Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
------------ *) Traducere. Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/003 C (2000).../... Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit următoarele: ART. 1 Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale, prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta. ART. 2 Identificarea măsurii Instrumentul pentru politici structurale de preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I: Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/003 Denumirea măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie; - data încheierii: 31 decembrie 2007 Localizare: judeţul Constanta, România Grup: Îmbunătăţirea calităţii apelor în zonele de coasta a Marii Negre. ART. 3 Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 96.556.653 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 72.417.490 euro. (4) O suma de 44.304.233 euro este angajata din bugetul pe anul 2001, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. ART. 4 Plăţile (1) Asistenta din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie sa fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007. Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la aceasta data. (4) Plata în avans este stabilită la 14.483.498 euro şi va fi transferata după cum urmează: - o suma de 7.241.749 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar; - plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) In conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ART. 5 Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului. ART. 6 Proprietatea intelectuală Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Aceştia vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. ART. 7 Permisele şi autorizaţiile Orice tipuri de permise si/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie sa fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala. ART. 8 Condiţiile specifice referitoare la măsura Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenta financiară nerambursabila din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii: 1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile si/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura explotarii sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si b) rezulta fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare. Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. 2. Condiţia privind viabilitatea Asistenta financiară nerambursabila a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor. 3. Condiţii privind plata în avans: ● realizarea unei evaluări privind impactul asupra mediului pentru Staţia de epurare a apelor uzate Constanta-Nord; ● semnarea unui contract, pe baza unor Termeni de referinţa acceptaţi de Comisie, pentru realizarea unui plan de management al mediului, care sa evidenţieze supravegherea necesară pentru a se asigura ca toate măsurile de mediu sunt integrate în mod comprehensiv pe parcursul implementării; ● semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinanţării măsurii, astfel cum se arata în anexa nr. I; ● nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referinţa acceptaţi de Comisie; ● prezentarea unui plan de achiziţii care trebuie sa fie aprobat de Comisie; pentru anumite contracte specificate în planul de achiziţii Comisia va aplica regulile stabilite la paragraful 1 a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2. 4. Autorităţile interesate vor adopta măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca Fondul de întreţinere, reparaţii şi dezvoltare (IRD) este alimentat în conformitate cu prevederile garanţiei împrumutului subsidiar şi ale acordurilor referitoare la măsura, convenite între B.E.R.D. şi Guvernul României. 5. Un plan general de gospodărire a apelor uzate va fi realizat pana la data de 1 iulie 2002. ART. 9 Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta. Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1. ART. 10 Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos. Semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 Pentru Beneficiar, Petre Roman, ministrul afacerilor externe al României Lista cuprinzând anexele
● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"
● Anexa nr. II "Plan de finanţare"
● Anexa nr. III:
- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind
implementarea ISPA"
- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea
cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"
- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plata pentru
raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru
solicitarea de modificări"
- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de
control financiar aplicabile măsurilor finanţate
prin ISPA"
- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la
recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"
- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi
publicitatea"
ANEXA I DESCRIEREA MĂSURII Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/003 1. Denumirea măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA) 2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene 2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare Director: Eugen Teodorovici str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro Telefon: (40-1) 301.14.33 Fax: (40-1) 301.16.24 3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2) 3.1. Denumirea: Oficiul de Plati şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice 3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 36-38, etajul IV, sectorul 1, Bucureşti, România E-mail: rradulescu@ansit.ro 4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3) 4.1. Denumirea: Regia Autonomă Judeţeana de Apa Constanta (RAJAC) 4.2. Adresa: str. Călăraşi nr. 22-24, 8.700, Constanta E-mail: raja1@impromex.ro 5. Localizare 5.1. Statul beneficiar: România 5.2. Regiunea: judeţul Constanta 6. Descriere Poluarea Marii Negre şi a zonelor de coasta în apropierea municipiului Constanta, unul dintre principalele porturi internaţionale şi al doilea oraş ca mărime din România, determina serioase probleme de mediu. Regiunea de coasta care se întinde de-a lungul judeţului Constanta, cu o populaţie de 425.000 de locuitori, se confrunta cu lipsa capacităţii de tratare a apelor. In prezent toate deşeurile rezultate din sistemul de canalizare, inclusiv reziduuri, namol şi efluentul menajer, netratate sau parţial tratate, sunt descărcate în apele de suprafaţa sau în Marea Neagra. Zonele oraşului care nu sunt conectate la sistemul de tratare descarca apele menajere direct în lacurile adiacente sau în Marea Neagra, existând numeroase conexiuni necontrolate, adesea în sistemul apelor pluviale şi reţeaua de ocolire a staţiei de epurare, care preiau unele reziduuri provenite din zonele spitaliceşti sau de depozitare a deşeurilor industriale. Namolul produs în procesul de tratare a apelor uzate este frecvent descărcat împreună cu efluentul. Aceasta situaţie a condus la un înalt nivel de poluare a zonei de coasta. Multe dintre lacurile de pe litoral prezintă un grad mare de eutrofizare, fiind moarte din punct de vedere biologic şi contaminate chimic. Populaţia creste numeric în mod semnificativ în perioada lunilor de vara, datorită turistilor care vin pe litoral. Aceştia sunt în număr de peste un milion anual. Curăţenia apei marine din zona turistica şi crearea unui sistem modern de tratare a apelor uzate sunt esenţiale pentru municipalitate, în scopul garantarii beneficiilor obţinute din turism, care reprezintă una dintre principalele surse de venituri pentru judeţ. Probleme serioase de poluare exista în jurul Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Nord, situata pe malul lacului Tabacarie, în nordul oraşului. Sistemul de canalizare care deserveşte zonele adiacente este supraincarcat, conectat parţial cu sistemul pluvial, iar deversarea apelor menajere netratate în lac se face în mod necontrolat, prin inundare, iar lacul, care reprezintă o zona locală de agrement, este prin urmare afectat de poluare. La Eforie, în sudul municipiului Constanta, staţia de epurare este situata în imediata apropiere a lacului Techirghiol, un lac natural cu ape sarate cu calităţi speciale, care este propus sa devină "zona naturala de protecţie". O parte din contaminarea lacului provine de la staţia de epurare. Exista, de asemenea, o mare cantitate de ape în sistemul de canalizare, care provine din diverse surse şi care generează serioase probleme procesului de epurare, cum ar fi: ● pierderile mari din reţeaua de alimentare cu apa conduc la creşterea nivelului apelor subterane şi cresc infiltratiile în locurile în care construcţia sistemului de canalizare este defectuoasă; ● cererea mare de apa de consum şi pierderile de apa din reţea; ● pierderile mari din sistemul de încălzire, care se descarca direct în gurile de canalizare; ● conexiunile incrucisate din sistemul pluvial conduc poluarea din sistemul de canalizare în canalele de scurgere. Multe dintre aceste probleme sunt abordate prin programele de investiţii asumate de municipalitate, planificate sau în derulare, sau prin măsurile tarifare care vor stimula utilizarea eficienta a apei. Tratarea eficienta a apelor uzate reprezintă o măsura prioritara în Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului în care au fost definite măsurile importante pe care România trebuie sa le întreprindă în procesul de adoptare a acquisului comunitar. Măsura va contribui în mod direct la implementarea următoarelor directive ale Uniunii Europene: ● Directiva C.E.E. nr. 91/271 privind apele uzate urbane; ● Directiva C.E.E. nr. 76/190 privind apele turistice (pentru inot); ● Directiva C.E.E. nr. 86/278 privind protecţia mediului, în special a solului, în cazul utilizării namolurilor rezultate în procesul de tratare a apelor uzate în agricultura; ● Directiva C.E.E. nr. 80/68 privind apele subterane. România este, de asemenea, semnatara a doua convenţii internaţionale privind protecţia mediului, relevante în acest context: Convenţia Marii Negre şi Programul de reducere a poluarii fluviului Dunarea. Măsura va contribui la îndeplinirea prevederilor celor doua convenţii. Doua dintre cele patru staţii de epurare din zona au fost reabilitate prin asistenta B.E.R.D., ajutor bilateral acordat de Guvernul Danez şi prin surse proprii ale companiei care exploatează facilităţile de apa şi apa uzata în judeţul Constanta, Regia Autonomă Judeţeana de Apa Constanta (RAJAC): ● Staţia de epurare Mangalia - tratarea apelor menajere şi linie de tratare a namolurilor; ● Staţia de epurare Constanta-Sud - tratarea apelor menajere şi linie de tratare a namolurilor. Împreună cu aceste investiţii aceasta măsura va permite municipiului Constanta sa modernizeze majoritatea facilităţilor de epurare a apelor uzate şi sa realizeze un sistem de tratare a acestora care sa respecte cerinţele de baza pentru oraşele moderne cu privire la igiena şi mediu. Componenta 1: Staţia de epurare Constanta-Nord Obiectiv: Prin reconstructia sa, asigura capacitatea de tratare a apelor uzate pentru zona de nord a oraşului. Staţia este situata în vecinătatea statiunii turistice Mamaia. Staţia de epurare Constanta-Nord tratează în principal apele uzate menajere. Staţia va deservi în perioada de vara un număr de 255.000 de locuitori şi în perioada de iarna, 185.000 de locuitori, prin devierea debitelor descărcate în perioada de vara în Staţia de epurare Constanta-Sud. In prezent Staţia de epurare Constanta-Nord realizează doar faza preliminară mecanică şi tratarea primara. Capacitatea proiectata iniţial reprezintă doar jumătate din încărcarea existenta