Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────────────
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278, Bucureşti
România
Pentru Beneficiar:
──────────────────
Ministerul Afacerilor Externe
Departamentul pentru integrare europeanã
Aleea Modrogan nr. 14, sectorul 1
Bucureşti
România
ART. 5
Numãrul de exemplare originale
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru grantul CE.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000.
Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei
Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene
în România
Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Program special pentru întãrirea societãţii civile şi pregãtirea pentru aderare a celor zece state candidate din centrul şi estul Europei (Programul Access 2000) (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE ale Uniunii Europene (anexa D)
ANEXA 1 (A şi B)
ACORD - CADRU
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale prevãzute în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi îndeplinitã conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu, Frans Andriessen,
ministru de stat vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA
ANEXA A
CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare
În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.
TITLUL I
Finanţarea proiectelor
ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc într-o perioada de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, pentru anumite contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achiziţionarea
ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când astfel se prevede în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul respectiv.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitãţi
ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare, în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã astfel solicita, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar
ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita activitatea persoanelor împuternicite sa realizeze evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea executãrii mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale şi finale
ART. 18
Consultãri. Dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ. Adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzut aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.
ANEXA Nr. 2 (C)
PROGRAM SPECIAL
pentru întãrirea societãţii civile şi pregãtirea pentru aderare a celor zece state candidate din centrul şi estul Europei (Programul Access 2000)
Cadrul general
Dezvoltarea societãţii civile în procesul de preaderare
În îndeplinirea Criteriilor politice de la Copenhaga se asteapta ca ţãrile candidate nu doar sa subscrie în mod formal la principiile statului de drept cu privire la respectarea drepturilor omului şi la respectarea şi protecţia minoritãţilor etnice, ci şi sa le punã în practica şi sa stabileascã cadrul institutional necesar sustinerii acestora. Dezvoltarea unei societãţi democratice este intrinsec legatã de dezvoltarea unei societãţi civile deschise, asa-numitul sector tertiar, care completeazã activitatea statului şi a economiei de piata. Funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale şi nonprofit (ONG/ONP) are un rol decisiv în fundamentarea cererilor cetãţenilor, printr-o participare activa, sprijin şi constientizare crescute. În mod tipic, multe elemente ale acquisului comunitar au la baza activitãţile unor ONG/ONP (precum: organizaţiile consumatorilor, initiativele din domeniul mediului, asociaţiile sociale şi cele din domeniul sãnãtãţii etc.). Fãrã activitãţile acestor ONG/ONP acquisul comunitar nu ar putea fi acceptat sau implementat în totalitate.
Reflectand contextul preaderarii, Ghidul PHARE 20002003 furnizeazã urmãtoarele elemente pentru sprijinirea societãţii civile:
Salvgardarea şi dezvoltarea procesului democratic în ţãrile candidate sunt în mãsura sa ducã la îndeplinirea Criteriilor politice de la Copenhaga. Pe lângã asistenta furnizatã guvernelor în acest scop, cum ar fi, de exemplu, pentru protecţia minoritãţilor, precum romii, asistenta tehnica şi financiarã poate fi furnizatã şi organizaţiilor neguvernamentale, în vederea:
a) sustinerii iniţiativelor care au ca scop consolidarea şi dezvoltarea practicilor democratice şi a statului de drept;
b) intaririi capacitãţii instituţionale a organizaţiilor neguvernamentale şi a partenerilor sociali la toate nivelurile;
c) sustinerii includerii şi participãrii la viata socialã a indivizilor şi a grupurilor sociale marginalizate din punct de vedere social, economic, politic şi a nediscriminarii acestora în funcţie de cultura, religie, gen, varsta, orientare sexualã sau disfunctionalitati fizice.
Experienta în domeniul programelor orizontale privind societatea civilã
Programul Access este dezvoltat pe baza experienţei dobândite în cadrul programelor multitara anterioare din domeniul dezvoltãrii societãţii civile, care opereazã din anul 1993, cum ar fi: programele LIEN, Partnership sau Democracy. Raporturile de evaluare a acestor programe recomanda continuarea sprijinului pentru sectorul tertiar.
Recomandãrile acestor raporturi de evaluare au fost luate în calcul pentru programarea programului Access: programul a fost construit într-un mod cat mai flexibil cu putinta, printr-o abordare descentralizata, furnizand o multitudine de posibilitãţi de finanţare a diferitelor sectoare şi posibilitãţi de alocare pe niveluri diferite.
