Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. INTRODUCERE
1. Prezentul memorandum prezintã principalele obiective economice şi financiare şi politicile Guvernului şi ale Bãncii Naţionale a României pentru perioada 2004-2006. Programul reflectã angajamentul nostru ferm pentru consolidarea şi continuarea stabilizãrii macroeconomice realizate în cadrul aranjamentului stand-by anterior, precum şi pentru accelerarea reformelor structurale în vederea asigurãrii unei creşteri economice rapide şi sustenabile şi a asigurãrii aderãrii la Uniunea Europeanã în anul 2007. În urma implementãrii unei agende de reformã cuprinzãtoare şi a unor obiective macroeconomice ambiţioase în cadrul acestui program, ne aşteptãm ca România sã nu mai aibã nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar Internaţional.
II. CADRU GENERAL
2. Prin politici monetare şi fiscale prudente am realizat un progres susţinut în stabilizarea macroeconomicã în perioada 2001-2003 şi am creat baza unei creşteri economice robuste. Consolidarea politicii fiscale, reducerea pierderilor companiilor de stat şi politici monetare prudente au condus la reducerea inflaţiei de la 40% la începutul anului 2001 la 12,5% în luna aprilie 2004. Mai mult decât atât, procesul de dezinflaţie a fost realizat fãrã generarea de efecte adverse asupra creşterii produsului intern brut (PIB) care, la nivelul de aproximativ 5% în ultimii 3 ani, a fost printre cele mai ridicate în regiune. Investiţiile au crescut puternic, cu o ratã a investiţiilor de capital fix în creştere de la 18,9% din PIB în anul 2000, la 22,5% în anul 2003. Dupã un declin îndelungat, numãrul de salariaţi a crescut cu 1/3 % în anul 2003. Poziţia noastrã externã s-a îmbunãtãţit remarcabil, cu rezervele oficiale crescând de la 2,5 luni importuri prognozate la sfârşitul anului 2000 la circa 3 1/4 luni la sfârşitul anului 2003. Ratingurile obligaţiunilor de stat s-au îmbunãtãţit de câteva ori, în timp ce marjele au scãzut rapid.
3. Totuşi, expansiunea recentã extrem de rapidã a creditului şi într-o mai micã mãsurã creşterea salariilor au condus la o creştere a deficitului de cont curent în anul 2003. În condiţiile îmbunãtãţirii credibilitãţii, creditul bancar cãtre sectorul privat a crescut considerabil, cu peste 50% în termeni reali în anul 2003, în special datoritã creditelor ipotecare şi de consum. Creşterea rezultatã a cererii interne, care reflectã, de asemenea, şi efectele majorãrii salariului minim pe economie din luna ianuarie 2003, a generat creşterea importurilor, în timp ce recesiunea economicã prelungitã în zona euro a încetinit exporturile. Aceste evoluţii au crescut deficitul de cont curent de la 3,4% din PIB în anul 2002 la 5,9% din PIB în anul 2003, depãşind ţinta noastrã cu aproape 1,1% din PIB.
4. Ca urmare a performanţei mai bune decât cea programatã, înregistratã în reducerea inflaţiei în prima jumãtate a anului 2003, dezinflaţia a stagnat în a doua parte a anului 2003. Încetinirea a reflectat atât efectele ajustãrii salariului minim, cât şi creşterea puternicã a cererii interne şi creşterea preţurilor la energie. Cu toate acestea, am realizat în mare parte ţinta de 14% în luna decembrie, iar procesul de dezinflaţie a fost reluat la începutul anului 2004.
5. Politica fiscalã în anul 2003 a fost în concordanţã cu programul convenit. Deficitul bugetului general a fost mai mic cu 0,3% din PIB decât cel prognozat. Balanţa de economii-investiţii a întreprinderilor de stat s-a îmbunãtãţit cu 0,1% din PIB, în timp ce arieratele cãtre buget au fost mai scãzute decât în anul 2002. Am reuşit menţinerea salariilor la întreprinderile de stat în limita bugetelor aprobate. Mai mult, ratele de colectare la principalele utilitãţi s-au menţinut în intervalul de 95-98%, mai puţin la energia termicã.
6. Politica monetarã a fost fermã şi supravegherea bancarã îmbunãtãţitã. Ca rãspuns la încetinirea temporarã a procesului de dezinflaţie şi la creşterea rapidã a creditului, Banca Naţionalã a României (B.N.R.) a majorat rata dobânzii de referinţã, cumulativ cu 300 de puncte de bazã din luna august 2003, şi a introdus norme prudenţiale care restrâng eligibilitatea persoanelor fizice pentru creditele de consum şi cele ipotecare. În particular, B.N.R. a limitat ponderea plãţilor privind creditele în venitul net lunar la 30%, a impus plata unui avans obligatoriu de 25% sau un girant/asigurare pentru creditele de consum şi cerinţa prezentãrii unui girant, asigurare sau a unei garanţii la creditele pentru nevoi personale. B.N.R. şi Comisia de Supraveghere a Valorilor Mobiliare au redus ponderea maximã a plãţilor în venitul net la 35% pentru creditele ipotecare şi au introdus o limitã maximã de creditare de 75% din valoarea bunului ipotecat. Toate aceste mãsuri au intrat în vigoare la 1 februarie 2004. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a emis un regulament care limiteazã expunerea asumatã de companiile de asigurãri pentru creditele bancare. Bãncile comerciale sunt în proces de înfiinţare a biroului de credit, care sã monitorizeze creditele de consum şi pentru afaceri şi care se aşteaptã sã devinã operaţional în trimestrul IV al anului 2004. De asemenea, am amânat liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidenţilor la bãncile locale, programatã pentru luna ianuarie 2004. În pofida creşterii rapide a creditului înregistrate pânã în prezent, considerãm cã riscurile prudenţiale rezultate sunt controlabile, deoarece bãncile sunt bine capitalizate şi lichide. Ca urmare a introducerii unui nou regulament privind clasificarea creditelor la începutul anului 2003, nivelul provizioanelor pentru riscul de credit este, dupã pãrerea noastrã, adecvat, ceea ce a fost, de asemenea, confirmat şi de evaluarea efectuatã în anul 2003, în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).
7. În anul 2003 şi la începutul anului 2004 am realizat progrese substanţiale în privatizare şi îmbunãtãţirea climatului de afaceri. De la începutul anului 2003, Autoritatea pentru Privatizarea Administraţiei Participaţiilor Statului (APAPS) a vândut 23 de companii mari de stat producãtoare de pierderi cu peste 70.000 de salariaţi. În circa 70 de întreprinderi mari de stat monitorizate în cadrul programului, numãrul de salariaţi a fost redus cu 7 1/2 % sau peste 34.000 de salariaţi, în special în sectorul cãilor ferate. Am finalizat, de asemenea, negocierile privind investiţia Corporaţia Financiarã Internaţionalã (CFI) şi BERD în cea mai mare bancã, Banca Comercialã Românã - S.A. (B.C.R.), şi se aşteaptã ca tranzacţia sã aibã loc la începutul lunii iunie. Mai mult decât atât, am primit 3 oferte angajante pentru privatizarea celei mai mari societãţi, Societatea Naţionalã a Petrolului "Petrom" - S.A., şi am selectat oferta câştigãtoare. Totuşi, am înregistrat întârzieri în privatizarea distribuţiilor de electricitate şi gaze. În scopul îmbunãtãţirii climatului de afaceri, am aprobat un plan pentru lupta împotriva corupţiei şi am înfiinţat în anul 2003 Parchetul Naţional Anticorupţie.
