Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 10 iunie 2022 între Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Ministerul Sănătăţii din România în calitate de beneficiar principal (BP) al grantului Planul naţional de redresare şi rezilienţă pentru România (denumit în continuare BP)
EMITENT: Act Internaţional PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1035 din 25 octombrie 2022
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.236 din 12 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1035 din 25 octombrie 2022.
──────────
I. Prezentul memorandum de înţelegere se referă la solicitarea efectuată de BP către OMS de asistenţă tehnică şi sprijin pentru Ministerul Sănătăţii din România în vederea implementării Planului naţional de redresare şi rezilienţă (denumit în continuare Planul) finanţat de Comisia Europeană (denumită în continuare CE) şi a contribuţiei financiare la acesta din urmă prin grantul CE „Plan de redresare şi rezilienţă pentru România“.
II. Activităţile, calendarul şi bugetul prezentului memorandum de înţelegere sunt cuprinse în anexa I (descrierea generală a activităţilor şi bugetul) şi fac parte integrantă din prezentul memorandum de înţelegere. Înainte de a efectua modificări majore în ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli care ar putea fi considerate necesare în cursul punerii în aplicare a activităţilor, OMS se va consulta cu BP.
III. Responsabilităţi
1. OMS este responsabilă pentru furnizarea de asistenţă tehnică către BP pentru Planul finanţat de CE, în conformitate cu termenii prezentului memorandum de înţelegere şi cu anexa I la acesta.
2. BP este responsabil pentru furnizarea de fonduri către OMS pentru Plan, în conformitate cu termenii prezentului memorandum de înţelegere şi cu anexa I la acesta.
IV. Dispoziţii financiare
1. Calendarul plăţilor
Suma totală a contribuţiei este 21.253.776 euro.
Contribuţia se plăteşte pentru a acoperi cel puţin un an de activitate, în conformitate cu următorul calendar de plăţi:
1. 10.000.000 euro în termen de 30 de zile de la semnarea prezentului memorandum, reprezentând 47% plată în avans la memorandum;
2. 5.500.000 euro până la 30 iunie 2023;
3. 4.500.000 euro până la 31 decembrie 2023;
4. 1.253.776 euro până la 30 iunie 2024.
Plata contribuţiei
Contribuţia în euro va fi depusă în conformitate cu calendarul de plăţi de mai sus în contul bancar al OMS de la Geneva:
EUR World Health Organization
IBAN CH8500240240C01699201
UBS AG
SWIFT - UBSWCHZH 80A
1211 Genιve 2, Switzerland,
iar detaliile contribuţiei sunt identificate în mod clar, utilizând codurile [EURO/EC-ROM/ROM/CPS/2022-26] şi [centrele bugetare EU/CPS şi ROM CO].
2. Utilizarea fondurilor şi contabilizarea
(i) Contribuţia va fi utilizată în scopurile indicate în anexa I la prezentul memorandum şi este administrată în conformitate cu Regulamentul financiar şi normele financiare, precum şi cu normele şi practicile financiare şi administrative ale OMS.
(ii) În cadrul acestui acord, 13% din cheltuieli vor fi deduse de OMS pentru a acoperi costurile indirecte de sprijin administrativ, în conformitate cu Rezoluţia WHA34.17 a Adunării Mondiale a Sănătăţii.
(iii) Orice dobândă obţinută din soldul în numerar al contribuţiei este utilizată în conformitate cu Regulamentul financiar şi normele financiare ale OMS, precum şi cu normele şi practicile financiare şi administrative ale OMS.
(iv) Veniturile şi cheltuielile înregistrate cu privire la contribuţie sunt identificate şi păstrate separat de către OMS în contul corespunzător.
(v) Orice sold al contribuţiei rămas neachitat la momentul finalizării Planului sau al rezilierii prezentului acord şi după ce toate sarcinile (obligaţii financiare) suportate de OMS înainte de finalizare sau reziliere au fost lichidate în totalitate va fi rambursat către BP.
V. Punere în aplicare
1. Perioada de punere în aplicare
Data de început a Planului este 10 iunie 2022.
Data de încheiere a Planului este 30 iunie 2026.
OMS nu are nicio obligaţie de a pune în aplicare Planul, decât dacă OMS a primit toate fondurile necesare şi suficiente pentru punerea în aplicare. În cazul în care data de începere este amânată din acest motiv, data de încheiere se prelungeşte în mod corespunzător, dacă este posibil.
BP acordă OMS o perioadă de până la douăsprezece luni de la finalizarea Planului sau de la orice reziliere a prezentului acord (data de încheiere) pentru a lichida toate sarcinile pentru activităţile finalizate de OMS înainte de încheiere sau reziliere.
VI. Raportare
1. Tehnică
La intervale regulate (minimum de două ori pe an sau la cererea beneficiarului), OMS transmite către BP rapoarte tehnice privind progresele înregistrate în cadrul activităţilor finanţate din contribuţie. Fiecare raport tehnic este prezentat după cum urmează:
Raportul nr. 1 până la sfârşitul lunii noiembrie 2022
Raportul nr. 2 până la sfârşitul lunii mai 2023
Raportul nr. 3 până la sfârşitul lunii noiembrie 2023
Raportul nr. 4 până la sfârşitul lunii mai 2024
Raportul final până la sfârşitul lunii iunie 2026
2. Financiară
(i) Veniturile şi cheltuielile înregistrate cu privire la contribuţie sunt incluse în rapoartele financiare ale OMS prezentate anual Adunării Mondiale a Sănătăţii. OMS transmite anual rapoarte financiare către BP privind evoluţia activităţilor finanţate prin contribuţie. Fiecare raport financiar este prezentat în termen de 25 de zile de la sfârşitul perioadei care face obiectul raportării.
