Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 22 august 2003
Comenteaza legea
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 11 decembrie 2002
dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 22 august 2003


------------
*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire în art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:



     Numãrul programului: 2002/000-625
     Titlul:              Programul PHARE 2002 de cooperare
                          transfrontaliera dintre România
                          şi Bulgaria
     Perioada:            pana la 30 noiembrie 2004 pentru
                          contractare



ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã a Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 8 milioane euro, fiind denumita în cele ce urmeazã finanţarea nerambursabila a CE.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura, finanţarea nerambursabila a CE este disponibilã pentru contractare pînã la 30 noiembrie 2004, fãcând obiectul prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Orice fonduri ale finanţãrii nerambursabile a CE care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Data limita pentru efectuarea plãţilor din finanţarea nerambursabila a CE este 30 noiembrie 2005, cu excepţia proiectelor 2002/000-625-01 - "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria)" şi 2002/000 625-02 - "Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020", în cazul cãrora data limita de efectuare a plãţilor este 30 noiembrie 2006. Toate plãţile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Totuşi, în cazuri excepţionale, Comisia poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a plãţilor, dacã acest lucru este cerut în termenele prevãzute şi dacã este justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Acest memorandum expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea nerambursabila a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate trebuie returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, trebuie transmisã la urmãtoarele adrese:
Pentru Comunitate:
Delegaţia Comisiei Europene în România
Bd. Primaverii nr. 48
71297 Bucureşti
România
Telefon: 40 21 203 54 00
Fax: 40 21 230 24 53

Pentru Beneficiar:
Hildegard Carola Puwak
Ministerul Integrãrii Europene
Guvernul României
Str. Apolodor nr. 17
Bucureşti
România
Fax: 00 40 1 336 85 09
ART. 5
Numãrul exemplarelor originale
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Nici o cheltuiala efectuatã înainte de aceasta data nu este eligibilã pentru finanţarea nerambursabila a CE.
Anexele sunt parte integrantã a prezentului memorandum.
Întocmit la Bucureşti la 11 decembrie 2002.

Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrãrii europene,
coordonator naţional
al asistenţei

Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
şeful Delegaţiei Comisiei
Europene în România

Anexe:
Anexa nr. 1: Acord-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene (anexa D)