Obiectivele generale ale programului
Obiectivele generale ale programului Access sunt urmãtoarele:
a) promovarea implementarii acquisului comunitar în domenii în care sectorul tertiar joaca un rol important şi creşterea constientizarii şi acceptãrii populare în aceste domenii;
b) încurajarea includerii şi participãrii indivizilor şi a grupurilor cu risc de marginalizare economicã, socialã sau politica în procesul de transformare.
Obiectivele specifice şi imediate sunt urmãtoarele:
a) diminuarea problemelor în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltãrii economice şi sociale şi reducerea marginalizarii;
b) întãrirea capacitãţii instituţionale şi operationale a ONG/ONP;
c) implicarea ONG/ONP din ţãrile candidate în activitãţile reţelelor europene din domeniul ONG/ONP.
Descrierea programului
Alocarile pe ţara
Programul Access este constituit pe baza principiului alocãrii pe fiecare ţara, astfel încât sa se atinga obiectivele sociale specificate. Programul va acorda o atentie deosebita prioritatilor regionale şi celor specifice. Având la baza criteriul mãrimii populaţiei, dezvoltãrii sectorului ONG/ONP şi nevoilor sociale ale fiecãrei tari, sunt prevãzute urmãtoarele alocari:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total: granturi şi management (în euro)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria 2.000.000
Estonia 900.000
Letonia 1.120.000
Lituania 1.230.000
Polonia 5.850.000
Republica Ceha 1.670.000
România 4.310.000
Slovacia 900.000
Slovenia 350.000
Ungaria 1.670.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 20.000.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────
Condiţiile de baza pentru a solicita fonduri în cadrul componentei de macroproiecte sunt urmãtoarele:
- Proiectele trebuie sa fie în concordanta cu obiectivele programului. Proiectele trebuie sa conţinã activitãţi care vin în întâmpinarea nevoilor specifice ale tarii (ţãrilor) beneficiare sau ale grupurilor-tinta. Acestea trebuie, de asemenea, sa conţinã seturi de activitãţi care definesc, în mod clar, obiectivele operationale.
- Contribuţia financiarã a CE pentru proiecte va fi de pana la 200.000 euro. În funcţie de nevoile specifice ale fiecãrei tari, Comitetul de coordonare poate defini un nivel minim al mãrimii finanţãrii proiectelor admisibile. Contribuţia PHARE va acoperi pana la 80% din costurile totale ale proiectului, dacã unul sau mai mulţi parteneri comunitari sunt implicaţi, şi pana la 90% din costurile totale ale proiectului, dacã toţi partenerii sunt localizati în centrul şi estul Europei. Promotorii proiectului vor trebui sa asigure o contribuţie minima de 20%, respectiv de 10% din costurile totale ale proiectului, contribuţie care poate fi furnizatã de parteneri sau de alte surse private ori publice, însã nu poate fi atrasa din alte programe comunitare. Totuşi o parte mai mare din cofinantarea proiectului poate fi repartizata pentru procesul de evaluare.
- Participarea la cofinantare a autoritãţilor locale sau naţionale este incurajata, în scopul sustinerii proiectelor.
- Toate proiectele trebuie sa fie înaintate de cel puţin doua organizaţii partenere din tari diferite. Un parteneriat este o relatie în care exista un schimb activ de cunoştinţe, experienta, abilitaţi şi/sau mijloace financiare. Toţi partenerii trebuie sa se implice din start la elaborarea acestui proiect şi trebuie sa participe activ la implementarea sa.
- Unul dintre parteneri va activa ca organizaţie lider, aceasta însemnând ca trebuie sa demonstreze suficienta experienta şi capacitatea de a-şi asuma responsabilitãţile financiare şi legale care decurg din derularea proiectului. Organizaţia lider trebuie sa fie înregistratã în una dintre ţãrile care beneficiazã de asistenta PHARE pentru aderare. Partenerii pot fi înregistraţi într-o ţara care beneficiazã de asistenta PHARE pentru aderare sau care face parte din Uniunea Europeanã.
- Fiecare proiect trebuie sa furnizeze cel puţin urmãtoarele doua componente:
a) o componenta referitoare la activitãţi, care presupune acţiuni concrete, implementate în beneficiul sectorului sau al grupului-tinta;
b) o componenta referitoare la capacitatea de implementare: activitãţi de pregãtire centrate pe staful ONG beneficiare (de exemplu: management, contabilitate, resurse umane, marketing), în vederea asigurãrii viabilitatii şi sustenabilitatii organizaţiei. Solicitantii trebuie sa demonstreze în mod clar impactul organizational pozitiv al proiectelor şi sustenabilitatea lor.