(ii) O declaraţie financiară finală certificată (DFFC) privind veniturile şi cheltuielile va fi furnizată de către OMS la 3 luni de la data de încheiere a prezentului memorandum de înţelegere (şi anume după achitarea tuturor sumelor restante pentru activităţile începute de OMS înainte de încheierea sau de încetarea anticipată a Memorandumului de înţelegere).
VII. Audit
Se înţelege că toate contribuţiile către OMS fac obiectul exclusiv al procedurilor de audit intern şi extern ale acesteia. Certificarea conturilor şi a raportului de audit de către auditorii externi este pusă la dispoziţia Adunării Mondiale a Sănătăţii în fiecare an. BP poate solicita o copie a certificării în cauză.
VIII. Combaterea exploatării şi abuzurilor sexuale şi a hărţuirii sexuale
Părţile au toleranţă zero faţă de lipsa de acţiune în ceea ce priveşte combaterea exploatării şi abuzurilor sexuale („EAS“) şi a hărţuirii sexuale („HS“) şi sunt de acord cu dispoziţiile prevăzute în anexa II.
IX. Recunoaşterea contribuţiei
OMS va menţiona în mod corespunzător contribuţia în toate publicaţiile sale ce rezultă din Plan sau în rapoartele care sunt puse în mod obişnuit la dispoziţia statelor membre. În absenţa consimţământului celeilalte părţi, niciuna dintre părţi nu poate face referire în alt mod la contribuţie sau la relaţia dintre părţi în niciun material de natură promoţională. Bineînţeles, donatorii au întotdeauna dreptul de a face referire la plăţile lor în documentele lor interne şi în rapoartele lor anuale.
X. Încetare
Oricare dintre părţi poate notifica celeilalte părţi încetarea prezentului memorandum de înţelegere. O astfel de reziliere intră în vigoare la şase luni de la primirea notificării, sub rezerva achitării oricăror sarcini restante.
XI. Notificări
Toate notificările solicitate în temeiul prezentului memorandum de înţelegere se fac în scris şi se înmânează personal sau se trimit prin scrisoare recomandată sau certificată sau prin intermediul unui cont oficial de e-mail la următoarele adrese:
Către OMS:
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Nume: Aliya Kosbayeva
Funcţie: ofiţer tehnic
Unitatea pentru personal sanitar şi furnizare servicii
Direcţia sisteme şi politici naţionale de sănătate
Marmorvej 51, 2100, Copenhaga, Danemarca
Tel. nr. +45 45 33 7061
E-mail: kosbayevaa@who.int
Cu copie către:
Tomas Zapata
Şef departament, Personal sanitar şi furnizare servicii
E-mail: zapatat@who.int
Pavlos Theodorakis
Consilier principal, Politici de sănătate
E-mail: theodorakisp@who.int
Către BP:
Ministerul Sănătăţii
Nume: Diana Ţenea
Funcţie: director general
Coordonator PNRR
Strada Cristian Popişteanu nr. 1-3, Bucureşti 030167, România
Tel. nr. 0040744347753
E-mail: tenea.diana@ms.ro
Cu copie către:
Alexandru Rogobete
Consilier personal al ministrului sănătăţii
Tel. nr. 004 0759852479
E-mail: alexandru.rogobete@ms.ro
Cabinet ministru
ministru@ms.ro
sau la alte adrese pe care oricare dintre părţi le-a transmis celeilalte părţi.
Se consideră că o astfel de comunicare a fost transmisă sau efectuată la data la care scrisoarea a fost predată personal, înregistrată sau expediată de pe contul oficial de e-mail al expeditorului, cu condiţia ca expeditorul să nu primească nicio informare privind eşecul de livrare, dar orice prezumţie de notificare efectivă poate fi respinsă dacă se demonstrează că nu a fost primită efectiv.
XII. Soluţionarea litigiilor
Orice litigiu referitor la interpretarea sau aplicarea prezentului memorandum de înţelegere face obiectul concilierii, cu excepţia cazului în care este soluţionat pe cale amiabilă. În caz de eşec al acesteia, litigiul se soluţionează prin arbitraj. Arbitrajul se desfăşoară în conformitate cu modalităţile care urmează să fie convenite de părţi sau, în absenţa unui acord, cu normele de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Comerţ. Părţile acceptă hotărârea arbitrajului ca fiind definitivă.
Memorandumul de înţelegere este redactat şi semnat în limbile engleză şi română. În cazul unui conflict de interpretare între versiunea în limba engleză şi o astfel de traducere, versiunea în limba engleză va prevala.
XIII. Privilegii şi imunităţi ale OMS
Niciun element din prezentul acord nu poate fi interpretat ca o renunţare la oricare dintre privilegiile şi imunităţile de care se bucură OMS în temeiul legislaţiei naţionale şi internaţionale şi/sau ca o supunere a OMS la jurisdicţia unei instanţe naţionale.
Acceptat în numele
Ministerului Sănătăţii din România:
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila,
ministrul sănătăţii
Loc: Bucureşti, România
Data: 10 iunie 2022
Acceptat în numele
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii:
Dr. Hans Henry P. Kluge,
director regional
Loc: Copenhaga, Danemarca
Data: 10 iunie 2022
Anexa I: Descrierea şi bugetul proiectului
Asistenţă tehnică OMS pentru punerea în aplicare a componentelor de sănătate şi digitalizare ale Planului naţional de redresare şi rezilienţă pentru România 2021-2026
Context
Mecanismul de redresare şi rezilienţă instituit în cadrul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului îşi propune să acorde sprijin financiar efectiv şi semnificativ pentru punerea în aplicare a reformelor durabile şi a investiţiilor publice aferente în statele membre ale Uniunii Europene.