8. Reformele sectorului energetic au avansat semnificativ în perioada 2001-2003. Creşterile la preţurile la energie au redus substanţial pierderile din cadrul sectorului energetic. Am adus preţurile la electricitate aproape de nivelurile de acoperire a costurilor, am crescut semnificativ preţurile la energia termicã şi am crescut preţurile interne la gaze naturale, deşi cele din urmã rãmân substanţial sub paritatea de import. Lupta noastrã împotriva fenomenului de neplatã a fost pusã în aplicare în sectoarele gazelor naturale şi de electricitate, însã sunt necesare eforturi suplimentare în sectorul energiei termice.
III. POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE
A. Obiective şi strategie
9. Principalele obiective ale programului nostru pentru perioada 2004-2006 sunt susţinerea şi continuarea stabilizãrii macroeconomice şi accelerarea reformelor structurale. Principalele obiective macroeconomice sunt: (i) reducerea inflaţiei la 9% pânã la sfârşitul anului 2004, la 6% pânã la sfârşitul anului 2005 şi la 5% la sfârşitul anului 2006; (ii) limitarea deficitului de cont curent extern la mai puţin de 5,5% din PIB; şi (iii) menţinerea rezervelor la un nivel confortabil de 3 1/2 luni de importuri prognozate. Ne aşteptãm la o ratã de creştere economicã medie anualã de 5% în perioada 2004-2006, ceea ce va contribui la reducerea diferenţelor existente în ceea ce priveşte PIB pe locuitor, comparativ cu Uniunea Europeanã. Stabilizarea ratei inflaţiei la o singurã cifrã pentru prima datã în istoria tranziţiei din România ar fi, în opinia noastrã, un semnal puternic în sensul realizãrii politicilor economice majore. Din moment ce aproximativ douã treimi din deficitul de cont curent vor fi acoperite de fluxuri care nu genereazã datorii, suntem de pãrere cã nivelul ţintit este sustenabil. Deoarece soldul balanţei economii-investiţii în sectorul privat se aşteaptã sã scadã în continuare, toate îmbunãtãţirile în ceea ce priveşte deficitul de cont curent extern vor proveni din sectorul public, de la buget şi din soldul economii-investiţii al întreprinderilor de stat. Riscurile externe rãmân scãzute prin prisma progresului înregistrat în reformele structurale, a ponderii reduse a datoriei externe şi publice în PIB şi a structurii favorabile a datoriei din punct de vedere al maturitãţii.
10. Principalele elemente ale pachetului de politici macroeconomice în anul 2004 vor fi urmãtoarele: îmbunãtãţirea balanţei de economii-investiţii a sectorului public în sens larg cu aproximativ 1,25% din PIB, obiectiv ce va fi atins prin strângerea ţintei bugetare pentru anul 2004, o creştere modestã în termeni nominali a salariului minim, o politicã salarialã prudentã în întreprinderile de stat şi prin continuarea reformelor în sectorul energetic, feroviar şi minier. Politica monetarã va fi adecvat de restrictivã şi, împreunã cu alte mãsuri prudenţiale, ar trebui sã încetineascã creşterea creditului în vederea sprijinirii dezinflaţiei şi a limitãrii deficitului contului curent.
11. Reformele structurale în perioada 2004-2006 vor avea ca scop încheierea agendei de privatizare, întãrirea disciplinei financiare şi a conformitãţii la platã în întreprinderile de stat şi în companiile private, precum şi îmbunãtãţirea decisivã a guvernanţei şi mediului de afaceri. Acest program va constitui un puternic impuls pentru privatizãrile din sectorul energetic, incluzând Societatea Naţionalã a Petrolului "Petrom" - S.A., cea mai mare companie din ţarã, întregul sector de distribuţie a gazelor şi mulţi distribuitori şi generatori de energie electricã. În acest context, reformarea mecanismului de stabilire a preţului la gaze naturale în vederea majorãrii preţului producãtorilor interni la paritatea de import pânã în luna ianuarie 2007 câştigã în importanţã şi urgenţã. Programul va facilita, de asemenea, privatizarea sau lichidarea celor 19 întreprinderi de stat mari producãtoare de pierderi, rãmase în portofoliul APAPS. Vor fi luate mãsuri decisive împotriva rãu-platnicilor de taxe, în timp ce performanţele financiare ale rãu-platnicilor din sectorul public - concentraţi în special în sectorul feroviar şi minier - vor fi îmbunãtãţite prin intermediul unor programe puternice şi credibile de reducere a pierderilor. Alte mãsuri se referã la îmbunãtãţirea domeniilor importante de guvernanţã, concurenţã şi mediu de afaceri.
B. Politica fiscalã
12. Politica bugetarã în anul 2004 va susţine obiectivele de dezinflaţie şi limitarea deficitului de cont curent extern, creând în acelaşi timp condiţii pentru creşterea în continuare a investiţiilor sectorului privat. În particular:
● în luna mai 2004 vom anunţa public decizia de reducere a ţintei deficitului bugetului general consolidat la 2,1% din PIB, în vederea asigurãrii pieţelor, cã întreprindem mãsurile necesare pentru limitarea deficitului de cont curent. Vom aproba pânã la 20 iulie 2004 (criteriu de performanţã structuralã) un buget rectificat în conformitate cu aceastã ţintã revizuitã de deficit. Datoritã unei performanţe în domeniul veniturilor mai bune decât cea din momentul aprobãrii bugetului pe anul 2004, vom fi capabili sã atingem acest obiectiv menţinând nivelul total al cheltuielilor bugetare şi compensând unele cheltuieli relativ mai mari ale bugetelor locale cu reduceri ale cheltuielilor bugetului de stat. Dacã vor fi obţinute venituri mai mari decât cele corespunzãtoare ţintei de deficit de 2,1% din PIB, nu vom creşte cheltuielile prevãzute în program şi vom utiliza veniturile suplimentare pentru reducerea deficitului. Toate cheltuielile pentru proiectele de autostrãzi, inclusiv proiectele pe bazã de parteneriat public-privat şi proiectele finanţate din garanţii extrabugetare, vor fi incluse în noul plafon de deficit bugetar, în afara cazului în care o abordare diferitã ar deveni adecvatã în conformitate cu recomandãrile misiunii de asistenţã tehnicã a Departamentului de afaceri fiscale din cadrul Fondului (FAD). Veniturile din privatizare vor fi tratate în continuare ca articole de finanţare în conturile fiscale [Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI), paragraful III];
● vom implementa mãsuri pentru îmbunãtãţirea balanţei de economii-investiţii a companiilor de stat pentru a facilita o ajustare globalã a deficitului sectorului public în sens larg de 1 1/4% din PIB. Mãsurile sunt prezentate în paragrafele 21-26 şi 32-33. Pentru a ne asigura de îndeplinirea obiectivului fiscal pentru sectorul public în sens larg, vom stabili un sistem de monitorizare lunarã a necesitãţii de finanţare a sectorului public (PSBR), care va fi obiectiv cantitativ în anul 2004. Vom face toate eforturile pentru a îmbunãtãţi credibilitatea acestor date, pentru transformarea acestui obiectiv într-un criteriu de performanţã cantitativã începând cu primul trimestru al anului 2005.
