Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA nr. 9 din 29 martie 1974 privind controlul financiar preventiv
Dezvoltarea în ritm ascendent a economiei naţionale în condiţiile largirii atribuţiilor şi competentelor cadrelor de decizie pe toate treptele organizatorice impune respectarea riguroasã a legalitãţii, introducerea unui regim sever de economii, combaterea hotarita a risipei şi obţinerea unui randament maxim în utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti, în toate sectoarele de activitate. În realizarea acestor obiective un rol deosebit revine controlului financiar preventiv, care trebuie sa vegheze asupra respectãrii riguroase a legalitãţii în gospodãrirea patrimoniului socialist, sa asigure cheltuirea cu grija şi rãspundere a fondurilor şi sa combata în mod hotãrît risipa, contribuind astfel activ la creşterea eficientei în toate sectoarele de activitate. Controlul financiar preventiv trebuie în asa fel organizat încît sa fie în mãsura sa preintimpine neajunsurile din activitatea unitãţilor socialiste înainte de a se produce efectele negative ale acestora, sa identifice cauzele care le genereazã şi cãile pentru evitarea lor. Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii, celelalte cadre de conducere, precum şi colectivele de munca din unitãţile socialiste, au obligaţia sa asigure gospodãrirea judicioasã a patrimoniului încredinţat şi realizarea integrala şi la timp a sarcinilor de plan. În exercitarea controlului financiar preventiv s-au manifestat unele neajunsuri reflectate în efectuarea unor cheltuieli care nu erau necesare, oportune şi economicoase, din care cauza s-au irosit valori materiale şi bãneşti. Aceasta situaţie s-a datorat faptului ca unii conducatori de unitãţi, contabili şefi, precum şi alte persoane cu atribuţii financiar-contabile, nu au manifestat exigenta şi rãspunderea necesarã în angajarea şi utilizarea fondurilor. În vederea eliminãrii acestor neajunsuri şi pentru reglementarea unitarã a organizãrii şi efectuãrii controlului financiar preventiv, s-a adoptat prezenta lege prin care se aduc, în principal, urmãtoarele îmbunãtãţiri fata de reglementãrile anterioare: 1. Se asigura reglementarea în mod unitar a organizãrii şi exercitãrii controlului financiar preventiv pe toate treptele economiei naţionale - întreprinderi, centrale, ministere şi alte organe centrale de stat, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare, inclusiv la nivelul organelor financiar-bancare. 2. Se prevede creşterea rolului şi a rãspunderii conducatorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabilului şef, în folosirea cu maximum de eficienta a mijloacelor materiale şi bãneşti, prin obligarea acestuia de a efectua controlul preventiv şi asupra necesitãţii, oportunitãţii şi economicitatii operaţiilor. Legislaţia anterioarã stabilea rãspunderea contabilului şef de a exercita controlul preventiv numai din punctul de vedere al legalitãţii operaţiilor şi al existenţei unor prevederi de plan corespunzãtoare, ceea ce nu asigura prevenirea şi înlãturarea tuturor cazurilor de irosire a valorilor materiale şi bãneşti. 3. Pentru întãrirea poziţiei conducãtorilor direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activitãţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare, în exercitarea cu exigenta şi fermitate a controlului financiar preventiv, atunci cînd constata risipa ori executarea unor operaţii neeconomicoase şi pentru a-i apara în aceste cazuri impotriva unor sancţiuni administrative, s-a prevãzut ca numirea şi eliberarea din funcţie a acestor cadre sa se facã şi cu acordul: a) Ministerului Finanţelor, pentru conducãtorii direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile din ministere, departamente şi celelalte organe centrale de stat, şefii contabili din centralele industriale şi unitãţile asimilate acestora, precum şi directorii administraţiilor financiare. La ministerele, departamentele şi celelalte organe centrale de stat la care conducerea activitãţii financiar-contabile este îndeplinitã de persoane avînd alta funcţie decît aceea de director, Ministerul Finanţelor, de comun acord cu conducerea ministerului sau organului central respectiv, va stabili funcţia pentru care se aplica prevederile alineatului precedent; b) ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din întreprinderile şi instituţiile de stat subordonate centralelor industriale şi unitãţilor asimilate acestora; c) comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din unitãţile economice şi instituţiile de stat de subordonare localã, altele decît cele prevãzute la litera b, atunci cînd numirea acestora nu se face de cãtre comitetele executive respective; d) administraţiilor financiare, pentru şefii circumscriptiilor financiare municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi serviciilor financiare orãşeneşti, precum şi pentru contabilii de la consiliile populare comunale. 