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD-CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, de livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi de livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau a serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Strategie
1.1. Obiectivele generale ale cooperãrii bulgaro-romane sunt:
● întãrirea cooperãrii şi stimularea integrãrii dintre cele doua tari şi Uniunea Europeanã şi sprijinirea stabilitatii şi securitãţii în regiune;
● promovarea bunelor relaţii de vecinãtate şi a stabilitatii în regiunile de granita ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est (şi în particular în zona de frontiera bulgaro-romana) prin finanţarea unor proiecte capabile sa aducã beneficii concrete regiunilor şi comunitãţilor de ambele pãrţi ale frontierei;
● promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand astfel aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare ce rezulta din poziţia lor în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii în continuare a reţelelor de cooperare de ambele pãrţi ale frontierei şi stabilirea legãturilor între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunitãţii.
1.2. Orientarea şi prioritãţile programelor PHARE de cooperare transfrontaliera dintre Bulgaria şi România sunt detaliate în Documentul de programare comuna (JPD), care constituie cadrul general pentru cooperarea dintre cele doua tari. JPD a fost convenit între cele doua tari în prima parte a anului 2000. Un scurt rezumat al acestui document este redat mai jos.
I. Caracteristicile regiunii de frontiera
Regiunea de frontiera dintre Bulgaria şi România consta din 15 regiuni de nivel NUTS III, cu o populaţie totalã de 5,33 milioane de locuitori şi o suprafata totalã de 69,250 kmp. Regiunea transfrontaliera se caracterizeazã prin:
● o scãdere considerabila a populaţiei, însoţitã de o creştere pronunţatã a vârstei medii a acesteia. Densitatea populaţiei este mai scãzutã decât media nationala din ambele tari, iar cauza principala o constituie rata ridicatã a mortalitatii, care este mult peste rata natalitatii. Un alt factor major este balanţa migratorie negativa care se datoreazã în principal slabei infrastructuri sociale şi de transport;
● ritm scãzut al activitãţii şi rata crescutã a somajului. O serie de factori contribuie la creşterea continua a nivelului somajului:
- mulţi muncitori au fost concediati ca urmare a rationalizarii proceselor de producţie industriala;
- nivelul educaţional scãzut al forţei de munca;
- lipsa unor noi oportunitati de locuri de munca.
Numãrul şomerilor în rândul bãrbaţilor este mai mare decât în rândul femeilor şi prezintã o tendinta de creştere;
● infrastructura de transport ineficienta. Caracteristica principala a regiunii transfrontaliere este aceea de a fi separatã de fluviul Dunarea, ce formeazã o frontiera naturala de aproape 650 km. Pana acum, deşi exista trei puncte de trecere a frontierei pe uscat, de-a lungul frontierei formate de Dunare exista doar un singur pod la Giurgiu-Ruse şi doar trei linii de feribot ce traverseaza fluviul Dunarea. Recent, în urma unui acord bilateral, s-a hotãrât construirea unui al doilea pod peste Dunare, la Vidin-Calafat. Acest pod va deschide noi oportunitati de cooperare între cele doua tari şi va promova dezvoltarea socioeconomica a regiunii de frontiera;
● probleme de mediu în regiunea transfrontaliera pe fluviul Dunarea şi la Marea Neagra. Deteriorarea mediului reprezintã una dintre problemele majore cu care se confrunta regiunea de frontiera, ca urmare a poluarii aerului şi apei pe ambele pãrţi ale frontierei, de-a lungul Dunãrii şi la Marea Neagra. Concentrarea industriei chimice în regiune agraveazã poluarea aerului, iar fluviile care se vãrsa în Marea Neagra maresc gradul de poluare. În special în regiunea frontierei de est echilibrul ecologic a fost deteriorat prin dezvoltarea intensiva a sectorului turistic. Mai mult, din cauza pescuitului intensiv, numãrul pestilor a scãzut considerabil în ultimii ani;
● structura economicã este dominata în mod tradiţional de agricultura, datoritã mediului geografic favorabil (campii vaste, climat favorabil, soluri fertile). Specializarea producţiei este variata şi se bazeazã pe folosirea potenţialului teritoriului (cereale, vita de vie şi creşterea legumelor). Zonele mai înalte sunt specializate în exploatãri forestiere;
● dezvoltarea industriala constituie funcţia principala a unor mari aglomerari urbane, ca Ruse, Plevna, Vidin, Veliko Tarnovo şi Silistra - pe malul bulgaresc al Dunãrii - şi Craiova, Constanta, Giurgiu şi Calarasi - pe cel romanesc. Potenţialul industrial al regiunii de frontiera este divers, de la industria metalurgica la cherestea şi hârtie, textile, tricotaje şi industria alimentara. Cel mai mare potenţial, aflat în prezent într-o criza puternica, este legat de distribuţia şi generarea de energie, distribuţia de gaze şi apa, produse chimice (produse chimice şi fibre sintetice, cauciuc şi mase plastice), fiind urmat de topirea, turnarea şi procesarea metalelor, inginerie şi producţia de echipamente, fabrici de hârtie şi celuloza, industria alimentara.
II. Activitãţile de cooperare transfrontaliera existente
Relaţiile de vecinãtate tradiţional bune dintre Bulgaria şi România caracterizeazã şi dezvoltarea unor anumite forme de cooperare transfrontaliera dintre autoritãţile regionale şi locale. Municipalitatile de pe ambele pãrţi ale frontierei au stabilit deja contacte. Pana acum, contactele şi activitãţile s-au realizat în principal în urmãtoarele domenii:
- transport - construirea liniilor de feribot;
- comerţ - contacte regulate şi activitãţi în cadrul camerelor de comerţ;
- cultura - schimb de activitãţi culturale şi sportive şi de delegaţii;
- ecologie - implementarea unor proiecte comune etc.
Cu toate acestea, potenţialul şi interesul pentru cooperare sunt considerabil crescute şi nu au fost epuizate prin contactele şi activitãţile desfãşurate pana acum.
III. Prezentarea prioritatilor identificate
Pentru realizarea obiectivelor principale ale cooperãrii transfrontaliere, regiunea de frontiera a stabilit urmãtoarele prioritati asupra cãrora trebuie concentrate eforturile:
Prioritatea 1 - Îmbunãtãţirea infrastructurilor locale transnationale
Scopul este de a îmbunãtãţi infrastructurile: infrastructura de transport, inclusiv traversarea frontierei, dar şi alimentarea cu apa, gaze şi electricitate care aduc beneficii de ambele pãrţi ale frontierei. Pentru a se realiza dezvoltarea economicosociala a regiunilor, sunt importante nu numai modernizarea şi îmbunãtãţirea structurilor existente, ci şi stabilirea bazelor pentru introducerea noilor tehnologii. Aceasta va duce la îmbunãtãţirea potenţialului economic al regiunii de frontiera şi va contribui la stabilirea legãturilor internaţionale. Datoritã caracterului lor local, ele trebuie planificate şi implementate în completarea altor acţiuni cu caracter general.
Prioritatea 2 - Protecţia mediului
Regiunile şi municipalitatile de pe ambele pãrţi ale frontierei beneficiazã de un capital natural indubitabil (Dunarea, Marea Neagra) şi doresc protejarea acestui capital şi dezvoltarea sa. În acelaşi timp, dezvoltarea industriala şi energetica a cauzat în diferite locuri o serie de daune aerului, apei şi solului. În consecinta, în cadrul programelor PHARE CBC dintre România şi Bulgaria s-a acordat o prioritate absolutã mãsurilor de imbunatatire a mediului. Exista un potenţial considerabil de iniţiere a unor proiecte comune în domeniul resurselor naturale în regiunile respective, mai ales în zona Dunãrii. Ambele tari considera a fi de importanta majorã, în primul rând, problema poluarii aerului, în al doilea rând, problema apei reziduale, precum şi consolidarea solului şi protejarea contra eroziunii de-a lungul bazinului Dunãrii.
Prioritatea 3 - Îndepãrtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor de-a lungul frontierei
Aceste acţiuni au ca scop îndepãrtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor peste granita, ţinând cont de aspectele legate de securitatea acestor fluxuri, precum şi promovarea acţiunilor legate de justiţie şi de politica comunitara în privinta afacerilor interne. Datoritã semnificatiei majore pe care aceste probleme o au pentru perioada de preaderare în cazul ambelor tari, acestea considera acţiunile în cauza ca fiind de mare importanta, mai ales pentru standardizarea procedurilor de control ale poliţiei de frontiera, ale direcţiilor vamale şi ale direcţiilor veterinare şi fitosanitare, care sa conducã la un control comun şi integrat între administraţiile similare din ambele tari.
Prioritatea 4 - Dezvoltarea economicã
Pierderea pieţelor traditionale şi lipsa materiilor prime importate au afectat puternic aproape toate industriile principale. Multe întreprinderi din aceste regiuni lucreazã în pierdere şi nu au gãsit noi pieţe din cauza lipsei avantajelor competitive. Sunt necesare mãsuri specifice pentru a îmbunãtãţi dezvoltarea economicã în regiunile de frontiera şi a tine sub control somajul în creştere, lipsa locurilor de munca, deficitul de structuri de instruire şi slabã dezvoltare din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest scop sunt necesare promovarea cooperãrii în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor şi cooperarea financiarã dintre instituţiile reprezentând sectorul de afaceri. Trebuie luatã în considerare şi cooperarea în domeniul sãnãtãţii, schimburilor culturale, ocupãrii forţei de munca locale, iniţiativelor de instruire şi educaţie. În acest scop trebuie înfiinţat un fond comun pentru proiecte mici.
1.3. O detaliere a alocãrii PHARE CBC 2002 România/Bulgaria pe prioritãţile JPD este redata mai jos:
● prioritatea 1 - Îmbunãtãţirea infrastructurilor locale transnationale: 68,75%;
● prioritatea 2 - Protecţia mediului: 21,25%;
● prioritatea 3 - Îndepãrtarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor şi serviciilor de-a lungul frontierei: 0,0%;
● prioritatea 4 - Dezvoltarea economicã: 6,25%;
● prioritatea 5 - Altele - Asistenta tehnica pentru Facilitatea de pregãtire a proiectelor: 3,75%.
1.4. Proiectele care vor fi finanţate în cadrul Programului PHARE CBC 2002 respecta în întregime Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistenţei de preaderare. S-a asigurat o coordonare strânsã cu autoritãţile care rãspund de ISPA şi SAPARD pentru a se evita orice suprapunere.
1.5. De asemenea, proiectele respecta dimensiunea minima de 2 milioane euro, cu excepţia proiectelor 2002/000-623-03 şi 2002/000-625-03 "Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontiera Bulgaria - România" (1,9 milioane euro în România şi 1,5 milioane euro în Bulgaria), 2002/000-625-05 şi 2002/000-623-05 "Facilitatea de pregãtire a proiectelor" (0,3 milioane euro pentru fiecare ţara) şi a proiectelor privind Fondul comun pentru proiecte mici (2002/000-625-04 şi 2002/000-623-04), care sunt limitate, de regula, la 10% din alocarea PHARE totalã.
2. Obiective, descriere şi conditionalitati
2.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea bunei vecinãtãţi şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est (în particular, cea bulgaro-romana) prin finanţarea unor proiecte care vor aduce beneficii regiunilor şi comunitãţilor de ambele pãrţi ale frontierei;
● promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, între altele, datoritã poziţiei pe care o ocupa aceste regiuni în economiile naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii continue a reţelelor de cooperare de ambele pãrţi ale frontierei şi stabilirea legãturilor între acestea şi reţelele extinse ale Comunitãţii;
● promovarea coeziunii economice şi sociale în regiunile de frontiera.
2.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
● îmbunãtãţirea infrastructurii locale şi transnationale, în special în domeniul transportului, prin construirea unei noi cai de acces între cele doua tari: proiectele 2002/000-623-01 "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria)" şi 2002/000-625-01 "Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria)" şi prin îmbunãtãţirea drumului de acces cãtre frontiera: proiectele 2002/000-623-02 "Reabilitarea şi reconstructia parţialã a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)" şi 2002/000-625-02 "Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020";
● promovarea protecţiei mediului prin dezvoltarea unui sistem pentru controlul poluarii aerului în regiunea de frontiera între cele doua tari, pentru a permite acestora sa elaboreze programe pentru evaluarea calitãţii aerului, controlul şi reducerea poluarii aerului, îmbunãtãţirea calitãţii aerului, inclusiv respectarea cerinţelor legislaţiei UE: proiectele 2002/000-625-03 "Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontiera Bulgaria-România" şi 2002/000-623-03 "Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (VOC), PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontiera dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunãrii inferioare";
● promovarea dezvoltãrii socioeconomice regionale în regiunea de frontiera prin continuarea unui fond comun de proiecte mici: proiectele 2002/000-623-04 şi 2002/000-625-04;
● asigurarea asistenţei tehnice prin Facilitatea de pregãtire a proiectelor: proiectele 2002/000-623-05 şi 2002/000-625-05.
2.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre Bulgaria şi România, a unei serii de consultãri între delegatiile CE din ambele tari şi a recomandãrilor Direcţiei Generale Extindere, reflectand de fapt Regulamentul Comisiei nr. 2.760/98 referitor la implementarea programelor CBC din cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi finanţate în cadrul Programului PHARE 2002 România-Bulgaria au fost aprobate în cadrul reuniunii Comitetului de cooperare comuna (JCC), care a avut loc pe 21 mai 2002 la Ruse, în Bulgaria, şi sunt în concordanta cu JPD.
Ca dovada a creşterii cooperãrii dintre cele doua tari, majoritatea proiectelor aprobate pentru Programul PHARE CBC 2002 sunt proiecte "în oglinda".
2.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunãtãţirea infrastructurilor locale şi transnationale
Fluviul Dunarea formeazã o frontiera naturala între Bulgaria şi România şi a constituit multã vreme un obstacol în calea relaţiilor comerciale extinse şi a cooperãrii dintre regiunile de granita. În acest context, punctele de acces şi de trecere a frontierei nu sunt foarte numeroase. Este necesar sa se creeze puncte noi şi sa se imbunatateasca cele existente, astfel ca ele sa nu constituie o piedica în calea dezvoltãrii oricãrei forme de cooperare transfrontaliera.
Proiectul 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria)
Proiectul 2002/000-625-01 - Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria)
Proiectele propuse constau în construirea unui nou punct de trecere a frontierei la Turnu Magurele (România) şi Nicopole (Bulgaria) şi achiziţionarea a doua feriboturi noi pentru traversarea Dunãrii. Aceste doua proiecte "în oglinda" au drept scop îmbunãtãţirea cooperãrii de frontiera dintre Bulgaria şi România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Aceste noi puncte de trecere a frontierei vor facilita trecerea peste granita a cãlãtorilor şi a vehiculelor prin reducerea timpului de asteptare şi îmbunãtãţirea formalitãţilor vamale şi de control ale poliţiei de frontiera.
În ceea ce priveşte impactul în domeniul trecerii frontierei, aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea cooperãrii la nivel local şi naţional, promovand schimburile culturale şi integrarea celor doua regiuni de frontiera. De asemenea, va fi incurajata dezvoltarea economicã de ambele pãrţi ale frontierei, într-o regiune defavorizatã economic.
Pentru partea bulgara activitãţile prevãzute sunt urmãtoarele:
● Asistenta tehnica pentru pregãtirea documentelor de licitaţie va fi furnizatã de o firma specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va cuprinde proiectarea şi planificarea detaliatã pentru construirea punctului de control, dosar de licitaţie cuprinzând specificaţiile tehnice pentru procurarea echipamentului şi elaborarea termenilor de referinta pentru supravegherea lucrãrilor. Consultantul va pregati documentaţia cu sprijinul beneficiarilor: municipalitatea/municipalitatile de la Oriahovo/Mizia, în strânsã coordonare cu autoritãţile romane. Aceasta componenta va fi realizatã sub forma unui contract-cadru şi va fi finanţatã prin Programul PHARE.
● Construirea punctului de control la trecerea frontierei se va face de cãtre o firma specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va include: construirea utilitãţilor de infrastructura, ca de pilda alimentarile cu apa, energie, sistemele de furnizare a energiei termice, reţelele de canalizare, de telecomunicaţii, construirea tuturor clãdirilor necesare legate de activitãţile specifice de trecere a frontierei, precum şi alte facilitãţi, ca de exemplu: construirea platformelor de încãrcare-descãrcare a vehiculelor, reabilitarea şi consolidarea malurilor, construcţia reţelelor de drumuri interne, a parcarilor şi a depozitelor. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unor contracte de lucrãri şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Supravegherea lucrãrilor va fi asigurata de cãtre o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, sub forma unui contract-cadru, şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Achiziţionarea echipamentelor necesare se va face printr-o firma specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va include achiziţionarea de echipamente pentru infrastructura, ca de pilda pentru: reţele energetice, sisteme de încãlzire, reţele de alimentare cu apa, de canalizare şi de telecomunicaţii. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Furnizarea de echipamente de transport: se prevede ca autoritãţile bulgare (Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi/sau alte autoritãţi locale/centrale) sa achizitioneze un vas de transport (feribot), ca parte a cofinanţãrii proiectului.