în acest moment. In perioada de iarna apele uzate provenite de la unitatea de tratare primara sunt descărcate direct în Marea Neagra sau într-un bazin adiacent. In perioada de vara, în sezonul de vârf, o cantitate semnificativă din apele uzate colectate ocoleste unitatea de tratare şi este deversata direct în mare. O parte din aceasta cantitate este transmisă către Staţia de epurare Constanta-Sud prin intermediul conductelor, care prezintă deja un grad ridicat de coroziune. Lucrările se referă la un debit de aproximativ 140.000 mc/zi şi la un consum biologic de oxigen (BOD) care se ridica la peste 15 tone/zi în perioada de vara. Componenta va include construcţia unei noi unităţi de procesare preliminară, tratare biologica şi tratare a namolului. Lucrările sunt proiectate sa îndeplinească standardele efluentului, prevăzute de Directiva privind apele uzate urbane, pentru descarcarile din aglomeratiile urbane mai mari de 15.000 de locuitori în apele sensibile, şi anume: suspensii solide (SS) < 35 mg/l; BOD < 25 mg/l; azot total mai mic de 10 mg/l; fosfor total < 1 mg/l. Probe prelevate din apele uzate neprelucrate au fost analizate pe parcursul fazei de proiectare. Proiectul care a fost propus în studiul de fezabilitate ar trebui sa conducă la îndeplinirea standardelor efluentului fără faza de tratare tertiara. Componenta include stabilirea unui sistem de monitorizare continua şi a echipamentului de laborator. Structura institutionala existenta pentru monitorizare şi prelevarea probelor efectuează deja evaluări periodice în laboratoare specializate. In plus, deoarece lucrările se desfăşoară în imediata apropiere a plajei turistice din Mamaia, efluentul va fi deversat printr-o conducta în largul marii, în scopul respectării în zona de plaja a standardelor pentru apele de inot, prevăzute de Directiva C.E.E. nr. 76/160: < 10.000 mg/l coliformi totali în 100 ml proba; < 2.000 mg/l coliformi fecali în 100 ml proba. Componentele 2 şi 3: Canalizare în Constanta-Nord şi staţii de pompare Obiectiv: Devierea descarcarilor din staţia de pompare care în prezent pompeaza apele menajere uzate pentru Staţia de epurare Constanta-Sud către Staţia de epurare Constanta-Nord. Şapte staţii de pompare din nordul oraşului vor fi, de asemenea, reutilate, o noua pompa principala fiind furnizată pentru Staţia de pompare Mamaia. In general staţiile de pompare existente sunt echipate cu pompe de provenienta interna, care nu au capacitatea de a pompa ape menajere cu viscozitate mare şi prezintă un grad mic de eficienta a motoarelor. Cea mai mare parte a staţiilor de pompare este echipata cu aparate de analiza fine, care vor fi mutate şi concentrate la staţiile de epurare. Lucrările propuse implica păstrarea cat mai mult posibil a structurilor existente, cu adăugarea unui număr limitat de noi etaje. Noile instalaţii şi utilaje vor fi echipate cu aparatura de control electric şi SCADA (supervizare, control şi achiziţii de date). Componenta 4: Staţii de pompare în Constanta-Sud Câteva dintre staţiile de pompare din zona de sud vor fi, de asemenea, reutilate, iar o noua pompa principala va fi furnizată staţiei de pompare din zona Constanta-Peninsula. Componenta 5: Canalizare în Constanta-Sud Sistemul de canalizare care deserveşte zona Peninsula va fi reutilat. Aceasta reprezintă o zona istorica a oraşului, cunoscută în timpul ocupaţiei romane sub numele de Tomis. Au fost create procedee pentru diminuarea pagubelor asupra vestigiilor arheologice, presupunandu-se ca acestea se afla sub drumurile actuale şi sub construcţii. Componenta 6: Sistemul pluvial în Constanta-Sud Câteva dintre sursele principale de poluare sunt debitele revarsarilor necontrolate şi continue din Portul Constanta prin structura cunoscută sub numele de colectorul U6 şi staţia de pompare. Capacitatea de preluare a debitului din sistemul de canalizare către staţia de epurare va fi imbunatatita, iar performanţele cu privire la revarsari vor fi sporite. Componenta 7: Staţii de pompare în Eforie Câteva dintre staţiile de pompare din Eforie vor fi reutilate, în concordanta cu recomandările Inspectoratului pentru protecţia mediului Constanta privind înlăturarea efectelor semnificative asupra mediului. Componenta 8: Staţii de pompare în Mangalia Câteva dintre staţiile de pompare din Mangalia vor fi reutilate. Componenta 9: Staţia de epurare a apelor uzate Eforie Staţia de epurare a apelor uzate Eforie deserveşte un număr foarte mare de persoane în perioada de vara, debitele şi încărcarea în aceasta perioada fiind de 4 pana la 5 ori mai mari decât în perioada de iarna. Aceste diferenţe generează mari probleme în procesul de proiectare. Au fost revizuite diferite soluţii tehnice, dar nu au fost evaluate în totalitate. Un studiu de fezabilitate complet pentru componenta va fi elaborat pentru examinarea avantajelor reducerii semnificative a costului investiţiei şi al costurilor de operare. Costurile estimate pentru studiu şi pentru extinderea amplasamentelor existente sunt incluse în măsura. Dacă au loc schimbări ale lucrărilor propuse, se presupune ca aceste costuri estimate sunt suficiente pentru a acoperi costurile propunerilor viitoare. Lucrările vor asigura îndeplinirea parametrilor Directivei C.E.E. nr. 91/271 pentru zonele sensibile şi vor urmări recomandările Inspectoratului pentru protecţia mediului Constanta. Componenta 10: Asistenta tehnica Pentru implementarea măsurii se va acorda asistenta tehnica, inclusiv pentru întărirea capacităţii de management al proiectului şi pentru supervizare în cadrul RAJAC, dezvoltarea planului de management al mediului şi a planului general de urbanism, inclusiv pentru apa potabilă şi apa uzata, conform recomandărilor din studiul de impact preliminar şi din studiul de evaluare a optiunilor privind folosirea în agricultura a namolurilor rezultate. Planul general de urbanism va propune măsurile necesare pentru ca managementul apelor în zona de coasta a judeţului Constanta sa fie în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi va include în primul rând o evaluare a debitelor de ape uzate industriale şi orice alta măsura adiţională necesară pentru epurarea acestora, toate acestea referitoare la extinderea planificata a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud şi la impactul definitivării lucrărilor la Staţia de epurare a apelor uzate Mangalia. Componenta va conţine, de asemenea, un studiu de fezabilitate pentru extinderea viitoare a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud. Staţia de epurare a apelor uzate Constanta-Sud se afla în prezent în faza de reabilitare în cadrul unui proiect finanţat de B.E.R.D., care propune un standard de efluent calitativ superior cerinţelor Directivei privind apele uzate urbane. Exista unele incertitudini majore privind opţiunile de extindere a staţiei şi îndeplinirea standardelor privind deversarea în apele sensibile, după extindere. Introducerea tehnologiei de eliminare a nutrientilor în reabilitarea staţiei nu este viabila înainte de determinarea incarcarilor industriale, a conţinutului de substanţe petroliere descărcate în sistemul de canalizare şi de evaluarea completa a performantelor staţiei, ceea ce se poate face după punerea în funcţiune. Un studiu de fezabilitate inclus în aceasta măsura va evalua gradul de încărcare, în particular pentru apele uzate industriale, şi opţiunile pentru extinderea Staţiei de epurare Constanta-Sud în domeniul eliminării nutrientilor. Studiul este programat sa înceapă în termen de 2 ani de la aprobarea reabilitării staţiei, aprobare prevăzută pentru sfârşitul anului 2001. 7. Obiective Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în Constanta, România, ţara candidata la aderarea la Uniunea Europeană, în scopul de a îndeplini obligaţiile trasate în Parteneriatul de Aderare. In mod specific prin aceasta măsura se vor proteja Marea Neagra şi zona de coasta contra poluarii generate de descărcarea apelor de canalizare netratate şi a apelor uzate industriale, prin realizarea de staţii de epurare care sa epureze apele uzate la standardele acceptate privind calitatea efluenţilor. In plus măsura încearcă sa imbunatateasca infrastructura privind canalizarea, pentru a prelua şi a controla debitele de ape uzate şi a reduce pierderile din canale şi deversarile necontrolate, care altfel vor produce daune surselor de apa subterana şi de suprafaţa. Măsura va ajuta, de asemenea, la promovarea turismului prin asigurarea de ape curate în zona de coasta. Descarcarile actuale de poluanti în Marea Neagra, în ceea ce priveşte CBO, sunt de aproximativ 16.250 tone/an, reprezentând circa 40% din descarcarile de poluanti în zona de coasta a litoralului romanesc. Măsura, atunci când va fi total implementata, împreună cu terminarea lucrărilor în desfăşurare la staţiile de epurare Constanta-Sud şi Mangalia vor reduce aceasta încărcare cu circa 90%. In ceea ce priveşte incarcarile actuale în azot nu sunt disponibile date sigure şi suficiente. Incarcarile poluante vor fi reduse semnificativ, chiar dacă procentual reducerea nu poate fi calculată. In prezent încărcarea în fosfor este scăzută.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Componenta Indicatorul fizic U.M. Volumul estimat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Constanta-Nord
Volumul de excavat mc 27.000
Volumul de betoane mc 20.500
Lungimea reţelei de canalizare m 6.500
2. Canalizare în Constanta-Nord
Lungimea conductelor m 1.440
3. Staţii de pompare în Constanta-Nord
Numărul de pompe noi 25
4. Staţii de pompare în Constanta-Sud
Numărul de pompe noi 15
5. Canalizare în Constanta-Sud
Reţeaua din Peninsula
Lungimea conductelor m 4.000
6. Colectorul U6 şi Staţia de pompare SPO
Lungimea conductelor m 2.300
7. Staţii de pompare în Eforie
Numărul de pompe noi 27
8. Staţii de pompare în Mangalia
Numărul de pompe noi 35
9. Staţia de epurare a apelor uzate
Eforie-Sud
Volumul de excavat mc 38.000
Volumul de betoane mc 12.500
Lungimea reţelei de canalizare m 3.600
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alţi indicatori semnificativi includ: ● calitatea efluenţilor epurati rezultaţi din staţia de epurare a apelor uzate, realizată în conformitate cu cerinţele Directivei privind apelor uzate urbane; si ● îmbunătăţirea calităţii apelor pentru inot pe plajele turistice. 8. Progrannarea lucrărilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de lucrări Data începerii Data finalizarii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiul de fezabilitate noiembrie 1999 aprilie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Analiza economică noiembrie 1999 martie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Analiza financiară noiembrie 1999 martie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiul preliminar de impact asupra mediului noiembrie 1999 martie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studii de proiectare mai 2000 iulie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Documente de licitaţie iunie 2000 septembrie 2000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Achiziţionarea de terenuri neaplicabil
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Construcţia 2001 2006
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Faza operaţională 2004
