Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: MEMORANDUM DE FINANTARE din 20 octombrie 1998 privind Programul National PHARE 1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE din 20 octombrie 1998 privind Programul National PHARE 1998, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998*)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 30 ianuarie 1999
Comenteaza legea
--------
*) Traducere.

Comisia Comunitatii Europene, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte,

au convenit cele ce urmeaza:

Masura la care se face referire la art. 1 va fi executata si finantata din resursele bugetare ale Comunitatii, conform prevederilor cuprinse in acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in aplicare masura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Conditiile generale, anexate la Acordul-cadru dintre Comisie si Guvernul Romaniei si completate prin prevederile acestui memorandum, si de Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura si subiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comisia va contribui, prin finantare gratuita, la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: RO-9803 la RO 9807
Titlul: Program National PHARE 1998
Durata: pana la 31 decembrie 2000
ART. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara a Comunitatii este fixata la nivelul maxim de 106,6 MECU, denumita in continuare finantarea gratuita.
ART. 3
Durata si data de expirare
Pentru prezenta masura, finantarea gratuita este disponibila pentru contractare pana la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Orice fonduri din finantarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea platilor din finantarea gratuita este 31 decembrie 2001, cu exceptia Proiectului de reabilitare a drumurilor RO 09807.02, caz in care termenul limita este 31 decembrie 2003. Toate platile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate insa, in functie de imprejurari, sa fie de acord cu o prelungire adecvata a acestei date de expirare, cu conditia ca o asemenea prelungire sa fie solicitata si justificata in mod corespunzator de catre Guvernul Romaniei. Acest memorandum va expira la data de expirare a perioadei de efectuare a platilor finantarii gratuite. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate catre Comisie.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul si titlul masurii, va fi adresata:
Pentru Comunitate:

Delegatia C.E. la Bucuresti
Str. Grigore Mora nr. 11
71278, Bucuresti
Romania
e-mail: office@ecdel.eunet.ro
Fax: 401 230 24 53
Pentru Guvernul Romaniei:

Guvernul Romaniei
Departamentul pentru Integrare Europeana
Piata Victoriei nr. 1
Bucuresti, Romania
Fax: 401 312 69 29
ART. 5
Numarul de exemplare
Acest memorandum este intocmit in limba engleza, in doua exemplare.
ART. 6
Intrarea in vigoare
Acest memorandum va intra in vigoare la data semnarii de catre ambele parti. Numai cheltuielile care au loc dupa aceasta data sunt eligibile pentru finantarea gratuita.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui memorandum.

Intocmit la Bruxelles, la data de 20 octombrie 1998.

Pentru Guvernul Romaniei,
Alexandru Ioan Herlea

Pentru Comunitate,
Hans Van Den Broek

Anexa 1: Acord-cadru si Clauza de arbitrare (Anexa A si B)
Anexa 2: Prevederi speciale (Anexa C)

ACORD-CADRU

Comisia Comunitatilor Europene, numita in cele ce urmeaza Comisia, actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, numita in cele ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, numite parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,

au convenit dupa cum urmeaza:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in regulamentul de mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce urmeaza sa fie convenit intre partile contractante, numit in continuare Memorandum de finantare, al carui model este prezentat in anexa C.
Romania ia toate masurile necesare pentru a asigura executarea corespunzatoare a tuturor masurilor.
ART. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in conformitate cu Conditiile generale din anexa A aici de fata, care vor fi considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale, astfel cum ar fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
ART. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, o data ce aceasta este infiintata in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
ART. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi mentionate intr-un acord ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
ART. 5
Orice disputa legata de acest acord ce nu poate fi rezolvata prin consultare va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj mentionata in anexa B.
ART. 6
Acest acord este intocmit in dublu exemplar, in limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra in vigoare in ziua in care partile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare pentru o perioada nedefinita, daca nu i se pune capat prin notificarea scrisa a uneia din partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor Memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor operatiuni convenite intre partile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate ca parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti in ziua de 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA

Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare

In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor la Guvernul Romaniei.

TITLUL I
Finantarea proiectelor

ART. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, numit in cele ce urmeaza Finantarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este mentionata in Memorandumul de finantare, va determina limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc Finantarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistentei nerambursabile a C.E.E.
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finantarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibila in momentul in care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevazute in Memorandumul de finantare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui Memorandum de finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a Memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirarii Memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru Finantarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegatiei Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in Memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta plata directa de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data de expirare a Memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a contractelor care mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu conditia ca intreaga Finantare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in conditiile in care Memorandumul de finantare nu prevede altfel, o prima transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executata in favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea masurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achizitionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari si de cooperare tehnica va fi mentionata in Memorandumul de finantare, urmand principiile de mai jos.
ART. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, in special prin publicarea, in timp util, a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor masuri (de exemplu, operatiuni de finantare in doua stagii, operatiuni multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in Memorandumul de finantare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrari si livrari
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatiune oferta selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din punctul de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si calitatii serviciilor, al naturii si conditiilor de executie a lucrarilor sau livrarilor, al costului lor de utilizare si valorii tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand astfel se prevede in Memorandumul de finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul in chestiune.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitatie, contractul va fi acordat candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitati

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri bilaterale sau multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenta economica si de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, livrari sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporara si rezidenta in cazurile in care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului necesar efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; va expira la o luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrari, livrari sau servicii finantate de Comunitate si membrilor familiei lui apropiate sa intre in statul Beneficiarului, sa se stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile, regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.
ART. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si fosta Republica Iugoslava Macedonia.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantata din Finantarea gratuita a C.E.E.
2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile Beneficiarului si finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor putea intra in statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in contract, si pentru folosinta imediata, conform celor cerute pentru implementarea normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, platilor sau impozitelor mentionate mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau romanesti, finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse in statul Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent ca aceste taxe exista sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finantate din Finantarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele recrutate local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de taxe si alte impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara, conform reglementarilor in vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice, care importa echipament profesional conform art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporara asa cum este definit in legislatia nationala a Beneficiarului in ceea ce priveste echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrarilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si fosta Republica Iugoslava Macedonia.
ART. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din Finantarea gratuita a C.E.E. documentele de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului unde ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului unde sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura executia platilor in cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

ART. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa isi trimita propriii agenti sau reprezentantii corespunzator autorizati, pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica sau financiara ori de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca persoanelor imputernicite sa duca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor, finantate in baza Memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile relevante privitoare la cele finantate in baza Memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene in executarea evaluarilor contabile privind utilizarea Finantarii gratuite a C.E.E.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, ca si impactul asupra dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmarirea masurilor
In urmarirea executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientari pentru masura, care sa fie considerata mai bine adaptata obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in Memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii, si asupra completarii acesteia dupa incheiere.
Comisia, in lumina rapoartelor si, unde este potrivit, si a evaluarii ulterioare, va proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data inchiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale si finale

ART. 18
Consultari; dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea Memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre Beneficiar si Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al Memorandumului de finantare.
2. Acolo unde se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite in Memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu au fost subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea suspenda finantarea masurii, dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii. Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunt; adrese
Orice anunt si orice acord intre parti prevazut trebuie sa aiba forma unei comunicari scrise cu referire explicita la numarul si titlul masurii. Astfel de anunturi sau acorduri vor fi facute prin scrisoare adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate in Memorandumul de finantare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa intre partile contractante rezultand din Acordul-cadru sau Memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 al Conditiilor generale referitoare la Memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va consta din trei arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, numit in continuare si conducator, va fi numit prin acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si indatoririle arbitrului initial.


