Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
------------ *) Traducere. Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiar, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele: Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi obiectul Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri: Numãrul Programului: RO 9910 Titlul: Facilitatea Pre-ins Durata: pana la 31 decembrie 2001. ART. 2 Angajamentul Comunitãţii Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 21 milioane euro, denumita în continuare Finanţare gratuita. ART. 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta mãsura Finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din Finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul Finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita al plãţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. ART. 4 Adrese Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã: Pentru Comunitate: ------------------ Delegaţia Comisiei Europene în România Str. Grigore Mora nr. 11 71278 Bucureşti ROMÂNIA Telefon: (40-1) 203 5400 Fax: (40-1) 230 2453 Pentru Beneficiar: ------------------ Ministerul Afacerilor Externe Departamentul pentru Afaceri Europene Aleea Alexandru nr. 33 Sectorul 1, Bucureşti ROMÂNIA Telefon/Fax: (40-1) 312 6929 ART. 5 Numãrul de exemplare Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. ART. 6 Intrarea în vigoare Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii lui de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru Finanţare gratuita. Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum. Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999. Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, coordonator naţional al asistenţei Pentru Comunitate, Fokion Fotiadis, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B) Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C) Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene ANEXA 1 (A şi B) ACORD-CADRU*)------------- *) Traducere. Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã: ART. 1 Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare Memorandum de finanţare), conform modelului prezentat în anexa nr. 2(C). România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor. ART. 2 Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare Memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie. ART. 3 Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. ART. 4 Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie. În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. ART. 5 Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B. ART. 6 Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza. ART. 7 Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. ART. 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti la 2 martie 1991. Eugen Dijmarescu, ministru de stat ROMÂNIA Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA ANEXA A CONDIŢII GENERALE privind memorandumurile de finanţare În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunitãţii Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri atunci când Comisia o solicita. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalitati Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie trebuie sa fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie. 2. Contractele trebuie sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilitãţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica. ART. 10 Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor apropiati ai familiei lui sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor, Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vama 1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE. 2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrãrilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. ART. 15 Proceduri de efectuare a plãţilor 1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuãrii plãţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de Comisie şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite pentru aducerea la îndeplinire a evaluãrilor sau inspectiilor. 2. Beneficiarul: a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE. Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmarea mãsurilor Ca urmare a executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere. Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultãri - dispute 1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare. 2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile Contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ - adrese Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare. ANEXA B ARBITRAJ Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un Tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã: Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. ANEXA 2 (C) 1. Obiective, procesul de evaluare şi descriere Obiectivul Facilitatii Pre-ins este de a sprijini natura generalã a procesului de extindere [a UE] prin desfãşurarea unui numãr de acţiuni manifeste şi cu obiective bine definite în anumite domenii necompetitive identificate în Opiniile Comisiei privind Bulgaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia, în care aceste tari trebuie sa facã eforturi speciale în vederea pregãtirii pentru aderare. Procesul de evaluare Selecţia propunerilor dintre prioritãţile eligibile menţionate mai sus a fost realizatã în funcţie de factori cum ar fi: a) angajamentele Guvernului în ceea ce priveşte implementarea proiectului; b) legatura cu prioritãţile identificate în Parteneriatul de aderare şi în PNAR; c) cadrul