- Costurile administrative ale organizaţiilor implicate pot fi acoperite din contribuţia Comunitãţii Europene (pana la un maximum de 7% din costul total al proiectului respectiv), dacã acestea sunt direct legate de implementarea activitãţilor.
- Granturile Comunitãţii Europene nu pot fi utilizate pentru finanţarea urmãtoarelor activitãţi: conferinţe, studii academice şi studii de fezabilitate, care nu sunt urmate de o faza de implementare, amortizare, inzestrare cu capital, deficit financiar, proiecte de urgenta, proiecte care au început deja.
- Contribuţia la finanţarea proiectelor poate fi asigurata parţial şi în natura, pana la un plafon de 10% din costurile totale ale proiectului.
- Durata proiectului nu poate depãşi 24 de luni.
Microproiecte
──────────────
Prevederile specificate mai sus pentru macroproiecte sunt valabile şi în cazul microproiectelor, cu urmãtoarele excepţii:
- proiectele pot fi înaintate de o singura organizaţie eligibilã care este localizata într-o ţara din Europa Centrala şi de Est, fãrã necesitatea de a implica un partener;
- contribuţia CE nu poate depãşi 90% din costurile fiecãrui proiect (restul fiind asigurat, în bani sau în natura, de cãtre ONG sau ONP care înainteazã proiectul);
- mãrimea maxima a grantului acordat de cãtre CE este de 50.000 euro. Comitetul de coordonare va stabili suma minima a grantului pentru fiecare ţara;
- proiectele vor trebui sa fie implementate pe parcursul unui an.
Facilitatea privind reţelele
────────────────────────────
Facilitatea va furniza sprijin, permitand ONG, ONP şi altor organizaţii ale societãţii civile sa participe la activitãţi organizate la nivelul Uniunii Europene. Aceasta facilitate va acoperi costurile de cãlãtorie, de cazare şi masa pentru participarea la evenimentele organizate de cãtre organizaţii, precum ONG/ONP din UE, care opereazã în sectoarele eligibile ale programului Access.
Aceasta facilitate nu poate fi utilizata pentru finanţarea organizãrii unor evenimente.
Procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor
Proiectele vor fi selectate printr-o solicitare deschisã de propuneri, lansata în fiecare ţara beneficiara şi organizatã de cãtre organizaţia de implementare selectata. Vor fi urmate procedurile standard ale Comisiei din domeniul ajutorului extern (în mod deosebit procedurile de contractare din Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD, secţiunea 6, Granturi).
Revizuirea programului
Programul poate fi revizuit la cererea Comisiei Europene, în timpul implementarii sale, în vederea evaluãrii gradului în care acesta corespunde procesului de preaderare şi obiectivelor sale sociale şi civice.
Coordonarea şi activitãţile altor donatori
O atentie deosebita va fi acordatã nesuprapunerii activitãţilor proiectului cu alte activitãţi finanţate prin intermediul altor surse comunitare, cum ar fi: programele naţionale PHARE, alte programe orizontale (mai ales cele finanţate de Initiativa Europeanã pentru Democratie şi Drepturile Omului) sau programe comunitare deschise pentru participare ţãrilor candidate. În mod similar coordonarea va fi asigurata prin activitãţi finanţate de ţãrile candidate sau de alţi donatori internationali.
Costuri şi planul de finanţare
Contribuţia PHARE la programul Access va fi de 20 milioane euro pentru anul 2000.
Programul Access va expira la data de 30 noiembrie 2003 (efectuarea plãţilor).
În anexele nr. 2 şi 3 sunt prezentate calendarele activitãţilor pentru contractare şi pentru efectuarea plãţilor.
Aranjamente de implementare
Acest program va fi implementat prin Sistemul de implementare descentralizat (Manualul SID). Instituţia de implementare va fi selectata prin urmãtoarele doua mecanisme alternative: a) OPCP va organiza o licitaţie (în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia şi Slovenia) sau b) Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile (sau o organizaţie echivalenta) este nominalizatã direct în calitate de instituţie de implementare (în Republica Ceha, Lituania, România şi Republica Slovaca). Acolo unde exista un sistem de implementare pentru un program naţional PHARE pentru societatea civilã implementarea programului Access va urma, dacã este posibil, acelaşi mecanism. Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, monitorizare şi implementare a programelor PHARE.