ANEXA C

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective si descriere

Obiectivul 1: Intarirea democratiei, a statului de drept si a drepturilor omului
Acest subprogram include doua proiecte: integrarea socioeconomica a rromilor si protectia copilului.
Primul proiect urmareste imbunatatirea situatiei socioeconomice a rromilor, incluzand respectarea drepturilor lor asa cum sunt ele definite in legislatia internationala, prin elaborarea unei strategii a Guvernului. Mai precis, proiectul isi propune adoptarea unei strategii guvernamentale pana in anul 2000, realizata pe baza unei analize atente a situatiei actuale a rromilor, care sa aiba ca obiectiv imbunatatirea situatiei lor prin programe inovatoare de parteneriat intre autoritatile si comunitatile de la nivel local.
Integrarea socioeconomica a rromilor este evidentiata si in Parteneriatul de aderare si, intr-un mod mai detaliat, in PNNA (partea IV, cap. 2), unde se subliniaza necesitatea integrarii sociale a rromilor si a consolidarii capacitatii institutional-administrative pentru protectia minoritatilor.
Succesul implementarii proiectului si durabilitatea lui impun angajarea Guvernului, care, in mod concret, se poate masura prin: a) constituirea unui comitet ministerial pentru minoritati nationale si, sub egida acestuia, a unui grup de lucru interministerial, precum si a unui comitet consultativ pe problemele populatiei rroma, care sa asigure cadrul pentru consultarea organizatiilor pentru rroma si a organizatiilor neguvernamentale; b) dotarea cu spatiu pentru birouri si asigurarea satisfacatoare a contrapartii romane a proiectului; c) sprijinirea infiintarii in cadrul Departamentului pentru Protectia Minoritatilor a unui birou pentru populatia rroma, care sa asigure, printre altele, preluarea functiilor unitatii de asistenta tehnica in momentul finalizarii proiectului. Nu se va incheia nici un contract inaintea indeplinirii acestor conditii; d) alocarea de fonduri de la bugetul statului (2000) inainte de finalizarea proiectului, in vederea sprijinirii biroului pentru populatia rroma. In cazul neindeplinirii acestei conditii de catre Guvern, Comisia poate avea in vedere sistarea transferarii fondurilor necheltuite pana in acel moment. Implicarea activa a membrilor executivului poate contribui la asigurarea succesului proiectului.
Cel de-al doilea proiect isi propune sa acorde asistenta Guvernului pentru implementarea strategiei de reforma in domeniul protectiei copilului. Strategia de reforma a protectiei copilului are ca punct de pornire respectarea interesului superior al copilului, asa cum se stipuleaza in Conventia O.N.U. privind drepturile copilului. Obiectivele programului sunt: dezvoltarea de noi servicii pentru protectia copilului, ca alternative la ingrijirea de tip rezidential si intarirea capacitatii institutionale la nivel judetean, restructurarea/rationalizarea institutiilor de tip rezidential; armonizarea cadrului legislativ (cu referiri la legislatia internationala in domeniul protectiei copilului), intarirea capacitatii organizatorice a autoritatilor centrale in domeniul protectiei copilului si dezvoltarea unui sistem national de monitorizare si evaluare in domeniul protectiei copilului.
Aceste obiective sunt in concordanta cu Programul national de adoptare a acquisului comunitar. Se estimeaza ca in urmatorii ani serviciile diversificate pentru protectia copilului sa devina functionale in toate judetele. Copiii in dificultate - fie copii cu handicap, copii infectati cu HIV, copii fara familii sau in alt fel dezavantajati -, precum si familiile lor vor beneficia de accesul liber si total la aceste servicii oferite la nivel judetean.
Un aspect asupra caruia trebuie reflectat este posibilitatea de sustinere financiara pe termen lung a reformei in domeniul protectiei copilului, care va fi evaluata de Departamentul pentru Protectia Copilului (D.P.C.). Acesta trebuie sa aiba, de asemenea, capacitatea de a-si indeplini propriul rol. Astfel, Departamentul pentru Protectia Copilului va fi obligat sa aiba in vedere masuri care sa ii intareasca structura si capacitatea, astfel incat, pe termen scurt si mediu sa poata asigura implementarea reformei, iar pe termen lung sa isi poata indeplini rolul strategic. O evaluare mai detaliata va fi facuta in cadrul programului care va incepe cu propuneri specifice, bazate pe atributiile Departamentului pentru Protectia Copilului si pe situatia din teritoriu.

