programul nostru macroeconomic pentru 1997 va reduce, în mod semnificativ, deficitele bugetului general consolidat al statului şi al sectorului întreprinderilor de stat, printr-o ajustare fiscală substantiala, creşteri mari ale preţurilor controlate, o politica eficienta a veniturilor şi măsuri de intarire a disciplinei financiare. Reducerea acestor deficite va permite o incetinire a creşterii masei monetare, a inflaţiei şi a ratei de depreciere a leului. În combinaţie cu o politica a cursului de schimb reglata pe piaţa se va asigura şi o reducere semnificativă a deficitului contului curent extern. 6. Suntem pe deplin constienti însă ca, în trecut, programe similare de stabilizare au eşuat în cea mai mare parte. Insuccesul unor astfel de programe s-a datorat faptului ca obiectivele stabilite pentru sectoarele monetar şi extern au dat curs, în mod repetat, cererilor pentru credite agricole şi pentru o moneda supraevaluata, în scopul menţinerii unor preţuri scăzute la energie. Aceste cereri si-au avut originea în stagnarea aplicării reformelor, care a determinat pierderi permanente în sectorul agricol şi în sectoarele mari consumatoare de energie. De fapt, politicile monetare şi valutare au fost angrenate în furnizarea de subvenţii cvasifiscale pentru aceste sectoare importante, pe seama pierderii controlului asupra inflaţiei şi a echilibrului extern. Deoarece nu vom fi în măsura să depasim problemele actuale acute ale stabilizării fără politici monetare şi valutare puternice, succesul programului nostru depinde, în mod crucial, de îmbunătăţirea fundamentală a sustenabilitatii acestor politici. Consideram ca exista doua preconditii pentru sustenabilitate: (i) programul de stabilizare trebuie însoţit de o accelerare puternica a reformelor în scopul reducerii semnificative a pierderilor din sectorul agricol şi sectoarele mari consumatoare de energie; şi (ii) până la încheierea restructurării toate subvenţiile către aceste sectoare trebuie să fie finanţate integral de la bugetul de stat, eliberând politicile monetare şi valutare de orice funcţii cvasifiscale. Măsuri concrete în acest sens au fost luate pentru întărirea sustenabilitatii politicilor monetare şi valutare, asa cum se arata în continuare. 7. În ceea ce priveşte politica monetară, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, la 9 februarie 1997, ca Banca Naţională a României să stopeze acordarea de noi credite directionate şi să liciteze toate creditele, la dobânzi stabilite de piaţa. Legea bugetului de stat pe anul 1997 conţine un articol, ce confirma ca (i) Guvernul este de acord cu aceasta decizie; (ii) orice decizie pentru sprijinirea directionala a sectorului agricol sau a oricărui alt sector care nu-si poate satisface nevoile de finanţare din împrumuturi normale de pe piaţa va fi de acum incolo, în totalitate, responsabilitatea bugetului de stat; şi (iii) orice decizie de a arunca aceasta responsabilitate înapoi la Banca Naţională a României va fi incompatibilă cu obiectivele fundamentale ale programului guvernamental. Bugetul de stat include noi subvenţii fiscale către sectorul agricol pentru a înlocui, parţial, la un nivel mult scăzut, subvenţiile cvasifiscale acordate anterior de Banca Naţională a României. Accentul programului nostru de reforma pe privatizarea şi restructurarea rapida a întreprinderilor agricole, inclusiv închiderea unităţilor neviabile, va face posibila o astfel de reducere a subvenţiilor totale către acest sector. Prin întărirea acestui sprijin, de către politicile fiscale şi structurale, consideram ca reconcentrarea politicii monetare pe controlul inflaţiei devine sustenabila. 8. În ceea ce priveşte politica cursului de schimb, Legea bugetului de stat pe anul 1997 conţine un articol care confirma ca: (i) o politica a cursului de schimb determinat de piaţa este un element cheie al programului nostru pe 1997; şi (ii) aceasta politica ar putea cauza continuarea deprecierii nominale a leului, în lunile care urmează, datorită presiunilor actuale ale balanţei de plăţi şi ratelor relativ înalte proiectate pentru inflaţie. Pentru a preveni ca aceasta depreciere şi creşterile de preţuri la energie, asociate acesteia, să determine o noua creştere a arieratelor către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş, programul nostru de reforma va accentua privatizarea şi restructurarea rapida a întreprinderilor mari consumatoare de energie, inclusiv închiderea unităţilor neviabile. Mai mult, asa cum se explica în paragraful 19, am luat măsuri pentru a garanta ca bugetul statului îşi asuma responsabilitatea pentru achitarea de noi arierate către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaş, într-un număr limitat de cazuri, acolo unde ar putea fi necesar să se accepte noi arierate către aceste doua unităţi de servicii publice. Cu acest sprijin din partea politicilor fiscale şi structurale, politica cursului de schimb va fi eliberata de povara sprijinirii întreprinderilor mari consumatoare de energie şi poate fi angrenata în menţinerea echilibrului extern. 9. Prin întărirea acestor politici, programul stabileşte, ca obiectiv, o reducere semnificativă a ratei inflaţiei în anul 1997, după o creştere iniţială a preţurilor în primul trimestru ca rezultat al liberalizarii preţurilor, al ajustarilor mari ale preţurilor controlate şi al deprecierii leului. Se aşteaptă ca inflaţia să fie de aproximativ 90%, din ianuarie până în decembrie 1997, dar să scada la o rata analizata de 30% în trimestrul patru al anului 1997, comparativ cu rata analizata de 110% în trimestrul patru al anului 1996. Deficitul contului curent extern este proiectat să scada de la 2,3 miliarde dolari în 1996 la 1,4 miliarde dolari în 1997, în timp ce activele externe nete ale Băncii Naţionale a României sunt programate să crească cu 650 milioane dolari S.U.A. până la sfârşitul anului. 10. Produsul intern brut real (P.I.B.) ar putea scădea cu 1-2% în 1997. Într-un mare număr de întreprinderi, producţia a fost menţinută în mod artificial la niveluri ridicate, prin subvenţii explicite şi preţuri scăzute ale materiilor prime şi materialelor. Eliminarea subvenţiilor, creşterile mari ale preţurilor materiilor prime şi materialelor şi restructurarea industriala vor afecta probabil producţia în astfel de întreprinderi, în 1997. Totuşi, rezultatele solide ale întreprinderilor private mici şi dinamice sugereaza un potenţial considerabil pentru un răspuns rapid al producţiei la accelerarea planificata a reformelor structurale şi ne asteptam ca în 1998 creşterea economică să fie reluată. B. Politica fiscală 11. Deficitul bugetului general consolidat al statului, pe baza de angajamente, va scădea de la 5,7% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Aceasta reducere reflecta un efort fiscal major, luând în considerare faptul ca subvenţiile cvasifiscale de la Banca Naţională a României care se cifrau la 2,6% din produsul intern brut în 1996 au fost mutate la buget în 1997. Deficitul bugetului general consolidat al statului şi subvenţiile cvasifiscale de la Banca Naţională a României vor scădea de la un total de 8,3% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Scăderea deficitului primar (deficitul bugetar fără plăţile de dobânzi la datoria publica) va fi chiar mai mare, întrucât plăţile de dobânzi de la buget vor creşte cu circa 2% din produsul intern brut în 1997, deoarece titlurile de stat vor avea dobânzi stabilite de piaţa. 12. Pe baza de încasări şi plăţi, deficitul bugetului general consolidat al statului va creşte de la 3,9% din produsul intern brut în 1996 la 4,5% din produsul intern brut în 1997, datorită lichidării arieratelor interne provenite din 1996, care se ridica la aproape 1% din produsul intern brut. Aceasta creştere subestimeaza totuşi măsura reală a efortului nostru fiscal în 1997, deoarece deficitul bugetului general consolidat al statului şi subvenţiile cvasifiscale de la Banca Naţională a României calculate pe baza de încasări şi plăţi vor scădea de la un total de 6,5% din produsul intern brut în 1996 la un total de 4,5% din produsul intern brut în 1997. 13. Deficitul bugetului general consolidat al statului, calculat pe baza de încasări şi plăţi, în valoare de 10.480 miliarde lei sau de 4,5% din produsul intern brut în 1997 este compatibil cu reducerea programata a deficitului contului curent extern şi cu obiectivul unui flux nemodificat de credite, în termeni reali, către sectorul neguvernamental. Admiţând ca finanţarea externă netă va fi de 1.021 milioane dolari S.U.A., necesarul de finanţare interna a bugetului general consolidat al statului va fi de 2.490 miliarde lei în 1997. Ministerul Finanţelor nu va face uz de facilitatea de credit overdraft de la Banca Naţională a României peste limita legală. Limitele trimestriale pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, care vor constitui un criteriu de performanta în cadrul Aranjamentului stand-by, sunt stabilite în Tabelul 1 şi detaliate în anexa III. Aceste limite vor fi reduse cu întreaga suma a partii care depăşeşte împrumuturile externe programate şi majorate parţial în cazul în care finanţarea externa este mai mica decât cea prevăzută. Drept criteriu de performanta în cadrul programului, Guvernul se angajează să nu acumuleze arierate interne, să nu garanteze nici un împrumut bancar comercial intern către întreprinderi şi să nu preia împrumuturi ale întreprinderilor către bănci. 14. Excluzând plăţile pentru dobânzi, vom reduce cheltuielile de la 31,9% din produsul intern brut în 1996 la 31,3% din produsul intern brut în 1997. O restructurare importanta a cheltuielilor în cadrul acestei limite generale va fi necesară pentru mobilizarea de resurse sporite, de 2,2% din produsul intern brut, pentru programele sociale, în vederea atenuarii impactului reformelor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile, asa cum este descris în paragrafele 53-56. 15. Bugetul pe 1997 cuprinde o alocare totală de 2,5% din produsul intern brut pentru subvenţii destinate sectorului agricol, comparativ cu 1,9% în 1996. Aceasta creştere reflecta de fapt o modificare semnificativă a structurii cheltuielilor. În primul rând, subvenţiile pentru dobânzi şi preţuri care, în mod tradiţional, erau acordate de la buget, în principal intermediarilor şi fermelor cu capital de stat, vor fi în mare parte eliminate. În al doilea rând, pentru a atenua impactul inlaturarii creditelor directionate şi a subvenţiilor de dobânzi de la Banca Naţională a României, bugetul va cuprinde: (i) noi alocari de credite pentru ţărani şi stimulente pentru băncile comerciale care se angajează în finanţarea agriculturii, în valoare de 1.050 miliarde lei, din care numai jumătate vor fi alocate finanţării campaniei de primavara; şi (ii) o schema de voucher pentru ca ţăranii sa-si cumpere cele necesare producţiei. Luând în considerare creditele directionate şi subvenţiile pentru dobânzi acordate de către Banca Naţională a României în 1996, totalul subvenţiilor în bani acordate sectorului agricol va scădea de la 4,0% din produsul intern brut în 1996 la 2,3% din produsul intern brut în 1997 şi se vor limita la maximum 1,5% în 1998. Consideram ca noile subvenţii, combinate cu evoluţia prevăzută în capacitatea sistemului financiar de a acorda agriculturii credite în condiţiile pieţei, vor fi suficiente pentru a asigura o finanţare corespunzătoare pentru recolta anului 1997. Cu toate acestea, Guvernul şi Banca Naţională a României vor urmări, îndeaproape, evoluţia pieţelor financiare, în lunile care urmează si, în cazul în care resursele provenind din sistemul bancar, în condiţiile pieţei, se vor considera ca fiind insuficiente, vor fi disponibilizate resurse fiscale suplimentare de la buget pentru sectorul agricol. În aceasta privinţa, Ministerul Finanţelor va elabora planuri de necesitate pentru realizarea de economii la cheltuieli neprevăzute, în cazul în care va fi necesară sprijinirea suplimentară a sectorului agricol. Caracterul adecvat al resurselor bugetare pentru sectorul agricol va fi analizat cu personalul Fondului înainte de luna iunie 1997. 