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contractele vor fi alocate urmandu-se procedurile Regulamentului financiar al Comisiei. 9. Analiza economică şi socială cost-beneficiu Nu a fost posibila realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentru aceasta măsura datorită datelor insuficiente şi nesigure privind dezvoltarea viitoare a regiunii, precum şi situaţiei actuale a tranzitiei economice. O abordare alternativa a fost folosită pentru a se evidenţia externalitatile pozitive şi negative, precum şi impactul benefic al măsurii. Astfel prin aceasta analiza s-au analizat problemele sub aspect calitativ, rezultatele principale ale acesteia fiind: ● Dacă proiectul este implementat în conformitate cu considerentele de mediu menţionate în studiul de impact preliminar, se aşteaptă sa apara beneficii clare în ceea ce priveşte reevaluarea imobilelor şi terenurilor, datorită facilităţilor îmbunătăţite şi diminuării spaţiilor de depunere a namoluriior rezultate, a deşeurilor şi descărcării lor în zona plajelor, precum şi îmbunătăţirii calităţii apei. ● Beneficiile privind sănătatea populaţiei vor fi asigurate deoarece facilităţile de epurare a apelor uzate vor îndeplini standardele Uniunii Europene. Cu toate ca nu sunt disponibile date statistice detaliate, protecţia apelor de suprafaţa şi subterane va conduce la reducerea riscurilor de imbolnavire prin furnizarea de apa de băut şi ape pentru imbaiere mai curate. De asemenea, numărul de îmbolnăviri datorate consumului de produse piscicole expuse poluarii apelor se va reduce. ● Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare care ar putea fi influentate de aceasta măsura. Beneficiul economic direct pentru regiune este de aproximativ 234 milioane euro. Circa un milion de turişti viziteaza anual zona, fiind atraşi în principal de plajele Marii Negre şi concentrandu-se în Constanta-Nord şi Mamaia, unde se găsesc numeroase hoteluri, iar în viitor, şi în sud, în Eforie şi Mangalia. Afacerile conexe, cum sunt restaurantele, facilităţile de recreere şi serviciile culturale, sunt, de asemenea, importante în cadrul acestui sector. In timpul fazei de construcţie impactul asupra mediului poate fi negativ. Totuşi plajele curate, apele curate şi peisajul îmbunătăţit sunt cativa factori foarte importanţi pe termen lung pentru industria turismului, care vor spori beneficiile prin aceasta măsura. Comunitatea locală spera sa crească numărul de turişti la 3,5 milioane. Crearea unor facilităţi moderne de epurare a apelor uzate, fără a afecta populaţia care locuieşte în zonele din jur, şi a facilităţilor pentru ape de scaldat mai curate reprezintă o condiţie esenţială pentru obţinerea de beneficii economice din turism. ● In timpul fazei de construcţie (circa 72 de luni) vor fi create circa 850 de locuri de munca. După terminarea lucrărilor va avea loc o reducere a forţei de munca a RAJAC cu circa 100 de angajaţi, datorită operarii mult mai eficiente a staţiilor de pompare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate. 10. Principalele elemente ale analizei financiare Evaluarea costului măsurii, creşterea costurilor de operare şi a veniturilor au fost analizate de un consultant independent. Analiza financiară a format baza de calcul a finanţării ISPA, ţinând totodată seama de capacitatea şi consimţământul populaţiei de a plati, de impactul măsurii asupra performantelor financiare ale RAJAC, de disponibilitatea de cofinanţare a instituţiilor financiare internaţionale (IFI) şi de contribuţiile financiare ale Consiliului Judeţean Constanta, de urgenta realizării investiţiei şi de durabilitatea măsurii. În mod curent RAJAC aplica tarife asemănătoare pentru fiecare mc de apa distribuita şi pentru fiecare mc de apa uzata epurata pentru toţi clienţii săi (4.900 si, respectiv, 2.504 lei/mc, în luna martie 2000). Singura diferenţa apare în tarifele pentru apele uzate preluate din gospodării şi din industrie, în conformitate cu procentul care conţine ape uzate din totalul apei furnizate, de exemplu, 80% din apele livrate pentru gospodării şi 100% pentru industrie. Capacitatea şi consimţământul consumatorului de a plati pentru alimentarea cu apa şi pentru epurarea apelor uzate au fost evaluate în timpul întocmirii proiectului. Lipsurile financiare actuale ale populaţiei nu permit creşteri substanţiale ale tarifelor. RAJAC crede ca respectivele creşteri propuse de programul de investiţii al IFI, aflat în derulare, sunt la limita capacităţii de plata pentru clienţii săi, iar orice viitoare majorare va creste doar numărul facturilor neplătite. Verificările făcute în timpul desfăşurării măsurii releva ca majoritatea clienţilor poate accepta mici creşteri de tarife, reprezentând circa 2-10% pe an. Prin urmare, în analiza financiară s-au asumat creşteri anuale care se vor ridica, în perioada 2001-2011, la valori reale ale tarifelor de 11%. Evaluarea capacităţii de plata a evidenţiat ca aceste creşteri ale tarifelor sunt acceptabile. (Nota: Asa cum s-a întâmplat în aprilie 2000, a fost percepută T.V.A. de 19% şi pentru tarifele pentru gospodării, acest fapt conducând la o impovarare a cheltuielilor populaţiei.) Tarifele se situează la circa 10% din cele aplicate în statele membre. Cu toate acestea, cu circa 4,8% din veniturile din gospodării, acestea se situează deja peste media Uniunii Europene. Tariful pentru canalizare nu acoperă costurile totale ale canalizării şi epurarii apelor uzate. Totuşi situaţia economică a clienţilor RAJAC nu permite aplicarea în totalitate a principiului "poluatorul plăteşte". Analiza financiară evidenţiază ca investiţiile care vor fi necesare pentru îndeplinirea standardelor de mediu pentru epurarea apelor uzate nu pot fi în întregime finanţate prin împrumuturi bancare, venituri ale RAJAC sau granturi de la autorităţile naţionale. Măsura va conduce la creşterea costurilor anuale de operare şi de întreţinere de la circa 1,3 milioane euro la circa 2,5 milioane euro în plus fata de creşterile care rezulta din realizarea staţiilor de epurare a apelor uzate Mangalia şi Constanta-Sud. Creşterea se datorează parţial costurilor ridicate asociate îmbunătăţirii epurarii apelor uzate, care sunt parţial compensate prin costuri de pompare mai reduse (în special datorită reducerii consumului de energie). Avându-se în vedere o rata a finanţării de 75%, un credit de la IFI de 20% din valoarea totală a măsurii, costurile anuale vor creste cu aproximativ 5 milioane euro datorită dobânzilor la credit (5% din costurile proiectului vor fi acoperite de beneficiarul final şi dintr-un grant din partea Consiliului Judeţean Constanta). Aceasta creştere în costurile anuale de operare va fi acoperită prin venituri din operare mai mari, contribuţii din fondul special IRD (întreţinere, reparaţii şi dezvoltare), creat în cadrul proiectului B.E.R.D. în curs de derulare, şi prin contribuţii directe (grant) din partea Consiliului Judeţean Constanta. A fost aleasă o rata a finanţării de 75%, avându-se în vedere prioritatea pe care o reprezintă dotarea municipiului Constanta cu facilităţi de tratare a apelor uzate, situaţia financiară a RAJAC şi disponibilitatea publica de finanţare. Participarea IFI în cadrul proiectului este esenţială pentru acoperirea deficitului de finanţare şi pentru întărirea disciplinei financiare în cadrul RAJAC. O reducere a ratei asistenţei sub 75% va amplifica necesitatea de finanţări prin creditare. Acoperirea acestor costuri de capital suplimentare va depăşi capacitatea financiară a RAJAC şi pe cea a clienţilor săi. In cazul în care nu se poate asigura contribuţia IFI la valorile prevăzute în analiza financiară, se va avea în vedere reducerea dimensiunilor măsurii sau asigurarea de contribuţii adiţionale din partea autorităţilor naţionale. In orice caz o reducere a sferei de aplicabilitate a măsurii va diminua capacitatea RAJAC de a mai face investiţii în infrastructura pentru ape uzale în Constanta, acţiune urgenta impusa pentru reducerea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei, pentru ibunatatirea calităţii mediului şi pentru asigurarea de beneficii economice. 11. Analiza impactului asupra mediului Proiectul de modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Nord intra în clasa de proiecte stipulate în anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, referitoare la evaluarea impactului asupra mediului. Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta, ca autoritate competenta în domeniul protecţiei mediului, a decis ca este necesar un studiu de impact asupra mediului. O evaluare preliminară de acest gen a fost deja realizată în perioada pregătirii măsurii, în primavara anului 2000, pentru a incorpora direct rezultatele evaluărilor de mediu în procesul de luare a deciziilor pe parcursul proiectării. Măsura propusă a fost subiectul a numeroase informări, discuţii publice, mese rotunde şi prezentări mass-media. In cadrul componentei 10 este prevăzută asistenta tehnica pentru elaborarea unui plan de management al mediului şi a unui plan de urbanism. In cadrul suprafeţei în care este localizata măsura nu exista zone sensibile din punct de vedere al mediului definite legal. Totuşi anumite lacuri din zona de coasta şi părţi din aceasta, care pot fi afectate de lucrările la canalizare sau la staţia de epurare, sunt propuse de către autorităţile romane pentru a fi incluse în lista zonelor naturale protejate. Lucrările avute în vedere în cadrul măsurii vor reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului existent în prezent în zona menţionată. Cu excepţia a doua componente, Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta a confirmat ca nu vor aparea efecte semnificative pe parcursul implementării măsurii şi al exploatării acesteia. Datorită apropierii de lacul Techirghiol, Inspectoratul pentru protecţia mediului Constanta a recomandat pentru componentele 7 şi 9 măsuri specifice ce trebuie avute în vedere pentru a proteja zonele sensibile impotriva oricărui efect semnificativ. 12. Costuri şi asistenta (euro) Defalcarea costurilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Element Total costuri eligibile
(mii euro)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Costuri de planificare/proiectare 990
Achiziţionare de terenuri 0
Pregătirea amplasamentului 1.456
Lucrări principale 56.808
Echipamente şi instalaţii 21.659
Asistenta tehnica 3.900
Supervizare pe parcursul implementării, inclusiv
verificări ale proiectării 3.222
Neprevăzute 10% 7.992
Taxe publice/impozite 0
Altele (de specificat) 531
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 96.557
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: Totalul poate diferi datorită rotunjirilor.
- euro -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost total Contribuţia Cheltuieli Total Asistenta Rata
sectorului privat neeligibile costuri ISPA asistenţei
eligibile (%)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
96.556.653 0 0 96.556.653 72.417.490 75,0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rata asistenţei: 75% 13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Actualmente RAJAC are în curs de derulare un program de investiţii care implica B.E.R.D. In anul 1998 RAJAC a obţinut un credit de 17 milioane dolari S.U.A. în cadrul programului MUDP II al B.E.R.D. Măsura este cofinantata de PHARE şi prin fonduri de la Guvernul României. Implementarea a început în martie 1998 şi urmează sa fie încheiată în decembrie 2001. Măsura a inclus modernizări ale reţelei de alimentare cu apa, reabilitarea unei părţi a reţelei de canalizare din sudul oraşului Constanta şi reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud. Acordul de creditare include şi convenţii referitoare la creşterile de tarif, control al costurilor şi control al debitelor la consumatori. B.E.R.D. va cofinanta măsura şi va furniza un împrumut în contextul noii facilităţi de creditare municipala pentru mediu (MELF). După evaluarea solvabilităţii RAJAC în iulie 2000 B.E.R.D. a confirmat ca va finanta 20% din costurile măsurii (19,2 milioane euro). Conducerea B.E.R.D. va lua o decizie definitiva în toamna anului 2000. Restul sumei din acest fond, circa 5% din costurile măsurii, va fi acoperit din surse locale, adică de un împrumut din sursele proprii ale Consiliului Judeţean Constanta şi ale RAJAC. In planurile de achiziţii se va tine seama de sursele diferite de finanţare. 14. Condiţii specifice referitoare la măsura Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare. ANEXA II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene) Titlu măsurii: Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanta, România Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/003