Obiectivul 2: Intarirea capacitatii institutionale si administrative de adoptare a acquisului comunitar
Primul proiect are ca scop acordarea de asistenta Ministerului Finantelor in vederea imbunatatirii formarii profesionale prin activitati interne de pregatire, a crearii capacitatii de dezvoltare a strategiei economice pe termen mediu, a dezvoltarii capacitatilor de audit intern si a imbunatatirii sistemului de colectare a veniturilor.
Ministerul Finantelor intentioneaza sa realizeze o structura proprie permanenta de formare profesionala, Scoala de finante publice, conditie necesara pentru imbunatatirea procedurilor bugetare si de planificare ale gestionarii trezoreriei statului. De asemenea, Ministerul Finantelor intentioneaza sa creeze un centru independent pentru politici publice, care va furniza informatiile si analizele necesare pentru definirea strategiei economice pe termen mediu. Experienta acumulata pana in prezent (asa cum se reflecta in programele de guvernare si in contactele cu institutiile financiare internationale) a evidentiat necesitatea cresterii capacitatii Ministerului Finantelor de a dezvolta si monitoriza implementarea politicilor economice. Centrul mentionat isi va desfasura activitatea in stransa legatura cu Departamentul pentru analiza macroeconomica si informatizarea sistemului financiar din cadrul Ministerului Finantelor. Dezvoltarea capacitatilor de audit intern necesita amendarea legislatiei actuale care permite Curtii de Conturi din Romania exercitarea functiei de control intern. Departamentul de control financiar din cadrul Ministerului Finantelor va fi consolidat prin recrutarea de personal si prin dezvoltarea unor module de formare profesionala in domeniul controlului financiar. De asemenea, se asteapta sa fie elaborate noi norme metodologice in vederea colectarii veniturilor statului.
Ministerul Finantelor va asigura spatiul necesar si personalul corespunzator. Statutul Centrului pentru Politici Publice va fi convenit pana in octombrie 1998. Este necesara propunerea unei legislatii privind controlul financiar si auditul care sa asigure un echilibru adecvat intre Departamentul pentru control financiar din cadrul Ministerului Finantelor si Curtea de Conturi a Romaniei. Se asteapta ca aceasta sa conduca la limitarea activitatii Curtii de Conturi la controalele ex-post asupra legalitatii, regularitatii si la auditul performantei.
Al doilea proiect se concentreaza asupra Administratiei Vamale Romane. Obiectivele proiectului sunt: perfectionarea activitatii vamale prin implementarea unui sistem eficient, simplificat, complet automatizat si durabil de vamuire a bunurilor si de incasare a datoriilor vamale; intarirea capacitatii de lupta impotriva fraudelor vamale si a traficului de stupefiante, prin implementarea unei retele informatice moderne de culegere si manipulare a informatiilor; cresterea domeniilor de acoperire, a oportunitatii si acuratetii informatiilor cu caracter vamal aplicabile in comert, informatii care trebuie sa parvina cercurilor comerciale interesate; imbunatatirea calitatii activitatii vamale si cresterea performantelor prin stabilirea unui sistem functional de pregatire profesionala a personalului vamal; imbunatatirea colaborarii si comunicarii intre vama si mediile comerciale prin stabilirea unor metode noi de circulare a informatiilor spre mediile comerciale si prin extinderea facilitatilor care sunt folosite in mod curent in transferul electronic si in prelucrarea informatizata a datelor.
Un obiectiv pe termen scurt, prevazut atat in Parteneriatul de aderare, cat si in PNAA, este intarirea capacitatii institutionale si administrative a Administratiei Vamale Romane.
In Romania s-a incheiat practic primul nivel de armonizare a legislatiei. Armonizarea legislativa este insa un proces care continua si care este evaluat cu regularitate de administratia vamala, guvern si organismele europene. Legislatia privind metodologia tranzitului comun si noua schema de organizare a sistemului vamal asteapta in prezent aprobarea Guvernului Romaniei. Pentru perioada urmatoare, Administratia Vamala Romana are in vedere adoptarea legislatiei privind drepturile proprietatii intelectuale si marcile inregistrate, tariful comunitar armonizat si colectarea de catre vama a accizelor. In consecinta, atentia se va concentra acum asupra organizarii, structurarii, elaborarii strategiilor, implementarii legislatiei, automatizarii, facilitarii si punerii in aplicare, cu precadere la granite. In plus, se va acorda o atentie deosebita infiintarii si dotarii scolii vamale si perfectionarii metodologiei de pregatire profesionala. Administratia Vamala Romana s-a angajat ferm pentru indeplinirea acestor obiective. De asemenea, se va cauta ca tratarea aspectelor legate de T.V.A. sa se faca de o maniera integrata, prin cooperare cu Directia generala impozite indirecte din cadrul Ministerului Finantelor, urmarind imbunatatirea structurilor si circulatia informatiei.
Al treilea proiect vizeaza agricultura. Obiectivul acestuia este consolidarea capacitatilor, la nivel national si regional, ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, in vederea stabilirii prioritatilor si preluarii pe baza sectoriala a acquisului comunitar in agricultura, pescuit si dezvoltare rurala, domenii pentru care ministerul este responsabil. Domeniile de interes special sunt alinierea standardelor din domeniile veterinar, al sanatatii animalelor si plantelor, in punctele de frontiera si in teritoriu, cu cele ale U.E. si internationale, precum si dezvoltarea intreprinderilor private din mediul rural pe bazele principiilor economiei de piata.
In vederea maximizarii resurselor necesare obiectivelor mentionate, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va acorda sprijin managerial, financiar in domeniul formarii profesionale si de alta natura personalului (in special din teritoriu) care isi ofera in mod voluntar disponibilitatea pentru pregatire profesionala si schimbarea resedintei. Ministerul va furniza spatiul si personalul necesare pentru realizarea imbunatatirilor din sectoarele fitosanitar, veterinar si al sanatatii animalelor si va disponibiliza resursele financiare suplimentare necesare pentru lucrari in constructii si la punctele vamale de frontiera selectate.
Al patrulea proiect se ocupa de mediu. Obiectivul proiectului il constituie crearea garantiei ca structurile institutionale sunt capabile sa elaboreze, sa gestioneze si sa administreze acquisul comunitar in domeniul mediului. Proiectul vizeaza producerea unor schimbari si consolidarea institutionala la toate nivelurile a administratiei romane din domeniul mediului:
* Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (M.A.P.P.M.): este necesara intarirea capacitatii ministerului pentru dezvoltarea de politici in domeniul mediului, in contextul economiei de piata (prin constituirea unei unitati de politica economica), asigurarea unui management adecvat al acestei politici, precum si a unui sprijin administrativ eficient pentru realizarea monitorizarii punerii in aplicare si raportarilor. Este necesara, de asemenea, o mai buna comunicare interministeriala asupra aspectelor de mediu, in scopul integrarii politicilor de mediu cu celelalte segmente ale politicii Guvernului. In acest context, sunt de o deosebita importanta relatiile cu Ministerul Industriei si Comertului si cu Fondul Proprietatii de Stat pentru indepartarea obstacolelor (legate de probleme de mediu) ce intervin in privatizarea din industrie, precum si relatiile cu Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Consiliul pentru Reforma si autoritatile municipale pentru imbunatatirea politicii de investitii in servicii, cum ar fi aprovizionarea cu apa potabila, apele reziduale, eliminarea deseurilor.
* La nivel local este necesara intarirea capacitatii de implementare a politicilor, prin imbunatatirea activitatilor operationale ale structurilor corespunzatoare, imbunatatirea pregatirii proiectelor si imbunatatirea relatiilor cu toti cei implicati in proces. Este nevoie de rationalizarea structurilor la nivel regional si local si de perfectionarea capacitatii acestor institutii de sprijinire a controlului integrat al poluarii.
* Publicul si organizatiile nonguvernamentale au nevoie de sprijin pentru a genera o crestere a gradului de constientizare a aspectelor legate de mediu si pentru a avea o mai mare capacitate in abordarea lor (de exemplu participarea publica la evaluarea impactului de mediu).
Implementarea proiectului este conditionata de realizarea pana la data de 1 septembrie 1998 a unor modificari structurale in cadrul M.A.P.P.M., care sa clarifice responsabilitatile in interiorul ministerului legate de dezvoltarea si coordonarea politicii din domeniul mediului, de elaborarea legislatiei si punerea ei in aplicare si de formularea unor programe clare, a unor termene limita si a unor indicatori de performanta pentru fiecare unitate, in vederea indeplinirii rolului ei in preluarea acquisului comunitar. Aceasta va include si luarea in considerare, in mod logic si argumentat, a planului de organizare elaborat in cadrul programului DISAE. Sprijinirea unitatii de politica economica este conditionata de desemnarea unui coordonator cu profil, functie si valoare acceptabile in cadrul ministerului si cu acces la resurse umane adecvate dezvoltarii unei politici de mediu, bazate pe principiile economiei de piata. Unitatea mentionata si coordonatorul ei vor trebui sa aiba roluri, responsabilitati si sisteme de raportare clar stabilite in cadrul M.A.P.P.M., inclusiv responsabilitatea pentru absorbtia si utilizarea eficienta a asistentei PHARE, precum si relatii clare si transparente cu celelalte resurse nationale si vor putea beneficia de sprijin din partea altor agentii ale donatorilor. Programul de lucru care va identifica obiectivele, calendarul si indicatorii de performanta va fi elaborat pana la data de 1 septembrie 1998. Va fi incheiata o intelegere scrisa clara referitoare la responsabilitatea fiecarui membru al echipei romane pentru implementarea Programului PHARE 1998 pentru mediu, care sa demonstreze contributia acestei activitati la dezvoltarea capacitatii institutionale din cadrul sectorului. Vor fi organizate reuniuni bianuale pentru analiza progresului inregistrat, accentul punandu-se pe imbunatatirea capacitatii de dezvoltare si coordonare a politicii nationale in domeniul mediului in conditiile economiei de piata. La sfarsitul primului an, se va face o trecere in revista, urmata de elaborarea unui plan bazat pe realizarea programului, care sa cuprinda modificarile necesare ce trebuie facute in structurile sectorului pentru a facilita absorbtia acquisului comunitar pentru mediu.
Al cincilea proiect se refera la reforma administratiei publice (RAP), incluzand si sprijinirea Departamentului pentru Integrare Europeana in vederea reorganizarii sale, astfel incat sa poata indeplini rolul pe care il are in contextul preaderarii. Progresul inregistrat pana in prezent este nesatisfacator. Implementarea cu succes a acestui proiect depinde clar de angajamentul Guvernului Romaniei de a continua reforma. Se asteapta ca RAP sa fie complementar proiectelor de constructie institutionala prin introducerea unor elemente (cum ar fi statutul functionarului public) care depasesc sfera de activitate a ministerelor. Reforma administratiei publice are doua elemente distincte:
1. crearea unui serviciu public permanent, regulat si independent, prin adoptarea si implementarea unui set de acte legislative; si
2. imbunatatirea structurii si eficientei Guvernului si ministerelor, precum si a cooperarii dintre ministere la nivel central si local; cresterea nivelului capacitatii manageriale si administrative a functionarilor publici; imbunatatirea serviciilor publice furnizate de stat, public si/sau sectorul privat; sprijinirea elaborarii si implementarii unei politici consecvente a reformei in Romania, in vederea imbunatatirii prestatiei administratiei publice, initiata si pregatita la nivel central de Consiliul pentru Reforma, in stransa cooperare cu Guvernul si cu ministerele de resort, si implementata de Guvern, ministere si toate celelalte institutii implicate, sub indrumarea si coordonarea Consiliului pentru Reforma; un element specific il constituie continuarea sprijinului acordat Departamentului pentru Integrare Europeana (D.I.E.); imbunatatirea structurii si eficientei D.I.E. in coordonarea strategiei de preaderare, pe baza reorganizarii si evaluarii necesitatilor si identificarii functiilor esentiale ale departamentului. Aceasta reorganizare a administratiei va constitui elementul principal pe baza caruia vor fi intensificate eforturile sectoriale de constructie institutionala.
Pentru lansarea proiectului este indispensabila nominalizarea pana la sfarsitul lunii mai 1998 a unei contraparti eficiente (o structura alcatuita din persoana de contact si un grup de experti).
Pana in luna septembrie 1998 vor trebui clarificate competentele Directiei pentru reforma administratiei publice, care functioneaza in prezent in cadrul Consiliului pentru Reforma. Clarificarea are in vedere, in special, distributia de sarcini intre Consiliul pentru Reforma, Secretariatul General al Guvernului si Cabinetul primului-ministru. Se refera, de asemenea, la relatia dintre Directia pentru reforma administratiei publice si ministere.
In special, este necesar ca directia amintita sa isi recapete atributiile, asa cum erau ele prevazute in Hotararea Guvernului, recent revocata, privind infiintarea unui departament pentru reforma administratiei centrale. Directia ar trebui sa aiba in componenta sa cel putin 12 experti guvernamentali calificati care sa lucreze intr-o structura bine definita si pe baza unor fise clare ale postului.
Pe aceasta baza, va fi constituit cu ajutorul Programului PHARE un grup de sprijin alcatuit din experti care vor acorda asistenta pentru realizarea procesului de reforma, pe verticala, in cadrul ministerelor.