13. Suntem pregãtiţi pentru înãsprirea în continuare a politicii bugetare, dacã atingerea ţintelor de cont curent şi dezinflaţie se va afla sub riscul neîndeplinirii. Ne aşteptãm ca reducerea ţintitã a deficitului bugetar şi mãsurile pentru îmbunãtãţirea balanţei economii-investiţii a companiilor de stat sã fie suficiente pentru limitarea recentei creşteri puternice a cererii interne şi sã aibã ca rezultat îmbunãtãţirea deficitului de cont curent extern în primul semestru al anului 2004. Dacã nu se va întâmpla astfel, suntem ferm angajaţi sã implementãm mãsuri corective, inclusiv înãsprirea în continuare a politicii fiscale. Pentru a ne asigura de îndeplinirea ţintei de deficit bugetar şi pentru înlesnirea ajustãrilor suplimentare, dacã devin necesare, am stabilit obiective indicative pentru plafoanele lunare ale cheltuielilor bugetare pentru primele 6 luni ale anului 2004. Bugetele rectificate şi posibilele modificãri ale plafoanelor de cheltuieli vor fi discutate în contextul analizelor trimestriale din program.
14. Referitor la politica fiscalã, am hotãrât sã acordãm prioritate reducerii în continuare a ratelor la contribuţiile de asigurãri sociale. Ca urmare a reducerii cotelor la contribuţii cu 3 puncte procentuale în anul 2002 şi cu 5 puncte procentuale în anul 2003, am diminuat contribuţia angajatorilor la fondul de pensii cu 2,5 puncte procentuale şi contribuţia angajatorilor la fondul de şomaj cu 0,5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2004. Eligibilitatea pentru aplicarea cotei de T.V.A. reduse va fi limitatã la un numãr de produse farmaceutice, cazarea hotelierã, distribuţia de ziare şi la un grup restrâns de produse anterior exceptate de la plata T.V.A. Ne vom abţine de la reducerea impozitului pe profit şi a impozitului pe venit în anul 2004, având în vedere cã aceste rate sunt comparabile cu cele din alte ţãri candidate la integrarea în UE şi nu ne putem permite o pierdere de venituri. De asemenea, ne vom abţine de la introducerea deductibilitãţii dobânzii pentru creditele ipotecare. Nu vom modifica legislaţia fiscalã în anul 2004 şi ne vom consulta cu Fondul pentru orice amendamente pe care le-am putea avea în vedere pentru anul 2005. Mai mult, ne vom abţine de la introducerea de scutiri fiscale sau a altor noi facilitãţi fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expirã (obiectiv structural continuu).
15. Implementarea unei reforme comprehensive a administraţiei fiscale va continua. La 1 ianuarie 2004 am înfiinţat Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) în subordinea Ministerului Finanţelor Publice şi am transferat colectarea contribuţiilor sociale la noua agenţie. Modernizarea administraţiei veniturilor se va concentra acum pe operaţiuni, sisteme, procese şi resurse umane. Intenţionãm sã creãm o structurã bazatã pe funcţiuni cu o supraveghere centralã puternicã ce va controla automatizat activitãţile economice şi va implementa programe de conformare bazate pe evaluarea riscului. În concordanţã cu recomandãrile FAD, am înfiinţat structuri de proiect pentru reformele recomandate. Planurile detaliate pentru atingerea principalelor obiective vor fi aprobate pânã la sfârşitul lunii iunie 2004. În luna iulie 2004 vom începe discuţiile privind posibile finanţãri cu organizaţii donatoare. Mai mult, pentru a asigura cã toate funcţiile de colectare a veniturilor sunt integrate, Guvernul va aproba un act normativ care va subordona de la 1 ianuarie 2005 administraţia vãmilor şi Garda Financiarã ministrului finanţelor publice (criteriu de performanţã structuralã).
16. Rãmânem ferm angajaţi sã pãstrãm salariile în sectorul bugetar şi pensiile în limitele bugetului pe anul 2004. Am limitat creşterea salariilor din sectorul bugetar pentru 2004 la 6% în termeni nominali la 1 ianuarie 2004 şi la alte 6% la 1 octombrie 2004 prin aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 123/2003. Am limitat primele anuale pentru anul 2003, plãtite la începutul anului 2004, la echivalentul unui salariu lunar din anul 2003 şi vom aplica acest principiu şi pentru primele corespunzãtoare anului 2004, ce vor fi plãtite în anul 2005. În sectorul întreprinderilor de stat, pentru a evita ca utilizarea profiturilor întreprinderilor de stat ca bonusuri salariale sã submineze programul nostru salarial, vom amenda pânã la sfârşitul lunii iulie 2004 Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 pentru limitarea utilizãrii profiturilor în acest scop la un salariu de bazã mediu lunar. Luând în considerare necesitatea consolidãrii fondului de pensii, suntem hotãrâţi sã nu depãşim creşterea programatã a pensiilor şi cheltuielilor cu pensiile în bugetul pe 2004. Pentru asigurarea sustenabilitãţii pe termen mediu a sistemului public de pensii, vom conveni cu Banca Mondialã, în contextul operaţiunilor din cadrul împrumutului de ajustare programaticã (PAL), sã accelerãm creşterea vârstei de pensionare şi sã iniţiem egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bãrbaţi începând cu 1 iulie 2005. Nu vom decide nici o nouã recorelare a pensiilor dupã încheierea recorelãrii actuale, pânã la mijlocul anului 2004, fãrã consultarea în prealabil cu experţii Fondului şi ai Bãncii Mondiale.
17. Vom intensifica lupta împotriva acumulãrii de arierate la buget. Ne vom asigura cã autoritãţile locale nu acumuleazã arierate, inclusiv la subvenţiile cãtre companiile de încãlzire în sistem centralizat. Mai mult, sumele neplãtite, reprezentând arierate cãtre furnizorii sectorului de sãnãtate, acumulate în anul 2002, identificate în protocoalele convenite cu organizaţiile furnizorilor, în sumã de 3.644 miliarde lei, vor fi plãtite pânã la sfârşitul lunii septembrie 2004 (criteriu de performanţã structuralã). Pentru evitarea reapariţiei arieratelor, am aprobat în luna februarie 2004 actele normative pentru întãrirea legislaţiei privind achiziţiile de produse medicale. Pe baza recomandãrilor Bãncii Mondiale, pentru îmbunãtãţirea eficienţei sistemului spitalicesc vom aproba, pânã la sfârşitul lunii iunie 2004, o strategie pe termen scurt, mediu şi lung pentru raţionalizarea întregului sistem de sãnãtate.