- euro -
┌───────┬───────────┬──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ ┌────────────────────┐
│ │ │ │ Cost eligibil │ │ │
│ │ │ ├──────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────┤ │ Împrumut │
│ │ │ │ │ │ Autoritatea naţională │ │ B.E.R.D. │
│ Anul │ Cost │ Cost │ │ ├───────────┬──────────┬──────────┬──────────┤ │ │
│ │ total │ neeli- │ Total │ ISPA │ Guvern │Autoritate│Autoritate│ Altele*)│ │ │
│ │ │ gibil │ │ │ │regionala │ locală │ │ │ │
│ ├───────────┼──────────┼──────────┬───┼──────────┬───┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┬─────────┤
│ │ │ │ │(%)│ │(%)│ │ │ │ │ │ │ (%) │
│ │ 1 = 2+3 │ 2 │ 3 = 5+7+ │4 =│ 5 │6 =│ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ │ 11 │12 = 11/1│
│ │ │ │ 8+9+10 │3/1│ │5/3│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼───┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼─────────┤
│ 2000 │ 59.072.311│ - │59.072.311│100│44.304.233│75 │ - │ - │ 3.003.310│11.764.768│ │11.764.768│ 20 │
│ 2001 │ 16.907.495│ - │16.907.495│100│12.680.621│75 │ - │ - │ 859.598│ 3.367.276│ │ 3.367.276│ 20 │
│ 2002 │ 1.265.517│ - │ 1.265.517│100│ 949.138│75 │ - │ - │ 64.340│ 252.039│ │ 252.039│ 20 │
│ 2003 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
│ 2004 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
│ 2005 │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
│ 2006 │ 19.311.330│ - │19.311.330│100│14.483.498│75 │ - │ - │ 981.812│ 3.846.020│ │ 3.846.020│ 20 │
│Neanua-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lizate │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │
├───────┼───────────┼──────────┼──────────┼───┼──────────┼───┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┤ ├──────────┼─────────┤
│TOTAL: │ 96.556.653│ - │96.556.653│100│72.417.490│75 │ - │ - │ 4.909.060│19.230.103│ │19.230.103│ 20 │
└───────┴───────────┴──────────┴──────────┴───┴──────────┴───┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┘ └──────────┴─────────┘
---------- *) Împrumut B.E.R.D. ANEXA III.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA SECŢIUNEA I Forme şi rate de asistenta (1) Asistenta Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenta nerambursabila directa, de asistenta rambursabila sau orice alta forma de asistenta. Asistenta rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publica va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea sa fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate pana la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective. In cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenta trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; si c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu. Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenta tehnica pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. SECŢIUNEA a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara. Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), sa fie efectuate în rate anuale. Angajamentele pentru prima rata anuala vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura. Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie sa se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor sa le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilitatii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durata mai mica de 2 ani şi pentru care asistenta Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de pana la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura. Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilitatii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenta angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată. In orice caz Comisia trebuie sa informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări. SECŢIUNEA a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale. Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie sa se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avans Ca regula generală, un avans de pana la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9). Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri: - o prima transa de pana la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare; - diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura. Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plata nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediare Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii: - ţara beneficiara a înaintat un raport care sa descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenta; - s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale si/sau comunitare; - au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; - a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial; - au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plata şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie sa se asigure ca cererile de plata sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, pana la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie sa depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent pana la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenta acordată de Comunitate Plata diferenţei finale din asistenta acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; - măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plata, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare; - ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plata şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4; - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate; - când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenta care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plata. Acest termen limita nu se aplica pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie sa transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. SECŢIUNEA a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenta împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenta şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plata corespunzătoare trebuie exprimate în euro. Rata de schimb care va fi folosită trebuie sa fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1). (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.--------------- *1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm SECŢIUNEA a V-a Raportul final Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie sa transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o prima evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: - data efectivă de implementare a măsurii; - indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. SECŢIUNEA a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publica sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenta acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie sa depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare. O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenta financiară nerambursabila maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele si/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la initiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiara va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia si-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuala mai mica de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substantiala a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. SECŢIUNEA a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie sa fie independente pentru a-si putea desfăşura funcţia. In fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiara trebuie sa se asigure ca atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi si/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătura cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie sa sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor sa îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. SECŢIUNEA a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie toată asistenta alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, în special cerând tarii beneficiare sa îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi sa corecteze orice neregula. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la măsura în cauza, dacă examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implica recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectată sau ca o parte ori întreaga operaţiune nu justifica fie numai o parte, fie întreaga asistenta acordată acesteia, Comisia trebuie sa examineze corespunzător cazul şi sa solicite tarii beneficiare sa îşi înainteze observaţiile într-o perioada specificată. După examinare, dacă ţara beneficiara nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) sa reducă sau sa anuleze orice avans; b) sa anuleze o parte sau întreaga asistenta acordată măsurii. Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenta oricăror deficiente în sistemele de management şi control. (4) Orice suma plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită în paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă aceasta autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiara trebuie sa ramburseze aceasta suma Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plata trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. SECŢIUNEA a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie sa ceara ţărilor beneficiare: a) sa stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigura: - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - ca declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; b) sa verifice regulat ca măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; c) sa prevină neregulile şi sa ia măsuri impotriva acestora; d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie sa furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: - regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; - verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri; - examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative. SECŢIUNEA a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie sa aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiara, Comisie si, unde este cazul, de B.E.I. si/sau alte instituţii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenta necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi făcuta pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj si, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât sa arate stadiul atins în executarea măsurii în relatie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) a) Pentru fiecare măsura coordonatorul naţional ISPA trebuie sa înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni pana la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie sa înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie sa între în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea intalnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizarii şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanta lor. SECŢIUNEA a XI-a Transparenta în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie sa fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA. Prin urmare, se va cere ofertanţilor sa îşi declare naţionalitatea şi sa prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. b) In cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare făcuta din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe tari sa participe la licitaţia pentru contracte. (3) a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cat mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie sa asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. c) In plus informaţia trebuie lansata pe Internet într-o forma transparenta. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. SECŢIUNEA a XII-a Transparenta în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiara trebuie sa se asigure ca pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabila adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie sa se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauza. Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioada de 5 ani după efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv. SECŢIUNEA a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cat şi randamentul şi eficienta asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizarilor şi rezultatelor. După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, aceasta evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeana extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. ANEXA III.2 PREVEDERI privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA SECŢIUNEA I Domeniul cheltuielilor ISPA acorda asistenta pentru următoarele măsuri: 1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare sa se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare; 2. proiectele de infrastructura în transport, care promovează o mobilitate susţinută, si, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi acelea care permit ţărilor beneficiare sa se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;------------ *2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean. 3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenta tehnica, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenta tehnica şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3. SECŢIUNEA a II-a Definiţii şi concepte de baza 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte In scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii: a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; b) o etapa independenta tehnic şi financiar reprezintă o etapa care poate fi identificata ca operaţională în întregul sau. O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect; c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: - trebuie sa fie localizate pe acelaşi curs de apa sau în aceeaşi arie de captare ori sa fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apa sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. Organismul responsabil cu implementarea a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. Ca o consecinţa, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie sa fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare. b) In mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. c) Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, sa efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegarilor propuse şi trebuie sa primească o copie de pe documentele relevante. 3. Conceptul de administraţie publica Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernamant: - organisme de guvernamant centrale (nivel naţional); - organisme de guvernamant regionale; - organisme de guvernamant locale. In plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului ca sunt privite ca echivalent al unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) pana la finalizarea proiectului aprobat şi pana la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regula generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate pana în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. 5. Evidenta documentelor şi transparenta Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie sa se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente documentare corespunzătoare. În scopul maximizarii transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei si/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţara beneficiara trebuie sa se asigure ca orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenta contabila separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din aceasta secţiune pentru a demonstra ca intrările contabile oferă o imagine adevărata şi corecta a tranzacţiilor reale implicate, în concordanta cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativa echivalenta. SECŢIUNEA a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regula generală, cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. SECŢIUNEA a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regula generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli sa fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi sa fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. b) In cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercita funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). 2. Implicarea administraţiei publice În cazurile în care funcţionarii din administraţia publica sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1 a) din aceasta secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanta cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul sau de funcţionar în administraţia publica; - cheltuielile trebuie sa aibă la baza un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile trebuie sa fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programarilor în timp); - cheltuielile trebuie sa fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie sa fie limitat în timp şi nu trebuie sa depăşească data limita stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie sa acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie sa fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. SECŢIUNEA a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile a) In cazurile în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativa echivalenta. In cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice se aplica prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a. b) Costurile eligibile trebuie sa includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanta cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct. a) de mai sus este inclus în administraţia publica. c) Ca regula generală, costurile trebuie sa fie evaluate la preţul pieţei. SECŢIUNEA a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanta cu convenţiile standard de contabilitate. b) Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibila. 2. Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului a) In cazul în care organismul responsabil cu implementarea executa pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţa şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publica a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publica nu sunt eligibile. b) Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publica ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. SECŢIUNEA a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile. SECŢIUNEA a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regula generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenta (inclusiv asistenta tehnica), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizica, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intra sub incidenta obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenta tehnica, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsura de asistenta tehnica menţionată în memorandumul de finanţare. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare a) Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. b) Ca regula generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: - servicii de traducere; - închirierea de sali de conferinţa şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii. c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publica, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. 3. Intalniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei. SECŢIUNEA a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regula generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a. 2. Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediara, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie sa demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directa a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. b) Ca excepţie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioada definită în memorandumul de finanţare. c) Principiile definite la pct. a) şi b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componenta individuală completa a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. SECŢIUNEA a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii: a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenta de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie. In caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la alta instituţie finanţatoare şi asistenta financiară nerambursabila ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenta de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generală, aceasta data nu trebuie sa fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplica prevederile trebuie sa fie identificate în memorandumul de finanţare; - B.E.I. sau alta instituţie finanţatoare certifica respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. In cazurile de mai sus, ca regula generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru asistenta de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea sa poată fi considerată completa. Plăţile făcute înainte de data specificată la pct. a) şi b) de mai sus sunt neeligibile. 2. Modificări ale proiectelor a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantiala a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". Regulile stabilite la paragraful 1 se aplica şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus. b) Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie sa fie făcuta în minuta intalnirii. 3. Timpul limita final privind eligibilitatea a) Data finala a eligibilităţii este specificată, ca regula generală, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finanţare. b) Data finala depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. c) Data finala a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta data a expirat beneficiarul dispune de o perioada de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plata finala împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. d) Comisia nu poate extinde aceasta perioada de 6 luni.----------------- *3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. *4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. SECŢIUNEA a XI-a Cererile de plata Cererile de plata prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la baza facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a. În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie sa certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plata trebuie sa fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei. SECŢIUNEA a XII-a Alte elemente specificate în detaliu (1) Orice întrebări apărute care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui sa răspundă intrebarilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. (2) In cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sa primeze. ANEXA III, 3.a) Model de cerere de plata pentru raportarea progresului financiar şi fizic INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA CERERE DE PLATA