Obiectivul 3: Viitoarea integrare a Romaniei in piata interna
Primul proiect din cadrul acestui obiectiv se refera la regiile autonome (RA). In contextul restructurarii si privatizarii unui numar de regii autonome, organele publice din tara se confrunta cu probleme in care au putina experienta. Se va infiinta un grup de lucru care va acorda asistenta autoritatilor locale si centrale in domeniul politicilor, implementarii legislatiei, pregatirii profesionale si al sprijinirii restructurarii. Proiectul va sprijini, de asemenea, infiintarea unei autoritati de reglementare in sectorul energetic; aceasta autoritate independenta de reglementare trebuie sa fie capabila sa ofere un cadru de reglementare stabil, transparent si nediscriminatoriu.
Asistenta se va axa pe politica de preturi, supervizarea concentrarii puterii si operarea concurentiala a pietei, eliberarea de licente si autorizatii si pe planificare.
In contextul restructurarii sectorului energetic, proiectul se va concentra pe pregatirea privatizarii regiilor autonome din sectorul energetic. Asistenta se refera la studierea optiunilor pentru privatizare, evaluarea activelor companiilor si pregatirea licitatiei pentru privatizare. In final, proiectul va sprijini dezvoltarea unui cadru corespunzator pentru operarea si administrarea infrastructurii de transport proprietate publica si folosirea acesteia de catre societati comerciale prin concesiune sau alte scheme, aplicarea cadrului pentru restructurarea Administratiei Porturilor Dunarii Fluviale si a Administratiei Zonei Libere Constanta-Sud si Ministerul Transporturilor in administrarea proiectului finantat de Banca Mondiala privind terminalul de grane.
Adoptarea legilor privind concesionarea, proprietatea publica (patrimoniul), electricitatea si caldura, crearea Agentiei de Reglementare a Energiei, angajamentul Guvernului de a restructura regiile autonome si de a crea societati comerciale separate din intreprinderile monopoliste de administrare a utilitatilor, integrate pe verticala, sunt elemente esentiale pentru implementarea cu succes a acestui proiect.
Al doilea proiect are ca obiectiv intarirea sectorului financiar. Proiectul are doua componente importante. Prima componenta are ca scop asistarea Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.) in vederea ameliorarii capacitatii sale institutionale si administrative pentru asigurarea stabilitatii monedei nationale si indeplinirea corespunzatoare a functiei B.N.R. de supervizare a sectorului bancar. Se va acorda sprijin pentru imbunatatirea functiei B.N.R. de supervizare in ceea ce priveste reglementarile de prudenta, elaborarea regulilor contabile, a reglementarilor si a practicilor din sectorul bancar, implementarea auditului operational aflat in curs si infiintarea unui sistem integrat de management al informatiei. Se va cauta realizarea de "infratiri" cu bancile centrale din statele membre in domeniile supervizarii si al dezvoltarii institutionale. Elementul critic pentru incheierea cu succes a acestui proiect este angajamentul referitor la implementarea recomandarilor auditului operational. A doua componenta priveste auditarea si restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni (C.E.C. - banca nationala de economii), avand drept scop transformarea acestei banci intr-o institutie moderna in conformitate cu standardele, politicile, practicile si procedurile bancare internationale. Va fi acordat sprijin pentru auditarea financiara si operationala si pentru implementarea planului de restructurare/dezvoltare institutionala. Factorul critic pentru asigurarea succesului proiectului este angajamentul Guvernului Romaniei si al conducerii C.E.C. fata de restructurarea si dezvoltarea institutionala a acestei banci.