Planul de redresare şi rezilienţă (PRR) pentru România a fost aprobat prin Decizia Consiliului la 3 noiembrie 2021 pentru a sprijini PNRR pe întreaga durată a sa până în iunie 2026 cu un buget total de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, urmând a fi pus în aplicare în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional.
Ministerul Sănătăţii este agenţia naţională responsabilă de punerea în aplicare a reformelor şi investiţiilor din PNRR aferente componentei 12 „Sănătate“ şi componentei 7 „Transformare digitală“ şi investiţiei I3 (Crearea sistemului de eHealth şi telemedicină). Pachetul general pentru aspectele legate de sănătate din PNRR este de aproximativ 2.800 milioane euro.
Componenta „Sănătate“ a PNRR constă în trei reforme şi două investiţii care vizează principalele provocări din sistemul de sănătate. Cele mai importante sunt reducerea ratei mortalităţii evitabile, reducerea disparităţilor regionale, sociale şi între mediul rural şi cel urban în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale de bază, creşterea accesului la servicii medicale de calitate, îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti şi prespitaliceşti, precum şi optimizarea cheltuielilor pentru îngrijirea medicală şi gestionarea resurselor. Componenta „Sănătate“ vizează recomandarea specifică de ţară adresată României privind îmbunătăţirea accesului la asistenţă medicală şi a eficienţei din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu. Aceasta se concentrează şi pe consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte personalul medical şi produsele medicale, şi pe îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate.
Investiţia în sistemul eHealth vizează optimizarea managementului şi infrastructurii digitale, precum şi accelerarea ritmului de adoptare a soluţiilor de telemedicină.
În vederea punerii în aplicare a PNRR, MS şi instituţiile naţionale în cauză îşi asumă un rol major de lider şi vor beneficia de expertiză tehnică oferită de Biroul Regional OMS pentru Europa cu privire la
- reforma 1: Dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate;
– reforma 3: Dezvoltarea capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi managementul resurselor umane din sănătate;
– componenta 7, Investiţie în date şi sănătate digitală.
Seria de reforme descrise mai jos fac parte integrantă din PNRR şi vor fi facilitate şi coordonate de OMS Euro şi MS din România în calitate de beneficiar principal al PRR.
Descriere generală a domeniului de activitate
Reforma 1: Capacitate sporită pentru gestionarea fondurilor publice de sănătate
Studiile arată că o asistenţă medicală sub standarde este asociată cu resurse semnificative şi poate dăuna bunăstării populaţiei. Calitatea îngrijirilor medicale şi siguranţa pacienţilor joacă un rol esenţial în crearea încrederii în serviciile de sănătate. Statele se angajează să facă progrese în direcţia acoperirii universale cu servicii de sănătate până în 2030 şi astfel devin tot mai conştiente de faptul că furnizarea unor servicii de sănătate optime nu depinde doar de asigurarea disponibilităţii infrastructurii, a materialelor medicale şi a furnizorilor de servicii medicale. Chiar dacă ţările includ întreaga populaţie prin acoperirea completă cu servicii de sănătate şi oferă o bună protecţie financiară, rezultatele în domeniul sănătăţii rămân necorespunzătoare dacă serviciile au o calitate scăzută şi nu sunt sigure.
Furnizarea unor servicii de sănătate de calitate este esenţială pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate. Îmbunătăţirea prestării serviciilor de sănătate presupune un accent clar pe calitatea serviciilor de sănătate, adică furnizarea de îngrijiri eficiente, sigure, centrate pe pacient şi orientate spre asistenţa primară, oferită prompt, în mod echitabil, integrat şi eficient.
Acţiunea îşi propune să elaboreze şi să disemineze un plan de acţiune pentru calitatea îngrijirilor medicale şi o agendă naţională privind siguranţa pacienţilor pentru România, care să cuprindă definiţii adecvate şi indicatori, asigurându-se totodată că principiile calităţii îngrijirilor medicale şi ale siguranţei pacienţilor sunt în centrul sistemului de sănătate românesc, precum şi monitorizarea şi raportarea evenimentelor critice cu impact asupra eficacităţii şi eficienţei clinice pentru a preveni şi reduce erorile.
Această componentă va stimula dezvoltarea, ajustarea şi execuţia agendei naţionale privind calitatea îngrijirilor medicale şi siguranţa pacienţilor din România ca mijloc de îmbunătăţire sistematică a performanţei sistemului de sănătate, având ca scop obţinerea următoarele rezultate majore: Agenda şi Planul de acţiune naţional privind calitatea îngrijirilor medicale şi siguranţa pacienţilor, cu definiţiile şi indicatorii naţionali aferenţi, sunt elaborate, diseminate şi promovate ca element central al sistemului de sănătate românesc.