16. Bugetul pe anul 1997 prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor. Următoarele măsuri vor conduce la obţinerea de economii în valoare de 2,0% din produsul intern brut, în comparaţie cu 1996: (i) subvenţiile către industrie vor fi injumatatite; (ii) salariile din administraţia publica vor fi supuse mecanismului de indexari parţiale, descris la paragraful 31, iar utilizarea forţei de munca se va reduce cu 5%, înainte de 31 martie 1997, şi cu alte 5%, până în septembrie 1997; (iii) pensiile vor fi, de asemenea, supuse mecanismului de indexari parţiale descris la paragraful 31; şi (iv) alocarile pentru investiţii vor fi reduse cu 19%, în termeni reali. Cheltuielile de apărare vor fi limitate la 2,2% din produsul intern brut în 1997, comparativ cu 1,9% în 1996. 17. Sunt necesare o serie de măsuri pentru susţinerea veniturilor, în termeni reali, în faţă reducerii bazei de impozitare care va rezulta în urma restructurării întreprinderilor şi a declinului activităţii economice. Aceste măsuri, de la care se aşteaptă o creştere a veniturilor de 2,3% din produsul intern brut în 1997, cuprind: (i) eliminarea scutirilor de taxe vamale aprobate în 1996; (ii) o creştere a accizelor la produsele din alcool şi tutun; (iii) revenirea asupra deciziei din 1996 de a se reduce ratele de impozit pe profit pentru unele societăţi; (iv) o creştere a impozitelor asupra producţiei interne de petrol şi gaze naturale ca urmare a creşterii mari de preţuri la aceste produse; (v) o creştere a T.V.A. de la 9 la 18% la fructe şi legume; şi (vi) reinstituirea contribuţiilor de asigurări sociale pentru Fondul de pensii din agricultura şi Fondul de riscuri şi accidente. În plus, vom utiliza, pe deplin, aranjamentele legale şi instituţionale pentru a impune respectarea obligaţiei de plata a impozitelor, inclusiv colectarea impozitelor restante. Data fiind incertitudinea condiţiilor pentru realizarea veniturilor, într-o economie care se contracta şi se restructureaza, încasarea veniturilor va fi examinata de către Fond până la 15 august 1997 şi suntem gata să adoptam măsuri fiscale suplimentare, în contextul unui buget rectificat, în cazul unei insuficiente a veniturilor. 18. Bugetul pe anul 1997 cuprinde aprecieri moderate privind veniturile din privatizarea activelor deţinute de stat, în ciuda asteptarilor unei accelerari semnificative a procesului de privatizare. În prezent, veniturile din privatizare se acumulează în majoritate la Fondul Proprietăţii de Stat, care utilizează o parte a acestor venituri pentru subvenţionarea întreprinderilor neperformante, după cum doreşte. Intentionam să asiguram ca toate veniturile şi cheltuielile Fondului Proprietăţii de Stat să se regaseasca în mod corespunzător în bugetul general consolidat al statului. Modificările legislative necesare pentru realizarea acestui obiectiv vor fi adoptate până la 30 iunie 1997. 19. Resurse bugetare ar putea fi prevăzute pentru sectorul energetic. Arieratele către acest sector s-au acumulat în mod repetat, ajungând la dimensiuni care au urmări macroeconomice negative, reflectand ponderea mare a întreprinderilor neperformante, mari consumatoare de energie, din economie. Am luat o serie de măsuri pentru a întări capacitatea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş, de a elimina clienţii rau-platnici şi vom lua măsuri asiguratorii pentru ca în cele doua regii conducerile să aplice strict aceste măsuri. Credem ca aceste măsuri vor fi suficiente pentru a preveni acumularea în continuare de arierate către aceste unităţi. Dacă va fi necesar să se accepte acumularea de noi arierate, într-un număr limitat de cazuri, bugetul de stat va rambursa Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş, echivalentul acestei creşteri de arierate. În acest caz, ne vom consulta imediat cu personalul Fondului, asupra unor măsuri fiscale suplimentare şi vom prezenta un buget rectificat Parlamentului, pentru a ne asigura ca deficitul bugetului general consolidat al statului pe 1997 rămâne în limitele stabilite mai sus. În cazul arieratelor către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş, acumulate de orice întreprindere sau unitate a administraţiei locale care primeşte transferuri şi subvenţii de la bugetul de stat, vom reduce, fără întârziere, astfel de plăţi de la buget, cu întreaga suma a creşterii arieratelor. Ca un criteriu de performanta în cadrul programului, nu va avea loc nici o creştere de arierate, cu excepţia celor care sunt rambursate acestor regii de la bugetul de stat. Orice rambursare de acest fel va fi tratata ca o creanţa a bugetului asupra întreprinderii în cauza. 20. Excedentul Fondului pentru şomaj va scădea, de la 0,8% din produsul intern brut în 1996, la 0,6% în 1997, datorită unei creşteri puternice a numărului de beneficiari, în special ca rezultat al restructurării şi al reducerii locurilor de munca în sectorul public. În plus, Fondul pentru şomaj va aloca resurse suplimentare pentru compensaţiile acordate la desfacerea contractului de munca, asa cum se menţionează la paragraful 54. În anul 1997, Fondul de stat pentru asigurări sociale se prevede a fi echilibrat, ca urmare a unei indexari parţiale a pensiilor şi a unei creşteri scontate a ratei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări sociale. Cu toate acestea, dacă situaţia fondului se deteriorează, bugetul de stat este gata să acopere orice deficit şi să recurgă la compensarea reducerilor de cheltuieli în alte domenii. Reforma sistemului de pensii este necesară pentru a preveni o deteriorare a situaţiei financiare pe termen mediu; ea include o creştere a vârstei de pensionare şi o înăsprire a criteriilor de acordare a pensiilor pentru incapacitate de munca. O noua lege a pensiilor care va fi analizata de Banca Mondială va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997. 21. În perioada de după 1997, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea apelului la resurse ale sectorului public, pentru a realiza diminuarea în continuare a inflaţiei şi o redirectionare a resurselor către sectorul privat în dezvoltare. În acest scop, proiectiile preliminare sugereaza ca deficitul general consolidat al statului pe baza de încasări şi plăţi efective trebuie redus la 2,5% din produsul intern brut în 1998. Aceasta reducere trebuie realizată, în principal, printr-o diminuare suplimentară a subvenţiilor pe măsura ce se pune în aplicare reforma în întreprinderile neperformante. C. Politica monetară şi a cursului de schimb 22. Programul este construit pe baza unei politici flexibile a cursului de schimb. Cursul va fi determinat liber, de cerere şi oferta, pe piaţa valutară interbancara. Aceasta piaţa a fost liberalizata la 18 februarie 1997, când Banca Naţională a României a reacordat licenţe de operare cu valută tuturor băncilor româneşti şi străine, prin care acestea sunt autorizate să efectueze tranzacţii cu valută. Licentele pentru bănci străine sunt, în mod special, importante, deoarece ele sunt, în general, intermediari efectivi pe piaţa valutară, asigurând o alternativa pentru firmele care în mod tradiţional au lucrat, în exclusivitate, cu bănci de stat. Banca Naţională a României a emis recent o circulara către toţi dealerii, reiterand ca se doreşte, din partea lor, stabilirea unui curs de schimb la un nivel care echilibrează cererea cu oferta. În sfârşit, limita impusa anul trecut asupra disponibilităţilor zilnice în valută ale caselor de schimb valutar a fost ridicată. 23. Liberalizarea pieţei valutare a eliminat arieratele în plăţile externe, provenite din obligaţiile legate de comerţ ale sectorului particular, a reluat activitatea pe piaţa interbancara şi a redus puternic prima dintre cursul de schimb cotat la casele de schimb şi cursul determinat pe piaţa interbancara. Banca Naţională a României se va consulta cu Fondul asupra politicii cursului de schimb, dacă arieratele vor reaparea, dacă volumul mediu al tranzacţiilor interbancare zilnice va scădea sub 2 milioane dolari S.U.A., sau dacă o prima semnificativă va aparea la casele de schimb. Privită istoric, o prima de peste 5% a fost considerată un indicator al restricţiilor pe piaţa valutară. Fiecare cumpărare (tragere) în cadrul Aranjamentului stand-by va face obiectul unei analize din partea Fondului asupra politicii cursului de schimb. 24. Politica noastră monetară de zi cu zi va fi urmărită în principal printr-un obiectiv pentru baza monetară. În determinarea acestui obiectiv s-a luat în considerare necesitatea de drenare a excesului foarte mare de lichiditate creat în sistemul bancar. Obiectivul privind baza monetară presupune, de asemenea, o reducere temporară substantiala a cererii de bani în prima jumătate a anului 1997, care să reflecte scăderea înregistrată în a doua parte a lui 1996 şi accelerarea semnificativă a inflaţiei aşteptate, ca rezultat al creşterii preţurilor controlate în lunile care urmează. Obiectivul pentru baza monetară în a doua jumătate a anului 1997 presupune ca cererea de bani se va reface o data cu creşterea încrederii în politicile noastre antiinflaţioniste. Este de aşteptat, totuşi, ca dobânzile reale să rămână mari în cursul anului 1997. Obiectivele trimestriale pentru NDA (Net Domestic Assets/Active interne nete) şi NFA (Net Foreign Assets/Active externe nete), ale Băncii Naţionale a României, vor fi criterii de performanta. Aceste criterii, ca şi plafoanele indicative pentru alte agregate monetare, sunt prezentate în tabelul nr. 1 anexat şi detaliate în anexa B. 25. În cursul primului semestru al anului 1997, politica monetară va fi condusă în condiţii de extrema incertitudine. Impactul pe termen scurt al modificărilor mari de preţuri controlate şi al deprecierii leului asupra inflaţiei şi cererii de bani este foarte incert, asa cum este şi răspunsul fluxurilor de valută la liberalizarea pieţei valutare. Dacă obiectivul principal al administrării bazei monetare va fi acela de a menţine creşterea acesteia în cadrul limitei sus-menţionate, evoluţiile de pe piaţa valutară vor constitui un indicator important al situaţiei politicii monetare. Orice tendinţa a cursului leului de a se deprecia mai repede decât este de aşteptat va declanşa la început o scădere a bazei monetare sub obiectivul stabilit, cu scopul de a incetini ritmul deprecierii. Având în vedere incertitudinile, vom cauta să menţinem creşterea bazei monetare şi a activelor interne nete mult sub obiective, în speranta ca restrângerea lichiditatii care o însoţeşte va determina o creştere mai mare a activelor externe nete decât cea programata. Banca Naţională a României va continua să se consulte îndeaproape cu personalul Fondului asupra politicii monetare. 