Obiectivul 4: Sprijinirea Romaniei in vederea indeplinirii obligatiilor pilonului al treilea
Pana in prezent, in Romania nu s-a inregistrat un progres substantial in domeniul justitiei si afacerilor interne. Nici unul dintre dialogurile cu Ministerul Justitiei si Ministerul de Interne nu a fost satisfacator. Aceasta a condus la aprobarea in 1997 a unui singur program de 5 MECU pentru sprijinirea Ministerului Justitiei in domeniile in care s-au constatat necesitati izbitoare in activitatea justitiei in tara: formare profesionala, biblioteca/facilitati de documentare, sprijin logistic pentru conducerea cazului si documentului. In plus, aceasta situatie nu a favorizat nici elaborarea pentru acest an a unor programe corespunzatoare de constructie institutionala. In acest context, obiectivul programelor propuse este sprijinirea autoritatilor romane in elaborarea unor astfel de programe care sa fie finantate din bugetul PHARE pe 1999 sau anul urmator.
Primul proiect vizeaza Ministerul de Interne. Obiectivul il constituie asistarea autoritatilor romane in elaborarea unor programe corespunzatoare care sa intareasca capacitatea ministerului in abordarea si solutionarea unor probleme legate de managementul si controlul, cu ajutorul politiei, al frontierelor, de imigrare si azil. Exista patru aspecte ale analizei acestor chestiuni: a) legislatie, b) structuri administrative, c) educatie si formare profesionala si d) resurse materiale.
Unul dintre principalele aspecte care privesc Ministerul de Interne este cel al statutului militar al diverselor organe ale politiei. Se asteapta ca demilitarizarea sa conduca la includerea personalului politiei in competentele tribunalelor civile. Intr-adevar, statutul militar al politiei inseamna ca se asteapta ca personalul ei sa execute mai degraba, in cazul procedurilor penale, ordinele superiorilor ierarhici decat pe cele ale magistraturii. Exista un numar mare de organe ale politiei ale caror responsabilitati nu sunt clar si optim definite. Reforma ministerului ar necesita o rationalizare a structurilor acestuia, in special in ceea ce priveste organizarea politiei.
Pe baza unei evaluari in profunzime a nevoilor, proiectul va trebui sa conduca la elaborarea unor programe corespunzatoare care sa includa: a) legislatia, b) structurile administrative si c) resursele umane si materiale, pentru a aborda aspecte cum ar fi: cooperarea in cadrul politiei, managementul si controlul frontierelor, azilul si imigratia. Demilitarizarea (in special a fortelor politiei) trebuie privita in corelare cu reforma Ministerului Public (de exemplu, Procuratura), necesitand eventual crearea functiei de magistrat examinator, precum si reforma relatiei dintre politie, procuratura, magistratura si Ministerul Justitiei. Pentru asigurarea eficientei reformei, este necesara implementarea ei in paralel cu reformele in cadrul Ministerului Justitiei si procuraturii.
Al doilea proiect se concentreaza asupra Ministerului Justitiei. Obiectivul consta in sprijinirea autoritatilor romane sa elaboreze programe cuprinzatoare in vederea intaririi capacitatii ministerului de a aborda problema cooperarii in domeniul juridic si a imbunatatirii activitatii justitiei in toata tara. Exista si in acest caz patru aspecte ale analizei: a) legislatia, b) structurile administrative, c) educatia si pregatirea profesionala, si d) resursele materiale.
Referitor la justitie, exista doua aspecte distincte: a) organizarea sistemului juridic si b) functionarea justitiei, legata, in principal, de resursele sale umane si materiale.
Functionarea sistemului judiciar este inca afectata din cauza competentelor excesive ale Ministerului Public (Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie), indeosebi in cadrul conducerii urmaririi penale. Prerogativele sale extinse conduc la o situatie dezechilibrata care ar trebui revizuita si corectata, pentru a supune actele efectuate de procurori controlului judiciar.
Specialistii comunitari care vor acorda asistenta pe termen lung in cadrul acestui proiect vor trebui sa aiba in vedere problemele mentionate mai sus.
Se asteapta ca acesti specialisti sa fie judecatori, magistrati examinatori si procurori. In ceea ce priveste organizarea generala a ministerului, persoana cea mai potrivita sa duca la indeplinire sarcina de a propune un plan de reforma/reorganizare a ministerului ar fi un profesionist dintr-unul din ministerele de justitie ale statelor membre, la nivelul secretarului general sau similar.
Dupa cum s-a mentionat in paragraful introductiv al acestui capitol, al doilea aspect referitor la justitie este functionarea acesteia. Aceasta vizeaza numarul de posturi vacante de judecatori, imbunatatirea calitatii judecatorilor (care depinde de educatie/pregatire profesionala) si resursele materiale (biblioteci, sisteme informatice etc.). Proiectul PHARE din 1997, aflat in curs de desfasurare, are in vedere cele mai izbitoare/urgente deficiente ale functiei justitiei. Totusi, se va face o evaluare generala si vor fi propuse metode de abordare a acestor probleme, pe faze.
Se asteapta ca rezultatul acestui proiect sa fie modificarea, prin lege, a competentelor procurorilor, conferite de Codul de procedura penala, pe baza studierii mai multor optiuni.
Reforma Ministerului Public si demilitarizarea politiei (de care se ocupa proiectul de dezvoltare institutionala a Ministerului de Interne) trebuie sa aiba loc in paralel, daca se doreste sa fie cu adevarat eficiente. Stabilirea unui judecator examinator (care sa conduca procedura penala) va avea doar un impact limitat daca nu se schimba situatia actuala in ceea ce priveste controlul politiei.