18. Vom acţiona decisiv împotriva marilor contribuabili rãu-platnici şi a evaziunii fiscale. În completarea eforturilor noastre de a asigura plata integralã a taxelor de cãtre întreprinderile de stat, vom acţiona ferm în ceea ce priveşte arieratele sectorului privat cãtre bugetul general consolidat. În perioada 2002-2003 cele mai mari arierate ale sectorului privat cãtre bugetul general consolidat au fost acumulate de 3 rafinãrii. Procedura de faliment împotriva uneia dintre acestea a fost iniţiatã în data de 22 ianuarie 2004. Ca o precondiţie, Ministerul Finanţelor Publice (M.F.P.) a iniţiat în data de 31 martie 2004 procedura de faliment împotriva celei de-a doua mari rafinãrii. Ulterior M.F.P. a iniţiat procedura de faliment împotriva altor 4 companii private cu cele mai mari fluxuri de arierate cãtre bugetul general consolidat, precum şi împotriva unui numãr mare de alte companii. Cea mai mare rafinãrie privatã şi-a îmbunãtãţit conformarea la platã dupã reeşalonarea stocului de arierate. Totuşi, vom revoca reeşalonarea în situaţia în care compania nu îşi plãteşte taxele şi serviciul stocului reeşalonat de arierate în întregime şi la timp. Reducerea arieratelor pentru cei mai mari 452 de debitori privaţi cãtre bugetul de stat şi fondurile de asigurãri sociale va fi un criteriu de performanţã cantitativ în cadrul programului (MTI, paragraful V), în timp ce reducerea arieratelor întreprinderilor de stat cãtre bugetul general consolidat va fi o ţintã indicativã (MTI, paragraful VI). Mai mult, vom continua afişarea pe Internet a primilor 549 de debitori cãtre bugetul de stat şi vom actualiza aceastã listã în fiecare trimestru, în timp ce vom include de la 1 ianuarie 2004 arieratele cãtre cele 4 fonduri de asigurãri sociale (datele lunare actualizate vor fi comunicate experţilor Fondului). Vom intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale. În acest scop, vom aproba pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 un plan cuprinzãtor pentru: a) a elimina comerţul ilegal cu produse petroliere şi ţigãri, domenii în care corupţia este perceputã ca fiind foarte rãspânditã; b) a lupta împotriva corupţiei în administraţia vãmilor. Acest plan va fi pregãtit în strânsã consultare cu asociaţiile de afaceri şi cu alte pãrţi implicate. În plus, pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 vom solicita asistenţa tehnicã din partea Fondului pentru a analiza legislaţia cu privire la prevenirea, descoperirea, controlul şi sancţionarea fraudelor fiscale. În plus, deciziile Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat, inclusiv în cazurile reeşalonãrilor arieratelor la impozite, vor fi fãcute publice pe Internet, împreunã cu justificarea aferentã.
19. Pentru finanţarea deficitului bugetar pe anul 2004 vom acorda prioritate împrumuturilor interne, în vederea limitãrii presiunilor ofertei de credite cãtre sectorul privat. Luând în considerare veniturile mari prognozate din privatizare, provenite din afara ţãrii, vom limita emisiunea de eurobonduri la nu mai mult de 600 milioane euro în anul 2004, din care 425 milioane euro nu vor fi cheltuiţi în anul curent (aceastã cifrã poate fi revizuitã la prima analizã). Finanţarea internã va avea ca scop extinderea maturitãţii titlurilor denominate în lei.
20. Vom limita acordarea tuturor garanţiilor extrabugetare externe în anul 2004 la 2,3% din PIB (1,5 miliarde dolari S.U.A.) faţã de 2,2% în anul 2003, pentru a ne asigura cã ţinta privind situaţia fiscalã a sectorului public în sens larg este atinsã. Plafonul va fi aplicat garanţiilor extrabugetare pentru carburanţi, împrumuturilor de la creditori multilaterali şi oficiali şi altor garanţii extrabugetare. În cadrul plafonului vom acorda prioritate proiectelor de modernizare în sectorul energetic şi al cãilor ferate. Vom limita emisiunea de garanţii interne la maximum 20 milioane dolari S.U.A. (cu excepţia garanţiilor pentru împrumuturile acordate autoritãţilor locale pentru finanţarea temporarã a proiectelor SAPARD 21), cu garanţii limitate la cazurile aprobate de cãtre Consiliul Concurenţei. În plus, vom amenda pânã la sfârşitul lunii septembrie 2004 Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 146/2002 (aprobatã prin Legea nr. 201/2003), în sensul prevenirii acordãrii de noi împrumuturi de la Trezoreria Statului cãtre întreprinderile de stat.
C. Politica salarialã
21. Pentru a proteja competitivitatea economiei noastre am crescut numai în micã mãsurã salariul minim în anul 2004. Am aprobat o hotãrâre a Guvernului care stabileşte o creştere de 12% a salariului minim la 1 ianuarie 2004, respectiv 2,8 milioane lei, nivel care va rãmâne neschimbat pânã la sfârşitul anului 2004 (criteriu de performanţã structuralã continuu). Toţi oficialii Guvernului care participã la negocierile contractului colectiv de muncã la nivel naţional vor cãuta sã se asigure cã salariul minim din acest contract nu diferã în mod semnificativ de salariul minim stabilit prin lege. În plus, Guvernul va instrui reprezentanţii companiilor de stat: a) sã nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat; b) sã solicite asociaţiilor patronale din care fac parte sã refuze o astfel de diferenţã. Guvernul se va asigura cã un asemenea contract naţional sau alte contracte colective nu vor afecta în nici un fel programul salarial în întreprinderile de stat, prezentat în urmãtorul paragraf, şi, în acelaşi timp, va încerca sã convingã sectorul privat în acordarea unor creşteri salariale moderate. Creşterea salariului minim în anul 2005 va fi discutatã cu experţii Fondului în contextul primei analize a programului.
22. Politica salarialã a întreprinderilor de stat în anul 2004 are ca obiectiv îmbunãtãţirea performanţelor financiare ale unui numãr de 72 de companii mari monitorizate, cu aproximativ circa 1/2% din PIB. Pentru asigurarea unei politici salariale prudente în sectorul întreprinderilor de stat vom rectifica bugetele companiilor monitorizate pânã la sfârşitul lunii aprilie 2004, limitând creşterea fondului de salarii la aproximativ 7% (precondiţie). Având în vedere reducerea proiectatã a numãrului de salariaţi cu 19.000 de poziţii, aceasta implicã o creştere brutã a salariului de aproximativ 11% în termeni nominali, sub rata inflaţiei estimatã. Pentru întãrirea credibilitãţii ţintei noastre salariale, ministerele vor bloca plata echivalentului a 4% din fondul de salarii trimestrial în întreprinderile monitorizate, pânã în ultima lunã a trimestrului, şi îl vor debloca numai dupã ce devine clar faptul cã ţinta respectivã va fi atinsã.
D. Reformele din sectorul energetic
23. Pentru a reduce dependenţa noastrã crescândã de importurile de gaze, vom continua creşterea preţurilor la producãtorii interni în vederea atingerii nivelului paritãţii de import pânã în luna ianuarie 2007. În data de 15 martie 2004 am anunţat un grafic al creşterii preţurilor la gaze (precondiţie). Pentru anul 2004 acest grafic stabileşte cã preţul la gaze la consumatorii finali va fi majorat în fiecare trimestru cu 5%, exprimat în lei (precondiţie pentru 1 aprilie şi 1 iulie, criteriu de performanţã structuralã ulterior). Pentru perioada 2005-2007 acest grafic specificã preţul la producãtor pe piaţa reglementatã, dupã cum este prevãzut în Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 1.075/216/2003. În timp ce în actualul sistem producãtorii interni primesc ceea ce rãmâne efectiv dupã ce costurile variabile de import sunt acoperite (în plus faţã de costurile de transport, depozitare şi distribuţie), în noul sistem distribuitorii de gaze şi consumatorii finali vor trebui sã absoarbã costurile variabile de import şi creşterea gradualã a preţurilor producãtorilor la paritatea de import. Prima creştere anualã a preţului administrat la consumatorul final, în conformitate cu noul sistem de stabilire a preţurilor, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005, când preţurile interne la producãtori pe piaţa reglementatã vor creşte cu cel puţin 25 dolari S.U.A./mmc, începând cu nivelul estimat al anului 2004 de 60 dolari S.U.A./mmc (criteriu de performanţã structuralã; cursul valutar folosit pentru convertirea creşterii dolarului S.U.A. în preţuri în lei este specificat în MTI, paragraful VII). Ajustarea urmãtoare de aceeaşi amploare va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2006.