26. În ceea ce priveşte instrumentele de administrare a bazei monetare, Banca Naţională a României nu va mai acorda noi credite directionate nici unui sector al economiei şi toate creditele noi vor avea dobânda pieţei. Licitaţia a devenit mecanismul principal pentru alocarea de credite de către Banca Naţională a României. Banca Naţională a României va asigura accesibilitatea tuturor băncilor la licitaţie, în condiţii şi termeni egali. Se va stabili o dobânda minima a creditelor de licitaţie pentru a se asigura ca dobânzile sunt menţinute la niveluri real pozitive. Dobânda la facilitatea Lombard (overdraft) va continua să fie stabilită mult peste dobânda de licitaţie şi va fi ajustata în mod flexibil, pentru a se asigura ca utilizarea de către bănci a acestei facilităţi este în conformitate cu obiectivul privind baza monetară. Băncile care nu respecta regulile prudentiale, inclusiv limitele privind expunerea valutară, nu vor putea utiliza licitaţia. Banca Naţională a României nu va mai face operaţiuni de swap valutar cu băncile comerciale. Băncile care au excedente în valuta şi lipsa de lei urmează să vândă valută pe piaţa interbancara. 27. Banca Naţională a României nu a efectuat operaţiuni de open-market în trecut, dar va utiliza acest instrument în viitor, dacă va fi necesar, pentru a atinge obiectivul privind baza monetară, fiind gata să liciteze depozite dacă nu are un portofoliu suficient de titluri de stat. Banca Naţională a României a solicitat asistenţa tehnica de la Fond pentru a dezvolta aceste instrumente şi proceduri de administrare a bazei monetare. Stadiul introducerii recomandărilor făcute de echipa de asistenţă tehnica va fi analizat cu personalul Fondului înainte de 30 iunie 1997. 28. Dezvoltarea unei pieţe eficiente pentru titluri de stat constituie o prioritate. Primul pas este acela de constituire a unui sistem de licitaţie competitiv, cu dobânzi stabilite de piaţa. Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor colaborează pentru stabilirea unui sistem de dealeri primari (pentru cumpărarea titlurilor de stat) care va sprijini şi activităţile pieţei secundare. Reglementările şi procedurile finale pentru titluri de stat vor fi aprobate de către Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor la începutul lunii aprilie, iar băncilor li se va oferi ocazia de a deveni dealeri primari. Dealerii primari vor fi anunţaţi în curând, iar prima licitaţie cu scadenta la 91 de zile, în cadrul noului sistem, va avea loc până la mijlocul lunii aprilie 1997. În acelaşi timp, Banca Naţională a României lucrează la dezvoltarea unui sistem integrat de clearing, decontare, depozite şi înregistrare. De îndată ce noul sistem de licitaţii va fi stabilit, obiectivul urmărit va fi extinderea registrului scadentelor oferite şi atragerea participării instituţiilor nebancare. Guvernul va supune aprobării Parlamentului, până la mijlocul lunii aprilie 1997, o noua lege a datoriei publice, pentru a crea o baza legală corespunzătoare pentru piaţa titlurilor de stat şi administrarea datoriei publice. 29. Stocul existent de titluri de stat cu scadenta la 3 luni însumează 13% din masa monetară. O data cu trecerea la un sistem de piaţa pentru plasamentul acestor titluri, Guvernul va trebui să accepte dobânzi reale mult mai mari pentru a face piaţa să deţină în mod voluntar aceste titluri. Neacceptarea acestor dobânzi ar crea serioase probleme pentru politica monetară. D. Preţuri controlate, politica veniturilor şi disciplina financiară 30. Esecul ajustării adecvate a preţurilor controlate a contribuit la pierderile mari ale întreprinderilor, îndeosebi ale acelora din sectorul de producere a energiei şi al serviciilor publice. Preţurile produselor petroliere, care au fost aproape dublate la 1 ianuarie 1997, au fost mărite din nou cu circa 50% la 18 februarie 1997. Preţurile la electricitate au fost majorate la 1 martie 1997 cu aproape 150% în medie pentru gospodării şi cu 194% pentru industrie. Începând cu luna martie, aceste preţuri vor fi ajustate lunar, în conformitate cu mişcarea cursului de schimb şi cu preţurile pieţei mondiale. S-au majorat, de asemenea, preţurile altor servicii publice la 18 februarie 1997, inclusiv serviciile pe calea ferată (cu 80%), transportul urban (cu 50-100%), apa şi canalizare (cu 60-70%) şi telecomunicaţii (cu 80%). Aceste preţuri vor fi ajustate lunar, începând cu luna martie, pentru a reflecta integral schimbările în indicele preţurilor de consum. 31. Creşterile salariilor reale peste sporul de productivitate au contribuit mult la creşterea pierderilor din sectorul întreprinderilor de stat în perioada 1995-1996. Salariile reale, în unele întreprinderi, sunt în mod clar la un nivel nesustenabil şi trebuie reduse într-o maniera ordonată. În acest scop, Guvernul va emite, până la mijlocul lunii aprilie 1997, reglementările care prevăd ca regiile autonome şi societăţile comerciale de stat nerentabile (cu pierderi) nu pot spori salariul mediu pentru 1997, comparativ cu salariul mediu din ultimul trimestru al anului 1996, cu mai mult de 75% din creşterea programata a preţurilor de consum, din cursul aceleiaşi perioade. Aceasta limita, care se aplica şi funcţionarilor de stat, permite o reducere a salariilor medii în 1997 faţă de 1996 cu 6% în termeni reali. Pentru grupul regiilor autonome cu salarii relativ mari şi cu pierderi mari, Ministerul Finanţelor şi ministerele corespunzătoare vor asigura - la aprobarea bugetelor pe 1997 ale acestor unităţi - ca salariile să fie menţinute sub aceste limite. Guvernul propune, de asemenea, ca acordul-cadru naţional din 1997 pentru contractele colective de munca pe economie, în general, dintre sindicate şi reprezentanţii conducătorilor de întreprinderi, să conţină recomandarea de a menţine creşterile de salarii în aceleaşi limite. 32. Disciplina financiară slaba a fost asociata cu o creştere a arieratelor dintre întreprinderi la un nivel estimat la peste 20% din produsul intern brut al anului 1996. Operaţiunile din trecut, de lichidare a arieratelor, au creat o problema de risc moral, incurajand noi arierate, în speranta ca astfel de operaţiuni vor fi repetate. Am declarat, în mod public, hotărârea noastră de a nu mai efectua nici o operaţiune de lichidare a arieratelor si, ca urmare, nu vor mai fi disponibilizate resurse pentru reglementarea arieratelor, de la buget sau de la Banca Naţională a României. Pe măsura ce încrederea în măsuri se intareste, incidenta unor noi arierate se va diminua. Actualul volum al arieratelor va trebui tratat prin procedurile falimentului sau prin reducerea preţurilor atunci când întreprinderile cu arierate vor fi privatizate. E. Balanţa de plăţi şi administrarea datoriei externe 33. Deficitul contului curent existent este proiectat să scada de la 2,3 miliarde dolari S.U.A. (6,6% din produsul intern brut) în 1996, la 1,4 miliarde dolari S.U.A. (4,5% din produsul intern brut) în 1997. Aceasta proiectie se bazează pe presupunerea conservatoare ca exporturile din unele sectoare vor scădea ca urmare a creşterilor mari ale preţului energiei şi a inlaturarii subvenţiilor. Ţinând seama de schema plăţilor serviciului datoriei şi de creşterea stabilită pentru Activele externe nete (NFA), nevoia finanţării globale în 1997 este proiectata la 900 milioane dolari S.U.A. Se aşteaptă ca aceasta nevoie de finanţare să fie acoperită în cea mai mare parte printr-un sprijin excepţional din partea creditorilor oficiali. 34. Datoria externa relativ mica a României, egala cu 95% din exporturi, şi rata favorabilă a serviciului datoriei externe, de circa 12%, sugereaza ca povara datoriei externe rămâne controlabila. Cu toate acestea, recurgerea extensiva la împrumuturi pe termen relativ scurt în 1996 a provocat o deteriorare a profilului scadentelor datoriei externe, iar plăţile serviciului datoriei sunt stabilite a creşte în 1999-2001. Pentru a evita exacerbarea acestei probleme, vom limita în mod strict împrumuturile cu scadente mai mici de 3 ani. Ca urmare, am stabilit un plafon trimestrial general pentru datoria neconcesionala contractată şi garantată de guvern sau de regiile autonome, cu un subplafon pentru datoria scadenta între 1 şi 3 ani. Am stabilit, de asemenea, un plafon trimestrial pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta sub 1 an, contractată sau garantată de guvern, regiile autonome şi Banca Naţională a României. Aceste plafoane vor acoperi, de asemenea, datoriile contractate, fără garanţia guvernului, de către autorităţile locale, băncile comerciale şi întreprinderile de stat. Plafoanele, care constituie criterii de performanta în cadrul programului, sunt prevăzute în tabelul nr. 1 şi detaliate în anexa B. România a recastigat accesul pe pieţele internaţionale de capital în anul 1996 şi speram să continuam împrumuturile de pe aceste pieţe în 1997, în cadrul limitelor descrise în acest paragraf. Totuşi, începând cu 15 martie 1997, numai Băncii Naţionale a României şi Ministerului Finanţelor li se va permite să contracteze împrumuturi pe aceste pieţe, cu excepţia creditelor comerciale şi a creditelor furnizor pentru autolichidare. Ca un criteriu de performanta în cadrul programului, asiguram ca nu va fi nici o noua acumulare de arierate externe în perioada programului. 35. În perioada Aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restricţii valutare şi nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple şi nu vom impune sau intensifica restricţiile la import din motive de balanţa de plăţi. Intentionam să eliminam, în cursul perioadei programului, restricţiile rămase asupra plăţilor curente şi transferurilor şi să acceptam obligaţiile prevăzute de art. VIII, secţiunile 2, 3 şi 4, din Statutul Fondului, înainte de sfârşitul programului. Nu vor fi încheiate nici un fel de acorduri bilaterale de plăţi incompatibile cu prevederile art. VIII şi vom continua eforturile de a lichidă toate angajamentele existente în cadrul actualelor acorduri. Am început negocierile cu Suedia referitoare la reglementarea obligaţiilor restante şi vom continua aceste discuţii în vederea rezolvării problemei într-un mod compatibil cu obiectivele programului nostru şi la timp. IV. Reforma structurală şi măsurile sociale 36. Pentru stimularea utilizării mai eficiente a resurselor şi dezvoltarea unui sector privat dinamic, faza iniţială a programului nostru de reforma socială se va concentra asupra liberalizarii preţurilor şi comerţului şi asupra privatizării rapide şi restructurării întreprinderilor, inclusiv asupra lichidării unităţilor neviabile. Restructurarea întreprinderilor va fi completată de reforma sectorului financiar, cu accent pe dezvoltarea eficientei şi soliditatii sistemului bancar. Am adoptat, de asemenea, un pachet de măsuri de protecţie socială, menite să atenueze impactul social negativ al reformelor asupra celor mai vulnerabile grupuri ale societăţii. A. Lichidarea, restructurarea şi privatizarea întreprinderilor 1. Sectorul agricol 37. România are un potenţial agricol considerabil, datorită unei dotări favorabile cu resurse naturale. Cu toate acestea, apariţia unui sector agricol privat şi dinamic a fost sufocata de menţinerea proprietăţii de stat şi a controlului acestuia. Deşi 80% din terenul arabil este proprietate particulară, de fapt toţi intermediarii agricoli şi fermele de animale rămân în proprietatea statului, iar controlul preţurilor este atotcuprinzator. Aceşti intermediari şi ferme de stat sunt, în general, foarte ineficienti şi produc mari pierderi financiare. Programul nostru de restructurare urmăreşte reducerea acestor pierderi, în mod rapid şi substanţial. Acest obiectiv este esenţial pentru efortul nostru de stabilizare macroeconomica şi pentru dezvoltarea sectorului agricol privat. 