Asistenţă tehnică OMS:
Rezultat 1.1. Indicatorii de performanţă şi de calitate care se vor utiliza pentru selecţia unităţilor sanitare ce vor beneficia de Fondul pentru calitatea sănătăţii
1. Elaborarea Agendei şi Planului de acţiune privind calitatea îngrijirilor medicale şi siguranţa pacienţilor, care includ o serie de indicatori de proces, indicatori de rezultate şi indicatori specifici pacienţilor, care vor fi utilizaţi la evaluarea furnizorilor de servicii medicale, precum şi metodologia pentru selecţia bazată pe performanţă a unităţilor beneficiare
• Lansarea-pilot a procedurilor care facilitează punerea în aplicare a modalităţilor de măsurare a calităţii şi a studiului-pilot, precum şi implementarea setului de bază selectat al indicatorilor de calitate în 3-5 unităţi sanitare pentru a verifica fezabilitatea tehnică
• Un ghid metodologic complet pentru măsurarea şi monitorizarea indicatorilor calităţii
2. Elaborarea definiţiilor şi indicatorilor naţionali pentru calitatea îngrijirilor medicale şi siguranţa pacienţilor în România
Finalizare: T4 2022
Buget OMS: 1.000.000 euro
Rezultat 1.2. Îmbunătăţirea accesibilităţii serviciilor de sănătate prin reducerea procentului de persoane care raportează nevoi medicale neîndeplinite
• din motive financiare (2) liste de aşteptare (3) accesibilitate/ nevoia de a se deplasa pe distanţe prea mari
• cadrul pentru calitatea îngrijirilor medicale va permite o implementare adecvată în întreaga ţară, cu accent pe zonele insuficient deservite de pe harta accesibilităţii.
• sprijin pentru cartografierea spitalelor şi a căilor de acces la acestea, luând în considerare infrastructura, disparităţile sociale, drumurile şi serviciile şi alţi factori care afectează accesibilitatea pentru o adaptare mai optimă a unităţilor existente
Finalizare: Q2 2023
Buget OMS: 700.000 euro
Rezultat 1.3. Activităţi de comunicare
Asistenţa tehnică pentru România din cadrul reformei 1 din PNRR include activităţi de comunicare menite să asigure distribuirea informaţiilor şi materiale de publicitate pe pagini web şi reţele de socializare, apariţii în presă referitoare la progresul şi rezultatele obţinute.
Finalizare: T2 2026
Buget OMS: 175.000 euro
MS va coordona procesul de consultare între principalele părţi interesate relevante, va revizui şi adopta un set de indicatori de procese, de calitate şi indicatori specifici pacienţilor, care vor fi utilizaţi la evaluarea furnizorilor de servicii de sănătate, precum şi metodologia pentru selecţia bazată pe performanţă a unităţilor beneficiare.
Buget total OMS pentru reforma 1: 1. 875.000 euro
Reforma 3.1: Capacitate sporită pentru managementul serviciilor de sănătate şi managementul resurselor umane din sănătate
Asistenţă tehnică OMS:
Rezultat 3.1. Revizuirea legislaţiei privind cadrul strategic pentru reforma managementului serviciilor de sănătate şi al resurselor umane
Rezultat 3.1.1. Elaborarea modificării Legii nr. 95/2006 pentru aprobare prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului
Finalizare: T2 2022
Rezultat 3.1.2. Elaborarea legislaţiei ulterioare pe baza documentelor obţinute la rezultatul 3.1.1.
• ajustarea criteriilor de competenţă pentru înscrierea la concursurile pentru funcţii de conducere în cadrul serviciilor de sănătate
• ajustarea criteriilor de calitate pentru programele de formare în managementul serviciilor de sănătate
• actualizarea cerinţelor pentru dezvoltarea profesională continuă a personalului medico-sanitar
Finalizare: T4 2022
Buget OMS pentru rezultatele 3.1.1 şi 3.1.2: 998.550 euro
Rezultat 3.1.3. Sprijin privind evaluarea tehnică pentru auditarea programelor de formare şi adaptarea cadrului
• propunere de măsuri pentru dezvoltarea şi consolidarea corpului de experţi în managementul serviciilor de sănătate
• evaluarea tehnică a programelor de formare în managementul serviciilor de sănătate şi sprijin pentru MS în auditarea programelor de formare
Finalizare: T4 2022
Buget OMS: 878.100 euro
Rezultat 3.1.4. Asistenţă tehnică pentru identificarea modelelor de bune practici internaţionale şi a experienţei altor state în managementul serviciilor de sănătate
• documentarea bunelor practici şi experienţe ale altor ţări în modele de management al serviciilor de sănătate şi programe de formare
• propunere de măsuri pentru îmbunătăţirea modelelor de management bazate pe cele mai bune practici internaţionale
Finalizare: T3 2022
Buget OMS: 499.500 euro
Rezultat 3.1.5. Formare a formatorilor în managementul serviciilor de sănătate
• formare a formatorilor în managementul serviciilor de sănătate pe baza documentelor elaborate la rezultatele 3.1.3 şi 3.1.4
Finalizare: T4 2022
Buget OMS: 120.000 euro
Rezultat 3.1.6. Sprijinirea MS în vederea operaţionalizării organismului responsabil de acreditarea şi evaluarea programelor de formare
• propunerea cadrului de definire a sistemului şi a procedurilor operaţionale pentru organismul responsabil de acreditarea şi evaluarea programelor de formare în managementul serviciilor de sănătate
Finalizare: T4 2023
Buget OMS: 1.109.550 euro
Rezultat 3.1.7. Sprijinirea MS în elaborarea şi proiectarea centrului de excelenţă în managementul serviciilor de sănătate prin:
• dezvoltarea de activităţi, materiale şi metodologii de formare online şi la locul de muncă, asigurarea sustenabilităţii după anul 2026, includerea domeniului calităţii îngrijirilor medicale şi siguranţei pacienţilor, accent pe inovaţia, spiritul de conducere şi guvernanţa necesare pentru sisteme de sănătate de înaltă calitate, astfel încât cadrele medicale şi instituţiile să poată interveni rapid pentru a corecta erorile şi deficienţele. Noile domenii extrem de importante în care cadrele medico-sanitare trebuie să îşi dezvolte abilităţile şi relevanţa pentru calitatea îngrijirilor sunt reprezentate de experienţele pacienţilor, medii de date complexe, dezinformarea în domeniul sănătăţii, dovezi şi linii directoare, inclusiv prevenţia şi promovarea sănătăţii, împreună cu modele de îngrijire, precum şi inegalităţile.