24. Vom continua ajustarea preţurilor la electricitate şi încãlzire cãtre nivelul acoperirii costurilor. Preţurile la electricitate şi cãldurã ale Societãţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. pentru consumatorul final vor fi ajustate cãtre nivelul de recuperare a costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distribuţie) semestrial, la 1 ianuarie şi la 1 iulie (criteriu de performanţã structuralã). Agenţia de reglementare va elabora raporturi asupra acestor ajustãri şi le va transmite experţilor Fondului (obiectiv structural continuu). Mai mult, în cooperare cu Banca Mondialã, am revizuit în luna martie 2004 structura preţurilor la electricitate, fapt care a confirmat cã preţurile de distribuţie la consumatorul final sunt în concordanţã cu plata integralã cãtre producãtori şi vor acoperi integral marjele distribuitorilor, o datã ce propunerea Bãncii Mondiale pentru ajustarea preţului în luna iulie 2004 este implementatã. De asemenea, Banca Mondialã a revizuit preţul de producţie la electricitate la termocentrale şi a concluzionat cã acesta este la un nivel adecvat, recomandând ca Guvernul sã aprobe un plan care sã vizeze costurile mari ale unor unitãţi din cadrul termocentralelor ("activele neperformante"). Banca Mondialã a recomandat, de asemenea, ca ajustarea de preţuri de la 1 iulie 2004 sã includã o marjã necesarã pentru asigurarea unei rate de profitabilitate la un nivel cel puţin egal cu costul datoriilor în sectorul de distribuţie, care reprezintã un pas important pentru comercializarea şi privatizarea companiilor de distribuţie. Vom implementa aceste recomandãri, care vor necesita o ajustare a preţului la consumatorul final de aproximativ 6-7%. În contextul primei analize, vom discuta cu experţii Fondului şi alţi paşi în reforma sectorului energetic, inclusiv eliminarea politicii de tarif uniform, permiţând diferenţierea preţului la consumatorul final în cadrul regiunilor geografice, eliminarea taxei naţionale de dezvoltare şi mãsuri pentru creşterea preţurilor producãtorilor la hidroelectricitate, în vederea liberalizãrii integrale a acestei pieţe pânã în anul 2007.
25. Vom aproba o strategie de reformã a sistemului de încãlzire centralã, în strânsã cooperare cu Banca Mondialã (precondiţie). Aceastã strategie va urmãri o trecere la contracte de încãlzire sau convenţii cu gospodãriile individuale, instalarea valvelor termostat şi a contoarelor de încãlzire, precum şi introducerea unei structuri defalcate a tarifului. În plus, vom reanaliza asistenţa socialã pentru gospodãrii şi o vom modifica, dacã va fi necesar. Un calendar pentru introducerea acestor mãsuri a fost pregãtit în aprilie 2004. Vom aproba o ordonanţã de urgenţã pânã la 10 iunie 2004, eliminând toate subvenţiile şi livrãrile de combustibili ale companiilor de stat monitorizate cãtre 15 dintre cel mai puţin eficiente centrale termice (precondiţie). Suntem hotãrâţi sã nu reluãm asemenea subvenţii sau livrãri şi astfel sã încurajãm administraţiile locale sã stopeze producţia şi sã decidã asupra închiderii acestor centrale termice. Pânã la sfârşitul lunii iunie ne vom asigura cã, pentru fiecare dintre aceste centrale, fie administraţia localã a luat o asemenea decizie, fie procedurile de faliment au fost iniţiate de cãtre Guvern (în cazul datoriilor la buget) sau de cãtre un furnizor de stat de combustibili (în cazul datoriilor cãtre furnizorii de combustibili) (precondiţie). În plus, vom transmite aceste documente pentru a demonstra cã aceste decizii au fost luate împreunã cu Fondul şi cu Banca Mondialã. În plus, împreunã cu administraţiile locale, vom lua toate mãsurile necesare pentru a sprijini gospodãriile conectate la sistemul de încãlzire centralizatã sã treacã pe sistemul de încãlzire individualã. Preţul de producere a energiei termice la Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. va creşte cu 12% de la 1 iulie 2004. Preţul naţional de referinţã pentru energia termicã va creşte cu 12% de la 1 august 2004 (criteriu de performanţã structuralã). Hotãrârea respectivã va fi aprobatã de Guvern pânã la mijlocul lunii iulie 2004. Pânã la sfârşitul lunii septembrie vom pregãti o analizã care sã evidenţieze etapele necesare în vederea eliminãrii sistemului actual de subvenţii pentru producãtori, prin sporirea sprijinului cãtre gospodãrii pentru energia termicã, eliminând astfel preţul naţional de referinţã.
26. Vom continua eforturile pentru eliminarea neplãţii facturilor la electricitate şi gaze prin punerea strictã în aplicare a termenelor de deconectare în cazul neplãţii energiei electrice şi a gazelor. Cu toate acestea, în anul 2004 bugetul va continua sã îşi asume plãţile pentru facturile la energie pentru câţiva mari producãtori de pierderi (lista întreprinderilor de stat eligibile va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului pânã la sfârşitul lunii iulie 2004), a cãror deconectare ar putea crea probleme sociale. Vom intensifica, de asemenea, eforturile de îmbunãtãţire a colectãrilor de la populaţie. În acest scop, vom pune în aplicare mãsuri de confiscare a activelor rãu-platnicilor prin sistemul judiciar, dupã cum se specificã în Ordonanţa Guvernului nr. 85/2001 şi prin Hotãrârea Guvernului nr. 400/2003. Cei mai mari rãu-platnici industriali la cele 4 utilitãţi vor rãmâne deconectaţi sau furnizarea se va realiza la nivel minim de alimentare, pânã când plãţile în totalitate pentru toate facturile începând cu luna decembrie 2002 vor fi încasate de cãtre furnizorii de utilitãţi, în timp ce facturile pentru companiile cu alimentare minimã vor fi plãtite de cãtre Guvern (obiectiv structural continuu).
E. Privatizare, lichidare şi restructurare
27. Privatizarea cu succes a Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. este cea mai mare prioritate a noastrã. Am eliminat unele restricţii şi neclaritãţi care pot afecta în mod negativ succesul privatizãrii. În special, ca o precondiţie, în luna martie 2004 am decis ca: a) întreaga sumã a arieratelor la bugetul general consolidat, aflate în litigiu, va fi ştearsã la momentul transferului de proprietate; b) Guvernul îşi va asuma rãspunderea pentru compensaţiile de mediu; şi c) nu va fi nici o penalitate pentru devierile postprivatizare de la nivelurile de personal, incluse în planul de afaceri al investitorilor. În plus, am clarificat ulterior, printr-o scrisoare transmisã investitorilor de pe lista scurtã, faptul cã Guvernul îşi va asuma obligaţiile de mediu aferente sondelor abandonate şi va limita restricţiile cu privire la restructurarea companiei, inclusiv vânzarea activelor principale, la cel mult 4 ani, în timp ce am arãtat, de asemenea, cã vom fi de acord cu externalizarea unei rafinãrii şi a unui complex petrochimic chiar şi înainte de acest termen. Dupã cum s-a menţionat în paragraful 23, graficul de ajustare a preţurilor la gaze a fost anunţat la 15 martie 2004. Toate aceste decizii au crescut valoarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. şi au creat condiţiile pentru o privatizare de succes.