38. La nivelul producţiei vom întreprinde o restructurare rapida a fermelor de păsări şi porci ineficiente, proprietatea statului. 20 de ferme, reprezentând 70% din pierderile estimate din acest sector, sunt într-un stadiu avansat de privatizare sau lichidare, care va fi încheiată până la 30 aprilie 1997, data până la care tot stocul de animale va trebui să fie vândut. Un plus de 25 de ferme vor fi lichidate sau privatizate până la 31 decembrie 1997, iar restul, în cursul semestrului I 1998. Cel puţin 100 din celelalte 480 de ferme de stat, care controlează 20% din cel mai bun teren arabil, producand în principal cereale şi ulei comestibil, vor fi divizate în unităţi mai mici în cursul anului 1997 şi privatizate în anul următor. 39. În ceea ce priveşte intermediarii agricoli, proprietate de stat, care furnizează servicii mecanizate şi de alta natura, un număr suplimentar de 150 societăţi au fost privatizate în luna martie 1997 şi un număr de încă 900 întreprinderi vor fi privatizate până la finele anului. Aceasta va aduce 75% din aceste societăţi în proprietate privată. Vom iniţia, de asemenea, privatizarea societăţilor de distribuţie şi depozitare. Cea mai importanta măsura, în 1997, în aceasta privinţa este vânzarea a 30% din acţiunile marilor distribuitori de cereale - societăţile "Comcereal" - S.A., care va fi urmată de privatizarea completa în 1998. În cursul anului 1997 vom privatiza una dintre cele doua mari societăţi de stat de seminţe şi vom diviza agenţia, proprietate de stat, care administrează rezervele strategice de alimente, în 8 societăţi comerciale mai mici, în vederea privatizării a cel puţin jumătate din ele înainte de finele anului. 40. Deşi cea mai mare parte a terenului agricol a fost privatizat la începutul anilor '90, utilizarea şi transferul pământului au fost mult restrictionate. Pentru promovarea unei pieţe active a terenurilor agricole, va fi înaintată Parlamentului o noua lege până la 15 aprilie 1997, lege care va îmbunătăţi aranjamentele de închiriere, drepturile de proprietate şi de ocupare şi va facilita privatizarea terenurilor aflate în proprietatea statului. 2. Industrie, minerit şi regii autonome 41. O reducere masiva şi susţinută a pierderilor în sectorul întreprinderilor, îndeosebi la întreprinderile mari consumatoare de energie, este esenţială pentru programul de stabilizare. În acest scop, un program special de restructurare vizează un grup mic de întreprinderi, dar care însumează circa 75% din totalul pierderilor realizate în întreprinderile de stat în 1996. În cadrul acestui program întreprinderile au fost împărţite în următoarele trei grupe: 42. Prima grupa consta din 42 de societăţi comerciale cu pierderi care reprezintă aproape 20% din totalul pierderilor realizate de întreprinderile de stat în 1996. Cinci din aceste societăţi, inclusiv o rafinarie de petrol neviabila, îşi vor închide operaţiunile şi până la 20 aprilie 1997 vor fi iniţiate procedurile administrative de lichidare. În prezent sunt în curs negocieri cu investitori strategici pentru privatizarea a încă 5 întreprinderi din cadrul acestui grup. Dacă aceste 5 întreprinderi nu sunt privatizate până la 30 aprilie 1997, ele vor fi imediat lichidate. Aceste 10 societăţi reprezintă aproape 7% din pierderile întreprinderilor de stat realizate în 1996. Din restul de 32 de societăţi rămase din acest grup, cel puţin 11 vor fi privatizate sau lichidate până la finele anului 1997. 43. A doua grupa este formată din 20 de regii autonome clasificate ca întreprinderi de servicii publice, care reprezintă circa 30% din totalul pirderilor din 1996 înregistrate de întreprinderile de stat. Ele nu vor fi privatizate pe termen scurt, cu excepţia desprinderii activităţilor comerciale sau vânzării participatiilor minoritare. Ele vor face obiectul unor planuri individuale de restructurare începând cu 31 mai 1997, cu sarcini specifice pentru reducerea plăţilor totale de salarii. Implementarea acestor planuri, împreună cu o noua structura a tarifelor, trebuie să conducă la o reducere substantiala, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1997. 44. Cel de-al treilea grup consta din cele mai mari opt regii autonome, în cea mai mare parte mine, care nu sunt clasificate ca societăţi de servicii publice. Acest grup de întreprinderi cumulează aproape 30% din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderile de stat în anul 1996. Se vor lua măsuri cu privire la întreprinderile cel mai puţin viabile pentru reducerea urgenta a pierderilor totale ale acestui grup cu circa 10% şi se vor elabora planuri detaliate de restructurare până la 30 aprilie 1997, menite să conducă la reducerea pierderilor cu cel puţin 50%, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1997. Toate aceste regii autonome vor fi transformate în societăţi comerciale şi oferite pentru privatizare înainte de sfârşitul anului, asa cum s-a stabilit cu Banca Mondială. 45. Vom accelera foarte mult privatizarea marii majorităţi a societăţilor comerciale de stat, care nu aparţin sectorului agricol şi care nu sunt incluse în programul nostru special de restructurare. Fondul Proprietăţii de Stat va acţiona rapid pentru a oferi astfel de întreprinderi sectorului privat. Vor fi modificate reglementările pentru a permite vânzarea acţiunilor la licitaţie ofertantului ce oferă preţul cel mai ridicat, fără o limita minima de preţ. Metodele de vânzare vor include licitaţii directe, oferte publice iniţiale, vânzări pe baza de negocieri către investitori strategici şi lichidari administrative şi juridice. În total, un număr cumulat de 2.750 privatizari trebuie realizate până la 31 mai 1997 şi un total cumulat de 3.600, până la sfârşitul anului 1997, reprezentând 60% din întreprinderile ce urmează a fi privatizate. B. Liberalizarea preţurilor şi comerţul 46. Programul nostru impune liberalizarea cuprinzatoare a preţurilor şi comerţului. Acest lucru este esenţial pentru tranzitia României la economia de piaţa. Controlul asupra preţurilor şi comerţului exterior a stânjenit dezvoltarea sectorului privat şi a provocat mari pierderi care au fost surse permanente de probleme macroeconomice. 47. Toate preţurile agricole sunt acum determinate de piaţa, susţinute de un regim de comerţ deschis. Astfel, la 18 februarie 1997 am liberalizat preţurile de producţie la grâu, lapte, carne de porc, pasare şi produsele realizate din acestea, precum şi preţurile corespunzătoare cu amănuntul, care reprezintă peste 17% din cosul pentru consum. Liberalizarea preţurilor a fost însoţită de liberalizarea substantiala a regimului comercial. Pana la 15 aprilie 1997, interdicţiile şi cotele impuse la export, acoperind aproximativ 20% din produsele agricole primare, vor fi eliminate. În plus, tarifele de import pentru produsele agricole vor fi reduse de la o medie ponderată de 67% la 27%, iar scutirile de taxe la import determinate în mod administrativ vor fi eliminate până la aceeaşi data. 48. Sectoarele industrial şi minier au făcut, de asemenea, obiectul controlului preţurilor, care a distorsionat deciziile comerciale; conglomeratele energo-intensive au fost protejate faţă de forţele pieţei şi a fost intarziata restructurarea lor. În consecinţa, cea mai mare parte a preţurilor cu amănuntul şi de producţie, administrate, vor fi liberalizate până la 31 mai 1997. Controlul preţurilor va fi păstrat numai pentru o mica lista, bine definită, de mărfuri oferite în condiţii de monopol. La 18 februarie 1997, astfel de preţuri administrative au fost majorate aproape la nivelul preţurilor internaţionale; în viitor, ele vor fi ajustate lunar, asa cum se arata la paragraful 30. Regimul comerţului cu produse industriale a fost relativ deschis şi am eliminat toate interdicţiile şi cotele rămase, cu excepţia cherestelei şi a celor stabilite prin acorduri internaţionale. C. Reforma sectorului financiar 49. Întărirea sectorului bancar este o prioritate urgenta ca urmare a colapsului de anul trecut a doua bănci private. Rigurozitatea aplicării normelor de supraveghere şi reglementare va fi cruciala în limitarea problemelor ce pot fi generate de expunerea mare a băncilor faţă de sectoarele cu dificultăţi financiare şi în prevenirea răspândirii unor astfel de probleme în întregul sistem bancar. De aceea, reforma sectorului nostru financiar se va concentra pe îmbunătăţirea supravegherii prudentiale, întărirea cadrului legal ce guvernează activitatea băncilor şi a altor intermediari financiari şi pe privatizarea sistemului bancar. 50. Aplicarea prevederilor prudentiale şi de reglementare ale Băncii Naţionale a României a fost stanjenita de cadrul legal inadecvat. S-a cerut asistenţa tehnica Fondului, cu scopul de a consolida legea cu privire la activitatea bancară şi legea cu privire la insolvabilitatea băncilor. Modificările şi amendamentele necesare vor fi prezentate Parlamentului înainte de jumătatea lunii aprilie 1997. Vom prezenta, de asemenea, Parlamentului, până la 15 aprilie 1997, amendamentele legislative pentru clarificarea şi întărirea cadrului de reglementare şi a autorităţii de sancţionare ale Băncii Naţionale a României. Guvernul va sprijini pe deplin aplicarea stricta, de către Banca Naţională a României, a prevederilor prudentiale şi de reglementare. Cele doua bănci private, care au eşuat, vor fi închise, iar licentele lor bancare vor fi retrase până la mijlocul lunii aprilie 1997. 51. O tendinţa deosebit de ingrijoratoare este creşterea brusca a creditelor în valută, care expune companiile şi băncile la riscuri valutare sporite. Astfel de credite se ridica, acum, la 38% din totalul creditelor bancare. Banca Naţională a României va aplica, cu stricteţe, limitele obligatorii ale expunerii valutare şi este pregatita să impună plafoane marginale ridicate de lichiditate, pentru a reduce ponderea creditelor în valută la 25% din totalul creditelor bancare, până la 30 iunie 1997. Pentru a întări transparenta şi a facilita supravegherea sistemului bancar, Banca Naţională a României va introduce, până la 30 iunie 1997, un plan de conturi acceptat pe plan internaţional. 