     Beneficiarul bulgar:         Ministerul Dezvoltãrii Regionale
                                  şi al lucrãrilor Publice
     Costul total al proiectului: 4,45 milioane euro
     Fonduri PHARE:               3,20 miloane euro
     Cofinantare:                 1,25 milioane euro (bugetul de stat)



Datoritã coordonãrii complexe necesare implementarii proiectelor "în oglinda" (în cadrul fiecãrei tari şi între România şi Bulgaria) şi structurãrii complexe pe faze a lucrãrilor, se asteapta ca durata contractelor de lucrãri sa fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data de expirare pentru plata fondurilor, în cazul ambelor proiecte, va fi 30 noiembrie 2006.
Pentru partea romana activitãţile prevãzute sunt urmãtoarele:
● Asistenta tehnica pentru pregãtirea documentelor de licitaţie va fi furnizatã de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va cuprinde: proiectarea şi planificarea detaliatã pentru construcţia punctului de control, dosar de licitaţie incluzând specificaţiile tehnice pentru cumpãrarea echipamentelor şi elaborarea termenilor de referinta pentru supravegherea lucrãrilor. Consultantul va pregati documentaţia cu ajutorul beneficiarilor: Consiliul Judeţean Teleorman şi Consiliul Local al Municipiului Turnu Magurele, în strânsã coordonare cu autoritãţile bulgare. Aceasta componenta va fi realizatã sub forma unui contract-cadru şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Construirea punctului de control la trecerea frontierei va fi asigurata de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va include: construirea infrastructurii pentru alimentarea cu apa, energie, sistemele de furnizare a caldurii, reţelele de canalizare, telecomunicaţii, construcţia tuturor clãdirilor necesare legate de activitãţile specifice de trecere a frontierei, precum şi construirea platformelor de încãrcare-descãrcare a vehiculelor, reabilitarea şi consolidarea malurilor, reţele rutiere interne, zone de parcare şi depozite. Aceasta componenta va fi realizatã în cadrul unui contract de lucrãri şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Supravegherea lucrãrilor va fi asigurata de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, în cadrul unui contract-cadru, şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Cumpãrarea echipamentelor necesare se va face de cãtre o firma specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, şi va cuprinde achiziţionarea echipamentului pentru infrastructura şi anume pentru: reţelele de energie, sistemele de încãlzire, reţelele de alimentare cu apa, de canalizare şi telecomunicaţii. Aceasta componenta va fi realizatã în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Beneficiarii romani (Consiliul Judeţean Teleorman şi Consiliul Local al Municipiului Turnu Magurele) vor asigura achiziţionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunãrii şi echipamentul de transport, ca parte a cofinanţãrii proiectului.



     Beneficiarul roman:          Consiliul Judeţean Teleorman,
                                  Consiliul Local al Municipiului
                                  Turnu Magurele
     Costul total al proiectului: 4,50 milioane euro
     Fonduri PHARE:               3,30 miloane euro
     Cofinantare:                 1,20 milioane euro (0,72 milioane euro
                                  de la Consiliul Judeţean Teleorman
                                  şi 0,48 milioane euro de la Consiliul
                                  Local al Municipiului
                                  Turnu Magurele)



Datoritã coordonãrii complexe necesare în timpul implementarii proiectelor "în oglinda" (în cadrul fiecãrei tari şi între România şi Bulgaria) şi structurãrii complexe pe faze a lucrãrilor, se asteapta ca durata lucrãrilor contractate sa fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data limita de plata a fondurilor în cazul ambelor proiecte este 30 noiembrie 2006.
Sunt programate intalniri tehnice bilaterale comune cu omologii bulgari în cursul desfãşurãrii proiectului, pentru a se permite abordarea diferenţelor apãrute (dacã exista), a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului.
Proiectul 2002/000-625-02 - Reabilitarea drumului naţional DN 3B între intersectia cu DN 3 şi Calarasi, de la km 0+000 la km 3+020
Realizarea proiectului va îmbunãtãţi şi va intensifica traficul de frontiera dintre România şi Bulgaria. Pentru a deschide punctul de frontiera Calarasi/Silistra traficului internaţional, este necesarã asigurarea unor condiţii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteaza drumul de acces la punctul de trecere a frontierei de la Ostrov.
Actualul drum are o platforma cu o latime de 10 m, cu margini de 1 m şi partea carosabilã de 8 m, din beton. Acest drum va fi clasificat ca drum deschis traficului internaţional, fiind o extensie cãtre granita cu Bulgaria (Silistra) şi drumul naţional DN 3. Din pacate, actualul drum nu satisface standardele UE care sa permitã clasificarea sa ca drum deschis traficului internaţional.
Drumul începe de la intersectia dintre DN 3 şi DN 3B, care este limita proiectului PHARE CBC România- Bulgaria 2001 "Trecerea frontierei între Calarasi (România) şi Silistra (Bulgaria) pentru traficul internaţional de cãlãtori şi mãrfuri", şi se termina în oraşul Calarasi. Oraşul Calarasi reprezintã limita proiectului finanţat în cadrul Programului de coeziune economicã şi socialã PHARE 2000 "Îmbunãtãţirea accesului la Coridorul paneuropean 4 - Reabilitarea DN 21 între Drajna şi Calarasi, de la km 107+500 la km 129+602".
Activitãţile avute în vedere sunt urmãtoarele:
● Asistenta tehnica pentru pregãtirea documentaţiei de licitaţie, inclusiv planificarea şi proiectarea, va fi asigurata de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin Administraţia Nationala a Drumurilor (AND) care va asigura cofinantarea proiectului. Pe baza proiectãrii detaliate şi conform cerinţelor şi procedurilor PHARE, AND va pregati dosarul de licitaţie, care va cuprinde specificaţiile tehnice şi termenii de referinta pentru urmãtoarele componente: Lucrãri de construcţie a drumului, Lucrãri de construcţie a podului şi Supravegherea lucrãrilor.
● Lucrãrile de construcţie a drumului vor fi efectuate de o firma specializatã cu care se încheie un contract conform regulilor PHARE şi vor cuprinde reabilitarea drumului conform standardelor UE. Sectorul DN 3B, cuprins între km 0+000 şi km 0+480 (începutul podului), va fi reabilitat conform normelor tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998, cuprinzând: platforma cu lãţimea de 17 m, carosabil cu lãţimea de 14 m, fiecare cu margini de 1,50 m. Aceste lucrãri cuprind şi abilitarea intersectiei dintre DN 3 şi DN 3B, conform standardelor româneşti şi ale UE. Aceste activitãţi se vor realiza în cadrul unui contract de lucrãri şi vor fi finanţate din fonduri PHARE.
● Componenta "Lucrãri de construcţie a podului" va fi asigurata de o firma specializatã, pe baza de contract conform regulilor PHARE, şi va avea drept rezultat podul proiectat pentru clasa de greutate E, cu o latime de carosabil de 14 m, încadrat de margini pietonale de 1 m latime în afarã localitãţilor. Aceasta activitate se va realiza printr-un contract de lucrãri şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Supravegherea lucrãrilor. AND va furniza termenii de referinta pentru supravegherea lucrãrilor. Se va încheia un contract cu un consultant pentru supravegherea lucrãrilor, pentru a se asigura respectarea cerinţelor naţionale şi ale UE. Aceasta componenta va fi realizatã printr-un contractcadru şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Publicitate - aceasta componenta va fi finanţatã de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei prin AND, ca parte a cofinanţãrii proiectului.