28. Dorim sã obţinem progrese substanţiale în privatizarea utilitãţilor, pe baza recomandãrilor Bãncii Mondiale. În strânsã consultare cu Banca Mondialã, vom accelera pregãtirile pentru privatizarea a douã companii de distribuţie a gazelor prin invitarea la depunerea pânã la 20 iulie 2004 a ofertelor finale (precondiţie). Am primit o ofertã finalã pentru privatizarea a douã companii de distribuţie a energiei electrice în luna martie 2004, pentru care negocierile sunt în curs de desfãşurare. Nu vom oferi facilitãţi fiscale speciale investitorilor sau tratamente preferenţiale în privatizãri ulterioare. Dacã acestea eşueazã, fie vom relansa procesul de privatizare pentru aceste douã companii, fie vom selecta alte douã pentru privatizare în anul 2004, în plus faţã de cele douã avute în vedere pentru privatizare. Pânã la sfârşitul lunii septembrie 2004 vom pregãti o strategie de privatizare pentru Societatea Comercialã "Electrica-Muntenia Sud" - S.A., în scopul de a invita la depunerea ofertelor angajante pânã la sfârşitul lunii martie 2005. Vom începe discuţiile cu Banca Mondialã cu privire la privatizarea Societãţii Comerciale "Romgaz" S.A. şi a termocentralelor Rovinari şi Turceni.
29. Fie vom privatiza, fie vom lichida ultimele 19 mari întreprinderi de stat din subordinea Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pânã la sfârşitul lunii septembrie 2004. În plus, faţã de compania deja privatizatã în primul trimestru al anului 2004, am iniţiat procedura de faliment pentru 5 companii mari de stat (companii cu mai mult de 1.000 de angajaţi), inclusiv Societatea Comercialã "Republica" - S.A., Societatea Comercialã "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. şi Societatea Comercialã "Turnu" - S.A. (precondiţie). Dupã aceasta fie vom privatiza, fie vom lichida câte 6 astfel de companii în trimestrele II şi III ale anului 2004 (obiective structurale), lãsând douã astfel de companii pentru trimestrul IV al anului 2004. Pentru a îmbunãtãţi perspectivele unei privatizãri de succes, am implementat un program de reducere a personalului şi am eliminat 15.000 de posturi în luna martie 2004, inclusiv 2.600 de disponibilizãri la Societatea Comercialã "Roman" - S.A. (precondiţie). Mai mult, ca parte din programul salarial aprobat pentru anul 2004, va fi impusã o îngheţare a salariilor în toate companiile de sub autoritatea A.V.A.S., care au acumulat pierderi (dupã impozitare) în anul 2003 (precondiţie); acelea care nu au acumulat pierderi pot beneficia de o creştere salarialã de pânã la 9%. Pentru companiile cu rezultate financiare slabe, în luna martie 2004 APAPS şi adunãrile generale ale acţionarilor au decis lichidarea voluntarã a 15 companii neviabile (inclusiv Societatea Comercialã "Republica" - S.A., Societatea Comercialã "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. şi Societatea Comercialã "Turnu" - S.A.) şi vor numi acum lichidatorii. De asemenea, vom stabili ţinte trimestriale pentru privatizarea sau lichidarea companiilor mai mici.
30. În ceea ce priveşte privatizarea Societãţii Comerciale "Roman" - S.A., suntem hotãrâţi sã împiedicãm întoarcerea în proprietatea statului a oricãrei pãrţi a companiei. Ca parte a înţelegerii de privatizare, 2.600 de concedieri au fost implementate pânã la 15 aprilie 2004 în unitãţile rãmase ale Societãţii Comerciale "Roman" - S.A. (precondiţie). Dacã vreo unitate nu plãteşte facturile la utilitãţi şi impozitele la timp, vom începe imediat procedurile de închidere (obiectiv structural continuu).
31. Vom revizui privatizarea Companiei Naţionale "Tutunul Românesc". Am încheiat un contract cu o firmã internaţionalã de audit pentru a desfãşura procedura de due-dilligence a contractului de privatizare, care va fi finalizatã pânã la sfârşitul lunii iunie 2004. Vom relansa privatizarea companiei pânã la sfârşitul lunii iunie 2004, dacã se dovedeşte cã procesul de licitaţie a fost deficitar.
32. Eforturile noastre de restructurare a sectorului cãilor ferate vor continua. Ulterior concedierilor masive şi privatizãrii a 21 de filiale în a doua jumãtate a anului 2003, intenţionãm sã închidem pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 aproximativ 3.000 km de linii secundare de cale feratã producãtoare de pierderi (26% din reţeaua totalã), dacã secţiunile respective nu sunt preluate de cãtre investitori sub forma unor contracte de concesionare pânã la 15 iunie 2004. Am aprobat o hotãrâre a Guvernului corespunzãtoare în luna ianuarie 2004. Pentru segmentele cu contracte de subconcesionare nu vom impune investitorilor obligaţii de a pãstra angajaţii. Angajaţii care nu sunt preluaţi de cãtre investitori vor fi concediaţi de cãtre Societatea Naţionalã a Cãilor Ferate Române - S.A. pânã la data intrãrii în vigoare a contractului de subconcesiune, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie 2004. Vom continua reducerea personalului în companiile feroviare cu 8.000 de angajaţi în perioada ianuarie-septembrie 2004. Pentru îmbunãtãţirea performanţei financiare a cãilor ferate am crescut preţul biletelor de cãlãtori cu 6,3% la 15 februarie 2004 şi îl vom creşte cu încã 6% pe 15 iulie 2004. Am crescut, de asemenea, tariful de transport mãrfuri cu 10% la 1 martie 2004 şi cu alte 10% la 1 iulie 2004. Pânã la 1 iulie 2004 vom finaliza externalizarea serviciilor de mesagerie CFR cãtre o companie privatã, care se aşteaptã sã aibã ca rezultat economii de aproximativ 200 miliarde lei. Bugetele companiilor de cãi ferate pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul cã pierderile operaţionale, precum şi obligaţiile cãtre utilitãţi şi cãtre bugetul general consolidat sunt în totalitate acoperite de subvenţiile bugetare alocate. De asemenea, companiile de cãi ferate vor continua privatizarea a 4 filiale, precum şi vânzarea activelor nefolosite în activitatea de bazã.
33. Vom implementa un plan de restructurare ambiţios în sectorul minier. Am aprobat şi am publicat pe 28 mai 2004 o strategie pentru restructurarea sectorului minier în perioada 2004-2010, care a fost elaboratã în cooperare cu Banca Mondialã şi care respectã criteriile UE privind protecţia mediului (precondiţie). Strategia stabileşte calendare detaliate pentru minele ce urmeazã a fi privatizate sau închise, reducerile de personal necesare pentru fiecare minã, precum şi programe pentru rezolvarea problemelor sociale în regiunile afectate. De asemenea, strategia include un plan de acţiune pe anul 2004, cu planuri de reducere a personalului şi lista minelor care vor fi închise şi o decizie de închidere a 30 de mine pânã la 30 iunie 2004. În conformitate cu aceastã strategie, 4.000 de angajaţi din sectorul minier urmeazã sã fie disponibilizaţi pânã la 30 iunie 2004 (precondiţie) şi alţi 4.000 de angajaţi pânã la data de 30 septembrie 2004 (criteriu de performanţã structuralã). Bugetele companiilor din sectorul minier pentru anul 2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul cã pierderile operaţionale rãmase sunt în totalitate acoperite prin subvenţiile alocate de la buget, inclusiv obligaţiile la utilitãţi şi obligaţiile cãtre bugetul general consolidat.