52. Pentru a incuraja dezvoltarea pieţelor bancare şi de capital, Guvernul va acţiona rapid pentru a promova participarea sectorului privat. Forma revizuită a legii privatizării băncilor, care va fi pregatita în consultare cu Banca Mondială, va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997. Banca Romana de Dezvoltare va fi privatizata în 1997. O a doua banca cu capital de stat, pregatita pentru privatizare, va fi identificata până la 30 iunie 1997. Legea investiţiilor străine va fi amendata, pentru a elimina prevederile privind aprobarea prealabilă de către Agenţia Romana de Dezvoltare a investiţiilor străine de portofoliu şi a permite repartizarea veniturilor din investiţii. D. Protecţia socială 53. Cheltuielile sporite cu subvenţiile directe şi indirecte au favorizat grupuri de interese în detrimentul paturilor vulnerabile ale populaţiei. Estimări recente sugereaza ca 20% din populaţie ar putea fi aproape de, sau sub limita saraciei. Strategia noastră de protecţie socială se va baza, în cea mai mare parte, pe extinderea şi îmbunătăţirea dirijării programelor existente pentru a garanta acordarea de sprijin, la timp, grupurilor celor mai vulnerabile. Pentru acest scop, bugetul pe 1997 va furniza resurse sporite, echivalente cu 2,2% din produsul intern brut. 54. Trei grupuri au fost identificate ca cele mai expuse riscurilor tranzitiei: copiii, somerii şi pensionării din sectorul agricol. Alocaţia pentru copii, care a fost erodata în ultimii ani până la cel mai scăzut nivel din regiune, va creşte de cel puţin cinci ori, cu suplimente pentru familii mai numeroase, care sunt, cel mai probabil, printre cei foarte săraci. Pentru someri, sumele acordate se vor menţine la acelaşi nivel, în termeni reali. Mai mult, pentru a uşura impactul restructurării întreprinderilor, care este de aşteptat să dea naştere unei creşteri mari a somajului înregistrat în 1997, compensaţiile speciale acordate la desfacerea contractului de munca vor fi utilizate în mod selectiv pentru a sprijini muncitorii afectaţi de închiderile de întreprinderi în regiunile înapoiate din punct de vedere economic. Se vor adopta măsuri pentru sprijinirea forţei de munca active, în scopul de a ajuta muncitorii dislocati pe perioada restructurării întreprinderilor. În sfârşit, pensiile agricole minime, în prezent la niveluri foarte scăzute, vor creşte în termeni reali. 55. Pentru a proteja grupurile cele mai vulnerabile din principalele centre urbane, vom extinde numărul persoanelor care se încadrează în schema de asistenţă socială. O creştere substantiala, pe termen scurt, este programata pentru protecţia în natura pe baza de autoinscriere, prin hrana socială şi cantine mobile. Plăţile aferente asistenţei sociale şi pragurile pentru calificare vor creşte în pas cu inflaţia. În sfârşit, ca parte din efortul nostru de protecţie socială, bugetele educaţiei şi sănătăţii se vor menţine la nivelurile lor din 1996, ca pondere în produsul intern brut. 56. Privind în perspectiva, strategia noastră în sectorul social, pe termen mediu, va include: (i) dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare de ameliorare a saraciei; şi (ii) revizuirea punctelor slabe ale schemei actuale de garantare a venitului minim şi proiectarea de mecanisme îmbunătăţite pentru acordarea de asistenţă dirijată grupurilor celor mai sarace.
Anexa B
Lista anexelor la Memorandumul privind
politica economică a Guvernului României
Criterii de performanţă
Anexa nr. I Plafoane pentru activele interne nete ale Băncii Naţionale a
României
Anexa nr. II Obiective pentru limitele inferioare ale activelor externe
nete ale Băncii Naţionale a României
Anexa nr. III Plafoane ale creditului net al sistemului bancar către
bugetul general consolidat al statului
Anexa nr. IV Plafoane pentru preluarea la bugetul general consolidat al
statului a datoriei întreprinderilor faţă de bănci si
emiterea de garanţii guvernamentale pentru creditele bancare
acordate întreprinderilor
Anexa nr. V Plafoane pentru contractarea sau garantarea datoriei externe
pe termen mediu şi lung
Anexa nr. VI Plafoane pentru datoria externa pe termen scurt
Anexa nr VII Plafoane pentru arieratele interne ale bugetului general
consolidat al statului
Anexa nr. VIII Plafoane pentru arieratele interne către Regia Autonomă de
Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale
"Romgaz"- Mediaş
Obiective indicative
Anexa nr. IX Plafoane pentru activele interne nete (NDA) ale sistemului
bancar
Anexa nr. X Limitele inferioare pentru activele externe nete (NFA) ale
sistemului bancar
Anexa nr. XI Plafoane pentru volumul arieratelor interne ale
întreprinderilor de stat
Anexa nr. XII Plafoane pentru baza monetară
Anexa nr. XIII Plafoane pentru masa monetară.
Acţiuni prioritare 1. Includerea în Legea bugetului de stat pe anul 1997 a articolelor privind politica monetară şi cea a cursului de schimb la care se referă paragrafele 6 şi 7 din Scrisoarea de intenţie. 2. Liberalizarea imediata a pieţei valutare şi asigurarea unei politici a cursului de schimb flexibil determinat de piaţa. 3. Anularea prevederilor Legii nr. 73/1996, care se referă la: (i) reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportatori; (ii) reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru companiile privatizate prin MEBO; şi (iii) schimbarea de colectare a impozitului pe profit de la o luna la trimestru. 4. Adoptarea legislaţiei necesare în vederea stabilirii unei taxe de 25 dolari S.U.A. pe tona asupra producţiei interne de petrol brut şi 10 dolari S.U.A. pe 1.000 metri cubi asupra gazului natural din producţia interna. 5. Reducerea cu 5% a salariaţilor din sectorul public, comparativ cu numărul acestora de la sfârşitul lunii ianuarie 1997. 6. Liberalizarea preţului de producţie şi a celui cu amănuntul la lapte, carne de porc, pui şi produse din grâu; reducerea tarifelor agricole de la o rata ponderată a producţiei medii de 67% la 27% şi eliminarea tuturor interdictiilor şi cotelor la exportul produselor agricole, cu excepţia cherestelei. 7. Aplicarea procedurilor de privatizare sau lichidare pentru 20 de ferme de porci şi păsări şi pentru 10 întreprinderi industriale descrise în paragrafele 38 şi 42 din Scrisoarea de intenţie. 8. Retragerea licenţei de funcţionare şi închiderea băncilor Dacia Felix şi Credit Bank. Criterii structurale pentru prima exprimare a rezultatelor aplicării programului 1. Adoptarea legislaţiei necesare pentru a asigura ca toate veniturile şi cheltuielile Fondului Proprietăţii de Stat sunt înregistrate corespunzător în bugetul general consolidat al statului. 2. Adoptarea unei noi legi a pensiilor. 3. Adoptarea unei noi legi a datoriei publice. 4. Începerea licitaţiilor pentru titluri de stat în cadrul noului sistem de dealeri primari. 5. Lichidarea sau privatizarea a încă 10 ferme de pui şi porci din grupul celor la care se face referire în paragraful 38 al Scrisorii de intenţie, ajungandu-se la un total cumulat de 30. 6. Încheierea privatizării sau a procedurilor de lichidare pentru 10 societăţi comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este prevăzut în paragraful 42 al Scrisorii de intenţie. 7. Începerea punerii în aplicare a planurilor de restructurare pentru toate cele 20 de regii autonome considerate unităţi de servicii publice, asa cum se menţionează în paragraful 43 al Scrisorii de intenţie. 8. Adoptarea de măsuri pentru reducerea cu 10% a pierderilor totale ale regiilor autonome menţionate în paragraful 44 al Scrisorii de intenţie şi adoptarea unor planuri detaliate de restructurare, care vor reduce pierderile cu cel puţin 50 la suta în termeni reali în 1997, comparativ cu 1996. 9. Iniţierea privatizării Băncii Romane de Dezvoltare şi identificarea unei a doua bănci cu capital de stat care va fi privatizata în 1997. 10. Privatizarea unui total cumulat de 2.750 întreprinderi. Criterii structurale pentru a doua examinare a rezultatelor aplicării programului 1. Lichidarea sau privatizarea a 15 ferme de pui şi porci, ajungând la un total cumulat de 45, asa cum este explicat în paragraful 38 din Scrisoarea de intenţie. 2. Privatizarea a cel puţin 75% din societăţile agricole de intermediere cu capital de stat care furnizează servicii de mecanizare şi altfel de servicii, asa cum este explicat în paragraful 39 din Scrisoarea de intenţie. 3. Privatizarea şi lichidarea a 11 societăţi comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este menţionat în paragraful 42 din Scrisoarea de intenţie. 4. Reducerea cu 50% a pierderilor înregistrate de cele opt regii autonome menţionate în paragraful 44 din Scrisoarea de intenţie. 5. Privatizarea unui total cumulat de 3.600 întreprinderi. 6. Încheierea privatizării Băncii Romane de Dezvoltare. 7. Reducerea numărului de salariaţi din sectorul public cu 10%, comparativ cu numărul acestor salariaţi înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 1997. Tabelul 1. România: Criterii de performanta cantitative şi obiective indicative în cadrul Aranjamentului stand-by*1)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1996 1997 1998
────────────────────────────────────────────────────
Dec. Martie Iunie Sept. Dec. Martie
efectiv (2) (2)
Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Criterii de performanta
1. Plafoanele pentru
activele interne
nete ale Băncii
Naţionale a României
(miliarde lei)*3) 9.572 7.885 6.556 5.352 8.165 7.720
2. Limitele activelor
externe nete ale
Băncii Naţionale a
României (milioane
dolari S.U.A.)*4) -420 -335 -50 190 186 236
3. Plafoane ale creditului
net al sistemului
bancar către bugetul
general consolidat al
statului (miliarde lei) 4.619 5.573 4.493 6.251 7.109 7.700
4. Limite pentru preluarea
la bugetul consolidat al
statului a datoriei
întreprinderilor fata
de bănci şi garantarea
de către Guvern a
creditelor bancare
acordate întreprinderilor
(miliarde lei)*5) 1.652 0 0 0 0 0
5. Plafoane pentru contractarea
şi garantarea datoriei
externe (milioane dolari
S.U.A.) cu scadenta mai mare
de un an*6) ... 805 1.440 1.880 2.100 2.500
din care cu scadenta ... 395 415 445 465 465
1-3 ani*6)
6. Plafoane pentru datoria
externa pe termen scurt*4)
(modificări cumulate,
milioane dolari S.U.A.) 19 -2 -2 -10 -13 -19
7. Limite pentru arieratele
interne (miliarde lei) 1.928 964 0 0 0 0
8. Arierate către Regia
Autonomă de Electricitate
"Renel" şi Regia Autonomă
a Gazelor Naturale "Romgaz"
Mediaş (miliarde lei) 1.825 1.977 1.977 1.977 1.977 1.977
Obiective indicative
9. Plafoane pentru activele
interne nete ale sis-
temului bancar*3)
(miliarde lei) 30.391 32.633 34.848 36.223 45.261 47.985
10. Limite ale activelor
externe nete ale
sistemului bancar*4)
(milioane dolari S.U.A.) -12 -27 158 398 394 444
11. Plafoane pentru stocul de
arierate ale întreprinderilor
de stat (miliarde lei) 21.600 29.500 32.000 32.000 32.000 32.000
12. Plafoane pentru baza monetară
(miliarde lei) 7.877 6.807 7.759 8.575 11.389 11.389
13. Plafoane pentru masa
monetară (miliarde lei) 30.343 32.585 36.320 39.715 48.753 51.992
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sursa: Proiectii conform programului şi date furnizate de autorităţile romane.