juridic şi institutional; d) existenta unor structuri adecvate de implementare, incluzând disponibilitatea unui personal local suficient; e) maturitatea proiectului; şi f) disponibilitatea cofinanţãrii. O atentie specialã a fost acordatã maturitatii proiectelor pentru a se asigura ca Facilitatea va avea un efect imediat. Evaluarea propunerilor proiectului a implicat atât delegatiile Comisiilor, în ţãrile avute în vedere, cat şi DGIA şi alte servicii ale Comisiei. Nu au existat alocari definite anterior pentru fiecare ţara sau sector eligibil. Deşi rolul Facilitatii este de a sprijini propunerile considerate prioritati de cãtre ţãrile beneficiare, o atentie specialã a fost acordatã calitãţii propunerilor de proiect şi îndeplinirii criteriilor de evaluare. În plus, un efort special a fost fãcut pentru a asigura o acoperire geograficã adecvatã în ceea ce priveşte obiectivele şi domeniile prioritare. Totuşi merita menţionat faptul ca Slovacia va primi sprijinul Comisiei prin prezenta Facilitate, dar limitat doar la un proiect în domeniul democraţiei. O evaluare a impactului asupra mediului înconjurãtor va fi realizatã pentru toate proiectele de investiţii. Un tabel este atasat ca anexa pentru a oferi un cadru complet proiectelor pe care Comisia le-a selectat în prima şi în a doua faza a acestui program. Descriere Proiectele selectate pentru runda a doua a Facilitatii Pre-ins sunt urmãtoarele: Bulgaria Minerit şi metalurgie. Programe de ocupare a forţei de munca Acest proiect are ca obiectiv minimizarea consecinţelor sociale ale restructurãrii şi privatizãrii întreprinderilor siderurgice şi de minerit în cele 3 regiuni principale afectate de astfel de inchideri: Sofia/Pernik; Rodopi; Bourgas. Acest proiect vizeazã stimularea iniţiativelor locale în sensul promovãrii oportunitatilor de angajare susţinute pentru forta de munca din aceste regiuni şi al consolidãrii structurilor instituţionale la nivel regional şi local, pentru a fi capabile sa gestioneze instrumente de tipul fondurilor structurale. Propunerea cuprinde doua componente: (i) o componenta bazatã pe acordarea de finantari gratuite (grant) pentru promovarea iniţiativelor de ocupare a forţei de munca în vederea ameliorãrii impactului reducerilor de personal şi închiderii întreprinderilor siderurgice şi miniere; (ii) sprijin institutional pentru a sprijini instituţiile naţionale şi regionale sa dobândeascã abilitaţi şi cunoştinţe pentru a conduce instrumente de tipul Fondului Structural Comunitar. Conditionalitate Angajamentele Guvernului: Guvernul va îndeplini sarcinile asumate fata de FMI de a închide minele de cãrbune nerentabile la sfârşitul anului 1999 şi de a elimina subvenţiile pana în iunie 2000. Cofinantare: toate finantarile de tip "grant" necesita o contribuţie de cel puţin 10% din costul total al proiectului de la aplicanti. Aceasta contribuţie ar putea fi în kind, dar va fi clar identificata. Program de atragere a investiţiilor strãine directe În timp ce investiţiile strãine directe (ISD) pentru Bulgaria au crescut în mod constant în ultimii ani, nivelul general al ISD a fost sub nivel în alte tari est-europene. ABIS a formulat o strategie pe 3 ani cu sprijinul CE PHARE (BG9702-01-04-06), care include o revizuire a tuturor sectoarelor de afaceri care oferã cele mai bune perspective pentru investiţiile directe strãine. Aceste studii iniţiale vor fi pregãtite cu sprijinul PHARE în cadrul programului BG9805. Programul de atragere a investiţiilor strãine directe se va concentra asupra elaborãrii privind atragerea corespunzãtoare de planuri a ISD şi implementarii acestora în Bulgaria. Acest proiect va cuprinde urmãtoarele etape: ● analiza de sector: proiectul va ajuta Agenţia Bulgara de Investiţii Strãine (ABIS) sa implementeze strategia pe termen mediu elaborata în cadrul unui program anterior sprijinit de PHARE. De asemenea, va identifica acele sectoare de afaceri care oferã cele mai bune perspective de atragere a investiţiilor strãine directe. Va identifica ţãrile şi companiile care manifesta interesul de a investi în aceste sectoare sau/şi de a cauta investiţii strãine/oportunitati de societãţi cu capital mixt; ● elaborarea informatiei - materiale despre ISD: ABIS va fi asistatã în pregãtirea şi definirea materialului informativ pentru potentialii investitori strãini, care va fi specific atât pentru sector, cat şi pentru piata; ● dezvoltarea capacitãţii de implementare: Programul va oferi sprijin în privinta expertizei şi pregãtirii personalului ABIS, în scopul maririi capacitãţii acesteia de a atrage potenţiali investitori strãini. Conditionalitate Ca o preconditie pentru sprijinul PHARE în viitor, Guvernul Bulgariei a cãzut de acord sa restructureze, sa coordoneze în mod corespunzãtor agenţia şi sa îi dea un statut legal adecvat. Letonia Îmbunãtãţirea condiţiilor de lucru în întreprinderile privatizate şi particulare În procesul actual de restructurare industriala şi a întreprinderilor - inclusiv privatizarea în curs de desfãşurare - este importanta crearea unui sistem de relaţii industriale şi de protecţie la locul de munca unanim acceptat în întreprinderile restructurate, ca şi crearea unor organisme noi pentru a asigura implementarea principiilor de relaţii industriale pentru toţi angajaţii din toate întreprinderile. În acest context proiectul are ca obiective: dezvoltarea şi creşterea capacitãţii instituţiilor-cheie în domeniul sãnãtãţii şi siguranţei la locul de munca (în special Inspectoratul de Stat Letonian al Muncii), supravegherea întreprinderilor letoniene conform prevederilor statutului de membru al UE, dezvoltarea infrastructurii