Obiectivul 5: Coeziunea economica si sociala
Primul proiect se refera la dezvoltarea regionala. Scopul acestui proiect este stabilirea, conform obiectivului definit in Parteneriatul de aderare, a unui cadru cuprinzator de dezvoltare regionala, care sa incorporeze politici, legislatie si instrumente, impreuna cu capacitatea administrativa de gestionare a programelor ISPA, SAPARD si PHARE in contextul obiectivului 1. Mai exact, proiectul are ca scop oferirea unui sprijin de tipul obiectivului 1, printr-o serie de programe regionale si sectoriale. Se intentioneaza ca cele opt macroregiuni propuse in Romania sa aiba acces aproximativ egal la resursele financiare. Cele doua axe-cheie pentru interventie vor fi restructurarea industriala si dezvoltarea resurselor umane.
Concret, proiectul are ca scop pregatirea Romaniei pentru elaborarea si implementarea programelor de tip obiectiv 1, prin transferul de know-how in ceea ce priveste elaborarea planurilor nationale de dezvoltare, a programelor operationale regionale si sectoriale si stabilirea unor structuri administrative si bugetare eficiente, conform prioritatilor prevazute in Parteneriatul de aderare cu Romania.
Programul special de pregatire (P.S.P.) se va concentra in plus, in mod specific, asupra procedurilor de implementare a Programului SAPARD in perioada de preaderare, dezvoltand capacitatea institutionala de utilizare a fondurilor conform regulamentului respectiv si oferind sprijin practic in cursul implementarii prin actiuni de dezvoltare rurala.
O alta parte a fondurilor va fi folosita pentru identificarea proiectelor, stabilirea prioritatilor si pregatirea finantarii prin Programul ISPA. Selectarea si aprobarea proiectelor se vor baza pe programele nationale pentru transport si mediu, incluse in Programul national de adoptare a acquisului comunitar.
Aceste programe trebuie sa contina strategii sectoriale si criterii specifice pentru determinarea prioritatilor pentru investitiile din domeniile mediului inconjurator si transporturilor si sa abordeze dimensiunea transnationala necesara pentru dezvoltarea viitoarelor retele transeuropene.
Identificarea, stabilirea prioritatilor si pregatirea proiectelor pentru finantare vor avea loc in contextul unei legaturi efective cu procesul bugetar national. Aceasta va asigura disponibilizarea la timp a resurselor din bugetul de stat in vederea cofinantarii investitiilor conform cerintelor Programului ISPA.
Finantarea investitiilor din cadrul proiectului de sprijinire a dezvoltarii regionale a acestui subprogram este conditionata de: a) aprobarea in Parlament pana la data de 1 noiembrie 1998 a proiectului de lege privind dezvoltarea regionala; b) infiintarea Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala; si c) angajarea personalului si dotarea cu spatiu pentru birouri a Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala, conform prevederilor legii. Componenta de investitii din cadrul acestui proiect, totalizand 18,5 MECU, va fi cofinantata de la bugetul de stat al Romaniei printr-o contributie de aproximativ 25% din sprijinul PHARE.
Al doilea proiect din cadrul acestui obiectiv se refera la sprijinirea dezvoltarii in Romania a coridoarelor prioritare de transport si a adoptarii acquisului comunitar; in special, sprijin pentru constructia si modernizarea Coridorului IV paneuropean de transport (DN 1 - Vestem-Miercurea Sibiului) si integrarea viitoare a acestuia in reteaua transeuropeana de transport a Uniunii Europene; de asemenea prevede sprijin pentru indeplinirea prevederilor Directivei nr. 96/53 privind greutatea si dimensiunile pentru un transport international de marfuri si pasageri mai economic si mai sigur in zonele de interes ale Uniunii Europene, Romaniei si tarilor vecine.
Guvernul Romaniei se va angaja sa participe la cofinantarea proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua, in ansamblul sau. Un raport privind stadiul finantarii proiectului de reabilitare a drumurilor-faza a doua (inclusiv evidenta financiara a contractarilor si platilor) va fi prezentat anual. Agentia de implementare va dispune de personal corespunzator - cel putin trei persoane calificate care sa lucreze in exclusivitate la acest proiect PHARE. In plus, daca este necesar, se va acorda asistenta tehnica complementara finantata prin program. Pentru fiecare proiect, autoritatile romane se angajeaza sa notifice Comisiei Europene incheierea achizitiei terenurilor inaintea semnarii contractelor de lucrari. Contractele pentru lucrari de constructii civile se vor baza pe conditiile contractuale FIDIC. Contractele pentru lucrari de constructii civile vor fi incheiate in ECU. Fiecare proiect de constructii civile va include si supervizarea corespunzatoare, independenta a proiectelor. Consultantul care se ocupa cu supervizarea va avea rolul inginerului, asa cum a fost el definit prin conditiile contractuale FIDIC. El va aproba si planurile de lucrari pregatite de contractant. Executantul lucrarilor va fi ales in urma unui proces de licitatie la care vor participa contractori precalificati cu capacitate financiara si experienta tehnica si FIDIC relevante.
Vor fi luate toate masurile de conducere a traficului in timpul constructiei pentru a permite un maximum de siguranta tuturor persoanelor angajate legal in lucrari, publicului calator si tertelor parti. Se aplica pe deplin conditiile generale ale memorandumurilor de finantare, anexa la Acordul-cadru semnat intre Comisia Europeana si Romania la 12 martie 1991. Nu se vor folosi fonduri PHARE pentru achizitia de terenuri, plata T.V.A. si a altor taxe.
Contractele pentru lucrari de constructii civile si supervizarea lucrarilor vor fi conforme practicii internationale si, prin urmare, conditiile contractuale vor prevala asupra urmatoarelor prevederi ale legislatiei romane: <>Legea nr. 10/1995 : art. 5, art. 13, de la art. 21 pana la art. 31, <>art. 40; Hotararea Guvernului nr. 85/1997 : Anexa, punctul II, 1d); <>Hotararea Guvernului nr. 272/1994 ; <>Hotararea Guvernului nr. 766/1997 ; Ordinul ministrului finantelor si al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 1.743/69/N/1996 si anexa la acesta: Norme Metodologice ale Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 bis din 26 septembrie 1996; Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 3/N/12 din octombrie 1995 . Guvernul Romaniei se angajeaza sa finanteze orice cost suplimentar care poate sa apara dupa contractare pentru a asigura finalizarea la timp a proiectului.

Obiectivul 6: Integrarea viitoare a Romaniei prin participarea la programele comunitare si TEMPUS
Au fost deja adoptate propunerile financiare pentru TEMPUS si pentru participarea la programele comunitare.
A fost realizat un studiu de impact asupra mediului pentru proiectul de reabilitare a drumurilor; studii similare vor fi realizate pentru toate proiectele de investitii.
Se va asigura egalitatea sanselor de participare pentru barbati si femei la toate proiectele. Se vor elabora indicatori de evaluare a gradului de participare a femeilor la proiecte.

2. Buget




   Numarul     Titlul proiectului           Bugetul   Dezvoltare     Investitii
proiectului                                 alocat,   institutionala (estimativ)
                                            din care: (estimativ)
-------------------------------------------------------------------------------
 RO 09803.01 Imbunatatirea situatiei
             populatiei rroma                   2,00        2,00         0,00
 RO 09803.02 Sprijin pentru reforma
             protectiei copilului              10,00        4,95         5,05
 RO 09804.01 Proiect de dezvoltare
             institutionala pentru
             Ministerul Finantelor              3,00        3,00         0,00
 RO 09804.02 Asistenta pentru Administratia
             Vamala Romana in dezvoltarea
             unui sistem eficient de control
             si administrare la frontiera       8,00        2,70         5,30
 RO 09804.03 Asistenta in domeniul veterinar
             si agricol                         5,00        2,00         3,00
 RO 09804.04 Intarirea capacitatii
             institutionale si administrative
             de administrare a politicii de
             mediu in Romania, in conformitate
             cu acquisul comunitar              3,00       3,00          0,00
 RO 09804.05 Reforma administratiei publice     2,50       2,50          0,00
 RO 09805.01 Imbunatatirea cadrului competitiv
             pentru asigurarea serviciilor
             publice                            6,10       6,10          0,00
 RO 09805.02 Institutii legate de piata interna
             (Banca Nationala a Romaniei
             si C.E.C.)                         4,00       0,85          3,15
 RO 09806.01 Proiect de dezvoltare institutionala
             pentru Ministerul de Interne       2,00       2,00          0,00
 RO 09806.02 Proiect de dezvoltare institutionala
             pentru Ministerul Justitiei        1,00       1,00          0,00
 RO 09807.01 Politica regionala si de coeziune 33,00       7,00         26,00
 RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor
             nationale                         27,00       0,00         27,00
             Programe comunitare/TEMPUS*)      10,40      10,40          0,00
------------------------------------------------------------------------------
      TOTAL:                                  117         47,50         69,50
------------------------------------------------------------------------------

    *) Programele comunitare/TEMPUS sunt incluse doar ca aide-memoire. Aceste programe fac subiectul altor memorandumuri de finantare.

    N.B.
    Pana la 30% din buget poate fi contractat direct de Comisie si deci nu poate fi transferat in Fondul national.