• elaborarea procedurilor operaţionale standard pentru organismul profesional de experţi
• crearea unui sistem care să permită permanenta monitorizare şi evaluare
Finalizare: T4 2024
Buget OMS: 5.340.000 euro
Reforma 3.2: Dezvoltarea resurselor umane din sănătate
Rezultat 3.2. Revizuirea legislaţiei privind cadrul strategic pentru reforma resurselor umane
Rezultat 3.2.1. Redactarea deciziei de Guvern privind cadrul strategic de dezvoltare a resurselor umane în sănătate
• revizuire şi consiliere privind dezvoltarea cadrului strategic
Finalizare: T2 2022
Rezultat 3.2.2. Efectuarea evaluării forţei de muncă din sănătate (analiza OMS privind piaţa muncii în domeniul sănătăţii)
Rezultat 3.2.3. Evaluarea programelor de formare, elaborarea curriculei, formare a formatorilor
Rezultat 3.2.4. Elaborarea a cinci planuri de acţiune sectoriale
Finalizare 3.2.2-3.2.4: T4 2022-T4 2023
Buget OMS de la 3.2.2 la 3.2.4: 1.977.700 euro
Rezultat 3.2.5. Sprijin pentru dezvoltarea şi proiectarea de către MS a două centre de excelenţă în centrele de dezvoltare a abilităţilor prin simulare
• elaborarea de activităţi, materiale şi metodologii de formare online şi la locul de muncă, asigurând sustenabilitatea după anul 2026
• elaborarea procedurilor operaţionale standard pentru organismul profesional de experţi
• crearea unui sistem care să permită permanenta monitorizare şi evaluare
Finalizare: T4 2025
Buget OMS: 2.439.000 euro
Reforma 3.3: Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscului de corupţie în sistemul de sănătate
Rezultat 3.3.1. Elaborarea unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare efectuate de MS şi de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS)
• propunere de criterii de prioritizare pentru alocarea bugetului
• elaborarea termenilor de colaborare între MS şi CNAS în vederea definirii alocării raţionale a bugetului
Finalizare: T4 2023
Buget OMS: 640.000 euro
MS va coordona procesul de consultare între principalele părţi interesate relevante, revizuirea şi adoptarea conţinutului cursurilor, precum şi programul sesiunilor cu resursele umane în cauză.
Buget total OMS pentru reforma 3: 14.002.400 euro
Componenta 7, investiţia 3. Realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină
Asistenţă tehnică OMS:
Rezultat 7.1. Redimensionarea, standardizarea şi optimizarea Platformei informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS)
• efectuarea unei evaluări cuprinzătoare a componentelor de bază ale sistemului de informare în materie de sănătate (HIS), acordându-se o atenţie deosebită sistemului informatic al asigurărilor de sănătate
• sprijin privind dezvoltarea acţiunilor tehnice menite să îmbunătăţească sistemul informatic al asigurărilor de sănătate şi mecanismele de raportare digitală
• identificarea eventualelor modele HIS operaţionale din Europa care ar putea fi adaptate pentru România şi organizarea activităţilor de înfrăţire între echipa României şi reprezentanţii ţărilor respective
• sprijinirea procesului de aliniere la regulamentul referitor la spaţiul european al datelor privind sănătatea
• sprijin pentru alinierea la principiile etice europene pentru sănătatea digitală
• furnizarea serviciilor de consultanţă tehnică privind identificarea soluţiei arhitecturale optime (analiză şi evaluare tehnică, consultanţă tehnică pentru identificarea soluţiei arhitecturale, pentru monitorizare şi optimizare)
• sprijin în formularea viziunii privind PIAS pentru Strategia României privind sănătatea digitală
• sprijin pentru elaborarea criteriilor de prioritizare a investiţiilor
• sprijin pentru elaborarea documentaţiei privind analiza proceselor şi modelelor de date existente implicate în procesele de afaceri (conceptual, logic, fizic)
• contribuţie la realizarea criteriilor de prioritizare a investiţiilor şi elaborarea documentaţiei privind arhitectura comunicaţiilor interne şi externe, structura site-ului de Sprijin în caz de dezastre, resurse şi specificaţii tehnice pentru hardware, componente de comunicaţii, infrastructură software/produs comercial autonom (COTS)
Finalizare: T2 2023
Buget OMS: 2.840.000 euro
Rezultat 7.2. Digitalizarea a 60 de instituţii cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii subordonate Ministerului Sănătăţii
Asistenţă tehnică OMS:
• evaluarea capacităţii tehnice pentru infrastructura informatică
• identificarea eventualelor modele informatice din Europa ce ar putea fi adaptate pentru România şi organizarea activităţilor de înfrăţire între echipa României şi reprezentanţii ţărilor respective
• sprijin în formularea viziunii pentru instituţii cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii subordonate Ministerului Sănătăţii pentru strategia României privind sănătatea digitală
• sprijin pentru elaborarea proiectului conceptual, a propunerii tehnice şi a planului proiectului de implementare
• sprijin pentru conceperea criteriilor de elaborare a specificaţiilor, selectare a platformei digitale şi capacităţi funcţionale
• facilitarea procesului de licitaţie/selecţia unei soluţii