instituţiilor implicate şi stabilirea noilor organisme administrative pentru a asigura parteneriatul social la nivel de întreprindere. Acest proiect cuprinde 4 componente: ● implementarea noii legislaţii privind parteneriatul social la nivel de întreprindere; ● crearea unei instituţii pentru a asigura sãnãtatea şi servicii de protecţie la locul de munca, siguranta la locul de munca şi servicii de sãnãtate; ● stabilirea unei instituţii pentru protecţia angajaţilor în eventualitatea incapacitãţii de plata a angajatorului; ● stabilirea unei autoritãţi de supraveghere a pieţei. Conditionalitate Personalul corespunzãtor din instituţiile beneficiare trebuie sa fie pregãtit pentru implementarea şi monitorizarea proiectului. Componentele proiectului vor fi coordonate în strânsã legatura cu alte programe şi proiecte finanţate de la buget sau din surse bilaterale. Cofinantare din bugetul naţional. Restructurarea sectorului energetic Proiectul vizeazã cele mai stringente probleme privind restructurarea sectorului energetic letonian. Proiectul propus sprijinã doua dintre obiectivele politicii energetice ale Uniunii Europene, şi anume coordonarea dependentei externe pentru a proteja aprovizionarea cu energie, precum şi integrarea pieţelor de energie europene pentru a asigura competitivitatea. În ceea ce priveşte sectorul gazelor, acest proiect are ca obiectiv continuarea procesului de liberalizare a pieţei interne de combustibil în conformitate cu legislaţia CE, reglementarea pieţei pentru consumatorii industriali, precum şi implementarea prevederilor directivei CE în ceea ce priveşte piata gazului, luând în considerare prevederile directivei CE privind competiţia şi ale legii de completare în Letonia. Proiectul conţine doua componente principale: ● Componenta 1 - Subcomponenta 1 va avea în vedere restructurarea sectorului de electricitate. Subcomponenta 2 vizeazã îmbunãtãţirea managementului financiar în filialele Latvenergo în vederea pregãtirii acestora pentru privatizare. ● Componenta 2 - vizeazã liberalizarea pieţei de combustibil prin dereglarea pieţei de gaz. Prima etapa se va concentra asupra identificarii şi analizei pieţei letoniene şi asupra evaluãrii critice a bazei legislative actuale. A doua etapa va pregati o baza pentru decizie şi reguli pentru implementare. A treia etapa consta în asistenta pentru implementarea pieţei dereglementate care include un program de pregãtire comprehensiv. Conditionalitate Personalul corespunzãtor din instituţiile beneficiare trebuie sa fie pregãtit pentru implementarea şi monitorizarea proiectului. Componentele proiectului vor fi coordonate în strânsã legatura cu alte programe şi proiecte finanţate din buget sau din surse bilaterale. Cofinantare din bugetul naţional. Prevenirea coruptiei în cadrul sistemului juridic Domeniul vizat de acest program se referã la sistemul juridic letonian. În prezent sistemul juridic letonian este departe de a fi transparent, publicul larg neputând obţine informaţii asupra cazurilor pe care Curtea le judeca sau asupra deciziilor luate. Mai mult, ca o consecinta a acestei lipse fundamentale de transparenta, judecãtorii şi acuzatorii se afla în poziţia de a abuza de puterea lor. Acest proiect urmãreşte sa sprijine programul anticoruptie al Guvernului în cadrul reformei generale a administraţiei şi justiţiei şi al reformei judiciare. De asemenea, incearca sa sprijine implementarea Programului Naţional de Integrare în Uniunea Europeanã privind prevenirea coruptiei. Conditionalitate Înainte de începerea proiectului trebuie desfãşurate urmãtoarele activitãţi: ● sprijin continuu şi implementarea mãsurilor strategiei de prevenire a coruptiei; ● stabilirea Comitetului de coordonare a proiectului. Dezvoltarea cooperãrii interministeriale pentru prevenirea coruptiei în instituţiile guvernamentale Acest proiect are ca obiectiv sprijinirea Consiliului Anticoruptie în vederea elaborãrii unui plan de acţiune a activitãţilor coordonate ale tuturor autoritãţilor operationale: Ministerul de Justiţie, procuratura (Biroul Acuzatorilor), Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Interne, Biroul de Stat Audit, Banca Letoniei şi autoritãţile care se ocupa de implementare: Şcoala de Administraţie Publica, Biroul de Reforma Administrativã Publica. De asemenea, cauta sa promoveze orientarea planului de acţiune înspre constientizarea publica în scopul de a garanta credibilitatea acţiunilor comune ale luptei impotriva coruptiei. Proiectul va îmbunãtãţi legatura dintre membrii operationali ai autoritãţilor şi ACC şi va stabili importanta acţiunilor complementare, combinate şi coordonate pentru a soluţiona lupta impotriva coruptiei în urmãtoarele domenii: spalarea banilor, corupţie financiarã şi/sau gestionarea necorespunzãtoare la nivel central şi local, evaziune fiscalã şi frauda vamalã. Conditionalitate O preconditie pentru ca proiectele-pilot sa fie realizate de Ministerul Finanţelor este ca Legea privind veniturile statului sa fie revazuta şi actualizatã pentru a întãri capacitatea de a acţiona impotriva celor acuzati de corupţie. Un personal corespunzãtor în instituţiile beneficiare trebuie sa fie pregãtit pentru implementarea şi monitorizarea componentelor proiectului. Componentele proiectului vor fi în strânsã colaborare cu alte programe şi proiecte finanţate din buget sau din surse bilaterale. Un comitet de coordonare a proiectelor este înfiinţat. Lituania Lupta impotriva coruptiei în departamentul vamal lituanian şi în servicii Acest proiect are ca obiectiv întãrirea luptei impotriva coruptiei şi crimei organizate în Lituania prin dezvoltarea unui pachet de mãsuri