A. Tipul plăţii
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Plati peste 80% Plati intermediare │
│ Plati ale balanţei finale │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. Fondul Naţional/Identificarea contului
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Numele: │
│ Adresa: │
│ Persoana de contact: │
│ Telefon: Fax: │
│ E-mail: │
│ Denumirea băncii: │
│ Sediul băncii: │
│ Codul poştal: Oraş: │
│ Numărul contului: Codul scurt: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
C. Măsuri
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Titlul măsurii: │
│ Codul măsurii ISPA: Codul naţional de referinţa: │
│ Numărul memorandumului de finanţare curent: │
│ Data: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
D. Autoritatea responsabilă cu implementarea
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Denumirea: │
│ Sediul: │
│ Cod poştal: Oraş: │
│ Persoana de contact: │
│ Telefon: │
│ E-mail: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
E. Cheltuieli intervenite şi plati ISPA
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ a) Cheltuieli eligibile confirmate la data: │
│ b) In aceasta cerere de plata: │
│ c) =a)+b) cheltuieli cumulative la data: │
│ d) Plati cerute de aceasta cerere: │
│ e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate: │
│ Totalul plăţilor ISPA primite de Fondul Naţional (NF) pana la data: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)
┌──────────────┬──────────────┬─────────┬──────────────┬───────────┬───────────┐
│ │ Cheltuieli │ Cheltu- │ Cheltuieli │ Totalul │ Rata │
│ Categorii de │ în │ ieli │ confirmate │ cheltu- │ de │
│ cheltuieli*) │ memorandumul│ confir- │ în │ ielilor │ execuţie │
│ │ de finanţare│ mate │aceasta cerere│ confir- │financiară │
│ │ curent │ anterior│ de plata │ mate │ │
│ │ │ │ pana la data │ │ │
│ │ │ │ ......... │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │ 4)=(2)+(3)│(5)=(4)/(1)│
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ taxe de │ │ │ │ │ │
│ proiectare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Pregătirea │ │ │ │ │ │
│ terenului │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Principalele │ │ │ │ │ │
│ lucrări │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Utilaje şi │ │ │ │ │ │
│ echipamente │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Asistenta │ │ │ │ │ │
│ tehnica │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Supervizare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Altele │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ Total: │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────────┴─────────┴──────────────┴───────────┴───────────┘
O lista suplimentară la contract poate fi potrivita.
-------------
*) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru
asistenta sau asa cum specifica modificările acestuia.
G. Indicatorii fizici ai execuţiei
┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐
│ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Pana la (data)│Pana la (data│ Rata │
│ lucrării*)├────────┬──────────┤fizica ├──────────────┼─────────────┤ execu- │
│ │ │ │pana la │ Execuţia │ Execuţia │tiei fi-│
│ │ │ │data │fizica referi-│fizica refe- │zice │
│ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│toare la acea-│ritoare la │ (%) │
│ │ │ │anteri- │sta cerere de │solicitarea │ │
│ │ │ │oare │plata │totală inain-│ │
│ │ │ │ │ │tata │ │
│ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3) │(5)=(4)/│
│ │ │ │ │ │ │(1) │
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
└───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘
------------
*) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei
pentru asistenta sau asa cum specifica modificările acestuia.
O lista suplimentară la contract poate fi potrivita.
H. Scurta descriere a lucrărilor efectuate
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
I. Condiţii specifice referitoare la măsura (art. 8 din memorandumul de
finanţare)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Referitor la condiţii specifice, dacă acestea exista, şi modul în care │
│ acestea au fost îndeplinite. │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau
comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Precizati câteva observaţii şi recomandări sumare, dacă exista (cu referiri│
│complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite. │
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finanţare)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Referitor la orice probleme care pot aparea în implementarea măsurilor, │
│ incluzând devieri de la planul de finanţare original şi explicaţii cu │
│ privire la acţiunile întreprinse pentru corectare. │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenta oferită
de Comunitate
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Panouri ridicate la locul execuţiei? Da Nu │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauza: │
│ Presa Televiziune Radio │
│ Alte mijloace audiovizuale │
│ Tipul documentaţiei scrise, disponibilă pentru public │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Prin prezenta declar ca cheltuielile eligibile confirmate se referă la │
│ articolele deja plătite pentru realizarea investiţiilor aprobate şi ca nu │
│sunt rezultat al schimbării proiectului sau al lucrărilor efectuate în afară│
│celor prevăzute în cadrul descrierii măsurii şi ca documentele originale │
│privind plăţile indicate în listele anexate sunt păstrate de Fondul Naţional│
│sau de autoritatea responsabilă cu implementarea, stampilate şi disponibile │
│în vederea consultării şi verificării. │
│ │
│ Data: Semnătura şi autentificarea │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA LA CEREREA DE PLATA
Facturi*)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Titlul măsurii: │
│Codul ISPA: Codul naţional: │
│Memorandum de finanţare nr.: Data: │
├───────────┬─────────────┬─────┬──────────────┬─────┬──────────┬────────────┤
│ Furnizor │ │ │ │ │ │ │
│si contract│Factura nr.. │ Data│Chitanţa nr...│Data │ Valoarea │ Observaţii │
├───────────┼─────────────┼─────┼──────────────┼─────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼──────────────┼─────┼──────────┼────────────┤
│ Total: │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────────────┴─────┴──────────────┴─────┴──────────┴────────────┘
-----------
*) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plata transmisă
responsabilului naţional cu autorizarea.
Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de
finanţare)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Controlul fizic al lucrărilor Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Controlul financiar Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA III.3.b) Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA
A. Identificarea măsurii
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea măsurii: │
│Autoritatea responsabilă cu implementarea: │
│Codul ISPA al măsurii: │
│Memorandum de finanţare nr.: Data: │
│Contribuţia asistenţei ISPA: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. Execuţia financiară Planul de plati
┌────┬─────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Total costuri│Plati efectuate│Cheltuieli │Total chel- │Diferenţe/cost│
│ │ eligibile │ │viitoare │tuieli │ total (%) │
│ ├───────┬─────┼───────┬───────┼──────┬───────┼───────┬────┤ │
│ │Estima-│Esti-│(pana │ (%) │(de la│(%) │ │ (%)│ │
│Anul│rea │marea│în pre-│ │data) │ │ │ │ │
│ │accep- │accep│zent) │ │ │ │ │ │ │
│ │tata │tata │ │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţial│în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pre- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │zent │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(3)│ (5) │(6)=(5)│(7)=(3)│(8)=│(9)=(7)-(2)/ │
│ │ │ │ │/(2) │ │/(2) │+(5) │(7)/│total(2) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │(2) │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2000│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2001│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2002│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│To- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────┴─────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┴────┴──────────────┤
│ │
│ Schimbare propusă în planul de finanţare: Da [] Nu [] │
│ Transmisă deja Comisiei Europene la data de: │
│ Urmează sa fie transmisă Comisiei Europene în data de: │
│ │
│ Va fi prezentată Comitetului de monitorizare (anexaţi planul şi motivele │
│ modificării lui) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
C. Execuţia pe categorii de cheltuieli
┌──────────────┬───────┬───────────────┬───────────────┬───────────────────────┐
│Categoria de │Decizia│Plati efectuate│ Cheltuieli │ Total cheltuieli │
│cheltuieli (ca│curenta│ │ viitoare │ │
│în cererea de │ ├────┬──────────┼───┬───────────┼───────────┬───────────┤
│plata)*) │ │(pa-│ │(de│ │ │ │
│ │ │na │ │la │ │ │ │
│ │ │în │ (%) │da-│ (%) │ │ (%) │
│ │ │pre-│ │ta)│ │ │ │
│ │ │zent│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ (1) │(2) │3)=(2)/(1)│4) │(5)=(4)/(1)│(6)=(2)+(4)│(7)=(6)/(1)│
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Proiectare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Organizare de │ │ │ │ │ │ │ │
│şantier │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Utilaje şi │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Asistenta │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnica │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Supervizare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Altele │ │ │ │ │ │ │ │
│(specificari) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Total: │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────┴────┴──────────┴───┴───────────┴───────────┴───────────┘
---------------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
D. Execuţia fizica
┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐
│Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │ Execuţia │
│lucra- │ fizici │fizica │în exe- │fizica tota-│execuţie fizica │fizica pana│
│rilor*)├───┬──────┤pana la │cutia │la pana la │ (%) │ la │
│ │Ti-│Cânţi-│data │fizica │comitetul de│ │încheierea │
│ │pul│tatea │comite- │de la │monitorizare│ │ măsurii │
│ │ │ │tului de│comite- │actual │ │ │
│ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │
│ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │
│ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │
│ │ │ │ │anterior│ │ │ │
│ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4)=(2)+(3)│ (5)=(4)/(1) │ (6) │
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
└───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘
------------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
E. Motive pentru întârziere şi diferenţe
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
F. Data prevăzută pentru finalizare
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ In memorandumul de finanţare iniţial: │
│ In memorandumul de finanţare actual: │
│ Data prevăzută pentru finalizare: │
│ Data modificată ce urmează sa fie propusă Comitetului de monitorizare: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la:
● adjudecarea contractelor;
● aspecte legate de protecţia mediului;
● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare;
● probleme apărute pe parcurs.