34. Ca parte a planurilor noastre de a spori eficienţa planurilor de cheltuieli cu autostrãzi pe termen mediu, cooperãm cu Banca Mondialã pentru a evalua suportabilitatea generalã a programului. Anterior finalizãrii contractelor pentru autostrãzi, aflate în prezent în negociere, vom solicita asistenţã Bãncii Mondiale cu privire la urmãtoarele aspecte:
● un raport al unui consultant, finanţat de Banca Mondialã, care sã evalueze preţurile unitare şi aranjamentele financiare ale proiectului Autostrãzii Borş-Braşov;
● am solicitat Bãncii Mondiale sã pregãteascã pânã la sfârşitul lunii iulie 2004, în consultare cu BERD, o evaluare a prioritãţilor şi a celui mai bun traseu de construcţie a autostrãzii. Acest studiu va aborda, de asemenea, suportabilitatea generalã şi împãrţirea riscului în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat planificate pentru Autostrada Braşov-Bucureşti, precum şi opţiunile de relicitare a acestora;
● analiza, pregãtitã în consultare cu Comisia Europeanã şi cu alte pãrţi implicate, a implementãrii legislaţiei în domeniul achiziţiilor, inclusiv normele relevante, utilizate pentru acordarea proiectelor mari de infrastructurã, precum şi a liniilor directoare pentru acordarea contractelor de acest tip în viitor;
● în urma elaborãrii acestor rapoarte, vom consulta Fondul cu privire la sustenabilitatea fiscalã a programului general de construcţie a autostrãzilor, inclusiv cu privire la posibilitatea de a relua licitaţia, retrasarea şi etapizarea programului de autostrãzi, anterior finalizãrii proiectelor existente, aflate în pregãtire;
● vom limita cheltuielile pentru construcţia de autostrãzi (inclusiv cheltuielile din contractele şi proiectele de parteneriat public-privat, Proiectul Bechtel şi proiectele finanţate cu garanţii extrabugetare) la 260 milioane euro în anul 2004.
35. Eforturile noastre pentru finalizarea privatizãrii în sectorul bancar vor continua. Am decis în luna aprilie 2004 asupra calendarului pentru privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., banca de economii a statului, în vederea finalizãrii acestei privatizãri în anul 2005. În plus, vom anunţa licitaţia pentru un consultant de privatizare al Casei de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., pânã la sfârşitul lunii mai 2004. De asemenea, vom finaliza negocierile cu BERD şi CFI pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni al B.C.R., pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 (precondiţie).
36. Vom implementa o serie de mãsuri pentru îmbunãtãţirea transparenţei şi responsabilitãţii în sectorul întreprinderilor de stat: (i) Guvernul va decide pânã la sfârşitul lunii martie 2004 (precondiţie) ca toate cele 72 de întreprinderi de stat monitorizate sã îşi publice pe paginile web ale ministerelor de resort declaraţiile de venituri auditate independent, începând cu conturile pentru anul 2003; în acelaşi sens vom publica şi rezultatele financiare trimestriale (neauditate) pe aceste pagini web; (ii) vom continua publicarea în mod regulat, pe Internet, a rapoartelor referitoare la ajutorul de stat, inclusiv subvenţiile sub formã de arierate; (iii) standardele de contabilitate acceptate pe plan internaţional vor fi integral obligatorii începând cu anul 2005 pentru toţi agenţii economici care depãşesc o anumitã mãrime.
F. Politica monetarã şi aspecte bancare
37. B.N.R. se va concentra în continuare pe reducerea inflaţiei la o singurã cifrã, gestionând în acelaşi timp tranziţia politicii monetare la un nou regim. Noua lege privind statutul B.N.R., care urmeazã sã fie aprobatã pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 (precondiţie), va asigura independenţa acesteia în conformitate cu acquisul UE relevant şi va face ca stabilitatea preţurilor sã fie obiectivul primar al politicii monetare a B.N.R. Aceasta, împreunã cu progresele pe care le-am înregistrat în prognozarea inflaţiei şi în elaborarea procedurilor referitoare la transparenţã şi responsabilitate, va furniza premisele legale, tehnice şi instituţionale necesare pentru implementarea gradualã a ţintirii inflaţiei. Noul regim va avea în vedere faptul cã efectul cursului de schimb asupra preţurilor dominã încã modificãrile ratei dobânzii în determinarea evoluţiei inflaţiei. Cu inflaţia stabilizatã ferm la nivelul unei singure cifre şi îmbunãtãţirea transmisiei prin canalul dobânzilor, responsabilitatea acţiunilor de politicã monetarã se va transfera treptat cãtre rata dobânzii.
38. În anul 2004 politica monetarã va continua sã aplice regimul actual. B.N.R. va continua sã ghideze cursul de schimb pe un traseu consecvent obiectivului de inflaţie şi unei aprecieri reale modeste faţã de noul coş de 75/25 euro-dolar, în concordanţã cu efectul Balassa-Samuelson estimat. Aceastã politicã combinã flexibilitatea substanţialã a cursului de schimb pe termen scurt cu ghidarea în vederea stabilizãrii inflaţiei într-un orizont de timp mai lung. Politicile fiscalã şi salarialã restrictive, aşa cum au fost prezentate mai sus, vor facilita îmbunãtãţirea deficitului contului curent extern, permiţând B.N.R. sã se concentreze asupra dezinflaţiei. Vom începe sã reducem gradual rata dobânzii de referinţã dupã ce vom fi siguri cã procesul de dezinflaţie şi deficitul de cont curent sunt înscrise ferm pe traiectoria doritã. Vom continua cu liberalizarea depozitelor în lei ale nerezidenţilor la bãncile locale, atunci când diferenţialul ratei dobânzii dintre piaţa internã şi pieţele externe nu va crea oportunitãţi pentru intrãri de volum mare cu potenţial destabilizator.
39. B.N.R. va continua sã monitorizeze creşterea creditului şi sã implementeze mãsuri decisive pentru limitarea acestuia, dupã cum va fi necesar, din motive atât macroeconomice, cât şi prudenţiale. În condiţiile în care creşterea rapidã a creditului nu se va atenua ca urmare a mãsurilor de restrângere a eligibilitãţii introduse în luna februarie 2004, vom introduce raportarea obligatorie de cãtre bãnci şi instituţii nebancare cãtre biroul de credit nou-înfiinţat şi vom avea în vedere alte mãsuri pentru limitarea creşterii creditului, inclusiv prin creşterea rezervelor minime obligatorii pentru sursele de finanţare în valutã. Începând cu 1 septembrie 2004, Centrala riscurilor bancare din cadrul B.N.R. îşi va extinde baza de date şi pentru creditele neperformante mai mici de 200 milioane lei, încã nemonitorizate. Întrucât companiile de asigurãri au asigurat mai mult de jumãtate din portofoliul de credite pentru persoanele fizice al bãncilor, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va monitoriza stabilirea primelor şi reasigurarea riscului respectiv de cãtre companiile de asigurare. Mai mult, pentru protecţia consumatorilor vom adopta o lege care sã solicite tuturor furnizorilor de credite de consum dezvãluirea condiţiilor reale de creditare şi a riscurilor.