de dezvoltare institutionala profesional şi operational pentru unitãţile speciale ale Ministerului de Interne, Poliţia Nationala, Vama, biroul Procurorului general şi Departamentul de Stat pentru Securitate şi prin aprovizionarea cu echipament. Construcţia institutionala se va concentra asupra adoptãrii de abilitaţi şi tehnici comune unor servicii similare din Uniunea Europeanã, asimilate prin programe de dezvoltare şi vizita aplicatã de metodologie. În acest proiect capacitatea nationala lituaniana de a combate crima şi corupţia organizatã va fi realizatã prin: a) dezvoltarea de noi programe de pregãtire pentru funcţionari. Include dezvoltarea unui program-model pentru fiecare agent pe baza experienţei statelor membre în cadrul fiecãruia dintre subsectoarele avute în vedere; b) aprovizionarea cu echipament, care va permite pregãtirea şi operaţiunile. Conditionalitate Coordonarea procesului luptei impotriva coruptiei şi crimei organizate, care trebuie condusã la nivel institutional de primul-ministru, reprezintã o condiţie pentru acest proiect. Agenţiile lituaniene trebuie sa ia initiativa pregãtirii propriului personal înainte de începerea activitãţii proiectului. Procedura de selecţie va da asigurarea ca toţi candidaţii pentru pregãtire vor rãmâne în cadrul agenţiei dupã pregãtire, pentru o perioada stabilitã. Echiparea/pregãtirea/ prezentãrile de metodologie/studiul de caz aplicat vor fi oferite numai dupã ce consultantul de preaderare/autoritãţile lituaniene au convenit asupra planului strategic, iar agenţiile au stipulat utilizarea operationala a echipamentului. Fondul lituanian de dezvoltare a proprietãţii Acest proiect are în vedere stabilirea unui fond lituanian de dezvoltare a proprietãţii (FLDP), sub autoritatea Fundaţiei de Dezvoltare a Proprietãţii şi sub coordonarea Agenţiei Lituaniene de Dezvoltare. FLDP va sprijini atragerea de investiţii strãine directe cãtre Lituania prin dezvoltarea proprietãţii comerciale şi industriale solicitate de investitorii tip green-field. În particular, Fondul va oferi finanţare oraşelor şi municipalitatilor, pentru a crea servicii şi a dezvolta capacitãţi, pentru construirea unei infrastructuri "adecvate care sa corespundã cerinţelor investitorilor internationali" green-field. Fondul va oferi, de asemenea, sprijin financiar oraşelor şi municipalitatilor şi, în anumite cazuri, companiilor private, pentru crearea de mici unitãţi manufacturiere pentru a rãspunde potentialei aprovizionari pentru investitorii strãini şi dezvoltãrii companiilor indigene. Conditionalitate Finanţarea PHARE este condiţionatã de alocarea de cãtre Guvern a 1.0 MEUR pentru FLDP. România Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului pentru a facilita privatizarea Terminalului de petrol Constanta Obiectivul acestui proiect este de a sprijini privatizarea Terminalului de petrol Constanta prin dezvoltarea unei strategii de privatizare, îmbunãtãţirea managementului, protecţia mediului şi a planificarii şi, de asemenea, prin reducerea poluarii care provine din descãrcarea, transportul şi depozitarea petrolului. În particular, proiectul: a) va elabora o strategie de privatizare oferind recomandãri privind alternativele şi soluţiile pentru structurile financiare şi comerciale, având ca scop privatizarea companiei; b) va elabora un plan care include un studiu detaliat al impactului asupra mediului înconjurãtor al petrolului neprelucrat şi al descãrcãrii, transportului şi depozitarii de produse petroliere; c) va îmbunãtãţi reţeaua de conducte prin eliminarea poluarii prin repararea şi înlocuirea atât a conductelor de suprafata, cat şi a celor subterane; d) va repara bratele de cuplare ale sistemului de urgenta de descãrcare a petrolului; e) va moderniza Sistemul de tratament al apei uzate; f) va localiza, va îndepãrta şi va înlocui terenurile grav contaminate din vecinãtatea conductelor în timpul lucrãrilor de modernizare a conductelor. Conditionalitate Fondul Proprietãţii de Stat se va angaja sa ducã la îndeplinire planul de privatizare a Terminalului de petrol Constanta în cadrul unui program acceptat de Comisia Europeanã, ca o preconditie pentru activitãţile din cadrul acestui proiect. În cazul în care o tranzacţie de privatizare nu a fost încheiatã pana la sfârşitul perioadei de plati, prevãzute în Memorandumul de finanţare, Guvernul României va rambursa Comisiei toate sumele plãtite în cadrul programului pentru lucrãrile de infrastructura pentru mediul înconjurãtor, proiectele-pilot pentru curatarea şi achiziţionarea de echipamente. Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului în zona Ploiesti-România pentru a stimula privatizarea activelor statului Obiectivul acestui proiect este facilitarea investiţiilor interne în regiunea Ploiesti prin identificarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului datorate solului din aceasta regiune şi contaminarii apei de la rafinarii. Proiectul intenţioneazã sa ofere finanţarea de baza pentru a iniţia procesul de evaluare regionala a necesitãţilor de protecţie a mediului şi managementul contaminarii. Lucrãri ulterioare vor fi necesare pentru a îndepãrta aceasta contaminare printr-un program regional de remediere. Proiectul cuprinde un studiu privind evaluarea de baza a solului şi contaminarii apei în regiune cu audit al mediului şi evaluarea facilitãţilor aflate în proprietatea statului şi studii-pilot de remediere. Proiectul presupune, de asemenea, elemente de cooperare tehnica şi pregãtire a proiectului, care implica parteneri locali. Proiectul necesita o strânsã colaborare şi un parteneriat constructiv între toate pãrţile