• consiliere privind cerinţele pentru consolidarea capacităţii necesare în vederea digitalizării instituţiilor şi asistenţă în promovarea soluţiilor implementate
Finalizare: T2 2023
Buget OMS: 1.000.000 euro
Rezultat 7.3. Digitalizarea a 200 de spitale publice (subordonate Ministerului Sănătăţii sau unităţilor administrativ- teritoriale)
• evaluarea capacităţii tehnice a infrastructurii informatice la nivel de unitate sanitară
• identificarea eventualelor modele informatice din Europa ce ar putea fi adaptate pentru România şi organizarea activităţilor de înfrăţire între echipa României şi reprezentanţii ţărilor respective
• sprijin în formularea viziunii pentru furnizarea serviciilor de sănătate în ambulatoriu şi în spital pentru strategia României privind sănătatea digitală
• sprijin pentru elaborarea proiectului conceptual, a propunerii tehnice şi a planului proiectului de implementare
• sprijin pentru conceperea criteriilor de elaborare a specificaţiilor, selectare a platformei digitale şi capacităţi funcţionale
• facilitarea procesului de licitaţie/selecţia unei soluţii
• consiliere privind cerinţele pentru consolidarea capacităţii necesare în vederea digitalizării instituţiilor şi asistenţă în promovarea soluţiilor implementate
Finalizare: T2 2023
Buget OMS: 500.000 euro
Rezultat 7.4. Investiţii pentru construirea unui sistem integrat de eHealth şi telemedicină
Telemedicină şi sisteme mobile de monitorizare a pacienţilor
• efectuarea unei evaluări a stadiului de pregătire pentru implementarea soluţiilor de telemedicină şi a sistemelor mobile de monitorizare a pacienţilor
• identificarea eventualelor modele de mHealth şi telemedicină din Europa care ar putea fi adaptate pentru România şi organizarea activităţilor de înfrăţire între echipa României şi reprezentanţii ţărilor respective
• sprijin în formularea viziunii pentru sistemele de telemedicină şi mHealth pentru strategia României privind sănătatea digitală
• sprijinirea procesului de aliniere la regulamentul referitor la spaţiul european al datelor privind sănătatea
• sprijin pentru alinierea la principiile etice europene pentru sănătatea digitală
• sprijin pentru elaborarea proiectului conceptual, a propunerii tehnice şi a planului proiectului de implementare pentru un sistem integrat de eHealth şi telemedicină şi sisteme mobile de monitorizare a pacienţilor
• sprijin pentru conceperea criteriilor de elaborare a specificaţiilor, selectare a platformei digitale şi capacităţi funcţionale
• facilitarea procesului de licitaţie/selecţia unei soluţii
• consiliere privind cerinţele pentru consolidarea capacităţii necesare în vederea digitalizării instituţiilor şi asistenţă în promovarea soluţiilor implementate
Finalizare: T2 2023
Buget OMS: 1.036.376 euro
Instituţiile cu atribuţii în domeniul sanitar includ direcţiile de sănătate publică, institutele de sănătate publică, Agenţia Naţională a Medicamentului, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management şi Ministerul Sănătăţii.
AT va sprijini dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală în sistemul de sănătate, acordând prioritate furnizorilor de servicii medicale din zone izolate sau sărace.
MS va înfiinţa şi coordona un grup de lucru dedicat format din experţi naţionali, care va coordona procesul de consultări între principalele părţi interesate relevante, revizuirea şi adoptarea legislaţiei naţionale, liniile directoare tehnice şi conţinutul cursurilor de formare.
Buget total OMS pentru investiţia 3: 5.376.376 euro
Bugetul total pentru asistenţa tehnică OMS: 21.253.776 euro
Anexa II: Combaterea exploatării şi abuzurilor sexuale şi a hărţuirii sexuale
1. a. Exploatarea şi abuzurile sexuale
Ministerul Sănătăţii şi OMS au o abordare de toleranţă zero pentru inacţiune în ceea ce priveşte combaterea exploatării şi abuzurilor sexuale („EAS“)^1. Aceasta înseamnă că OMS şi partenerii săi de implementare vor lua toate măsurile rezonabile pentru a preveni SEA atât de către angajaţii lor, cât şi de către orice partener de implementare şi vor răspunde în mod corespunzător atunci când apar rapoarte de EAS, în conformitate cu propriile regulamente, norme, politici şi proceduri.
Cu excepţia cazului în care este în contradicţie cu un regulament, o normă, o politică sau o procedură specifică aplicabilă OMS, OMS va pune în practică cele şase principii de bază ale IASC referitoare la exploatarea şi abuzurile sexuale (anexa A), precum şi următoarele principii şi practici la punerea în aplicare a activităţilor din cadrul prezentului acord şi va furniza dovezi pentru a demonstra acest lucru atunci când este necesar:
a) respectarea standardelor operaţionale minime ale IASC privind „Protecţia împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale de către propriul personal“ şi/sau a elementelor EAS din Standardul umanitar de bază privind calitatea şi responsabilitatea;
b) abordare centrată pe victimă/supravieţuitoare^2 a aspectelor legate de EAS;
^1 Buletinul V. UNSG ST/SGB/2003/13 pentru definirea exploatării şi abuzurilor sexuale.