Pentru scopul acestui program va fi instituit un nou comitet de coordonare pentru: a) a lua deciziile strategice cheie privind programul (cum a fost definit în secţiunile 5.3 şi 5.4 din Manualul SID); şi b) a supraveghea implementarea programului. Comitetul de coordonare va cuprinde reprezentanţi ai principalelor instituţii interesate de acest program, şi anume NAC, şeful delegaţiei şi un reprezentant (reprezentanţi) al societãţii civile.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO), va superviza gestiunea financiarã a programului şi va fi responsabil pentru raportarile cãtre Comisia Europeanã. În ceea ce priveşte implementarea programului, autoritatea nationala de control competenta va realiza un control financiar potrivit.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional conform Memorandumului de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitãrilor fãcute de NAO. Dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare dintre Fondul Naţional şi agenţiile de implementare vor fi transferate cãtre Fondul Naţional pana la 20% din fonduri, pentru a fi gestionate la nivel local. De asemenea, trebuie sa se îndeplineascã şi prevederile art. 2 şi 13 din memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Mai mult, NAO trebuie sa transmitã Comisiei documentul de numire a PAO şi o descriere a modului de funcţionare a sistemului, prezentând modalitatea în care circula informaţia între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare şi modalitatea în care se vor efectua plãţile.
Transferarea fondurilor care vor fi gestionate la nivel local, de pana la 20%, se va efectua în 4 transe sau se va efectua într-o singura transa dacã este o suma mai mica de 20% din buget. Prima transa va fi trasa când 10% din buget au fost cheltuite de cãtre agenţiile de implementare. A doua transa poate fi solicitatã când 30% din bugetul total în vigoare au fost cheltuite. A treia transa se va solicita la 50%, iar a patra transa în momentul în care 70% din bugetul total au fost cheltuite. În afarã de fondurile necheltuite ca urmare a autorizãrii exprese şi în avans acordate de cãtre Comisie, nici o solicitare de transferare nu poate fi facuta dacã fondurile agregate depozitate la Fondul Naţional şi la agenţiile de implementare depãşesc 10% din bugetul total în vigoare din partea contractatã. În mod excepţional NAO poate solicita efectuarea unor plati în avans de mai mult de 20%, potrivit procedurilor stabilite prin memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
Acolo unde este cazul, potrivit acordurilor de finanţare semnate între Fondul Naţional şi agenţiile de implementare/OPCP, Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre agenţiile de implementare/OPCP. Fiecare acord de finanţare individual va fi aprobat înainte de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care Fondul Naţional este el însuşi agent de efectuare a plãţilor pentru agenţia de implementare/OPCP, nu va exista nici un transfer de fonduri de la Fondul Naţional cãtre agenţia de implementare/OPCP. OPCP şi agenţiile de implementare vor fi conduse fiecare de un responsabil cu autorizarea programelor (PAO), desemnat de NAO dupã consultarea NAC. PAO va fi responsabil pentru toate operaţiunile efectuate de cãtre agenţia de implementare relevanta/OPCP.
Fondul Naţional va deschide şi va gestiona, într-un sistem contabil separat, un cont separat purtãtor de dobânzi, în euro, într-o banca pentru care Comisia şi-a dat acordul în avans. Dobanda va fi raportatã Comisiei. Pe baza unei propuneri de la NAO, dacã Comisia va decide în acest fel, dobânzile pot fi reinvestite în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica oricãror fonduri transferate cãtre o agenţie de implementare sau cãtre OPCP.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programelor (PAO) vor asigura ca toate contractele sa fie pregãtite potrivit procedurilor stabilite în Manualul SID. Toate contractele vor fi mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia proiectelor ce implica construcţia institutionala, unde ambele contracte de servicii şi furnizare pot avea o valoare mai mica.
Toate contractele trebuie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2002. Toate plãţile trebuie efectuate pana la data de 30 noiembrie 2003.