implicate. Structura programului de baza cuprinde doua etape principale din care proiectul actual reprezintã prima faza. A doua faza va cuprinde programul de remediere regionala pe scara larga. Costurile şi programele pentru a doua etapa pot fi estimate numai dupã încheierea primei etape a activitãţii. Conditionalitate Fondul Proprietãţii de Stat se va angaja, conform unui calendar acceptat de Comisia Europeanã, sa ducã la îndeplinire un plan de privatizare a rafinariilor avute în vedere ca o preconditie pentru activitãţile din cadrul acestui proiect. În cazul în care tranzacţia de privatizare nu a fost încheiatã la sfârşitul perioadei de efectuare a plãţilor, Guvernul României va rambursa Comisiei toate sumele plãtite în cadrul programului pentru lucrãri de infrastructura a mediului, proiecte-pilot pentru curatarea şi procurarea de echipamente. Asistenta pentru modernizarea şi restructurarea Cãilor Ferate Romane În pofida condiţiilor economice potrivnice Cãile Ferate Romane au reuşit în ultimii ani sa implementeze o reforma structuralã şi institutionala majorã, sa reducã personalul la jumãtate fãrã conflicte sociale şi sa dereglementeze politica tarifara. În acest mod cea mai mare întreprindere a României a fost transformata în entitãţi orientate comercial şi uşor de condus. În acelaşi timp rezultatele obţinute sunt încã fragile şi trebuie consolidate. Acest proiect are ca obiectiv sprijinirea restructurãrii rapide în curs a Cãilor Ferate Romane şi acordarea de asistenta tehnica României pentru dezvoltarea unui sistem de cai ferate eficient. Pentru a sprijini companiile comerciale de cai ferate recent înfiinţate, proiectul se va axa pe componente specifice care au ca scop: ● implementarea cadrului legislativ financiar şi organizatoric; ● implementarea planurilor de afaceri şi a planurilor de acţiune; ● dezvoltarea de instrumente de management corespunzãtoare, sisteme şi proceduri de planificare, control al costurilor, tarifare, alocarea resurselor; ● reducerea problemelor nerezolvate privind întreţinerea infrastructurii/reînnoirea şi consolidarea eficientei şi siguranţei traficului pe calea feratã. Conditionalitate Implementarea în timp util a proiectului finanţat de BERD în cadrul strategiei pentru sistemul de cai ferate. Implementarea în timp util a SIMCF (Sistem integrat de tehnologie a informatiei de management al cãilor ferate). Mobilizarea resurselor de la Centrul IT al cãilor ferate. Implementarea planului de restructurare a Companiei TAROM TAROM este una dintre cele mai mari companii proprietate de stat în ceea ce priveşte cifra de afaceri, dar şi pierderile şi subvenţiile necesare. Restructurarea companiei şi eventuala privatizare vor elimina necesitatea subvenţiilor. Restructurarea şi privatizarea TAROM sunt, de asemenea, obiective incluse în PNAR roman. Proiectul va asista managementul TAROM în implementarea procesului de restructurare şi în pregãtirea companiei pentru privatizare, oferind asistenta externa de specialitate pe termen scurt şi mediu. Proiectul cuprinde doua etape principale: ● Etapa 1: elaborarea unui plan de afaceri şi asistenta în implementarea mãsurilor pe termen scurt ale planului de restructurare TAROM. ● Etapa 2: ca urmare a acordului asupra planului de afaceri, începând cu a doua etapa va fi oferitã asistenta conducerii companiei TAROM pentru implementarea planului de afaceri. Experţii strãini vor pregati o prospectare a potenţialilor investitori pe parcursul privatizãrii şi vor organiza programe de pregãtire corespunzãtoare pentru personalul TAROM şi asistenta de reorientare profesionalã pentru personalul disponibilizat. Proiectul va oferi sprijin pentru a proiecta şi a asista în procurarea şi instalarea unui sistem informativ de management adecvat şi pregãtirea conducerii TAROM pentru aceste activitãţi. Conditionalitate Guvernul se va angaja sa vândã participarea minoritara unui investitor strategic înainte de încheierea perioadei de plati şi sa pregãteascã transferul deplin al responsabilitãţii manageriale şi vânzarea ulterioara a acţiunilor comune ale companiei. Programul de intarire a capacitãţii instituţiilor statului pentru lupta impotriva coruptiei publice şi crimei organizate care implica oficiali romani atât în "corupţia activa", cat şi în "corupţia pasiva" Dupã anul 1989 crima şi corupţia financiarã şi economicã au crescut printre funcţionari şi au devenit din ce în ce mai vizibile. Autoritatea instituţiilor de stat a fost grav subminata, iar aceasta a contribuit la dezvoltarea economiei subterane. Corupţia exista în cadrul sectorului public din doua motive principale: statutul legal al funcţionarului este imprecis definit, iar realitatea economicã de baza, de exemplu, termenii angajãrii, încurajeazã mulţi funcţionari sa fie tentati sa îşi suplimenteze veniturile insuficiente. Acest program are ca obiectiv stimularea şi/sau consolidarea legislaţiei structurilor, procedurilor resurselor umane şi echipamentului necesar pentru a lupta impotriva coruptiei în mod eficient în cadrul sectorului public. Mai precis, în cadrul acestui program obiectivul principal va fi sa soluţioneze corupţia funcţionarilor nationali atât cea "activa", cat şi cea "pasiva", inclusiv crima organizatã legatã de corupţia funcţionarilor nationali. Programul propus va fi integrat în cadrul politicii Guvernului roman pentru a face fata fenomenului coruptiei publice şi crimei organizate prin acţiuni menite: ● sa sprijine strategia nationala; ● sa consolideze instituţiile de stat existente şi cele nou-înfiinţate cu un rol activ în domeniu; ● sa coordoneze şi controleze la nivel naţional lupta impotriva coruptiei