ANEXA III.3.c) Model pentru solicitarea de modificări PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA
Autoritatea responsabilă cu implementarea:
1. Identificarea măsurii
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Denumirea măsurii: │
│ Autoritatea responsabilă cu implementarea: │
│ Codul ISPA al măsurii: │
│ Memorandum de finanţare nr.: Data: │
│ Contribuţia asistenţei ISPA: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ Data curenta: Data propusă pentru finalizare: │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. Schimbări propuse în planul de finanţare*) - euro -
┌───────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ │ Cheltuieli eligibile totale │ Cheltuieli eligibile │
│ Anul │ conform memorandumului │ efectuate sau previziuni │
│ │ de finanţare în vigoare │ pentru cheltuielile totale │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2000 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2001 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2002 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2003 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2004 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2005 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2006 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ Total: │ │ │
├───────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────────────┤
│ │
│ Solicitare de creştere a asistenţei Da [] Nu [] │
│ Suma solicitată drept creştere (euro) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
------------
*) De anexat planul de finanţare modificat.
4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii
┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐
│Categoria cheltuielii*)│ Costuri totale │Modificarea solicitată │ Costuri │
│ │eligibile curente │ │ totale │
│ │ │ │eligibile│
│ │ │ │ propuse │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Proiectare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Organizare de şantier │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Lucrări │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Utilaje şi echipamente │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Asistenta tehnica │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Supervizare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Altele (specificari) │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Total: │ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
-----------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
5. Modificări ale indicatorilor fizici
┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
6. Modificări ale caracteristicilor măsurii
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
7. Motive pentru modificările propuse
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Propunerea de modificare:
Data inaintarii solicitării de modificare:
Semnătura coordonatorului naţional ISPA
ANEXA III.4 ACORD privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplica asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia tarii beneficiare. SECŢIUNEA a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale tarii beneficiare trebuie: a) sa asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanta cu obiectivele managementului financiar adecvat; b) sa furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finala, bazată pe cheltuielile efectuate; c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzător; d) sa specifice instituţiile şi responsabilităţile si, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot aparea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; f) sa stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. SECŢIUNEA a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie sa organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru: a) a verifica eficienta sistemelor de management şi control în vigoare; b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. 2. Ţările beneficiare trebuie sa organizeze o distribuţie egala a controalelor pe parcursul perioadei în cauza. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere: a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; b) factorii de risc identificati de controalele naţionale sau ale Comunităţii; c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali sa fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. SECŢIUNEA a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie sa urmărească verificarea următoarelor: a) aplicarea practica şi eficacitatea sistemelor de management şi control; b) corespondenta dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; c) existenta unui sistem de audit adecvat; d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plati) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; e) utilizarea proiectului este în concordanta cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; g) a fost făcuta disponibilă cofinanţarea naţionala corespunzătoare; h) măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanta cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. SECŢIUNEA a 5-a Controalele trebuie sa stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, sa identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive, care sunt necesare. SECŢIUNEA a 6-a Fiecare ţara beneficiara şi Comisia trebuie sa se consulte cel puţin o data pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie sa se refere la tehnicile de analiza a riscului care vor fi aplicate şi trebuie sa ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. SECŢIUNEA a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie sa asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregula evidenta nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauza, ţara beneficiara trebuie sa informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care sa demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiara. Dacă o anumită neregula are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar. SECŢIUNEA a 8-a 1. Ţara beneficiara va prezenta Comisiei o declaraţie elaborata de o persoana sau de o organizaţie independenta de serviciul de implementare, al carei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularitatii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile. 2. In cazul în care exista puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie sa se refere la aceste circumstanţe şi sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificarii şi rectificarii neregulilor într-o perioada specificată. SECŢIUNEA a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia pana la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oara pana la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizari necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. SECŢIUNEA a 10-a Comisia şi ţara beneficiara trebuie sa lucreze împreună pentru a se asigura ca obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţara beneficiara. SECŢIUNEA a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie sa se asigure ca toate documentele şi evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita sa le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile menţionate în paragraful 1. SECŢIUNEA a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sa fie protejate de secretul profesional, în concordanta cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul tarii beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie sa între în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. SECŢIUNEA a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie sa aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. SECŢIUNEA a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedica ţările beneficiare sa aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită forma de asistenta când: 1. Evidentele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plata; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). 2. In cazul cheltuielilor care au doar parţial legătura cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate exista justificări suficiente care sa demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare exista, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediara informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuiala individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o lista cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenta, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completa a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. 6. In cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5. 7. In cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate fiecare autoritate intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportand instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect. 8. In cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-si justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI care trebuie anexată la cererea finala de plata Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura finanţată prin ISPA - numărul şi localizarea> 1. Subsemnatul, ..............(Se specifica numele, funcţia şi serviciul.)........, am examinat declaraţia finala de plata pentru ........(Se indica măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită.)......, împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară. Scopul controlului 2. Am condus controlul în concordanta cu prevederile CMCF, am planificat şi am executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile ca declaraţia finala de cheltuieli şi cererea de plata a sumelor provenite din asistenta comunitară nu conţin declaraţii false ..........(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)...... . Observaţii 3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele: a) ................................................................... b) ................................................................... c) ................................................................etc. (Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi asistenta comunitară corespunzătoare acestora.) 4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par sa afecteze suma provenită din asistenta comunitară, cu următoarele excepţii: a) .............................................................. b) .............................................................. c) ...........................................................etc. (Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător si, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea sumelor provenite din asistenta comunitară, care par sa fie afectate de acestea.) Concluzii În cazul în care nu exista limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. a) In urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, opinia mea este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară pare sa fie valida. In cazul în care exista unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă exista probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 si/sau a erorilor/neregulilor care par ca nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este ca declaraţia finala de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanta cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară pare sa fie valida. In cazul în care exista limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. c) Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 si/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară. ANEXA III.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acest acord nu trebuie sa afecteze aplicarea în ţara beneficiara a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. SECŢIUNEA a 2-a (1) Ţările beneficiare trebuie sa comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: - prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA; - lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile. (2) Ţările beneficiare trebuie sa comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1). (3) Comisia trebuie sa studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie sa le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sa rămână în contact cu ţările beneficiare atâta timp cat este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. SECŢIUNEA a 3-a Neregula înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii si/sau a legilor naţionale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificată. SECŢIUNEA a 4-a (1) In timpul celor doua luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie sa raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigaţii administrative sau judiciare. Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind: - măsura finanţată prin ISPA; - prevederile care au fost incalcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; - suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare; - perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă; - practicile folosite pentru comiterea neregulii; - felul în care a fost descoperită neregula; - autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; - consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare; - data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea ca se comite o neregula, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula si, dacă este cazul, ţara beneficiara şi tertele tari implicate; - identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanta în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauza. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1) si, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informaţiile lipsa atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigatiilor, comunicarea informaţiilor trebuie sa fie subiectul unei autorizari din partea unei instanţe judecătoreşti competente. SECŢIUNEA a 5-a Fiecare ţara beneficiara trebuie sa raporteze Comisiei si, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca au existat, atunci când exista temerea ca: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afară teritoriului sau; si/sau - arata ca un nou mal praxix a fost implicat (folosit). SECŢIUNEA a 6-a In timpul celor doua luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie sa informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezulta din acestea, incluzând: - sumele care au fost sau se aşteaptă sa fie recuperate; - măsurile interimare luate de ţara beneficiara pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor; - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cat posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; - orice suspendări ale acuzarilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie sa notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. SECŢIUNEA a 7-a Dacă nu exista nereguli de raportat în perioada de referinţa, ţările beneficiare trebuie sa informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limita de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a. SECŢIUNEA a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiara decid, la cererea expresă a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate sa decidă sa ramburseze tarii beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. SECŢIUNEA a 9-a (1) Comisia trebuie sa păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiara în scopul suplimentarii informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a si, în particular, despre posibilitatea de recuperare. (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie sa informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea maniera încât sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea în alte tari beneficiare. (3) Comisia trebuie sa organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare intalniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului (1) din aceasta secţiune, în special cu privire la invatamintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. (4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie sa se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. SECŢIUNEA a 10-a Comisia trebuie sa informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). SECŢIUNEA a 11-a (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie sa ia toate precautiile necesare pentru a se asigura ca informaţiile pe care le schimba rămân confidenţiale. (2) Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor tari beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusa neregula a avut loc. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţionala a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. In plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat si-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiara sa nu interzică asemenea comunicare sau folosire. (5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedica folosirea, în orice acţiune legală sau procedura instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competenta din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. (6) Când o ţara beneficiara notifica Comisiei ca o persoana fizica sau juridică, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte ca nu a fost implicata în nici o neregula, Comisia trebuie sa ii informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea sa mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. SECŢIUNEA a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. SECŢIUNEA a 13-a Verificările şi inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspectiilor menţionate în aceasta anexa, astfel încât autorităţile sa poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspectiile pe loc. In plus, dacă ţara beneficiara implicata doreşte, verificările şi inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale tarii beneficiare. SECŢIUNEA a 14-a Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă exista motive sa se creadă ca au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie sa le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar sa se stabilească unde şi dacă neregulile exista, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspectiilor pe loc. SECŢIUNEA a 15-a (1) Verificările şi inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţara beneficiara în cadrul procesului de înfrăţire institutionala - twinning - poate sa participe la aceste verificări şi inspecţii. Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atesta identitatea şi poziţia, împreună cu un document care sa indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespundă regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiara Comisia poate cere asistenta oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenta tehnica. Comisia trebuie sa se asigure ca toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenta tehnica, independenta şi respectarea secretului profesional. SECŢIUNEA a 16-a (1) Inspectorii Comisiei trebuie sa aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţionala, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspectiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. Verificările şi inspectiile pe loc pot privi, în particular: - registre şi documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plati, declaraţii privind materialele folosite şi munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; - sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate; - documente contabile şi bugetare; - implementarea tehnica şi financiară a proiectelor subsidiare. (2) Dacă este cazul, este în sarcina tarii beneficiare, la cererea Comisiei, sa ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţionala, în special pentru protejarea probelor. SECŢIUNEA a 17-a (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţionala a tarii beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afară celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesita cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţara beneficiara intenţionează sa folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspectiile pe loc, trebuie sa ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informaţia respectiva a fost obţinută. (2) Comisia trebuie sa raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregula pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. In orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. (3) Inspectorii Comisiei trebuie sa se asigure ca la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţionala a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie sa fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tarii beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie sa fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurata în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operaţiune vor fi rugati sa contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. SECŢIUNEA a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiara implicata, actionand în conformitate cu regulile naţionale, trebuie sa acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţionala. ANEXA III.6 CERINŢELE privind informarea şi publicitatea Regulile stabilite în prezenta anexa referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenta financiară ISPA. Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenta acordată prin ISPA au ca scop: - sa mărească constientizarea şi transparenta publica fata de activităţile Comunităţii Europene; - sa informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA. Informarea şi publicitatea trebuie sa priveasca toate proiectele pentru care ISPA asigura asistenta financiară. Tinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv: - autorităţile regionale, locale sau publice; - partenerii sociali şi economici; - organizaţiile neguvernamentale; - operatorii şi promotorii de proiect; - orice alte părţi interesate despre oportunitatile oferite de ISPA. 2. Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop. Organismul responsabil trebuie sa ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi sa colaboreze cu departamentele Comisiei. Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenta ISPA este aprobată. Comisia îşi rezerva dreptul sa initieze procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiara nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexa. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate În afară de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate: 3.1. Media Organismul responsabil trebuie sa informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări. Pentru aceasta lansarea formala a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate. 3.2. Acţiunile de informare Organizarea acţiunilor de informare, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA, trebuie sa menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie sa se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţa şi sigla Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie sa sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente. 3.3. Material informativ Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie sa conţină pe coperta o indicaţie clara a siglei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte şi o sigla naţionala, regionala sau locală. Când publicaţia include o prefata aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiara, cat si, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul ca participarea Comunităţii Europene este clara. Aceste publicaţii trebuie sa facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate. Principiile sus-menţionate se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale sau de pe paginile web. 4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare Informarea şi publicitatea trebuie sa facă obiectul unei serii coerente de măsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie sa se asigure ca reprezentanţii Comisiei, inclusiv delegaţiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA. Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sa ia următoarele măsuri care sa indice participarea ISPA în proiectele menţionate: a) Informarea referitoare la proiect Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general în privinţa asistenţei acordate de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sa publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată forma şi sa se asigure ca asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regionala şi sa le ţină la dispoziţie părţilor interesate. Măsurile prompte vor include: - panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor; - plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general, care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos. b) Informaţii generale referitoare la ISPA In plus fata de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenta ISPA alocata tarii lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Aceasta informare generală trebuie sa aibă loc cel puţin o data pe an şi sa fie făcuta disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie sa grupeze proiectele după natura lor si/sau sa se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Aceasta trebuie actualizată anual şi transmisă televiziunilor sau posturilor de radio naţionale şi regionale, Comisiei si, la cerere, altor părţi interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1. 5. Activitatea comitetelor de monitorizare Comitetele de monitorizare trebuie sa se asigure ca exista informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie sa informeze media, cat de des considera necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de reprezentanţii Comisiei. Pregatirile corespunzătoare vor fi făcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia şi cu delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi intalniri la nivel înalt sau inaugurari. Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie sa fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei. Preşedinţii comitetelor de monitorizare trebuie sa înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia. 6. Prevederi finale Organismul responsabil poate în orice moment sa desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le considera necesare. Acesta trebuie sa consulte Comisia şi sa o informeze despre initiativele pe care le are, astfel încât Comisia sa poată participa în mod corespunzător la îndeplinirea acestora. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenta sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţionala. Acesta va conţine îndrumări detaliate în forma electronica (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la coordonatorul naţional ISPA. Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA ţările beneficiare se vor asigura ca sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 1. Panourile de publicitate Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie sa cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. Panourile de publicitate trebuie sa aibă o dimensiune potrivita cu scala operaţiunilor desfăşurate. Secţiunea panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie sa îndeplinească următoarele criterii: - trebuie sa ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală a panoului de publicitate; - trebuie sa poarte sigla Comunităţii Europene şi sa cuprindă textul următor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat. Atunci când organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate care sa anunţe implicarea sa în finanţarea proiectului, asistenta acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. In asemenea cazuri prevederile sus-menţionate referitoare la contribuţia Comisiei Europene se aplica prin analogie. Panourile de publicitate trebuie inlaturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizarii lucrărilor şi trebuie sa fie înlocuite cu o placa comemorativa, în conformitate cu prevederile pct. 2. 2. Plăcile comemorative Plăcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren şi trebuie sa fie accesibile publicului general. In afară siglei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie sa menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect. Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut: "Acest proiect a fost cofinantat cu ..... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ............ (se menţionează anul) ......... costul total al proiectului a fost de ........... (moneda naţionala) ......... şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de ....... (moneda naţionala)......... ." Exemplu:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Titlul proiectului │
│ Localizarea │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Sigla europeană Finanţat de: │
│ Uniunea Europeană (asistenta ..... euro .......... │
│ financiară nerambursabila) (moneda naţionala) │
│ IFI (împrumut) ...... euro .......... │
│ (moneda naţionala) │
│ Autoritatea de implementare: (Ministerul ...) │
│ (Agenţia ...) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Beneficiar: (Denumirea beneficiarului) │
│ Supervizare şi management: (Denumirea firmei) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Contractant: (Denumirea contractantului) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