     Beneficiarul roman:          Ministerul lucrãrilor Publice,
                                  Transporturilor şi Locuinţei prin
                                  Administraţia Nationala a
                                  Drumurilor (AND)
     Costul total al proiectului: 3,05 milioane euro
     Fonduri PHARE:               2,00 milioane euro
     Cofinantare:                 1,05 milioane euro (AND)



Datoritã perioadei de garanţie şi duratei lucrãrilor, acest proiect de investiţii va necesita o perioada de efectuare a plãţilor de 2 ani, pana în noiembrie 2006.
2002/000-623-02 - Reabilitarea şi reconstructia parţialã a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)
Realizarea proiectului va duce la îmbunãtãţirea şi intensificarea traficului de frontiera dintre România şi Bulgaria. Pentru a putea deschide traficului internaţional punctul de trecere a frontierei Calarasi/Silistra, trebuie asigurate condiţii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteaza drumul de acces cãtre punctul de frontiera Ostrov.
Acest proiect este în concordanta cu prioritãţile indicate în cadrul general de cooperare dintre cele doua tari şi a fost convenit între autoritãţile romane şi bulgare. În cadrul prioritatii 1 "Îmbunãtãţirea infrastructurilor locale transnationale", una dintre mãsurile propuse este "reabilitarea infrastructurilor de comunicaţii în regiunea transfrontaliera, inclusiv reabilitarea reţelei de drumuri".
Pavajul drumului II-15 de la Mizia la frontiera bulgaro-romana (Oriahovo) este într-o condiţie relativ proasta, având caracteristici operationale scãzute. Secţiunea are parametrii verticali şi orizontali optimi, dar nu este omogenã în anumite secţiuni. Lãţimea drumului este extrem de variabila, iar în portiunile cele mai largi, în afarã zonelor populate, are 6/8 m, incluzând o margine de 1,50 m (1,25 m), pavaj de asfalt - 6 pana la 6,20 m de la partea liniei de mãsurare şi de la partea de panta la aproximativ 3 m, asa-numita "transee de pãmânt" inclusiv marginea. Panta prezintã procese de alunecãri evidente şi este impanzita de tufisuri.
Proiectul propus consta din reabilitarea şi îmbunãtãţirea a aproximativ 16 km din drumul II-15 (de la km 61+300 la km 77+872,36). Cea mai mare parte a lucrãrilor de reabilitare implica consolidarea pavajului existent prin straturi de asfalt de grosimi diferite, în funcţie de condiţia structurii pavajului. Reabilitarea drumului presupune şi lucrãri de drenare a apei de suprafata, reconditionarea suprafeţei marginii, marcaje rutiere, înlocuirea, refacerea sau amplasarea de noi semne de circulaţie, sine de siguranta şi margini de pavaj.
Pentru partea bulgara activitãţile prevãzute sunt urmãtoarele:
● Servicii de supraveghere a construcţiei - Agenţia Administrativã a Drumurilor (AAD) va pregati dosarul de licitaţie pentru contractul de servicii, precum şi procedura de licitaţie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Acest contract se încheie conform Ghidului practic asupra procedurilor contractuale PHARE, IPSA şi SAPARD, prin procedura de licitaţie restrânsã. Buget estimativ: 0,300 milioane euro.
● Lucrãrile de construcţie - AAD va rãspunde de pregãtirea dosarului de licitaţie pentru contractul de lucrãri şi de procedura de licitaţie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Lucrãrile constau din reabilitarea unei secţiuni de 16 km a drumului existent. Secţiunea modernizata va respecta standardele UE prin mãrirea în structura pavajului a capacitãţii de încãrcare a drumului şi în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind dimensiunea şi greutatea maxima a vehiculelor. Contractul va fi acordat prin licitaţie deschisã, conform regulilor FIDIC.
● Supravegherea lucrãrilor - AAD va furniza termenii de referinta pentru supravegherea lucrãrilor. Pentru supravegherea lucrãrilor se va încheia un contract cu un consultant, pentru a se asigura respectarea cerinţelor naţionale şi ale UE. Aceasta componenta va fi realizatã în cadrul unui contract-cadru şi va fi finanţatã din fonduri PHARE.
● Publicitate - aceasta componenta va fi finanţatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice prin AAD, sub forma de cofinantare a proiectului.



     Beneficiarul bulgar:         Ministerul Dezvoltãrii Regionale
                                  şi al lucrãrilor Publice prin Agenţia
                                  Administrativã a Drumurilor
                                  (AAD)
     Costul total al proiectului: 3,334 milioane euro
     Fonduri PHARE:               2,500 milioane euro
     Cofinantare:                 0,834 milioane euro (AAD)



Datoritã perioadei de garanţie şi duratei lucrãrilor, acest proiect de investiţii va necesita o perioada de plata de 2 ani, pana în martie 2006.
2.3.2. Prioritatea JPD: Protecţia mediului
Regiunile şi municipalitatile de ambele pãrţi ale frontierei sunt bine înzestrate din punct de vedere al capitalului natural şi doresc protejarea şi pãstrarea acestui capital. În acelaşi timp, dezvoltarea industriala şi energetica a cauzat în mai multe localitãţi deteriorãri ale mediului, atât în cazul apei, aerului, cat şi al solului. Prin urmare, mãsurile de monitorizare, de prevenire a poluarii şi de protejare a mediului au deveni o prioritate.
2002/000-623-03 - Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compuşi organici volatili (VOC), PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontiera dintre Bulgaria şi România, de-a lungul Dunãrii inferioare
2002/000-625-03 - Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic şi surse stationare în regiunea de frontiera Bulgaria-România
Aceste proiecte "în oglinda" vor contribui la îmbunãtãţirea cooperãrii dintre cele doua tari în domeniul reducerii poluarii aerului şi la respectarea cerinţelor legislaţiei UE şi vor îmbunãtãţi şi dezvolta cooperarea dintre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand astfel aceste regiuni sa depãşeascã eventualele probleme specifice de dezvoltare apãrute, între altele, din cauza poziţiei pe care o ocupa în cadrul economiilor naţionale respective, şi toate acestea în interesul populaţiei autohtone şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului.
Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem de control al poluarii aerului în regiunea de frontiera dintre cele doua tari, pentru a permite acestora sa respecte prevederile urmãtoarei legislaţii UE: Directiva-cadru 96/62/CE privind gestionarea şi evaluarea aerului ambiental, Directiva 88/609/CE, amendata prin Directiva 94/66/CE privind poluarea provenitã de la uzinele cu combustie mare, Directiva 94/63/CE asupra controlului emisiilor VOC, Directiva IPPC 96/61/CE , Directiva 99/13/CE privind controlul emisiilor VOC datorate folosirii solventilor organici în anumite activitãţi şi instalaţii, precum şi alta legislaţie UE legatã de aceasta problema.
Acest sistem va furniza informaţii şi date specifice pentru rezolvarea problemelor care pot aparea între cele doua tari, legate de originea poluantilor. Pe baza acestor date şi informaţii, primite sub forma de rapoarte zilnice, trimestriale şi anuale, inspectoratele de mediu bulgar şi roman (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi - de partea romana - şi cele corespunzãtoare de partea bulgara), municipalitatile şi ambele ministere ale mediului vor elabora programe de evaluare a calitãţii aerului, de control şi reducere a poluarii aerului din surse bazate pe dispersia specifica a poluantilor de pe ambele maluri ale Dunãrii, cu scopul de a îmbunãtãţi calitatea aerului.
Din partea romana vor fi asigurate urmãtoarele activitãţi:
● Procurarea echipamentelor necesare inspectoratelor romane de protecţie a mediului (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi) pentru a se putea efectua controlul emisiilor în aer provenind din toate sursele de trafic şi stationare localizate în regiunea de granita dintre România şi Bulgaria. Mai mult, echipamentul va fi folosit pentru controlul calitãţii aerului. Dosarul de licitaţie, inclusiv specificaţiile tehnice pentru procurarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenta tehnica printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregãtirea viitoarelor proiecte de mediu". Echipamentul va fi procurat printr-un contract de achiziţii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitaţiile internaţionale deschise. Furnizorul va asigura instruirea necesarã a personalului responsabil cu folosirea acestor echipamente. Aceasta componenta va fi realizatã sub forma unui contract de achiziţii şi va fi finanţatã din fonduri PHARE şi prin cofinantare nationala, asigurata de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
● Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica diferentiala (SAOD) pentru mãsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilitã încât sa permitã mãsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetãri de mediu specializat care sa efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza intalniri bilaterale comune cu omologii bulgari pentru a se rezolva diferenţele apãrute, a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finanţatã de cãtre Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca parte a cofinanţãrii proiectului.



     Beneficiarul roman:          Ministerul Apelor şi Protecţiei
                                  Mediului, prin inspectoratele de
                                  protecţie a mediului din
                                  judeţele: Dolj, Olt, Teleorman,
                                  Giurgiu şi Calarasi
     Costul total al proiectului: 2,53 milioane euro
     Fonduri PHARE:               1,90 milioane euro
     Cofinantare:                 0,63 milioane euro (Ministerul
                                  Apelor şi Protecţiei Mediului)



Din partea bulgara se vor avea în vedere urmãtoarele activitãţi:
● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu şi ape (Montanã, Vrasta, Pleven, Veliko Tarnovo şi Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic şi stationare localizate în regiunea de granita dintre România şi Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calitãţii aerului. Dosarul de licitaţie, incluzând specificaţiile tehnice pentru achiziţionarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenta tehnica printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 "Pregãtirea viitoarelor proiecte de mediu". Echipamentul va fi procurat în cadrul unui contract de achiziţii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitaţiile internaţionale deschise. Furnizorul va asigura instruirea adecvatã a personalului responsabil cu folosirea acestui echipament. Aceasta componenta se va realiza în cadrul unui contract de achiziţii şi va fi finanţatã din fonduri PHARE şi prin cofinantare nationala, asigurata de Ministerul Mediului şi Apelor.
● Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analiza optica diferentiala (SAOD) pentru mãsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilitã încât sa permitã mãsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetãri de mediu specializat care sa efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza intalniri bilaterale comune pentru a se putea rezolva diferenţele apãrute, a se schimba informaţii şi date şi a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului. Aceasta componenta va fi finanţatã de Ministerul Mediului şi Apelor.