G. Aspecte de guvernanţã, climatul de afaceri şi piaţa muncii
40. Eforturile noastre pentru întãrirea administraţiei publice, eliminarea corupţiei şi îmbunãtãţirea climatului de afaceri vor continua în strânsã cooperare cu UE şi cu Banca Mondialã.
41. Intensificãm eforturile noastre de a îmbunãtãţi funcţionarea sistemului judiciar. Pânã la sfârşitul lunii iunie 2004 vom aproba legi cu privire la organizarea sistemului judiciar, statutul magistraţilor şi al Consiliului Suprem al Magistraturii sub forma unui pachet unic şi coerent (precondiţie), dupã consultarea Comisiei Europene, Bãncii Mondiale şi a altor pãrţi implicate. Noile legi vor întãri rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca garant al independenţei sistemului judiciar. În particular, noile legi vor stabili autoritatea deplinã a Consiliului Suprem al Magistraturii în ceea ce priveşte recrutarea, perfecţionarea şi carierele profesionale ale judecãtorilor, precum şi luarea mãsurilor în acţiunile disciplinare în sistemul judiciar (cea mai mare parte dintre aceste puteri a fost pânã acum sub autoritatea Ministerului Justiţiei). Fiind eliminatã procedura de recurs extraordinar de cãtre procurorul general pentru cazurile civile, am transmis Parlamentului pe 1 aprilie 2004 legislaţia privind eliminarea recursului extraordinar pentru toate celelalte cazuri (precondiţie). Vom asigura aprobarea acestei legislaţii pânã la 20 iulie 2004 (criteriu de performanţã structuralã). Mai mult, în consultare cu Banca Mondialã, vom analiza problema duratei excesive a procedurilor judecãtoreşti în cazurile civile şi comerciale, în special în cazurile de restituire şi faliment, şi vom decide pânã la 1 octombrie 2004 înfiinţarea unui sistem de monitorizare în conformitate cu legea.
42. În cooperare cu Banca Mondialã vom întãri legislaţia privind declararea bunurilor de cãtre oficialii Guvernului, parlamentari şi rudele apropiate (în particular, cerinţele de evaluare şi de transparenţã). Aceastã nouã legislaţie: va îmbunãtãţi transparenţa declarãrii averilor inclusiv pentru categoriile privind activele deţinute, majoreazã aria de acoperire a declaraţiei şi la candidaţii pentru funcţii publice şi reduce pragurile de raportare. Legislaţia a fost aprobatã în luna mai 2004 (precondiţie); cel din urmã este un criteriu de performanţã structuralã pentru sfârşitul lunii iunie 2004. Mai mult, vom explora posibilitatea înfiinţãrii de birouri speciale în fiecare minister responsabil pentru verificarea declaraţiei de avere pentru toate persoanele implicate în procesul decizional şi vom lua o decizie pânã la sfârşitul lunii iunie 2004.
43. Vom asigura resurse suplimentare pentru Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) în anul 2004. În particular, vom creşte numãrul de procurori PNA (în prezent 95) cu aproximativ 50%. PNA va acorda o mai mare prioritate în investigarea şi judecarea marii corupţii. În plus, vom aproba pânã la sfârşitul lunii ianuarie 2005 legislaţia care amendeazã art. 24 alin. 2 din Legea privind responsabilitatea ministerialã (Legea nr. 115/1999), prin care s-a acordat imunitate şi foştilor membri ai Guvernului.
44. În cooperare cu Banca Mondialã vom evalua impactul noului Cod al muncii asupra pieţei muncii şi angajãrii şi îl vom amenda corespunzãtor în vederea pãstrãrii flexibilitãţii pieţei muncii. Revizuirea comprehensivã a Codului muncii la începutul anului 2005 va soluţiona, în vederea abordãrii, îngrijorãrile exprimate de patronate, printre care fondul de garantare a salariilor, reglementãri cu privire la angajare, concediere şi birocraţie. Revizuirea generalã a Codului muncii va fi agreatã de cãtre Banca Mondialã, în cadrul acquisului UE, şi va fi transmis la Parlament pânã la sfârşitul lunii martie 2005. Respectivul criteriu de performanţã structuralã va fi stabilit la momentul celei de-a doua sau de-a treia analize în cadrul programului.
III. MONITORIZAREA PROGRAMULUI
45. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanţã şi a ţintelor indicative, dupã cum este descris în continuare. Programul va fi analizat trimestrial de Fond, pe perioada aranjamentului stand-by (mai 2004-mai 2006). Pe lângã principalii indicatori financiari de performanţã, analizele vor urmãri evaluarea progresului în implementarea elementelor structurale ale programului, în particular, pe acelea care privesc ajustarea preţurilor la energie, disciplina salarialã, reducerea arieratelor şi mãsuri graduale de privatizare a întreprinderilor de stat mari rãmase, incluzând Societatea Naţionalã a Petrolului "Petrom" - S.A. Acordul asupra bugetului corespunzãtor anilor 2005 şi 2006, deciziile privind salariul minim şi programul privind numãrul de personal şi politica salarialã la întreprinderile de stat vor fi o condiţie pentru finalizarea analizei.
46. Criteriile cantitative de performanţã sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale asupra activelor externe nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat; (iv) plafoane trimestriale pentru fondul nominal de salarii cumulat în cadrul întreprinderilor de stat monitorizate; (v) plafoane trimestriale la ratele de colectare pentru 4 utilitãţi; (vi) plafoane trimestriale la garanţiile interne emise de Guvern conform legii datoriei publice şi altor legi, excluzând garanţiile de promovare a exportului; (vii) plafoane trimestriale pentru contractarea sau garantarea de cãtre Guvern a datoriei externe neconcesionale; (viii) plafoane trimestriale la arieratele celor (452) mai mari debitori privaţi la bugetul de stat şi cele 4 fonduri de asigurãri sociale; şi (ix) un criteriu continuu de performanţã de neacumulare de arierate la plãţi externe.
47. Ţintele indicative în cadrul programului sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale pentru finanţarea totalã a sectorului public; (ii) plafoane trimestriale pentru arieratele întreprinderilor de stat monitorizate la bugetul general consolidat; (iii) plafoane trimestriale pentru expunerea bãncilor comerciale faţã de întreprinderile de stat; (iv) limite minime la ratele de colectare pentru electricitate şi energie termicã pentru Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. şi unitãţile externalizate; şi (v) plafoane trimestriale separate cu privire la ratele de colectare ale Societãţii Comerciale "Distrigaz Nord" - S.A. şi Societãţii Comerciale "Distrigaz Sud" - S.A. Cea de-a doua analizã va examina fezabilitatea convertirii plafonului cu privire la finanţarea totalã a sectorului public în criteriu de performanţã.
48. Toate criteriile cantitative de performanţã sunt specificate în tabelul nr. 1; lista precondiţiilor, a criteriilor structurale de performanţã şi a obiectivelor structurale este specificatã în tabelul nr. 2. Principalele definiţii sunt prezentate în MTI.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