4. Se acorda o atentie mai mare efectuãrii controlului financiar preventiv asupra cheltuielilor încã din faza de angajare a lor, în vederea preintimpinarii neajunsurilor în activitatea unitãţilor socialiste, înainte de a se produce efectele negative ale acestora. Totodatã, se largeste sfera operaţiilor supuse controlului financiar preventiv şi se precizeazã mai clar conţinutul acestora, punîndu-se accent pe controlul operaţiilor care ar putea conduce la irosirea unor valori materiale şi bãneşti. 5. Se extinde dreptul Curţii Superioare de Control Financiar de a exercita controlul financiar preventiv prin organele proprii sau prin organele Ministerului Finanţelor şi bãncilor şi la unele centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în funcţie de neajunsurile şi abaterile existente. Pînã acum curtea avea dreptul de a exercita acest control numai la ministere şi alte organe centrale de stat. 6. Se prevede întãrirea rãspunderii celor care au obligaţii cu privire la organizarea controlului financiar preventiv şi exercitarea acestuia prin aplicarea de amenzi pentru încãlcarea normelor legale, care variaza, în funcţie de gravitatea faptei, de la 1.000 lei la 10.000 lei. Dezvoltarea şi diversificarea continua a economiei naţionale, în condiţiile largirii atribuţiilor şi competentelor cadrelor de decizie pe toate treptele organizatorice, impun respectarea riguroasã a legii, introducerea unui regim sever de economii, combaterea hotarita a risipei şi obţinerea unei eficiente sporite în utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti în toate sectoarele de activitate. Oamenii muncii, desfasurindu-şi activitatea în unitãţile socialiste, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producãtori de valori materiale, rãspund pentru gospodãrirea cu grija a patrimoniului încredinţat şi de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin şi au datoria sa-şi aducã contribuţia la realizarea integrala şi la timp a tuturor sarcinilor unitãţii în care lucreazã, în condiţiile respectãrii stricte a legii şi ale obţinerii unei eficiente maxime. Un rol important în realizarea acestor obiective revine controlului financiar preventiv, care trebuie sa fie astfel organizat încît sa poatã interveni operativ pentru preintimpinarea unor neajunsuri, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, sa fie în mãsura sa identifice cauzele care le genereazã şi cãile pentru evitarea lor. În exercitarea acestui control, sarcini de mare rãspundere revin conducatorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilului şef, care împreunã cu ceilalţi membri ai organului colectiv de conducere trebuie sa asigure respectarea disciplinei financiare şi utilizarea cît mai economicoasa a mijloacelor materiale şi bãneşti. Conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, trebuie sa acţioneze hotãrît în direcţia respectãrii normelor legale şi a obţinerii unei eficiente maxime în procesul luãrii deciziilor. Pentru îmbunãtãţirea şi perfecţionarea controlului financiar preventiv şi creşterea eficientei acestuia, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România controlul financiar preventiv are rolul de a contribui la folosirea cu maximum de eficienta a resurselor materiale şi bãneşti, la întãrirea ordinii în minuirea fondurilor şi creşterea rãspunderii tuturor factorilor de decizie din unitãţile socialiste în angajarea şi efectuarea cheltuielilor. Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi, instituţii de stat, celelalte cadre de conducere şi colectivele de munca au obligaţia sa asigure gospodãrirea cît mai economicoasa a mijloacelor materiale şi bãneşti şi sa respecte dispoziţiile legale care reglementeazã constituirea şi utilizarea lor, aparind în acest mod integritatea avutului obştesc. Toţi cei care angajeazã, administreazã sau minuiesc mijloace materiale şi bãneşti poarta intreaga rãspundere pentru utilizarea lor raţionalã, cu maximum de eficienta. ART. 2 Controlul financiar preventiv se organizeazã în mod unitar pe toate treptele organizatorice ale unitãţilor socialiste de stat, se exercita în cadrul compartimentului financiar-contabil şi urmãreşte respectarea stricta a legii în utilizarea fondurilor în conformitate cu prevederile planului, identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu sînt necesare, oportune şi economicoase, preintimpinarea oricãrei forme de risipa. Acest control se organizeazã şi la Ministerul Finanţelor şi bãnci, în vederea determinãrii folosirii rationale a fondurilor în unitãţile socialiste, prevenirii cheltuirii nelegale şi neeconomicoase a fondurilor. ART. 3 În îndeplinirea atribuţiilor lor organele însãrcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv au obligaţia de a interveni operativ şi în mod hotãrît pentru preintimpinarea neajunsurilor din activitatea unitãţilor socialiste, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, identificind cauzele care le genereazã şi cãile pentru evitarea lor. Prin