publice şi crimei organizate; ● sa implementeze prioritãţile stipulate în capitolele relevante ale Programului naţional pentru adoptarea acquisului legate de reforma administrativã publica, justiţie şi afaceri interne. Conditionalitate Finanţarea proiectului va fi facuta de îndatã ce statutul funcţionarului este adoptat şi gata pentru implementare. Când va fi fost realizat progresul necesar privind dezvoltarea institutionala şi baza legalã pentru noile structuri va fi oferit echipament. Slovacia Programe pentru minoritãţi Slovacia poate fi caracterizatã ca o ţara multietnica şi multiculturala. Exista multe grupuri etnografice şi etnice, dar statutul de minoritãţi a fost garantat pentru 10 nationalitati. Date fiind situaţia actuala în ceea ce priveşte minoritãţile şi faptul ca respectarea drepturilor minoritãţilor este o trasatura de baza a dezvoltãrii societãţii civile, Programul pentru minoritãţi va reprezenta un instrument important pentru implementarea principiilor democratice în Slovacia. Proiectul se referã la problemele tuturor minoritãţilor care trãiesc în Slovacia, cu accent deosebit pe comunitatea rroma. Programul, dirijat de Fundaţia de Dezvoltare a Societãţii Civile, va acorda asistenta financiarã proiectelor specifice ale ONG în forma de fonduri. Acestea vor include pregãtire, alte activitãţi concrete şi, de asemenea, prezentãri ale problemelor minoritãţilor în ţara şi în strãinãtate. Programul va fi în acord cu politica statului în ceea ce priveşte minoritãţile. În particular, Fundaţia de Dezvoltare a Societãţii Civile va fi parte activa în stabilirea unei mai strânse cooperãri cu reprezentanţii guvernamentali în legatura cu aceste teme, în special la nivelul schimbului de informaţii şi al posibilelor cofinantari. Conditionalitate Nu exista conditionalitate specifica pentru acest proiect. 2. Buget Buget disponibil Iniţial Comisia aloca pana la 100.000.000 euro pentru întregul buget PHARE pe anii 1998 şi 1999. 42.002.000 euro au fost alocati pentru prima runda în 1998. Comisia va aloca 52.455.000 euro pentru runda a doua. Împãrţirea bugetului se va face dupã cum urmeazã (MEUR):
Titlu IB IV PHARE Cofinantare
-------------------------------------------------------------------------------
Minerit şi metalurgie, programe în 12,0 12,0 0,300
domeniul forţei de munca
Programe de atragere directa a 2,0 2,0
investiţiilor strãine
------------------------------------------------------------------------------
SUBTOTAL 14,0 14,0 0,300
------------------------------------------------------------------------------
Letonia
------------------------------------------------------------------------------
Titlu IB IV PHARE Cofinantare
------------------------------------------------------------------------------
Îmbunãtãţirea condiţiilor de munca 1,897 0,153 2,050 0,500
în întreprinderile particulare şi
privatizate
Restructurarea sectorului energetic 3,105 3,105 0,609
Prevenirea coruptiei în sistemul 1,0875 0,2125 1,3 0,350
juridic
Dezvoltarea cooperãrii 1,5 1,5 0,25
interministeriale pentru
prevenirea coruptiei în
instituţiile guvernamentale
------------------------------------------------------------------------------
SUBTOTAL 7,5895 0,3655 7,955 1,709
------------------------------------------------------------------------------
Lituania
------------------------------------------------------------------------------
Titlu IB IV PHARE Cofinantare
------------------------------------------------------------------------------
Fondul lituanian de dezvoltare a 0,75 4,25 5,0 1,0
proprietãţii
Lupta impotriva coruptiei în 2,1 0,4 2,5
departamentele vamale şi
serviciile lituaniene
------------------------------------------------------------------------------
SUBTOTAL 2,85 4,65 7,5 1,0
------------------------------------------------------------------------------
România
------------------------------------------------------------------------------
Titlu IB IV PHARE Cofinantare
------------------------------------------------------------------------------
Asistenta în pregãtirea privatizãrii 0,65 4,150 4,8 1,0
Terminalului de petrol Constanta
Evaluarea şi managementul obligaţiilor 0,375 2,825 3,2 1,0
privind protecţia mediului în zona
Ploiesti-România, pentru stimularea
privatizãrii activelor statului
Asistenta pentru modernizarea şi 5,0 5,0
restructurarea Cãilor Ferate Romane
Implementarea planului de 4,0 4,0
restructurare a Companiei TAROM
Programul de intarire a capacitãţii 4,0 4,0
instituţiilor statului pentru lupta
impotriva coruptiei publice şi crimei
organizate care implica oficiali
romani atât în "corupţia activa", cat
şi în "corupţia pasiva"
------------------------------------------------------------------------------
SUBTOTAL 14,025 6,975 21,0 2,0
------------------------------------------------------------------------------
Slovacia
------------------------------------------------------------------------------
Titlu IB IV PHARE Cofinantare
------------------------------------------------------------------------------
Programe pentru minoritãţi 2,0 2,0
------------------------------------------------------------------------------
SUBTOTAL 2,0 2,0
------------------------------------------------------------------------------
Sprijinul din partea acestei Facilitãţi este adiţional programelor naţionale PHARE 1999, ca şi cel din partea altor programe destinate mai multor beneficiari, care sunt prevãzute sub noile orientãri ale ProgramuluI PHARE. 3. Aranjamente de implementare Facilitatea Pre-ins va fi gestionata în mod diferit, de la ţara la ţara, prin semnarea unui memorandum de finanţare separat pentru fiecare ţara.