----------
*1) Detalii ale criteriilor de performanta şi obiectivelor indicative sunt
prezentate în anexele nr. I-XIII.
*2) Criterii de performanta.
*3) Calculat la cursurile de schimb de înregistrare convenite.
*4) Definiţie conform programului.
*5) Cifra pentru sfârşitul lunii decembrie exprima un stoc. Plafoanele
pentru 1997-1998 sunt fluxuri.
*6) Plafoanele sunt cumulative începând de la sfârşitul lunii
decembrie 1996.
*7) Stocul de datorie externa pe termen scurt la sfârşitul lunii decembrie
corespunde soldurilor din acordurile bilaterale de cliring cu China,
Polonia, Costa Rica şi altele.
ANEXA I
Plafoane pentru activele interne nete
ale Băncii Naţionale a României
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 4.902
31 decembrie 1996 9.572
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 7.885
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 6.556
30 septembrie 1997 (criteriu de
performanta) 5.352
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 8.165
31 martie 1998 7.720
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activele interne nete ale Băncii Naţionale a României sunt definite ca diferenţa între baza monetară (definită în anexa nr. XIII) şi activele externe nete (definite în anexa nr. II), ambele exprimate în moneda naţionala. Pentru scopurile programului, activele externe nete vor fi transformate în lei la cursul de schimb de înregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb în vigoare la sfârşitul anului 1996). Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. per uncie. Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor din situaţiile contabile ale băncilor şi ale Băncii Naţionale a României, furnizate lunar Fondului de către Banca Naţională a României. La 31 decembrie 1996, activele interne nete ale Băncii Naţionale a României au fost de 9.572 miliarde lei, calculate ca diferenţa între baza monetară de 7.877 miliarde lei şi activele externe nete de -1.695 miliarde lei [reprezentând -420 milioane dolari S.U.A. (din anexa nr. II) la cursul de schimb de la sfârşitul lunii decembrie 1996, de 4.035 lei/dolar S.U.A.]. Plafonul pentru activele interne nete ale Băncii Naţionale a României va fi ajustat în situaţiile următoare: (1) Plafonul va fi redus în măsura în care finanţarea externă netă a bugetului general consolidat, definită în anexa nr. III, depăşeşte următoarele niveluri cumulate:
sfârşitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Plafonul va fi majorat în măsura în care va scădea finanţarea externa netă (conform programului) a bugetului general consolidat până la o suma totală de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale trimestriale vor fi după cum urmează:
sfârşitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
ANEXA II
Obiective pentru limitele inferioare ale activelor
externe nete ale Băncii Naţionale a României
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limite Efectiv
(în milioane dolari S.U.A.)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1996 -420
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) -335
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) -50
30 septembrie 1997 (criteriu de
performanta) 190
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 186
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 236
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rezervele internaţionale nete ale Băncii Naţionale a României constau în activele de rezerva minus pasivele de rezerva. Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie a tranşei rezerva la Fondul Monetar Internaţional şi disponibilităţile în valute convertibile la Banca Naţională a României. Nu se includ în activele de rezerva activele pe termen lung, orice active în valute neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ de înregistrare de 383,55 dolari S.U.A. uncia, şi DST-ul la 1,50632 dolari S.U.A. pentru 1 DST. La 31 decembrie 1996, activele de rezerva ale Băncii Naţionale a României, asa cum sunt definite mai sus, insumau 1.628 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe vor fi definite ca fiind împrumuturi, depozite, swap şi angajamente forward ale Băncii Naţionale a României, în valută convertibilă, faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi angajamentele rezultate din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la Banca Naţională a României, minus orice redepozitari ale Băncii Naţionale a României la băncile comerciale rezidente, creditele primite de la Fondul Monetar Internaţional, împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital şi împrumuturi-punte (bridge-loans) de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta acestora. La 31 decembrie 1996, pasivele de rezerva ale Băncii Naţionale a României, definite ca mai sus, insumau 2.048 milioane dolari S.U.A., incluzând 82 milioane dolari S.U.A., aflate în depozitele în valută ale băncilor comerciale la Banca Naţională a României, care au fost redepozitate în străinătate. Toate activele şi pasivele exprimate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor corespunzătoare de schimb de la 31 decembrie 1996. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau swap-uri cu aur vor fi comunicate, de asemenea, personalului Fondului. Plafoanele activelor interne nete ale Băncii Naţionale a României vor fi ajustate în următoarele situaţii: (1) Majorarea în măsura în care finanţarea externă netă a bugetului general consolidat, definită în anexa nr. III, depăşeşte următoarele niveluri cumulate:
sfârşitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Reducerea în măsura în care finanţarea externă netă (conform programului) a bugetului general consolidat va scădea până la o suma totală de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Repartizarea trimestriala, pe o baza cumulativă, va fi următoarea:
sfârşitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
Îndeplinirea obiectivelor va fi urmărită pe baza datelor din situaţiile contabile ale Băncii Naţionale a României furnizate lunar de către Banca Naţională a României. ANEXA III
Plafoane ale creditului net al sistemului bancar
către bugetul general consolidat al statului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 923
31 decembrie 1996 4.619
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 5.573
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 4.493
30 septembrie 1997 (criteriu de
performanta) 6.251
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 7.109
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 7.700
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bugetul general consolidat al statului include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile protecţiei sociale, alte fonduri extrabugetare incluse în legea bugetului pe anul 1993, Fondul Reevaluarii Stocurilor, Fondul Reevaluarii Aurului şi Argintului, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor, în afară cadrului bugetar, alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din împrumuturi externe, contrapartida fondurilor provenite din împrumuturile externe, Fondul Proprietăţii de Stat şi Agenţia de Restructurare. Orice fond nou creat în perioada programului pentru întreprinderea de operaţiuni de natura fiscală, conform definiţiei din Manualul privind Statistica Finanţelor Publice, editat de Fondul Monetar Internaţional, vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat al statului. Pentru realizarea scopurilor programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat al statului este definit ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat, mai puţin toate depozitele bugetului general consolidat la sistemul bancar. Creanţele bancare asupra bugetului rezultând din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definiţia creanţelor asupra bugetului. Împrumuturile guvernamentale acordate băncilor cu o dobânda mai mica decât dobânda de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru a finanta reimprumutarea agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; pentru atingerea scopurilor din program s-a convenit o lista a conturilor ce urmează să fie considerate depozite guvernamentale, care sunt incluse într-un aide-memoire FAD "România: Măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994. Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situaţii: (1) Plafoanele vor fi reduse unul câte unul pe măsura transferurilor din contul tranzitoriu de Reevaluare a Aurului al Băncii Naţionale a României în alte conturi decât contul corespunzător permanent de reevaluare din bilanţul Băncii Naţionale a României. (2) Plafoanele vor fi reduse cu creşterea cumulată a volumului datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar. (3) Plafoanele creditului net către bugetul general consolidat vor fi diminuate cu contravaloarea în lei a intrărilor din împrumuturi externe nete la bugetul general consolidat, asa cum sunt definite în anexa nr. III, care depăşesc următoarele niveluri cumulate:
sfârşitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(4) Plafoanele vor fi majorate în cazul unei scăderi bruşte a finanţării externe nete (conform programului) a bugetului general consolidat până la o suma totală de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale trimestriale vor fi după cum urmează:
sfârşitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
(5) Plafoanele vor fi reduse pentru orice credit overdraft al Contului General al Trezoreriei la Banca Naţională a României ce depăşeşte limita legală de 146 miliarde lei. (Aceasta limita se va schimba dacă limita legală a acestui credit overdraft, asa cum este definită în Legea privind statutul Băncii Naţionale a României, va fi schimbată). Datele referitoare la creanţele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat şi angajamentele faţă de acesta sunt extrase din bilanţurile Băncii Naţionale a României şi băncilor comerciale şi vor fi trimise lunar la Fondul Monetar Internaţional de către Banca Naţională a României. Datele privind transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar Fondului Monetar Internaţional de către Banca Naţională a României. Datele privind volumul plăţilor restante şi al datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar vor fi furnizate trimestrial Fondului Monetar Internaţional de către Ministerul Finanţelor. Datele privind intrările din credite externe nete la bugetul general consolidat vor fi furnizate trimestrial Fondului Monetar Internaţional de către Ministerul Finanţelor. ANEXA IV
Plafoane pentru preluarea la bugetul general consolidat
al statului a datoriei întreprinderilor faţă de bănci şi
emiterea de garanţii guvernamentale pentru creditele bancare
acordate întreprinderilor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Datoria preluată şi Plafon Efectiv
garanţiile acordate de guvern (în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 decembrie 1995*) 1.767
30 septembrie 1996*) 1.964
31 decembrie 1996 1.652
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 0
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 0
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 0
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
------------
*) Stocul efectiv pentru decembrie 1995 şi septembrie şi decembrie 1996 nu
include garanţiile acordate întreprinderilor aflate sub incidenta Ordonanţei
Guvernului nr. 13/1995. Orice garanţii acordate acestor întreprinderi sunt
incluse în plafoanele pentru martie 1997 - martie 1998.