    3. Aranjamente de implementare
    Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului descentralizat de implementare PHARE (DIS). Coordonatorul national PHARE (National Aid Co-ordinator - NAC) va avea intreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE.
    Fondul national (FN) din cadrul Ministerului Finantelor, condus de responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (National Authorising Officer - NAO) va superviza gestionarea financiara a Programului si va avea intreaga responsabilitate asupra tuturor aspectelor legate de controlul financiar si raportarea financiara catre Comisia Europeana.
    Comisia va transfera fonduri catre Fondul national in conformitate cu Memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si Guvernul Romaniei in toamna anului 1998. Fondurile vor fi transferate la solicitarea responsabilului national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO). Dupa semnarea Memorandumului de finantare, o suma de pana la 26,6 MECU va fi transferata la Fondul national. Se vor face patru alimentari ale fondului in suma de pana la 20 MECU sau de pana la o valoare egala cu cea a bugetului total, in cazul in care acesta este mai mic de 20 MECU. Prima alimentare se va face atunci cand platile efectuate de catre agentiile de implementare (AI) si Oficiul de plati si contractare PHARE (OPCP) insumeaza 10% din buget. A doua alimentare poate fi solicitata atunci cand platile efectuate insumeaza 30% din bugetul total in vigoare. A treia alimentare se va face atunci cand suma platilor se ridica la 50%, iar cea de-a patra si ultima rata, atunci cand suma platita reprezinta 70% din bugetul total. Daca totalul fondurilor depozitate in Fondul national si in cele ale agentiilor de implementare (AI) depaseste 10% din bugetul total de contractare in vigoare, nu sunt admise cereri de alimentare decat cu aprobarea prealabila a Comisiei. In mod exceptional, responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) poate cere in avans o plata mai mare de 20%, in conformitate cu procedurile prevazute in Memorandumul de intelegere mentionat anterior.
    Pentru cazul aranjamentelor de "infratire" ale urmatoarelor institutii, Comisia va transfera fonduri pentru plata specialistilor comunitari pe termen lung direct unui Birou de asistenta tehnica: Ministerul Finantelor, Administratia Vamala Romana, Curtea de Conturi, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Banca Nationala a Romaniei si alte institutii corelate, asa cum rezulta din fisele individuale ale proiectelor.
    Responsabilitatea derularii subprogramelor revine agentiilor de implementare prezentate in tabelul urmator:





  Numarul                  Proiectul                             Agentia de
proiectului                                                     implementare
------------------------------------------------------------------------------
 RO 09803.01 Imbunatatirea situatiei populatiei rroma               OPCP
 RO 09803.02 Sprijin pentru reforma protectiei copilului            OPCP
 RO 09804.01 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
             Ministerul Finantelor                                  OPCP
 RO 09804.02 Asistenta pentru Administratia Vamala Romana
             in dezvoltarea unui sistem eficient de control
             si administrare la frontiera                            OPCP
 RO 09804.03 Asistenta in domeniul veterinar si agricol             OPCP
 RO 09804.04 Intarirea capacitatii institutionale si
             administrative de administrare a politicii
             de mediu in Romania, in conformitate cu
             acquisul comunitar                                     OPCP
 RO 09804.05 Reforma administratiei publice                         OPCP
 RO 09805.01 Imbunatatirea cadrului competitiv pentru
             asigurarea serviciilor publice                         OPCP
 RO 09805.02 Institutii legate de piata interna (Banca
             Nationala a Romaniei si C.E.C.)                        OPCP
 RO 09806.01 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
             Ministerul de Interne                                  OPCP
 RO 09806.02 Proiect de dezvoltare institutionala pentru
             Ministerul Justitiei                                   OPCP
 RO 09807.01 Politica regionala si de coeziune                Agentia Nationala
                                                              pentru Dezvoltare
                                                              Regionala
 RO 09807.02 Proiect de reabilitare a drumurilor nationale    Agentia Nationala
                                                              a Drumurilor
-------------------------------------------------------------------------------



    Fondul national va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Oficiului de plati si contractare PHARE (OPCP), in conformitate cu acordurile de finantare (AF) semnate intre Fondul national (FN) si agentiile de implementare/OPCP, dupa caz. Fiecare acord de finantare va fi andosat in prealabil de Comisia Europeana. In cazurile in care Fondul national este el insusi agentul de plata pentru OPCP/AI, nu se vor face transferari de fonduri din cadrul Fondului national catre OPCP/AI. OPCP si agentiile de implementare vor fi conduse fiecare de cate un responsabil cu autorizarea finantarii Programului (Programme Authorising Officer - PAO), numit de catre responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) dupa consultari cu coordonatorul national PHARE (NAC). PAO va fi responsabil de toate operatiunile efectuate de OPCP/agentia de implementare respectiva.
    Pentru toate proiectele, OPCP va avea responsabilitatea organizarii licitatiilor, contractarilor, administrarii, tinerii contabilitatii, efectuarii platilor si raportarilor financiare. In cazul proiectului de dezvoltare regionala, acest rol va fi jucat de Administratia Nationala a Drumurilor si, respectiv, de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala.
    Fondul national va deschide la Banca Nationala a Romaniei sau la alta banca, convenita in prealabil cu Comisia, un cont purtator de dobanda, in ECU, pe care il va gestiona intr-un sistem contabil separat. Valoarea dobanzii va fi raportata Comisiei Europene; dobanda poate fi reinvestita in Program, pe baza unei cereri inaintate de NAO si aprobate de Comisie. Aceleasi proceduri se vor aplica si in cazul oricaror alte fonduri transferate catre o agentie de implementare sau catre OPCP.
    Responsabilul national cu autorizarea finantarii PHARE (NAO) si responsabilii cu autorizarea finantarii Programului (PAO) vor asigura pregatirea tuturor contractelor in conformitate cu procedurile stabilite de Manualul DIS.  Fac exceptie doar aranjamentele de "infratire". Toate contractele vor fi in valoare de minimum 2 MECU, cu exceptia unui numar mic de contracte privind aranjamentele de "infratire". Aceasta se datoreaza faptului ca "infratirile" se refera mai degraba la dezvoltarea unor pachete de servicii corespunzatoare decat la implementarea de programe cuprinzatoare.
    Toate contractele trebuie incheiate in primele 24 de luni ale duratei Programului. Toate platile trebuie efectuate in primele 36 de luni ale duratei Programului.
    In cazul proiectului de reabilitare a drumurilor nationale, platile se pot face pana la sfarsitul anului 2003.
    Orice fonduri nefolosite pana la data expirarii Programului vor fi rambursate Comisiei.
    4. Monitorizare si evaluare
    Se va infiinta un Comitet mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta va include si reprezentanti ai NAO, NAC si ai Comisiei.  Comitetul se va reuni cel putin o data pe an si va analiza toate programele PHARE, in scopul evaluarii progresului inregistrat in atingerea obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finantare si Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor si/sau realocarea fondurilor PHARE.
    JMC va fi asistat de subcomitete de monitorizare (MSC - Monitoring Sub-Committees), care vor include NAC, PAO al fiecarei Al (si OPCP, dupa caz) si serviciile din cadrul Comisei. MSC va analiza in detaliu progresul inregistrat de fiecare program, inclusiv de componentele si contractele acestuia, pe baza de rapoarte periodice de monitorizare si evaluare, intocmite cu sprijinul acordat de consultanti externi (in conformitate cu prevederile Manualului DIS), si va inainta recomandari in ceea ce priveste conceptia si managementul programului, asigurand eficienta acestora. MSC va inainta catre JMC rapoarte detaliate asupra tuturor programelor cu finantare PHARE.
    5. Auditare si evaluare
    Comisia poate dispune verificarea conturilor si operatiunilor Fondului national si, dupa caz, ale OPCP si ale agentiilor de implementare respective, activitate efectuata de un auditor independent, contractat de Comisie, fara a prejudicia responsabilitatile Comisiei si Curtii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se mentioneaza in conditiile generale ale Acordului-cadru.
    Serviciile Comisiei vor asigura o evaluare ex-post dupa incheierea Programului.
    6. Transparenta/Publicitate
    Fiecare PAO va fi responsabil pentru masurile necesare ce trebuie luate pentru asigurarea publicitatii tuturor activitatilor finantate de Program.  Aceasta se va face in stransa conlucrare cu Delegatia C.E. Detalii suplimentare sunt prezentate in Anexa III.
    7. Conditii speciale
    Asistenta acordata de Comunitate va fi conditionata de respectarea de catre Romania a angajamentelor prevazute in Acordul european, de pasii urmatori ce trebuie facuti pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga si de progresele inregistrate in implementarea Parteneriatului de aderare. Nerespectarea acestor conditii generale poate conduce la decizia Consiliului de a sista asistenta financiara.