Ţara Program Proiect Buget
(MEUR)
-------------------------------------------------------------------------------
Bulgaria BG 991501 Minerit şi metalurgie, programe de angajare 12,0
BG 9915 BG 991502 Programe de atragere a investiţiilor strãine
directe 2,0
Letonia LE 991101 Îmbunãtãţirea condiţiilor de munca în
LE 9911 întreprinderile particulare şi privatizate 2,050
LE 991102 Restructurarea sectorului energetic 3,105
LE 991103 Prevenirea coruptiei în sistemul justiţiei 1,3
LE 991104 Dezvoltarea cooperãrii interministeriale pentru
prevenirea coruptiei în instituţiile guvernamentale 1,5
Lituania LI 991301 Fondul lituanian de dezvoltare a proprietãţii 5,0
LI 9913 LI 991302 Lupta impotriva coruptiei în departamentul
lituanian vamal şi în servicii 2,5
România RO 991001 Asistenta în pregãtirea privatizãrii Terminalului
RO 9910 de petrol Constanta 4,8
RO 991002 Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind
protecţia mediului în zona Ploiesti-România,
pentru stimularea privatizãrii activelor statului 3,2
RO 991003 Asistenta în modernizarea şi restructurarea Cãilor
Ferate Romane 5,0
RO 991004 Implementarea planului de restructurare a Companiei
TAROM 4,0
RO 991005 Programul de intarire a capacitãţii instituţiilor
statului pentru lupta impotriva coruptiei publice
şi crimei organizate care implica oficiali romani
atât în "corupţia activa", cat şi în "corupţia
pasiva"
Slovacia SR 9904 Programe pentru minoritãţi 2,0
------------------------------------------------------------------------------
În fiecare ţara programul va fi condus în acord cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (SID). Coordonatorul asistenţei naţionale (CNA) va avea responsabilitatea asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Fondul Naţional (FN) condus de Responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil pentru raportarile financiare cãtre CE. Un control financiar adecvat va fi realizat de cãtre Autoritatea nationala de control financiar competenta cu privire la implementarea programului. Comisia va transfera fonduri cãtre FN conform Memorandumului de înţelegere semnat în 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O plata de pana la 20% din totalul fondurilor, în scopul de a fi administratã de autoritãţile locale, va fi transferata în Fondul Naţional, urmând, în fiecare ţara, semnarea Memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie sa propunã Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a fluxului de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plãţile. Se vor efectua patru alimentari ale fondului în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima alimentare a fondului va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuitã de Agenţia de implementare (AI) şi de OPCP. A doua alimentare poate fi cerutã atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu au fost cheltuite. Punctul de tragere pentru a treia alimentare a fondului este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se face în momentul în care s-au cheltuit 70%. Cu excepţia unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de alimentare a contului nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul Naţional şi la Agenţia de implementare, depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat. Agenţiile de implementare vor fi responsabile de programele şi de proiectele lor constituente, dupã cum urmeazã:
Bulgaria
-------------------------------------------------------------------------------
Titlu Agenţie de implementare
-------------------------------------------------------------------------------
Minerit şi metalurgie, programe de angajare MOLPS (Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale)
Programul de atragere a investiţiilor strãine
directe OPCP
-------------------------------------------------------------------------------
Letonia
-------------------------------------------------------------------------------
Titlu Agenţie de implementare
-------------------------------------------------------------------------------
Îmbunãtãţirea condiţiilor de munca în
întreprinderile particulare şi privatizate OPCP
Restructurarea sectorului energetic OPCP
Prevenirea coruptiei în sistemul justiţiei OPCP
Dezvoltarea cooperãrii interministeriale
pentru prevenirea coruptiei
în instituţiile guvernamentale OPCP
-------------------------------------------------------------------------------
Lituania
-------------------------------------------------------------------------------
Titlu Agenţie de implementare
-------------------------------------------------------------------------------
Fondul lituanian de Dezvoltare a Proprietãţii
Private OPCP
Lupta impotriva coruptiei şi crimei organizate OPCP
-------------------------------------------------------------------------------
România
-------------------------------------------------------------------------------
Titlu Agenţie de implementare
-------------------------------------------------------------------------------
Asistenta în pregãtirea privatizãrii
Terminalului de petrol Constanta OPCP
Evaluarea şi managementul obligaţiilor privind
protecţia mediului în zona Ploiesti-România,
pentru stimularea privatizãrii rafinariilor
de petrol proprietate de stat OPCP
Asistenta în modernizarea şi restructurarea
Cãilor Ferate Romane OPCP
Implementarea planului de restructurare a
Companiei TAROM OPCP
Programul de intarire a capacitãţii instituţiilor
statului pentru lupta impotriva coruptiei publice
şi crimei organizate care implica oficiali romani
atât în "corupţia activa", cat şi în "corupţia
pasiva" OPCP
-------------------------------------------------------------------------------
Slovacia
-------------------------------------------------------------------------------
Titlu Agenţia de implementare
-------------------------------------------------------------------------------
Programe pentru minoritãţi Fundaţia de Dezvoltare a
Societãţii Civile
-------------------------------------------------------------------------------