     Beneficiarul bulgar:         Ministerul Mediului şi Apelor
     Costul total al proiectului: 2,0 milioane euro
     Fonduri PHARE:               1,5 milioane euro
     Cofinantare:                 0,5 milioane euro (buget de
                                  stat)



2.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomica
În ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontiera oferã un potenţial evident de dezvoltare a resurselor economice indigene. În acest scop trebuie dezvoltate initiativa individualã şi proiectele locale cu impact transfrontalier. Aceste proiecte mici urmeazã sa contribuie la asigurarea unui model de dezvoltare sustenabila, incluzând aspectele de mediu, economice şi sociale ale acestui tip de dezvoltare.
Proiectele 2002/000-623-04 şi 2002/000-625-04 - Fondul comun pentru proiecte mici (proiecte "în oglinda")
Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanţeazã proiectele "pe scara restrânsã şi de la om la om", cu impact transfrontalier şi care se referã la: cooperare de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie şi marketing pentru întreprinderile mici şi mijlocii, instruire, ocuparea forţei de munca, mãsuri legate de sãnãtate şi schimburi culturale, îmbunãtãţirea fluxului informaţional şi al comunicaţiilor între regiunile de frontiera etc.; pentru a avea un impact suficient, aceste planuri trebuie sa fie implementate într-o perspectiva multianuala. Se propune deci continuarea acestei iniţiative.
JSPF va funcţiona conform directivelor specifice stabilite pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) şi Ghidului practic pentru procedurile PHARE, ISPA şi SAPARD. Cele doua tari vor elabora directive comune şi precise care vor trebui sa fie aprobate de delegatiile CE, atât din Bulgaria, cat şi din România.
Instituţiile-cheie ale JSPF sunt agenţiile de implementare bulgara şi romana (Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice/Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei), care vor lansa o cerere de propuneri ce trebuie sa fie deschisã şi egala pentru toate instituţiile eligibile, Comitetul comun de cooperare (JCC), Comitetul comun de evaluare (CCE), secretariatele (oficiile regionale pentru JSPF) şi echipa de evaluatori pentru evaluarea tuturor aplicatiilor. Deciziile finale se iau pe baza recomandãrilor CCE.
Secretariatul roman a fost înfiinţat în regiunea de frontiera, la Giurgiu, pentru a asigura contactul permanent şi cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.
Secretariatul bulgar a fost înfiinţat în regiunea de frontiera, la Ruse, pentru a asigura contactul permanent şi cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.
Aplicantii vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistenta substantiala. Se pot organiza ateliere de instruire şi informare pentru susţinerea şi informarea eventualilor participanţi, astfel încât sa se asigure o transparenta crescutã şi sa fie încurajate propunerile de calitate. Secretariatul va numi şi experţi care sa îi viziteze pe posibilii aplicanti, oferindu-le asistenta, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.
JSPF are scopul de a pune la dispoziţie o contribuţie totalã PHARE de 800.000 euro/regiune de frontiera (pana la 10% din fondurile totale PHARE disponibile/ţara pentru acest program). Conform deciziei JCC, în acest an s-a pus la dispoziţie o contribuţie PHARE de 500.000 euro/regiune frontaliera. Pana la 7% din aceasta contribuţie (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Este necesarã cofinantarea, care va reprezenta unul dintre criteriile de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima este de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în natura).



     Costul total al proiectului: 1,1 milioane euro (0,55 milioane euro
                                  pentru fiecare ţara)
     Contribuţia PHARE:           1,0 milioane euro (0,5 milioane
                                  euro pentru fiecare ţara)
     Cofinantare:                 0,1 milioane euro (0,05 milioane euro
                                  pentru fiecare ţara)



2.3.4. Prioritatea JPD: Altele - Asistenta tehnica
Proiectele 2002/000-623-05 şi 2002/000-625-05 - Facilitatea de pregãtire a proiectelor (proiecte "în oglinda")
Facilitatea de pregãtire a proiectelor (PPF) va sprijini pregãtirea proiectelor în cadrul programelor viitoare PHARE CBC şi drept consecinta va promova obiectivele-cheie ale Programului PHARE CBC dintre România şi Bulgaria. Se va acorda o atentie deosebita pregãtirii proiectelor comune şi celor care au un caracter predominant de cooperare transfrontaliera, lucru ce va fi realizat în cooperare cu autoritãţile locale şi regionale din zonele de frontiera.
Pentru partea romana acest proiect are ca scop:
- întãrirea capacitãţii agenţiei de implementare CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii şi Prognozei pentru a pregati programe şi proiecte adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, în scopul obţinerii sprijinului financiar în cadrul unor programe PHARE CBC viitoare;
- sprijinirea autoritãţilor relevante în pregãtirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru programele PHARE CBC viitoare în urmãtoarele domenii:
● infrastructura şi mediu;
● coeziune economicã şi socialã;
● înlãturarea obstacolelor administrative şi instituţionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor şi serviciilor.
Activitãţile prevãzute în cadrul acestui proiect sunt:
● Stabilirea unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor care va asigura asistenta tehnica pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agenţia de implementare PHARE CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltãrii şi Prognozei în pregãtirea programelor PHARE CBC România-Bulgaria. Aceasta asistenta se referã la toate activitãţile legate de ciclul de desfãşurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.
● Autoritãţilor romane implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub forma de expertiza pe termen scurt, pentru a se obţine o mai buna elaborare a documentaţiei de baza, a studiilor de fezabilitate, dezvoltarea proiectelor tehnice, a termenilor de referinta, a specificatiilor tehnice şi a dosarelor de licitaţie etc.

Beneficiarul roman: Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei prin Direcţia de cooperare transfrontaliera
Pentru partea bulgara proiectul are drept scop urmãtoarele:
- întãrirea capacitãţii agenţiei de implementare CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice, în scopul pregãtirii programelor şi proiectelor adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria şi al obţinerii de ajutor financiar în viitoarele programe PHARE transfrontaliere;
- sprijinirea autoritãţilor relevante în pregãtirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru viitoarele programe PHARE transfrontaliere în urmãtoarele domenii:
● infrastructura şi mediu;
● coeziune economicã şi socialã;
● înlãturarea obstacolelor administrative şi instituţionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor şi serviciilor.
Activitãţile prevãzute în cadrul acestui proiect sunt urmãtoarele:
● Stabilirea unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor care va asigura asistenta tehnica pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agenţia de implementare PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice în pregãtirea programelor PHARE CBC Bulgaria-România. Aceasta asistenta se referã la toate activitãţile legate de ciclul de desfãşurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.
● Autoritãţilor bulgare implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub forma expertizei pe termen scurt, în scopul de a produce documentaţia de baza relevanta, studii de fezabilitate, dezvoltarea de proiecte tehnice, termeni de referinta, specificaţii tehnice şi dosare de licitaţie etc.



     Beneficiarul bulgar:         Ministerul Dezvoltãrii Regionale
                                  şi al lucrãrilor Publice
     Costul total al proiectului: 0,6 milioane euro (0,3 milioane
                                  euro pentru fiecare ţara)
     Contribuţia PHARE:           0,6 milioane euro (0,3 milioane
                                  euro pentru fiecare ţara)



2.4. Conditionalitati
Sprijinul PHARE se acorda pentru toate proiectele în funcţie de disponibilitatea cofinanţãrii naţionale, dupã cum este definit în tabelul de buget de mai jos.
Toate proiectele de investiţii, dupã regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , amendata prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului de mediu. Dacã directiva nu a fost încã transpusa, procedura trebuie sa fie similarã cu cea stabilitã de directiva sus-menţionatã.
Toate proiectele de investiţii trebuie puse în aplicare respectându-se legislaţia de mediu în vigoare în cadrul Comunitãţii. Fişele de proiecte vor conţine clauze specifice, conform cu legislaţia relevanta UE din domeniul mediului, potrivit tipului de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate şi aprobate de cãtre cele doua delegaţii CE.