Datele pentru scopuri de monitorizare vor fi furnizate trimestrial Fondului
de către Ministerul Finanţelor.
Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul general consolidat al statului a datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt considerate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care guvernul plăteşte sau garantează dobânda, chiar dacă suma creditului nu este garantată. Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III. Aceste limite exclud contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care limite separate sunt stabilite în anexele nr. V şi VI. La 31 decembrie 1996, stocul creditelor bancare interne acordate întreprinderilor cu garanţie guvernamentală insuma 1.652 miliarde lei, exclusiv garanţii acordate întreprinderilor aflate sub incidenta Ordonanţei Guvernului nr. 13/1995. Datele pentru urmărirea acestui obiectiv vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat. ANEXA V
Plafoane pentru contractarea sau garantarea
datoriei externe pe termen mediu şi lung
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafoane
(în milioane dolari S.U.A.)
───────────────────────────────────────────────
cu scadente de peste cu scadente de peste
1 an 1 an
şi până la 3 ani
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cumulat de la 31 decembrie
1996 până la:
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 395 805
31 iunie 1997 (criteriu de performanta) 415 1.440
30 septembrie 1997 (criteriu de
performanta) 445 1.880
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 465 2.100
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 465 2.500
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafoanele se aplica la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionala, cu o scadenta mai mare de un an, de către bugetul general al statului, Banca Naţională a României, regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale la care statul sau Fondul Proprietăţii de Stat deţin capitalul social majoritar. Plafoanele se aplica, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi în contul creanţelor care nu au fost contractate sau garantate anterior de către bugetul general consolidat al statului. Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III. Se considera bănci comerciale: Bancorex, Banca Comercială Romana (B.C.R.), Banca Agricolă, Banca Romana pentru Dezvoltare (B.R.D.), Banc-Post, Eximbank şi CEC. Se exclud din aceste plafoane liniile de revolving de finanţare a importurilor cu o scadenta mai mare de un an, pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele faţă de Fondul Monetar Internaţional şi împrumuturile punte (bridge loans) de la Banca Reglementelor Internaţionale (B.I.S.), bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria care intra sub incidenta acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A. la cursul valutar de schimb de la data la care contractul sau garanţia intra în vigoare. Plafoanele vor fi ajustate în următoarele situaţii: (1) În cazul în care vreuna dintre băncile comerciale la care bugetul consolidat al statului sau Fondul Proprietăţii de Stat deţine capitalul social majoritar se privatizează, datoria neconcesionala pe termen mediu şi lung contractată sau garantată a acesteia va fi exclusa din plafoane. Concesionalitatea noilor împrumuturi va fi determinata pe baza costurilor de finanţare (dobânzi şi altele) şi condiţiilor de rambursare (scadenta) după cum urmează: împrumuturile concesionale vor fi definite ca fiind acelea care au o componenta de donaţie de cel puţin 35% . Concesionalitatea unui împrumut va fi determinata prin compararea valorii actuale nete a plăţilor de dobânzi şi capital cu valoarea nominală a împrumutului. Valoarea efectivă a plăţilor de dobânzi şi capital va fi actualizată în conformitate cu normele O.E.C.D. "Ratele de referinţa ale dobânzii comerciale" (C.I.R.P.) aplicabile valutei în care a fost acordat împrumutul, plus o marja. Pentru împrumuturile având o perioada de rambursare mai mica de 15 ani, rata de actualizare va fi egala cu rata C.I.R.P. valabilă pentru perioada de 6 luni anterioară datei la care împrumutul a fost contractat, plus o marja de 0,7% . Pentru împrumuturile având scadenta de 15 ani sau mai mult, rata de actualizare va fi egala cu media C.I.R.P. din perioada de 10 ani anterioară datei la care a fost contractat împrumutul, plus o marja care se modifica în concordanta cu scadenta împrumutului. Pentru împrumuturile între 15 şi 19 ani marja va fi de 1,0%, pentru cele între 20 şi 29 ani marja va fi de 1,15% şi pentru cele de 30 de ani sau mai mult marja va fi de 1,25% . Încadrarea în plafoane va fi urmărită pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României. ANEXA VI
Plafoane pentru datoria externa pe termen scurt
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafoane Efectiv
(în milioane dolari S.U.A.)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Modificarea cumulată de la:
31 decembrie 1996 19*)
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) -2
30 iunie (criteriu de performanta) -2
30 septembrie 1997
(criteriu de performanta) -10
31 decembrie 1997
(obiectiv indicativ) -13
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) -19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------
*) Volumul efectiv la sfârşitul lunii decembrie 1996.
Plafoanele se aplica volumului datoriei pe termen scurt, cu scadente iniţiale de până la şi inclusiv un an, contractată sau garantată de bugetul consolidat al statului, Banca Naţională a României, regiile autonome şi alte întreprinderi la care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat deţine capitalul social majoritar. Bugetul general consolidat este definit în anexa nr. III. Datoria pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele normale legate de operaţiuni de import; soldurile existente în cadrul acordurilor bilaterale de plăţi sunt incluse în calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele nu includ pasivele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum sunt definite în anexa nr. X. Datoria care intra sub incidenta acestor limite va fi exprimată în dolari SUA la cursul de schimb în vigoare. Modificarea cumulată faţă de 31 decembrie 1996 corespunde soldurilor existente în cadrul acordurilor bilaterale de plăţi încheiate cu China, Polonia, Costa Rica şi alte tari. Aceasta datorie era de 19 milioane dolari SUA la sfârşitul lunii decembrie 1996. În ceea ce priveşte alte entităţi, modificarea cumulată a plafonului pentru datoria pe termen scurt, definită ca mai sus, este zero. Plafoanele vor fi ajustate în următoarele situaţii: În cazul în care vreuna din băncile comerciale la care bugetul consolidat al statului sau Fondul Proprietăţii de Stat deţine capitalul social majoritar este privatizata, împrumuturile pe termen scurt vor fi excluse din plafoane. Încadrarea în plafoane va fi urmărită pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României. ANEXA VII
Plafoane pentru arieratele interne ale
bugetului general consolidat al statului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limite Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cumulat de la
31 decembrie 1996*) până la: 1.928
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 964
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 0
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 0
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------
*) Volumul actual exclude arieratele administraţiei locale faţă de Regia
Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale
"Romgaz" - Mediaş. Orice astfel de arierate sunt incluse în plafoanele pentru
perioada martie 1997 - martie 1998.
Pentru scopurile programului, arieratele interne ale bugetului general consolidat includ obligaţiile restante aferente plăţilor de salarii, plăţilor către furnizori, plăţilor de dobânzi şi plăţilor de indemnizaţii în cadrul programelor corespunzătoare. Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III. Datele pentru urmărirea încadrării în limite vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor. ANEXA VIII
Plafoane pentru arieratele interne către Regia Autonomă
de Electricitate "RENEL" şi Regia Autonomă a Gazelor
Naturale "ROMGAZ" - Mediaş
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
Regia Autonomă Regia Autonomă Regia Autonomă Regia Autonomă
de a Gazelor de a Gazelor
Electricitate Naturale Electricitate Naturale
"Renel" "Romgaz" "Renel" "Romgaz"
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul arieratelor
la data de:
30 decembrie 1996 850 975
Creşteri cumulate
pana la:
31 martie 1997
(obiectiv indicativ) 1.037 940
30 iunie (criteriu
de performanta) 1.037 940
30 septembrie 1997
(criteriu de
performanta) 1.037 940
31 decembrie 1997
(obiectiv indicativ) 1.037 940
31 martie 1998 1.037 940
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------
*) Plafonul pentru 31 martie 1997 presupune a nu avea loc nici o schimbare
faţă de volumul de la sfârşitul lunii ianuarie.
Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru volumul de
arierate interne către Regia Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia
Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş pentru perioada martie 1997 -
martie 1998 va fi ajustat pentru orice diferenţa între valoarea efectivă
şi cea estimată.