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre agenţiile de implementare (AI), incluzând Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP, dupã caz. Fiecare acord AF va fi andosat de cãtre Comisia Europeanã. În cazurile unde FN este el însuşi agentul de plata pentru AI/OPCP nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN cãtre AI/OPCP. OPCP şi AI vor fi fiecare conduse de un responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) numit de cãtre RNA dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP/AI. Un cont bancar separat în euro va fi deschis şi administrat de cãtre FN la o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobanda poate fi reinvestia în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate pentru orice fonduri transferate cãtre AI sau OPCP. RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul SID, exceptând aranjamentele twinning pentru care sunt definite mãsuri separate de cãtre Comisie. Toate contractele trebuie încheiate pana la 31 decembrie 2001. Toate plãţile trebuie fãcute pana la 31 decembrie 2002. Toate contractele vor fi mai mari de 2 MEUR, cu excepţia acelora din domeniile luptei impotriva coruptiei şi energiei din Letonia. Toate fondurile nefolosite pana la expirarea datei programului vor fi recuperate de cãtre Comisie. Pentru acele contracte ale cãror fonduri sunt reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã pana dupã data sfarsitului plãţilor programului, totalul fondurilor legate de aceste contracte, asa cum a fost calculat de PAO şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţiile de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana la plãţile finale, trebuind sa se asigure ca aceste fonduri vor fi folosite doar pentru a face plati menţionate în clauzele programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate şi fata de pãrţile contractante în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor menţionate în contract. Fondurile care nu au fost plãtite cãtre pãrţile contractante dupã ce plãţile finale au fost încheiate vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra folosirii fondurilor depozitate în conturi de garanţie şi o buna parte a plãţilor fãcute din acestea şi din creşterea dobânzilor vor fi oferite anual de cãtre RNA Comisiei. 4. Monitorizare şi evaluare În fiecare ţara se va crea un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va include RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin o data pe an pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor frecvente în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE. CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) care vor include CNA, RAP pentru fiecare AI (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SCM vor analiza în detaliu progresele înregistrate în cadrul fiecãrui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID) şi vor face recomandãri cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. SCM vor raporta CCM cãruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE. 5. Audit şi evaluare Rapoartele şi operaţiunile Fondului Naţional şi, unde este cazul, cele ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei de cãtre un contabil extern contractat de cãtre Comisie fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunitãţii Europene, asa cum este prevãzut în Condiţiile generale ale Acordului-cadru anexat la Memorandumul de finanţare. Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri "ex-post" dupã terminarea programului. 6. Transparenta şi publicitate RAP va fi rãspunzãtor de luarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea publicitãţii adecvate tuturor activitãţilor finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsã colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene în România. Alte detalii se gãsesc în anexa nr. 3 "Informare şi publicitate". 7. Condiţii speciale În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din ratiuni imputabile guvernelor ţãrilor beneficiare, Comisia poate revizui oricând programul în sensul anulãrii totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri conforme cu obiectivele Programului PHARE. ANEXA 3 INFORMARE ŞI PUBLICITATE pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene 1. Scop şi obiective Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene. 2. Principii generale Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop. Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994. Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la autoritãţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţãrile beneficiare. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi se va referi atât la programele, cat şi la alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate la lit. a) şi b): a) autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse; b) informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele: (i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU: - panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi ale deciziilor menţionate în paragraful 2; - panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura, accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara; (ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD: - mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SARAPD în concordanta cu reglementãrile paragrafului 3b)(i) de mai sus; - mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus. 4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime. 4.3. Publicul larg Mass-media Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare. În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva. Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice. Acţiuni informative Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni. Materiale informative Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala. În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE. Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Prevederi privind panouri, postere şi placute permanente Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare: Panouri Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinând seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene. Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. Placute permanente Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinatarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE. 6. Prevederi finale Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimenare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