3. Buget



 ┌─────────┬──────────────┬───────────────────────────┬─────────┬────────┬──────┐
 │ Codul   │Prioritatea/  │   PHARE (milioane euro)   │Cofinan- │        │      │
 │proiectu-│Titlul        ├─────────┬──────────┬──────┤tare     │ Total  │ Codul│
 │lui      │proiectului   │Construc-│Investiţii│      │nationala│(milioa-│CRIS/ │
 │         │              │tia      │          │ Total│(milioane│ne euro)│ DAC  │
 │         │              │institu- │          │      │  euro)  │        │      │
 │         │              │tionala  │          │      │         │        │      │
 │         │              │   (B)   │          │      │         │        │      │
 ├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Priorita- Îmbunãtãţirea │         │          │      │         │        │      │
 │tea JPD:  infrastructu- │         │          │      │         │        │      │
 │          rilor         │  0,8    │    10,2  │ 11,0 │  4,334  󧓗,334  │      │
 │          locale şi     │         │          │      │         │        │      │
 │          transnationale│         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Punct de      │         │          │      │         │        │      │
 �-01   │control la    │         │          │      │         │        │      │
 │         │trecerea      │  0,3    │     3,0  │  3,3 │    1,2  │   4,5  │ 21010│
 │         │frontierei şi │         │          │      │         │        │      │
 │         │feribot la    │         │          │      │         │        │      │
 │         │Turnu Magurele│         │          │      │         │        │      │
 │         │(România) -   │         │          │      │         │        │      │
 │         │ Nicopole     │         │          │      │         │        │      │
 │         │(Bulgaria)    │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Punct de      │         │          │      │         │        │      │
 �-01   │control la    │         │          │      │         │        │      │
 │         │trecerea      │         │          │      │         │        │      │
 │         │frontierei    │  0,5    │     2,7  │  3,2 │   1,25  │   4,45 │ 21010│
 │         │şi feribot la │         │          │      │         │        │      │
 │         │Turnu Magurele│         │          │      │         │        │      │
 │         │(România) -   │         │          │      │         │        │      │
 │         │ Nicopole     │         │          │      │         │        │      │
 │         │(Bulgaria)    │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Reabilitarea  │         │          │      │         │        │      │
 �-02   │drumului      │         │          │      │         │        │      │
 │         │naţional DN 3B│   0     │     2,0  │  2,0 │   1,05  │   3,05 │ 21020│
 │         │între         │         │          │      │         │        │      │
 │         │intersectia cu│         │          │      │         │        │      │
 │         │DN 3 şi       │         │          │      │         │        │      │
 │         │Calarasi,     │         │          │      │         │        │      │
 │         │de la km 0+000│         │          │      │         │        │      │
 │         │la km 3+020   │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Reabilitarea  │         │          │      │         │        │      │
 �-02   │şi            │         │          │      │         │        │      │
 │         │reconstructia │         │          │      │         │        │      │
 │         │parţialã      │   0     │     2,5  │  2,5 │   0,834 │  3,334 │ 21020│
 │         │a drumului    │         │          │      │         │        │      │
 │         │II-15,        │         │          │      │         │        │      │
 │         │secţiunea     │         │          │      │         │        │      │
 │         │Mizia-Oriahovo│         │          │      │         │        │      │
 │         │(punct de     │         │          │      │         │        │      │
 │         │trecere a     │         │          │      │         │        │      │
 │         │frontierei    │         │          │      │         │        │      │
 │         │Bulgaria/     │         │          │      │         │        │      │
 │         │România)      │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Priorita- Protecţia     │         │          │      │         │        │      │
 │tea JPD:  mediului      │    0,2  │    3,2   │  3,4 │   1,13  │   4,53 │      │
 ├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Dezvoltarea   │         │          │      │         │        │      │
 �-03   │unui sistem de│         │          │      │         │        │      │
 │         │control pentru│     0   │    1,9   │  1,9 │   0,63  │   2,53 │ 41020│
 │         │emisiile în   │         │          │      │         │        │      │
 │         │aer provenite │         │          │      │         │        │      │
 │         │din trafic şi │         │          │      │         │        │      │
 │         │surse         │         │          │      │         │        │      │
 │         │stationare în │         │          │      │         │        │      │
 │         │regiunea de   │         │          │      │         │        │      │
 │         │frontiera     │         │          │      │         │        │      │
 │         │Bulgaria-     │         │          │      │         │        │      │
 │         │România       │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Dezvoltarea   │         │          │      │         │        │      │
 �-03   │unui sistem de│         │          │      │         │        │      │
 │         │control       │   0,2   │    1,3   │  1,5 │    0,5  │   2,0  │ 41020│
 │         │(monitorizare)│         │          │      │         │        │      │
 │         │pentru        │         │          │      │         │        │      │
 │         │emisiile de   │         │          │      │         │        │      │
 │         │compuşi       │         │          │      │         │        │      │
 │         │organici      │         │          │      │         │        │      │
 │         │volatili      │         │          │      │         │        │      │
 │         │(VOC), PAH    │         │          │      │         │        │      │
 │         │şi metale     │         │          │      │         │        │      │
 │         │grele din     │         │          │      │         │        │      │
 │         │surse         │         │          │      │         │        │      │
 │         │stationare în │         │          │      │         │        │      │
 │         │regiunile de  │         │          │      │         │        │      │
 │         │frontiera     │         │          │      │         │        │      │
 │         │dintre        │         │          │      │         │        │      │
 │         │Bulgaria şi   │         │          │      │         │        │      │
 │         │România, de-a │         │          │      │         │        │      │
 │         │lungul Dunãrii│         │          │      │         │        │      │
 │         │inferioare    │         │          │      │         │        │      │
 ├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Priorita- Dezvoltarea   │         │          │      │         │        │      │
 │tea JPD:  socioeconomica│   0,07  │    0,93  │  1,0 │   0,1   │   1,1  │      │
 ├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Fondul comun  │         │          │      │         │        │      │
 �-04   │pentru        │         │          │      │         │        │      │
 │         │proiecte mici │  0,035  │   0,465  │ 0,50 │   0,05  │   0,55 │ 43020│
 �/000-│Fondul comun  │         │          │      │         │        │      │
 �-04   │pentru        │         │          │      │         │        │      │
 │         │proiecte mici │  0,035  │   0,465  │ 0,50 │   0,05  │   0,55 │ 43020│
 ├─────────┴──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Priorita- Asistenta     │         │          │      │         │        │      │
 │tea JPD:  tehnica       │  0,6    │     0    │ 0,6  │   0     │   0,6  │      │
 ├─────────┬──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 �/000-│Facilitatea de│         │          │      │         │        │      │
 �-05   │pregãtire a   │         │          │      │         │        │      │
 │         │proiectelor   │  0,3    │     0    │ 0,3  │   0     │   0,3  │ 53010│
 �/000-│              │         │          │      │         │        │      │
 �-05   │Facilitatea de│         │          │      │         │        │      │
 │         │pregãtire a   │         │          │      │         │        │      │
 │         │proiectelor   │  0,3    │     0    │ 0,3  │   0     │   0,3  │ 53010│
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Subtotal │              │         │          │      │         │        │      │
 │România: │              │  0,635  │  7,365   │ 8,00 │  2,93   │  10,93 │      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │Subtotal │              │         │          │      │         │        │      │
 │Bulgaria:│              │  1,035  │  6,965   │ 8,00 │  2,634  │  10,634│      │
 ├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼──────┤
 │TOTAL:   │              │  1,670  │ 14,330   󧓘,00 │  5,564  │  21,564│      │
 └─────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────┴─────────┴────────┴──────┘



Nu exista cofinantare IFI în acest program.

4. Aranjamente de implementare
4.1. Aranjamente de implementare în Bulgaria
a) Management financiar şi de proiect de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS)*1).

------------
*1) Ţinând cont de reglementãrile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS şi în alte instrucţiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele sa fie pregãtite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*2).

-------------
*2) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.

NAC şi NAO vor împãrţi responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va rãspunde de raportarea cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine responsabilitatea generalã de gestionare financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementãrilor şi procedurilor referitoare la procurarea, raportarea şi managementul financiar, precum şi a regulilor comunitare de acordare de fonduri cãtre o ţara. De asemenea, va asigura funcţionarea sistemului de raportare şi informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor de frauda suspecte sau dovedite şi a neregularitãţilor. NAO va avea responsabilitatea totalã şi deplina asupra fondurilor PHARE ale unui program, pana la încetarea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele trebuie sa fie mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia celor din urmãtoarele domenii:
a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontiera dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunãrii inferioare;
b) Fondul comun pentru proiecte mici;
c) Facilitatea de pregãtire a proiectelor, în care ministerele bulgare interesate au o capacitate de absorbţie limitatã şi nu pot utiliza sume atât de mari ca 2 milioane euro.
c) Termene de contractare şi plata
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2004. Toate plãţile trebuie fãcute pana la 30 noiembrie 2005.
Totuşi, în cazul urmãtoarelor proiecte, acestea trebuie efectuate pana la 30 noiembrie 2006. Justificarea este data în fişele de proiect:
- 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei şi feribot la Turnu Magurele (România) - Nicopole (Bulgaria);
- 2002/000-623-02 - Reabilitarea şi reconstructia parţialã a drumului II-15, secţiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România).
Aceste extinderi ale perioadei de plata sunt necesare dacã se tine cont de durata lucrãrilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) şi de termenul de garanţie de un an dupã încheierea lucrãrilor.
d) Recuperarea fondurilor
Orice nereguli dovedite sau fraude descoperite în orice moment în cursul implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
Dacã implementarea unei mãsuri pare sa nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului, cerând tarii beneficiare sa înainteze comentariile sale într-o perioada determinata de timp şi sa corecteze orice neregularitate.
În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de mãsurile respective, în cazul în care rezulta nereguli, o combinare nepotrivita a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile menţionate în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile implementarii mãsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plãtite.
Acolo unde Comisia considera ca nu a fost corectatã o neregularitate sau ca toatã operaţiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului şi va cere tarii beneficiare sa îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp prestabilit. Dupã efectuarea investigatiei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula în totalitate sau parţial fondurile acordate pentru mãsura respectiva.
Comisia urmeazã sa determine dimensiunea mãsurii corective necesare, ţinând cont de natura neregulii constatate şi de gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de management.
Orice fonduri neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie scrisã finala ce arata suma totalã contractatã şi plãtitã, însoţitã de documentaţia aferentã, trebuie furnizatã de cãtre NAO imediat dupã terminarea perioadei de efectuare a plãţilor conform memorandumului de finanţare. Trebuie inclusã şi o balanţa finala din partea bãncii ce arata soldurile existente la FN/agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU).
Neluand în considerare recuperarea fondurilor nefolosite şi neeligibile dupã expirarea memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin de recuperare complementar, dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanţare, ţinând seama de opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei sume plãtite greşit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Dobânzile calculate pentru plãţile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fondurile FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.
a.a) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*3) va fi transferata la FN în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În continuare, NAO trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi agenţiile de implementare/CFCU şi modul în care vor decurge plãţile.