^2 Abordarea centrată pe victimă/supravieţuitoare este o abordare în care demnitatea, experienţele, consideraţiile, nevoile şi rezistenţa victimei/supravieţuitoarei sunt plasate în centrul procesului, de la conceperea iniţială a programului până la investigarea şi răspunsul la eventualele incidente. În conformitate cu Protocolul ONU privind acuzaţiile de AES care implică parteneri de implementare, victima/supravieţuitoarea ar trebui să fie informată, consultată în timpul procesului de luare a deciziilor şi să îşi dea consimţământul cu privire la posibila utilizare şi divulgare a informaţiilor referitoare la persoana sa. Persoanele care interacţionează cu victima/supravieţuitoarea şi/sau care gestionează informaţiile referitoare la acuzaţie vor păstra confidenţialitatea, vor garanta siguranţa victimei/supravieţuitoarei şi vor aplica principiile centrate pe victimă/supravieţuitoare, care sunt siguranţa, confidenţialitatea, respectul şi nediscriminarea. În cazul în care victima/supravieţuitoarea este un copil, abordarea va lua în considerare interesul superior al copilului şi va colabora cu familia/îngrijitorii, după caz. Personalul organizaţiei şi partenerii vor respecta legislaţia locală şi naţională din ţara gazdă privind bunăstarea şi protecţia copilului şi standardele internaţionale, în funcţie de care oferă o protecţie mai mare.
c) conducere fermă şi semnalizare clară în ceea ce priveşte abordarea EAS;
d) depunerea tuturor eforturilor rezonabile pentru a aborda inegalitatea de gen şi alte dezechilibre de putere;
e) raportare în scopul creşterii responsabilităţii şi transparenţei;
f) garantarea faptului că standardele EAS din acest acord sunt reflectate în modelele de finanţare cu partenerii de implementare [pentru entităţile ONU: prin mijloace cum ar fi, dar fără a se limita la aderarea la Protocolul Naţiunilor Unite privind acuzaţiile de exploatare sexuală şi abuzuri sexuale care implică parteneri de implementare].
b. Hărţuirea sexuală
Ministerul Sănătăţii şi OMS au o abordare de toleranţă zero faţă de inacţiune în ceea ce priveşte hărţuirea sexuală („HS“)^3. Astfel, OMS va lua toate măsurile rezonabile pentru a preveni HS şi va răspunde în mod corespunzător atunci când apar rapoarte de HS, în conformitate cu regulamentele, normele, politicile şi procedurile sale.
^3 Consultaţi Politica model a sistemului ONU privind hărţuirea sexuală şi Buletinul Secretarului General ONU ST/SGB/2019/8 pentru definirea uniformă a hărţuirii sexuale în sistemul ONU.
Cu excepţia cazului în care este în contradicţie cu un regulament, o normă, o politică sau o procedură specifică aplicabilă OMS, OMS va pune în practică următoarele principii şi practici la punerea în aplicare a activităţilor din cadrul acestui acord:
a) abordare centrată pe victimă/supravieţuitoare a aspectelor legate de HS;
b) conducere fermă şi semnalizare clară în ceea ce priveşte abordarea HS;
c) depunerea tuturor eforturilor rezonabile pentru a aborda inegalitatea de gen şi alte dezechilibre de putere;
d) raportare în scopul creşterii responsabilităţii şi transparenţei.
2. OMS va respecta următoarele cerinţe:
a. Acuzaţii de AES
(i) OMS va raporta cu promptitudine toate acuzaţiile de AES suficient de credibile pentru a justifica o investigaţie prin intermediul mecanismului de raportare al Secretarului general („Raportul“).
(ii) În cazul în care OMS raportează o acuzaţie de AES sau ia cunoştinţă de o acuzaţie notificată prin intermediul Raportului, care este (i) direct legată de activităţile finanţate prin acest acord sau (ii) ar avea un impact semnificativ asupra parteneriatului dintre OMS şi Ministerul Sănătăţii, OMS va notifica de îndată [persoana de contact din Ministerul Sănătăţii] cu privire la raportarea făcută şi la numărul acordului relevant, dacă este cazul, şi va furniza informaţii care să conţină toate detaliile de care OMS are cunoştinţă.
(iii) La cererea Ministerului Sănătăţii, OMS este de acord să furnizeze informaţii relevante suplimentare disponibile de care are cunoştinţă privind acuzaţiile notificate în temeiul alineatului (2a) punctul (ii), inclusiv cu privire la măsurile ulterioare luate de OMS, cu excepţia cazului în care divulgarea unor astfel de informaţii ar fi incompatibilă cu regulamentele, normele, politicile şi procedurile OMS privind divulgarea de informaţii.
b. Acuzaţii de HS
(i) OMS va raporta acuzaţiile de hărţuire sexuală şi măsurile luate prin intermediul mecanismelor de raportare existente.
(ii) În cazul în care OMS a stabilit că acuzaţiile ar putea avea un impact semnificativ asupra parteneriatului dintre OMS şi Ministerul Sănătăţii, OMS va notifica de îndată [persoana de contact din Ministerul Sănătăţii] şi va furniza informaţii care să conţină toate detaliile din mecanismele de raportare existente.
(iii) La cererea Ministerului Sănătăţii, OMS este de acord să furnizeze informaţii relevante suplimentare disponibile, de care OMS are cunoştinţă, cu excepţia cazului în care divulgarea acestor informaţii ar fi incompatibilă cu regulamentele, normele, politicile şi procedurile OMS privind divulgarea de informaţii.