Toate fondurile care nu au fost utilizate pana la data expirãrii programului vor fi restituite Comisiei.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie ce se extinde în afarã sfarsitului perioadei de efectuare a plãţilor totalul general al fondurilor ce se referã la acele contracte, dupã cum au fost calculate de PAO şi stabilite de Comisie, va fi plãtit agenţiei de implementare/OPCP înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare/OPCP îşi asuma intreaga responsabilitate în ceea ce priveşte depozitarea fondurilor pana la efectuarea plãţii finale şi în ceea ce priveşte asigurarea ca fondurile menţionate vor fi utilizate numai pentru efectuarea plãţilor în baza clauzelor de reţinere. Agenţia de implementare/OPCP îşi va asuma în continuare intreaga responsabilitate în ceea ce priveşte contractorii, în vederea îndeplinirii obligaţiilor în baza clauzelor de reţinere. Dobânzile rezultate ca urmare a depozitarii fondurilor vor fi vãrsate Comisiei dupã efectuarea finala a plãţilor cãtre contractori. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce efectuarea plãţilor s-a încheiat vor fi rambursate Comisiei. NAO va prezenta anual Comisiei o situaţie generalã referitoare la utilizarea fondurilor depozitate în conturi de garantare, în special a plãţilor efectuate din acestea, şi a dobânzii rezultate.
Monitorizare şi evaluare
Instituţia de implementare selectata are responsabilitatea pentru monitorizarea proiectelor. Aceasta va informa permanent Comitetul de coordonare despre implementarea programului.
Se aplica procedurile standard din Manualul SID privind monitorizarea şi evaluarea la nivel de program.
Se aplica procedurile standard din Manualul SID privind evaluarea programelor PHARE.
Riscuri
Principalele riscuri se referã la: coordonarea dintre diferitele instituţii implicate în program; gestionarea eficace a programului; disponibilizarea la timp a resurselor de cofinantare.
Problemele ce pot interveni la implementarea efectivã a programului sunt urmãtoarele:
- capacitatea institutionala şi profesionalã redusã a ONG/ONP de a derula şi de a implementa proiecte în mod satisfãcãtor, cu asigurarea cofinanţãrii;
- absenta unui parteneriat real între ONG/ONP implicate într-un proiect;
- ONG/ONP cu obiective frauduloase; deturnare de fonduri;
- capacitatea de gestionare a instituţiilor de implementare.
ANEXA 1
────────
la anexa C
────────────
MATRICEA - CADRU
a Programului Access 2000. Identificare
┌───────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┐
│ Obiective │ Indicatori de │ Surse de │ Ipoteze şi │
│ generale │ realizare │ informare │ riscuri │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│- implementarea │- creşterea numãrului│- rapoarte şi │- stabilitate │
│ comunitar în │de ONG/ONP active │statistici │politica şi │
│ sectorul de │- creşterea partene- │naţionale │economicã │
│ activitate al │ria telor şi a │- studii de la │- angajare │
│ ONG/ONP │cooperãrii dintre │instituţii │continua la sco- │
│- încurajarea │ONG/ONP │internaţionale │purile progra- │
│ participãrii │- participare │(BERD, Banca │mului din partea │
│ indivizilor cu │crescutã în societate│Mondialã, Uniunea │Guvernului │
│ risc de a fi │a grupurilor-tinta │Europeanã) │- existenta unei │
│ marginalizati │- înregistrarea unei │- rapoarte ale │legislaţii │
│ din punct de │îmbunãtãţiri în ceea │Comisiei │potrivite în ceea│
│ vedere social, │ce priveşte │- informaţii de │ce priveşte │
│ economic sau │implementarea │presa şi media │ONG/ONP │
│ politic │acquisului comunitar │ale CE │ │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│ Obiective │ Indicatori de │ Surse de │ Ipoteze şi │
│ generale │ realizare │ informare │ riscuri │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│- întãrirea │- creşterea numãrului│- rapoarte şi │- cooperare şi │
│societãţii civile │şi a calitãţii │statistici │coordonare │
│prin dezvoltarea │cererilor de │ale organizaţiilor│între autorita- │
│capacitãţii │finanţare │contractante │tile relevante/ │
│instituţionale a │- numãr de proiecte/ │- rapoarte şi │organizaţiile │
│ONG/ONP │activitãţi │statistici │implicate │
│- stimularea │îndeplinite cu │naţionale │- angajare │
│iniţiativelor │succes │- rapoarte ale │continua a │
│ONG/ONP în favoarea│- creşterea numãrului│Comisiei │fiecãrei pãrţi │
│obiectivelor legate│de ONG/ONP active în │ │implicate │
│de acquisul │reţeaua Uniunii │ │- disponibi- │
│comunitar │Europene │ │litate a resur- │
│- întãrirea │ │ │selor financiare │
│capacitãţii │ │ │interne pentru │
│operationale a │ │ │cofinantare │
│organizaţiilor │ │ │- disponibilitate│
│prin transferul │ │ │a unei asistente │
│de knowhow, │ │ │tehnice cali- │
│instruire, │ │ │ficate │
│- promovarea unei │ │ │- existenta unui │
│reţele a ONG/ONP │ │ │parteneriat real │