-----------
*3) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% din fondurile gestionate local*), precum şi plata finala de pana la 20% sau soldul bugetar, în funcţie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare se va opera atunci când 5% din buget*) vor fi plãtite de cãtre agenţiile de implementare şi de CFCU. A doua realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. A treia realimentare finala se va plati când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost achitate. În mod excepţional, NAO poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de înţelegere deja menţionat. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.

------------
*) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

b.b) Transferul de fonduri cãtre agenţiile de implementare FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele agenţiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
Fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul plãtitor pentru CFCU/agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU şi agenţiile de implementare trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (PAO) numit de NAO dupã consultarea NAC. PAO va rãspunde de toate operaţiunile efectuate de cãtre CFCU/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care depãşeşte sfârşitul perioadei de efectuare a plãţilor programului, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de NAO şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depozita fondurile pana la plata finala şi pentru a asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala cãtre contractanţi. Fondurile care nu au fost folosite pentru plata contractanţilor dupã ce s-au reglat plãţile finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situaţie generalã a folosirii fondurilor depozitate în conturi cu garanţie şi în special a plãţilor efectuate din aceste fonduri, precum şi a dobânzilor calculate.
c.c) Dobanda
În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda*4). Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Dacã Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobanda poate fi reinvestita în program.

-----------------
*4) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de Fondul Naţional, CFCU şi agenţiile de implementare.

f) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
Agenţia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice pentru partea bulgara va rãspunde de toate programele şi subprogramele.
g) Evaluarea impactului asupra mediului şi ocrotirea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, astfel cum sunt stipulate în Directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã directiva*5) EIA nu a fost transpusa în totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva sus-menţionatã. Dacã un proiect se afla sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzãtor documentata*6).

--------------
*5) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*6) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.

Dacã este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizatã o documentaţie corespunzãtoare pentru efectuarea unei*7) evaluãri adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*8). Toate proiectele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei de mediu a Comunitãţii. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia relevanta UE în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.

------------
*7) În anexa "Ocrotirea naturii" la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor.
*8) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.

h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investiţii fizice altele decât proiecte mici de infrastructura care nu genereazã venit substanţial net.
În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pana la 7% din contribuţia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
4.2. Aranjamente de implementare în România
a) Management financiar şi de proiect de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS)*9).

-------------
*9) Ţinând cont de reglementãrile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va deţine responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS şi în alte instrucţiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele sa fie pregãtite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*10).

------------
*10) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.

NAC şi NAO vor împãrţi responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va rãspunde de raportarea cãtre Comisia Europeanã. NAO va deţine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementãrilor şi procedurilor referitoare la procurarea, raportarea şi managementul financiar, precum şi a regulilor comunitare de acordare de fonduri cãtre o ţara. De asemenea, va asigura funcţionarea sistemului de raportare şi informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau dovedite de frauda şi neregularitãţi. NAO va avea responsabilitatea totalã şi deplina asupra fondurilor PHARE ale unui program, pana la încetarea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele trebuie sa fie mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia celor din urmãtoarele domenii:
a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontiera dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunãrii inferioare;
b) Fondul comun pentru proiecte mici;
c) Facilitatea de pregãtire a proiectelor,
în care ministerele romane interesate au o capacitate de absorbţie limitatã şi nu pot utiliza sume în valoare de 2 milioane euro.
c) Termene de contractare şi plata
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2004. Toate plãţile trebuie efectuate pana la 30 noiembrie 2005.
Totuşi, în cazul urmãtoarelor proiecte, plãţile trebuie efectuate pana la 30 noiembrie 2006. Justificarea este data în fişele de proiect:



     - 2002/000-625-01       Punct de control la trecerea
                             frontierei şi feribot la Turnu
                             Magurele (România) - Nicopole
                             (Bulgaria);
     - 2002/000-625-02       Reabilitarea drumului naţional
                             DN 3B între intersectia cu DN 3
                             şi Calarasi, de la km 0+000 la
                             km 3+020.



Aceste extinderi ale perioadei de plata sunt necesare dacã se tine cont de durata lucrãrilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) şi de termenul de garanţie de un an dupã încheierea lucrãrilor.
d) Recuperarea fondurilor
Orice nereguli dovedite sau frauda descoperitã în orice moment în cursul implementarii programului duc la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
Dacã implementarea unei mãsuri pare sa nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analiza atenta a cazului, cerând tarii beneficiare sa înainteze comentariile sale într-o perioada determinata de timp şi sa corecteze orice neregularitate.
În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de mãsurile respective, în cazul în care rezulta nereguli, o combinare nepotrivita a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile menţionate în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile implementarii mãsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plãtite.
Acolo unde Comisia considera ca nu a fost corectatã o neregularitate sau ca toatã operaţiunea ori o parte a ei nu justifica toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analiza a cazului şi va cere tarii beneficiare sa îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp determinat. Dupã efectuarea investigatiei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula în totalitate sau parţial fondurile acordate pentru mãsura respectiva.
Comisia urmeazã sa determine dimensiunea mãsurii corective necesare, ţinând cont de natura neregulii constatate şi de gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de management.
Orice fel de fonduri neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, trebuie furnizatã de cãtre NAO imediat dupã terminarea perioadei de plati a memorandumului de finanţare, declaraţie ce arata suma totalã contractatã şi achitatã. Trebuie inclusã şi o balanţa finala a bãncii arãtând soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU).
Neluand în considerare recuperarea fondurilor neutilizate şi neeligibile dupã expirarea memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare, dupã auditul final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri nefolosite sau a oricãrei sume plãtite greşit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Dobânzile calculate pentru plãţile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.
a.a) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*) va fi transferata cãtre FN în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În continuare, NAO trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului şi o descriere a proiectului, scoţând în evidenta fluxul informaţional dintre FN şi agenţiile de implementare/CFCU şi modul în care vor decurge plãţile.
Se vor face doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% din fondurile gestionate local*) şi plata finala de pana la 20% sau soldul bugetar, în funcţie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare va opera atunci când 5% din buget*) vor fi cheltuite de cãtre agenţiile de implementare şi de CFCU. A doua realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. A treia realimentare finala se va plati când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. În mod excepţional, NAO poate cere o plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de înţelegere deja menţionat. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.

-----------
*) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

b.b) Transferul de fonduri cãtre agenţiile de implementare FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi în banca pentru subprograme în numele agenţiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
Fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este el însuşi agentul plãtitor pentru CFCU/agenţia de implementare (AI), nu se vor face transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU şi agenţiile de implementare trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un PAO numit de NAO dupã consultare cu NAC. PAO va rãspunde de toate operaţiunile relevante îndeplinite de cãtre CFCU/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care depãşeşte sfârşitul perioadei de efectuare a plãţilor, totalul general de fonduri legat de acele contracte, asa cum a fost calculat de PAO şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depozita fondurile pana la plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractanţi, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuãrii plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situaţie generalã a utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garanţie şi, în special, asupra plãţilor efectuate din aceste fonduri, precum şi asupra dobânzii acumulate.
c.c) Dobanda
În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobanda*11). Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Dacã Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobanda poate fi reinvestita în program.

--------------
*11) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de FN, CFCU şi agenţiile de implementare.

f) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
Agenţia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii şi Prognozei, prin Direcţia de cooperare transfrontaliera, pentru partea romana, va rãspunde de toate programele şi subprogramele.
g) Evaluarea impactului asupra mediului şi ocrotirea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, dupã cum sunt stipulate în Directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã Directiva*12) EIA nu a fost total transpusa, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva sus-menţionatã.
Dacã un proiect intra sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie documentata*13).
Dacã este posibil ca proiectul sa afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizatã o documentaţie corespunzãtoare pentru efectuarea unei*14) evaluãri adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele*15). Toate programele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei de mediu a Comunitãţii. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia relevanta UE în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.