3. Se înţelege şi se acceptă faptul că dispoziţia OMS de a raporta cu privire la AES şi HS va fi realizată în conformitate cu regulamentele, normele, politicile şi procedurile OMS, inclusiv cu normele sale privind confidenţialitatea, şi este supusă condiţiei de a nu compromite siguranţa, securitatea, confidenţialitatea şi drepturile la un proces echitabil ale oricăror persoane vizate.
4. În cazul în care OMS ia cunoştinţă de suspiciuni rezonabile, plângeri sau raportări de AES sau HS din partea personalului său, OMS va lua, după caz, în conformitate cu regulamentele, normele, politicile şi procedurile sale, măsuri rezonabile, rapide şi adecvate pentru a împiedica producerea de prejudicii, va investiga şi va raporta autorităţilor relevante (în cazul unor potenţiale probleme penale), după caz şi atunci când este sigur să facă acest lucru, după ce ia în considerare dorinţele victimei/supravieţuitorului.
5. Ministerul Sănătăţii sau oricare dintre reprezentanţii săi autorizaţi în mod corespunzător poate, în conformitate cu termenii de referinţă conveniţi şi acceptaţi de comun acord, să efectueze analize sau examinări sau alte acţiuni de evaluare pentru a verifica toleranţa zero a OMS faţă de AES şi HS, cu condiţia ca aceste măsuri să fie conforme cu principiul auditului unic care guvernează ONU, dacă este cazul. OMS va coopera pe deplin, în cadrul domeniului de aplicare a termenilor de referinţă, cu orice astfel de solicitări rezonabile ale Ministerului Sănătăţii sau ale reprezentanţilor sau agenţilor săi autorizaţi în mod corespunzător pentru a derula astfel de acţiuni.
6. Orice informaţie sau documentaţie furnizată în conformitate cu prezentele dispoziţii va fi tratată de Ministerul Sănătăţii cu cea mai mare discreţie pentru a asigura, inter alia, probitatea oricărei investigaţii, protejarea informaţiilor sensibile, garantarea siguranţei şi securităţii persoanelor şi respectarea drepturilor la un proces echitabil ale tuturor celor implicaţi. Ministerul Sănătăţii va presupune că informaţiile/documentele sunt confidenţiale, deliberative şi de investigaţie şi se va asigura că informaţiile/documentele furnizate Ministerului Sănătăţii vor fi disponibile numai pentru cei care au nevoie strict de acces la aceste informaţii/documente. Orice divulgare a acestor informaţii/documente altor persoane decât acestor angajaţi va necesita notificarea şi consultarea OMS. Ministerul Sănătăţii va obţine autorizaţia scrisă expresă a OMS înainte de a dezvălui astfel de informaţii/documentaţii în cadrul unei proceduri judiciare sau publicului, cu excepţia cazului în care dezvăluirea este impusă în alt mod de legea aplicabilă Ministerului Sănătăţii şi nu face obiectul privilegiilor şi imunităţilor OMS în temeiul dreptului internaţional şi/sau naţional (cum ar fi informaţiile/ documentările care constituie arhivele ONU).
7. Cu excepţia cazului în care regulamentele, normele, politicile şi procedurile aplicabile OMS sunt modificate într-o etapă anterioară şi/sau există alte modificări substanţiale ale politicilor, proceselor sau mecanismelor menţionate, dispoziţiile de mai sus pot fi revizuite la doi ani de la data deciziei reciproce a Ministerului Sănătăţii şi OMS cu privire la textul lor. Orice modificare a dispoziţiilor de mai sus care ar putea fi decisă de comun acord în urma unei astfel de revizuiri va intra în vigoare la cel puţin patru ani de la data deciziei reciproce a Ministerului Sănătăţii şi OMS cu privire la prezentul text, moment până la care dispoziţiile de mai sus vor continua să se aplice.
Apendice A: Şase principii de bază IASC referitoare la exploatarea şi abuzurile sexuale
1. Exploatarea şi abuzurile sexuale comise de lucrători umanitari constituie abateri grave şi reprezintă astfel temeiuri de încetare a raporturilor de muncă.
2. Activitatea sexuală cu copii (persoane cu vârsta sub 18 ani) este interzisă indiferent de vârsta recunoscută la nivel local drept vârsta majoratului sau vârsta de consimţământ. Convingerea greşită cu privire la vârsta unui copil nu este o scuză.
3. Este interzis schimbul de bani, funcţii, bunuri sau servicii pentru sex, inclusiv favoruri sexuale sau alte forme de comportament umilitor, degradant sau abuziv. Aici este inclus şi schimbul de asistenţă destinată beneficiarilor.
4. Relaţiile sexuale între cei care furnizează asistenţă umanitară şi protecţie şi o persoană care beneficiază de astfel de asistenţă umanitară şi protecţie sunt interzise dacă au la bază un abuz de rang sau funcţie. O astfel de relaţie subminează credibilitatea şi integritatea activităţii de ajutor umanitar.
5. În cazul în care un lucrător umanitar are îngrijorări sau suspiciuni privind comiterea de abuzuri sau exploatare sexuală de către un coleg, din aceeaşi agenţie sau din alta, are obligaţia de a raporta astfel de îngrijorări prin intermediul mecanismelor de raportare existente ale agenţiei.
6. Lucrătorii umanitari au obligaţia de a crea şi menţine un mediu care preîntâmpină exploatarea şi abuzurile sexuale şi promovează respectarea codului de conduită. Directorii de la toate nivelurile au responsabilităţi specifice de a sprijini şi dezvolta sisteme care întreţin un astfel de mediu.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