│ │ │ │- capacitate │
│ │ │ │relevanta de │
│ │ │ │selectare a │
│ │ │ │ONG/ONP │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│ Obiective │ Indicatori de │ Surse de │ Ipoteze şi │
│ generale │ realizare │ informare │ riscuri │
├───────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│- proiecte │- structurile create/│- rapoarte de │- gestionare │
│implementate │proiectele │monitorizare │eficienta a │
│cu succes │funcţioneazã potrivit│- rapoarte ale │programului │
│- ONG/ONP sunt mai │unui calendar şi │managerilor de │(implementare, │
│bine integrate în │unor planuri │proiect │monitorizare şi │
│reţeaua Uniunii │(realiste) │- rapoarte ale │evaluare) │
│Europene │- creşterea numãrului│contractorilor │- coordonare │
│ │de ONG/ONP care │ │între autorita- │
│ │participa la │ │tile de implemen-│
│ │activitãţile de la │ │tare, organiza- │
│ │nivelul Uniunii │ │tiile contrac- │
│ │Europene │ │tante şi alte │
│ │ │ │instituţii │
│ │ │ │implicate │
│ │ │ │- existenta │
│ │ │ │fondurilor │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │cofinantare │
├───────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┤
│INTRARI: 20 milioane euro din bugetul Uniunii Europene, cuprinzând finanţarea │
│ pentru proiecte şi reţea şi pentru structurile de gestiune ale │
│ Programului Access 2000 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 2
────────
la anexa C
────────────
CALENDAR PENTRU CONTRACTARE
Titlul programului: Access
Agenţia de implementare: statele candidate/delegatiile (SID)
Anul: 2000
Expira: 30 noiembrie 2003
Contribuţia totalã de la Uniunea Europeanã: 20 milioane euro
Data redactarii: 5 iunie 2000
- milioane euro -
┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Angajari contractuale prevãzute │Alocare │
│Subproiecte│ (trimestrial)*) │bugetarã│
│ ├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┤ │
│ │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ │
│ ├───┬───┬───┬───┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┬──────┼────────┤
│Fondurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programului│5,5│5,5│5,5│5,5│20,0│20,0│20,0│20,0│20,0│20,0│20,0│20,0 │ 20,0 │
└───────────┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┴────────┘
*) Depinde de orarul prevãzut pentru selectarea instituţiilor de implementare
a programului.
ANEXA 3
────────
la anexa C
────────────
CALENDAR PENTRU EFECTUAREA PLĂŢILOR
Titlul programului: Access
Agenţia de implementare: statele candidate/delegatiile (SID)
Anul: 2000
Expira: 30 noiembrie 2003
Contribuţia totalã de la Uniunea Europeanã: 20 milioane euro
Data redactarii: 5 iunie 2000
- milioane euro -
┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Angajari contractuale prevãzute │Alocare │
│Subproiecte│ (trimestrial)*) │bugetarã│
│ ├───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┤ │
│ │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ │
│ ├───┬───┬───┬───┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┬──────┼────────┤
│Fondurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programului│ 0 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │ 20 │ 20 │ 20 │
└───────────┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┴────────┘
*) Depinde de orarul prevãzut pentru selectarea instituţiilor de implementare
a programului.
────────────
INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programele PHARE ale Uniunii Europene
1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor susmenţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la delegatiile Comisiei Europene din ţãrile beneficiare prin autoritãţile locale, regionale şi naţionale.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţia Comisiei, pentru toatã durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc un milion euro:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE:
- mãsuri care sa conducã la constientizarea beneficiarilor potenţiali şi a opiniei publice cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu reglementãrile de la paragraful 3b)(i);
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta care le priveşte direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi sigla UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Prevederi privind panouri, postere şi placute permanente
Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:
Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de un milion euro sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa mentioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Placute permanente
Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã sigla UE şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de un milion euro, trebuie indicatã participarea UE.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.
─────────────────────