-----------
*12) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*13) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.
*14) În anexa "Ocrotirea naturii" la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor.
*15) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.

h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investiţii fizice altele decât proiecte mici de infrastructura care nu genereazã venit substanţial net.
În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pana la 7% din contribuţia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
4.3. Comitetul comun de cooperare
Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza cerinţelor prevãzute în art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.
Copresedintii acestui comitet comun de cooperare sunt la nivel de:
● ministru adjunct/Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice din Bulgaria;
● secretar de stat/Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei din România.
Copresedintii stabilesc alcãtuirea delegatiilor respective la acest JCC, la nivel administrativ central şi local, şi pot infiinta grupuri de lucru pe teren, constând din reprezentanţi ai autoritãţilor locale, ai ministerelor de resort şi ai altor instituţii implicate, la nivel de experţi. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu progresul fãcut în cadrul fiecãrui proiect, fãcând recomandãri asupra unor aspecte de selectare, management şi evaluare, pe care le raporteazã cãtre JCC.
Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte la intalnirile JCC în calitate de membri plini. Ei examineazã conformitatea cu regulile UE, cerinţele mãsurilor şi proiectelor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, analizând complementaritatea propunerilor de proiect fata de componenta corespunzãtoare PHARE CBC.
Intalnirile ordinare ale JCC vor avea loc la fiecare 6 luni în scopul trecerii în revista a implementarii programului, în fiecare dintre ţãrile implicate, pentru a se putea evalua progresul în îndeplinirea obiectivelor propuse. În decursul perioadei de pregãtire a programelor şi a propunerilor anuale de finanţare comuna, pot fi necesare intalniri extraordinare, ca şi în cazul oricãrei probleme speciale de implementare ce poate aparea. Astfel de intalniri pot fi convocate în orice moment, în urma acordului copresedintilor sau al Comisiei Europene. Intalnirile extraordinare organizate la cererea Comisiei Europene pot avea loc la Bruxelles.
Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi şi a proceselor-verbale pentru şedinţele JCC sunt dispuse de cãtre copresedinti şi de serviciile subordonate acestora.
JCC decide printr-o aprobare unanima şi trebuie:
- sa îşi expuna pãrerea asupra prioritatilor, obiectivelor şi mãsurilor de cooperare transfrontaliera propuse care sa fie incluse în Documentul de programare comuna;
- sa aprobe selecţia anuala finala a propunerilor de proiecte;
- sa primeascã rapoarte de activitate, studii şi evaluãri ale programelor deja aprobate şi ale pãrţilor componente ale acestora;
- sa initieze şi sa susţinã activitãţile care ar putea promova mãsurile de cooperare transfrontaliera şi sa eficientizeze programele CBC prezente şi viitoare.
5. Monitorizare şi evaluare
Implementarea proiectelor din acest program va fi monitorizata prin Comitetul comun de monitorizare (JMC). Acesta include responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO), coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) şi serviciile Comisiei. JMC se va întruni cel puţin o data pe an pentru a examina toate programele cu finanţare PHARE, în scopul evaluãrii progresului acestora legat de îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, o data pe an, JMC va trece în revista progresul înregistrat în toate programele de asistenta de preaderare finanţate de UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programul PHARE JMC va fi ajutat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC), care includ NAC, responsabilul cu autorizarea proiectului de la fiecare agenţie de implementare (şi de la CFCU, unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de cãtre JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de cãtre un SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare periodice elaborate de agenţia de implementare şi pe baza evaluãrilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va prezenta recomandãri asupra unor aspecte de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta JMC cãruia îi va prezenta concluzii detaliate asupra tuturor programelor finanţate de PHARE din sectorul respectiv.
Serviciile Comisiei trebuie sa asigure realizarea unei evaluãri ex post dupã încheierea programului.
6. Mãsuri antifrauda
a) De cãtre ţãrile candidate
În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor controalelor (audit) efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze un control financiar adecvat referitor la implementarea programului.
Ţãrile beneficiare trebuie sa asigure investigarea şi tratamentul corespunzãtor al cazurilor de frauda şi neregularitãţi rezultate din controalele naţionale şi cele la nivelul Comunitãţii.
Neregularitãţile implica orice încãlcare a prevederilor legilor comunitare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui partener economic, care are sau poate avea efectul de a prejudicia bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãţilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificatã.
Prin frauda se înţelege orice acţiune intenţionatã sau omisiune legatã de:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaraţii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fãrã drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele gestionate de ori în numele acestora;
(ii) nedeclararea informatiei reprezentând o violare a unei obligaţii specifice, cu acelaşi efect;
(iii) deturnarea unor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.
Autoritãţile naţionale trebuie sa asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevãzut în Reglementarea Comisiei nr. 1.681/94*16) .

--------
*16) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.

În particular, toate cazurile reale sau suspecte de frauda şi neregularitãţi, precum şi toate mãsurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate fãrã întârziere serviciilor Comisiei. Dacã nu exista nici un caz real sau suspect de frauda şi nici o neregularitate de raportat, ţara beneficiara trebuie sa înştiinţeze Comisia despre acest lucru la sfârşitul fiecãrui trimestru.
b) De cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv Biroul European Antifrauda) şi controalelor de cãtre Curtea de Conturi Europeanã. Acestea includ mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de delegaţia tarii candidate implicate, precum şi controale inopinate la fata locului.
Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate face controale la fata locului şi inspecţii conform prevederilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/96*17).

--------------
*17) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.

Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale CFCU şi ale tuturor agentiilor de implementare relevante pot fi controlate dupã cum considera Comisia, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi Europene, dupã cum se menţioneazã în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare, anexate la Acordul-cadru.
7. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului va rãspunde de asigurarea mãsurilor necesare pentru o publicitate adecvatã a tuturor activitãţilor finanţate prin programe. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa nr. 3 privind informarea şi publicitatea.
8. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intra în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia Europeanã poate sa revizuiasca programul cu scopul ca, la discretia Comisiei Europene, aceasta sa poatã anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile nefolosite în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului PHARE.
Toate structurile adecvate pentru implementare şi management au fost deja înfiinţate în timpul desfãşurãrii unor programe similare anterioare, demonstrand ca pãrţile implicate pot sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoţi fiecare proiect aprobat de Comitetul comun de cooperare (JCC), prin care se va mentiona faptul ca beneficiarii vor asigura o cofinantare localã.
a) În cazul celor doua proiecte referitoare la protecţia mediului [Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH şi metale grele din surse stationare în regiunile de frontiera dintre România şi Bulgaria, de-a lungul Dunãrii inferioare], implementarea lor va lua în considerare şi va fi compatibila cu orice angajamente prezentate de oricare dintre cele doua tari în timpul procesului de negociere a capitolului 22.


ANEXA 3 (D)

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD
ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi scop
Mãsurile de informare şi publicitate referitoare la asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au ca scop creşterea gradului de constientizare a publicului şi transparenţei acţiunilor UE şi crearea unei imagini consistente privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie prin Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre demersurile fãcute în acest scop.
Autoritãţile regionale şi naţionale competente trebuie sa ia toate mãsurile administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficienta a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt urmãtoarele:
● Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;
● Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse în:
● Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia CE din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea referitoare la programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face obiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile competente naţionale, regionale şi locale în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costurile de informare şi publicitate referitoare la proiecte individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
Când se implementeaza programe PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate la lit. a) şi b) de mai jos:
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa se asigure ca aceste documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe întregul teritoriu al tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) în cazul investiţiilor de infrastructura având un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţiile tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
- placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, care sa fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţiile tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
(ii) în cazul investiţiilor productive, mãsurile pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de asistenta financiarã PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile citate la paragraful (i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele de completat de cãtre astfel de solicitanti, conform cãreia o parte a ajutorului vine din partea UE şi, în mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile menţionate mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie sa fie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în mod direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre beneficiarii potenţiali, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Acestea trebuie sa includã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsurile privind instruirea, ocuparea forţei de munca ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesionalã implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de pregãtire şi organizaţii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de cãtre autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de asistenta beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta trebuie sa indice clar ca UE - şi, în mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD - este aceea care furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona suma sau procentul de asistenta finanţatã prin programul în cauza. Dacã astfel de documente poarta emblema nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte de asemenea şi însemnele UE, de aceeaşi dimensiune cu celelalte.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acţiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectatã corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor mãsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Acţiuni informative
Organizatorii acţiunilor informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea operaţiunilor parţial finanţate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmãri sa facã explicita participarea UE în cadrul acestor acţiuni. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile UE în sãlile de conferinţe şi însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara trebuie sa îşi dea concursul şi sa acorde ajutor, dacã este necesar, în pregãtirea şi implementarea unor astfel de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (ca de exemplu broşuri şi pliante) referitoare la programe sau mãsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi însemnul UE alãturi de stema regionala sau nationala.
Acolo unde astfel de publicaţii includ o prefata, ea trebuie semnatã atât de persoana rãspunzãtoare din ţara beneficiara, cat şi din partea Comisiei, de cãtre delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sa fie cat se poate de clara.
Astfel de publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale rãspunzãtoare cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica şi materialului audiovizual.
5. Mãsuri speciale privind panourile de afisaj, placutele permanente şi afisele
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare se vor asigura ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate sunt respectate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informaţii asupra participãrii UE la finanţarea investiţiei trebuie amplasate la locaţia fiecãrui proiect în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanţarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie totuşi menţionatã pe un panou special.
Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mãrimea operaţiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) şi trebuie sa fie pregãtite în conformitate cu instrucţiunile ce se gãsesc în manualul tehnic care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupã terminarea respectivei lucrãri, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placuta permanenta, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate placute permanente (ca de pilda în sãlile de congrese, aeroporturi, gãri etc.). Pe lângã sigla UE, astfel de placute trebuie sa menţioneze partea de finanţare UE, precum şi programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea nationala, regionala sau localã ori un alt beneficiar final decide sa plaseze un panou de afisaj, o placuta permanenta, sa punã un afis sau sa ia orice alta mãsura pentru a furniza informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot, în orice împrejurare, sa ia mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele trebuie sa se consulte cu delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel ca delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va acorda asistenta tehnica sub forma îndrumãrii privind cerinţele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare în format electronic şi care va fi disponibil la cerere.

--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Memorandum, Guvernul Romaniei, MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 11 decembrie 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016