Plafoanele se vor aplica oricărei creşteri de arierate pornind de la nivelul de la 31 ianuarie 1997*), care nu se rambursează la Regia Autonomă de Electricitate "Renel" sau Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş de la bugetul de stat. Arieratele se referă la conturi incasatoare cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului, plăţile întârziate către regiile autonome Regia Autonomă de Electricitate "Renel" şi Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" - Mediaş includ arieratele de la oricare client intern, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat al statului (asa cum sunt definite în anexa nr. III), întreprinderi cu proprietate de stat majoritara, proprietate mixtă, precum şi persoane fizice şi juridice private. Datele pentru scopurile monitorizarii vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor. ANEXA IX
Obiective indicative pentru activele
interne nete (NDA) ale sistemului bancar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 17.105
30 decembrie 1996 30.391
31 martie 1997 32.633
30 iunie 1997 34.848
30 septembrie 1997 36.223
31 decembrie 1997 45.261
31 martie 1998 47.985
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv bănci comerciale nou-înfiinţate) sunt definite ca diferenţa între masa monetară (asa cum este definită în anexa nr. XIII) şi activele externe nete (asa cum sunt definite în anexa nr. X), ambele exprimate în moneda locală. Pentru scopurile programului, activele externe nete şi acele componente ale masei monetare care sunt exprimate în valută vor fi transformate în lei la cursul de înregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb efectiv la sfârşitul anului 1996). Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. pe uncie. Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar furnizate lunar Fondului de către Banca Naţională a României. La 31 decembrie 1996 activele interne nete ale sistemului bancar au fost egale cu 30.391 miliarde lei. Aceasta suma s-a calculat ca diferenţa între masa monetară în suma de 30.343 miliarde lei şi activele externe nete de -48 miliarde lei [calculate pe baza sumei de 12 milioane (din anexa nr. X) dolari S.U.A. transformata la cursul de schimb de 4.035 lei/dolar, în vigoare la sfârşitul lui decembrie]. Plafonul NDA pentru sistemul bancar va fi ajustat în următoarele situaţii: (1) Plafonul pentru sfârşitul lui decembrie 1997 exclude plăţile de dobânzi făcute de C.E.C. la sfârşitul anului. Plafoanele pentru decembrie 1997 şi martie 1998 vor fi majorate cu până la 700 miliarde lei, valoarea plăţilor de dobânzi ale C.E.C. în decembrie 1997. (2) Plafonul va fi diminuat în măsura în care finanţarea externa a bugetului general consolidat, asa cum este definită în anexa nr. III, depăşeşte următoarele niveluri cumulative:
sfârşitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(3) Plafonul va fi majorat în măsura în care finanţarea externa a bugetului general consolidat este mai mica (fata de nivelurile de mai sus) cu până la 300 milioane dolari S.U.A. pe baza cumulată, în 1997. Repartizarea trimestriala cumulată va fi următoarea:
sfârşitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
ANEXA X
Obiective indicative pentru limitele activelor
externe nete (NFA) ale sistemului bancar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în milioane dolari)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1996 -12
31 martie 1997 -27
30 iunie 1997 158
30 septembrie 1997 398
31 decembrie 1997 394
31 martie 1998 444
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Activele externe nete ale sistemului bancar constau în activele externe minus pasivele externe de rezerva. Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca aur monetar, disponibilităţi în DST, orice poziţie de rezerva la Fondul Monetar Internaţional şi disponibilităţi în valute convertibile ale Băncii Naţionale a României şi ale băncilor comerciale. Excluse din activele de rezerva sunt activele pe termen lung, orice active în valute neconvertibile, metale preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul de 383,55 dolari S.U.A. pe uncie, şi DST la 1,50632 dolari S.U.A. pentru 1 DST. La 31 decembrie 1996, activele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 3.180 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe de rezerva vor fi definite ca pasive pe termen scurt, mediu şi lung ale Băncii Naţionale a României şi ale băncilor comerciale în valute convertibile, faţă de nerezidenţi, precum şi pasive decurgând din cumpărările de la Fondul Monetar Internaţional, împrumuturile punte (bridge loans) de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. La 31 decembrie 1996 pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 3.192 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele exprimate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate la cursul de schimb faţă de dolarul S.U.A. în vigoare la 31 decembrie 1996. Toate modificările de definiţie sau de evaluare a activelor şi pasivelor, precum şi detalii ale operaţiunilor privind vânzările, cumpărările sau swap-urile cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului Fondului. Limita activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustata în următoarele situaţii: (1) Va fi majorată în măsura în care finanţarea externă netă a bugetului general consolidat, asa cum este definită în anexa nr. III, depăşeşte următoarele niveluri pe o baza cumulativă:
sfârşitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Va fi diminuata în măsura în care finanţarea externa a bugetului general consolidat este mai mica (fata de cat s-a prevăzut în program) cu până la 300 milioane dolari S.U.A. pe baza cumulativă, în 1997. Distribuţia trimestriala cumulativă va fi după cum urmează:
sfârşitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfârşitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
Obiectivele vor fi urmărite pe baza datelor din situaţiile contabile ale sistemului bancar furnizate lunar Fondului de către Banca Naţională a României. ANEXA XI
Obiective indicative pentru stocul de arierate
interne ale întreprinderilor de stat
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 11.645
31 septembrie 1996 18.937
31 decembrie 1996*) 21.600
31 martie 1997 29.500
30 iunie 1997 32.000
30 septembrie 1997 32.000
31 decembrie 1997 32.000
31 martie 1998 32.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------
*) Proiectia făcuta de personalul Fondului pe baza aceluiaşi procent al
arieratelor din produsul intern brut ca în septembrie 1996.
Arieratele întreprinderilor de stat sunt definite ca suma tuturor obligaţiilor restante ale întreprinderilor de stat către creditori, indiferent de forma de proprietate a creditorului. Obligaţiile restante sunt toate obligaţiile de plata înregistrate de o întreprindere, cu scadenta intarziata, în raport cu condiţiile contractuale sau depăşită cu 30 de zile sau mai mult dacă nu se specifica în contract, fără reducerea sumelor datorate întreprinderii debitoare. Întreprinderile de stat sunt definite ca regiile autonome şi toate societăţile comerciale în care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat deţine capitalul social majoritar sau orice alte întreprinderi în care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat deţine capitalul social majoritar. Pentru scopurile programului, arieratele către creditorii interni includ: arieratele către furnizori (furnizori restanti), arieratele către fondurile sociale (creditori restanti), arieratele către alţi creditori (obligaţii restante faţă de alţi creditori), arieratele către bugetul de stat şi bugetele locale (impozite şi taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat) şi arieratele către bănci, inclusiv dobânzi restante (credite bancare nerambursate la scadenta plus dobânzi restante). Sarcinile vor fi urmărite pe baza datelor colectate trimestrial de către Direcţia generală a contabilităţii din Ministerul Finanţelor. Datele vor fi furnizate Fondului trimestrial. Oricând vor aparea schimbări în practica contabila sau în categoria de întreprinderi care raportează Direcţiei generale a contabilităţii, care dau naştere la schimbări în definiţia datelor, Ministerul va notifica Fondului şi va furniza un raport trimestrial calculat atât potrivit definiţiei vechi cat şi celor noi. Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru stocul de arierate ale întreprinderilor de stat va fi ajustat în următoarele situaţii: (1) Stocul la 31 decembrie 1997 este o proiectie a Fondului. Plafoanele pentru martie 1997 - martie 1998 vor fi majorate sau reduse cu diferenţa dintre valoarea realizată şi aceasta proiectie. (2) Plafoanele vor fi diminuate cu o suma corespunzătoare utilizării oricărui program de compensare a arieratelor la întreprinderi, fie globală, fie parţială. Un program de compensare a arieratelor este definit ca orice activitate organizată pentru furnizarea de credite sau subvenţii către bănci în scopul de a le facilita întreprinderilor să se împrumute la o dobânda medie mai mica decât cea percepută de Banca Naţională a României, la creditele acordate prin facilităţile sale de linii de credit sau licitaţii, pentru a rambursa obligaţiile restante către orice creditor. ANEXA XII
Obiective indicative pentru baza monetară
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 4.691
31 decembrie 1996 7.877
31 martie 1997 6.807
30 iunie 1997 7.759
30 septembrie 1997 8.575
31 decembrie 1997 11.389
31 martie 1998 11.389
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Baza monetară este definită ca suma numerarului în circulaţie în afară Băncii Naţionale a României şi a depozitelor băncilor comerciale la Banca Naţională a României (rezerve obligatorii şi excedentare). Depozitele băncilor comerciale includ rezervele obligatorii în lei pentru depozitele în valută, dar exclud rezervele obligatorii şi suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi urmărite după bilanţul Băncii Naţionale a României, care va fi trimis Fondului lunar de către Banca Naţională a României. La 31 decembrie 1996, numerarul în circulaţie în afară Băncii Naţionale a României se ridica la 5.902 miliarde lei, în timp ce depozitele băncilor comerciale la Banca Naţională a României se ridicau la 1.975 miliarde lei. Estimări ale stocului de baza monetară calculat pe baza situaţiilor contabile ale Băncii Naţionale a României vor fi furnizate săptămânal Fondului. ANEXA XIII
Obiective indicative pentru plafoanele masei monetare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Efectiv
(în miliarde lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stoc la:
31 decembrie 1995 18.278
31 decembrie 1996 30.343
31 martie 1997 32.585
30 iunie 1997 36.320
30 septembrie 1997 39.715
31 decembrie 1997 48.753
31 martie 1998 51.992
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Masa monetară este definită ca pasivele sistemului bancar faţă de publicul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor dar exclude depozitele guvernului şi depozitele instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, activele externe nete şi acele componente ale masei monetare care sunt exprimate în valută vor fi transformate în lei la cursul de 4.035 lei/dolar (cursul în vigoare la sfârşitul anului 1996). Datele privind masa monetară vor fi urmărite pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi trimise Fondului, lunar, de către Banca Naţională a României. La data de 31 decembrie 1996 masa monetară cuprindea numerarul în afara băncilor, de 5.383 miliarde lei, depozitele în lei, de 7.874 miliarde lei, şi depozitele în valută, de 1.756 milioane lei, evaluate la cursul în vigoare la sfârşitul anului 1996, de 4.035 lei/dolar. Plafonul pentru masa monetară va fi ajustat în următoarele situaţii: (1) Plafonul pentru sfârşitul lui decembrie 1997 exclude plăţile de dobânzi efectuate la sfârşitul anului de către C.E.C. Plafoanele pentru decembrie 1997 şi martie 1998 vor fi majorate cu până la 700 miliarde lei, contravaloarea plăţilor de dobânzi de către C.E.C. în decembrie 1997.
România: Programul monetar pentru anul 1997 (în miliarde lei)*1)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Decembrie Martie Iunie Septembrie Decembrie
1996 1997 1997 1997 1997
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Situaţia monetară
-----------------
Active externe nete 254 254 1.774 3.795 3.795
Active interne nete 30.089 32.331 34.546 35.920 44.958
Credit intern 31.460 33.702 35.917 37.292 46.330
------ ------ ------ ------ ------
Către guvern 4.619 5.573 4.493 6.251 7.109
Către alte entităţi 26.841 28.129 31.424 31.041 39.221
Alte posturi, net -1.371 -1.371 -1.371 -1.371 -1.371
Masa monetară 30.343 32.585 36.320 39.715 48.753
------ ------ ------ ------ ------
Numerar în circulaţie 5.383 5.000 5.735 6.354 8.649
Depozite în lei 17.874 20.500 23.500 26.235 32.938
Depozite în valută 7.086 7.086 7.086 7.126 7.166
B.N.R.
------
Active externe nete -1.344 -726 1.554 3.575 3.575
Active interne nete 9.221 7.534 6.205 5.001 7.814
----- ----- ----- ----- -----
Credit către bănci 8.822 7.277 5.948 4.744 7.558
Credit overdraft către
Trezoreria Statului 288 146 146 146 146
Alte posturi, net 111 111 111 111 111
Baza monetară 7.877 6.807 7.759 8.575 11.389
----- ----- ----- ----- ------
Numerar 5.902 5.250 6.022 6.672 10.486
Altele 1.975 1.557 1.737 1.903 2.679
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------
*1) Componentele valutare au fost calculate la cursul de 4.035 lei/dolar.
Fluxurile activelor externe nete au fost calculate la cursurile medii
trimestriale proiectate.
------- 