                    ANEXA
despre informare pentru a fi inclusa in Memorandumul de finantare PHARE

    Informare si publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

    1. Scop si obiective
    Informatiile si activitatile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate cresterii gradului de constientizare a publicului si a transparentei actiunilor UE, precum si pentru crearea unei imagini consistente privind activitatile respective in toate tarile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc activitatile care primesc o contributie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
    2. Principii generale
    Fiecare PAO responsabil de implementarea memorandumurilor financiare, precum si a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura in cooperare cu Delegatia Comisiei U.E., care va fi informata asupra demersurilor facute in acest scop.
    Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, in colaborare cu Delegatia Comisiei U.E. din tara respectiva.
    Informarea si masurile publicitare descrise mai jos se bazeaza pe prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
    Acestea sunt:
    - art. 32 din Reglementarea Comisiei U.E. nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei U.E. nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
    - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
    Informarea si masurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala.   Partea relevanta din acest ghid informativ va fi atasata tuturor contractelor de lucrari si achizitii.
    3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
    Informarea si masurile publicitare vor face subiectul unui set de masuri coerente definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in colaborare cu Delegatia Comisiei, pentru toata durata Memorandumului de finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
    Costul informarii si publicitatii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
    In cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica masurile mentionate mai jos la lit. a) si b):
    a) Autoritatile competente din tara beneficiara trebuie sa publice continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzator si trebuie tinute la dispozitia partilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea pe teritoriul tarii beneficiare a informatiilor si materialelor publicitare produse, in concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
    b) Informarea si masurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele:
    (i) pentru investitii de infrastructura ce depasesc 1 milion ECU:
    - panouri ridicate la fata locului, instalate in concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
    - panouri informative pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;
    (ii) in cazul investitiilor de productie, masuri pentru dezvoltarea potentialului local si alte masuri beneficiind de finantare PHARE:
    - masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si opinia publica cu privire la asistenta PHARE, in concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
    - masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, sub forma unei indicatii in formularul care trebuie completat de asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea U.E. si sa specifice Programul PHARE, in concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
    4. Transparenta asistentei U.E. in cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari si publicul larg
    4.1. Cercurile de afaceri
    Cercurile de afaceri trebuie implicate in cea mai mare masura in asistenta ce le priveste direct.
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre potentialii beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie sa cuprinda si indicatii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
    4.2. Alti beneficiari potentiali
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele care beneficiaza sau ar putea beneficia de masuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de pregatire profesionala implicate in angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare si organizatiile nonguvernamentale.
    Formulare
    ---------
    Formularele emise de autoritatile locale, nationale sau regionale privind anuntarea si solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca U.E. si, in mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisa beneficiarilor trebuie sa mentioneze procentul sau volumul de asistenta finantat de Programul PHARE. In cazul in care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte si un insemn al U.E. de aceeasi marime.
    4.3. Publicul general
    Media
    -----
    Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai potrivita, in ceea ce priveste actiunile cofinantate de U.E. si PHARE, in special. Contributia PHARE va fi reflectata corespunzator in aceasta informare.
    In acest context, demararea operatiunilor (o data adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor actiuni de publicitate, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio, televiziune).     Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu Delegatia Comisiei din tara respectiva.
    Cele doua principii mentionate mai sus se aplica anunturilor, precum si comunicatelor de presa si comunicatelor publice.
    Actiuni informative
    -------------------
    Organizarea de actiuni informative, precum conferinte, seminarii, targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial finantate de Programul PHARE, vor urmari sa faca explicita participarea U.E. In acest context se vor expune steagurile U.E. in camerele unde au loc intalniri si se va pune emblema U.E. pe documente, in functie de situatie. Delegatia Comisiei din tara beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si implementarea acestui tip de actiuni.
    Materiale informative
    Publicatiile (precum brosuri si pliante) despre programe si masuri similare finantate sau cofinantate de PHARE trebuie sa contina pe prima pagina o indicare clara a participarii U.E., precum si simbolul U.E., in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
    In cazul in care aceste publicatii au o prefata, aceasta trebuie semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul Comisiei, in numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE.
    Aceste publicatii trebuie sa se refere la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea partilor interesate.
    Principiile mentionate mai sus se aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale.
    5. Prevederi privind panouri, postere si panouri permanente
    Tarile beneficiare vor asigura transparenta masurilor partial finantate de Programul PHARE, in concordanta cu urmatoarele masuri si informatii publicitare:
    Panouri
    -------
    Panourile cu informatii privind participarea U.E. la finantarea investitiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. in proportie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar daca autoritatile locale sau regionale nu ridica un panou care sa mentioneze propria lor implicare, finantarea UE trebuie mentionata pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aiba o marime corespunzatoare anvergurii proiectului (tinand seama de marimea contributiei U.E.) si trebuie sa corespunda instructiunilor prevazute in Ghidul informativ.
    Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrarii si in masura in care este posibil, aceste panouri vor fi inlocuite cu placute permanente, in concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
    Placute permanente
    ------------------
    Aceste placute trebuie sa fie plasate in zonele accesibile publicului larg (centre de conferinte, aeroporturi, statii etc). Placutele trebuie sa cuprinda pe langa simbolul U.E. si o mentiune privind programul PHARE si cofinantarea U.E.
    In cazurile in care autoritatile locale, regionale sau nationale, precum si orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicata participarea U.E. si PHARE.
    6. Prevederi finale
    Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot derula in orice situatie masuri suplimentare, daca se considera necesar. In aceste cazuri trebuie consultata si informata Delegatia Comisiei, astfel incat aceasta sa poata participa, daca considera necesar, la realizarea acestor masuri.
    Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiei din tara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar.

                    ---------

	
	
    

		
        
		

			
			Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

        
    

	
	





Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Memorandum, Act International,   MEMORANDUM DE FINANTARE din 20 octombrie 1998





Comentarii





  
  

	

	
    

	
    

        
	    Maximum 3000 caractere.
   	

        
        Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile  etc. oferite de Rentrop & Straton.
	


      	  
        
        Cod de securitate 
        

	

		


    




Fii primul care comenteaza.





	

		

		

		
			

			
			
		

		  
			

				
MonitorulJuridic.ro este un proiect:

				

				
	Rentrop & Straton
	Banner5
				

				

			

				





	



 





	

		
Atentie, Juristi!

		
5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR
		
Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

		
Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

		
Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

		

		

			
						
			
			

				
				Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

			
		

		
	
	




		

		
		




  
  

      

				x
				
			

      

				

					


						Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic

						informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat


						

						
						

						

							
							Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. 
							Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016