exercitarea acestui control în unitãţile socialiste vor fi oprite - înainte de efectuare - toate operaţiile care nu sînt legale, necesare, oportune sau economicoase, în faza de angajare şi de plata, respectiv de încasare, dupã caz. Conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, ca organ de specialitate, rãspunde şi în cadrul organelor de conducere colectivã de respectarea normelor legale în domeniul sau de activitate şi are obligaţia de a acţiona ferm pentru obţinerea unei eficiente maxime, înainte de luarea deciziilor. Operaţiile supuse controlului financiar preventiv nu pot fi efectuate fãrã semnatura conducatorului compartimentului financiar-contabil, respectiv a contabilului şef în condiţiile prezentei legi. ART. 4 Sînt supuse controlului financiar preventiv, în condiţiile prezentei legi, operaţiile din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale pentru o unitate socialistã fata de alta unitate socialistã, ori fata de alte persoane juridice sau fata de persoane fizice, precum şi operaţiile prevãzute la art. 18 şi 19 ce se efectueazã de cãtre Ministerul Finanţelor şi bãnci. ART. 5 Documentul prin care conducerea unitãţii socialiste îşi asuma o obligaţie cu caracter patrimonial, în numele şi pe seama unitãţii pe care o reprezintã, constituie actul de angajare al acelei operaţii. Documentul prin care conducerea unitãţii socialiste dispune stingerea prin plata sau în orice alt mod a unei obligaţii asumate, pe baza de justificãri legal întocmite, reprezintã actul de efectuare a cheltuielii sau operatiei în cauza. ART. 6 Controlul financiar preventiv se exercita de cãtre persoane anume împuternicite sa efectueze verificarea operaţiilor şi vizarea documentelor în care sînt consemnate. Documentele se prezintã la controlul financiar preventiv de cãtre compartimentul în ale cãrui obligaţii de serviciu intra elaborarea acestora sau în care au loc operaţiile şi trebuie sa cuprindã elemente din care sa rezulte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea utilizãrii mijloacelor materiale şi bãneşti. ART. 7 Conducãtorii compartimentelor de specialitate, precum şi celelalte persoane din cadrul unitãţilor socialiste care întocmesc sau care participa la întocmirea documentelor pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv, rãspund de legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea şi realitatea lor. ART. 8 Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii de stat au obligaţia de a stabili prin regulamentele de organizare şi funcţionare pe care le elaboreazã, potrivit legii, atribuţiile şi rãspunderile ce revin fiecãrei persoane din cadrul unitãţilor socialiste care semneazã, întocmeşte sau care participa la întocmirea documentelor pentru operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv, precum şi a celor care exercita acest control. ART. 9 Operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv nu pot fi aprobate şi executate dacã în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor. Documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar preventiv pentru care nu s-a acordat viza de cãtre persoanele împuternicite de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuãrii de cãtre organele competente, nu vor fi înregistrate în contabilitate, ci vor fi evidentiate distinct. ART. 10 Controlul financiar preventiv nu poate fi exercitat de persoanele care prin natura muncii lor participa la actul sau operatia supusã acestui control. Persoanelor cãrora, potrivit dispoziţiilor legale, nu li se poate incredinta gestionarea de valori materiale şi bãneşti, ori pentru care s-a stabilit prin hotãrîre judecãtoreascã definitiva ca nu au justificat dobindirea licita a unor bunuri sau valori, nu li se poate incredinta exercitarea controlului financiar preventiv. Pentru unitãţile şi subunitatile dispersate, fãrã compartiment propriu sau organe financiar-contabile - sectoare, puncte de lucru, instituţii de stat cu activitate mai redusã şi altele de acest fel -, precum şi pentru situaţii specifice, controlul financiar preventiv se poate exercita şi de cãtre persoanele care prin natura muncii lor participa la actul sau operatia supusã controlului financiar preventiv, pe baza aprobãrii conducerii unitãţii ierarhic superioare. ART. 11 Operaţiile privind miscarea valorilor materiale în cadrul unitãţii socialiste se fac pe propria rãspundere a sefilor compartimentelor sau a inlocuitorilor acestora, în care au loc operaţiile respective. Prin semnarea documentelor pentru aceste operaţii, şefii compartimentelor sau înlocuitorii lor confirma legalitatea, necesitatea, realitatea şi economicitatea lor. Conducãtorii compartimentelor financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, au dreptul sa verifice de la caz la caz operaţiile efectuate potrivit prezentului articol. CAP. 2 Controlul financiar preventiv la întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, alte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare ART. 12 Controlul financiar preventiv în întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, alte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare se exercita, dupã caz, de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile sau de cãtre contabilul şef. Conducerile unitãţilor socialiste, în funcţie de volumul şi complexitatea operaţiilor, au dreptul sa aprobe, la propunerea conducãtorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, ca exercitarea controlului financiar preventiv sa se facã şi de alte persoane cu atribuţii financiar-contabile din cadrul unitãţii, împuternicite sa îndeplineascã aceasta sarcina pe lîngã celelalte atribuţii de serviciu sau în mod exclusiv. ART. 13 Conducãtorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, în exercitarea controlului financiar preventiv şi a celorlalte atribuţii cu privire la organizarea şi desfãşurarea activitãţii financiare, rãspund de îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor în raporturile cu statul, cãtre unitãţile socialiste, cãtre alte persoane juridice şi persoane fizice şi de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin pentru asigurarea pãstrãrii integritãţii avutului obştesc. Aceştia participa la acţiunile întreprinse în cadrul unitãţii, avînd drept scop creşterea eficientei activitãţii economice şi sociale, rãspund şi angajeazã unitatea prin semnatura lor alãturi de conducãtorii unitãţilor în toate operaţiile patrimoniale şi aduc la îndeplinire şi celelalte sarcini prevãzute de lege. ART. 14 Se supun în mod obligatoriu controlului financiar preventiv la întreprinderi, centrale, instituţii de stat, ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare: a) încheierea contractelor şi comenzilor interne pentru aprovizionare şi desfacere, a contractelor de comerţ exterior, precum şi a contractelor de executãri de lucrãri şi prestãri de servicii; b) încasãrile reprezentind contravaloarea produselor livrate, serviciilor prestate şi lucrãrilor executate şi a altor drepturi ale unitãţii fata de persoane fizice sau juridice, în afarã unor încasãri de la populaţie pentru care ministerele şi celelalte organe centrale de stat vor stabili ca acestea sa fie supuse controlului ulterior; c) plata, în lei şi valuta, privind aprovizionarea tehnico-materialã, executarea de lucrãri şi prestãri de servicii; d) plata sumelor pentru munca prestatã şi a altor drepturi cuvenite persoanelor încadrate în munca, cu respectarea normelor legale, precum şi încadrarea în indicatorii planului de munca şi salarii, cu respectarea normelor unitare de structura; e) solicitarile de credite bancare şi cererile pentru deschiderea finanţãrii şi decontarea investiţiilor; f) trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare, ori pe seama unor fonduri, potrivit dispoziţiilor legale, a pierderilor, a daunelor produse de calamitati ori a altor daune aduse unitãţilor socialiste, care nu s-au produs cu vinovãţie; g) angajarea şi efectuarea plãţilor din creditele bugetare aprobate, precum şi din orice alte mijloace legal constituite la dispoziţia unitãţii; h) repartizarea pe unitãţi subordonate şi pe activitãţi a fondurilor aprobate prin bugetul de stat şi a creditelor bugetare deschise; i) virãrile de credite bugetare; j) deblocarea unor sume din creditele bugetare rãmase neconsumate la finele trimestrelor I, II şi III; k) stabilirea, potrivit dispoziţiilor legale, a nivelului preţurilor şi tarifelor propuse prin documentaţii; l) transferurile de fonduri fixe. La ministere, celelalte organe centrale de stat şi la comitetele executive ale consiliilor populare se supun controlului financiar preventiv şi dispoziţiile ori normele elaborate de acestea pentru unitãţile din subordine, atunci cînd prin mãsurile respective se angajeazã efectuarea de cheltuieli. ART. 15 Documentele privind operaţiile din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale ce se prezintã la controlul financiar preventiv vor fi însoţite de actele justificative corespunzãtoare şi semnate în prealabil de cãtre conducãtorul compartimentului de specialitate în care urmeazã sa se efectueze operatia respectiva. Prin semnarea acestor documente conducãtorii compartimentelor de specialitate îşi asuma rãspunderea în legatura cu legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea şi realitatea operaţiilor. În cazul în care dispoziţiile legale prevãd avizarea operaţiilor de cãtre jurisconsult, documentele respective vor fi supuse controlului financiar preventiv împreunã cu avizul acestuia. Organele însãrcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor solicita avizul jurisconsultului ori de cîte ori considera ca necesitãţile o impun. ART. 16 Persoanele care exercita controlul financiar preventiv au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor dacã operaţiile nu sînt legale, necesare, oportune şi economicoase, dupã ce au sesizat şi analizat în prealabil aceste cazuri cu conducãtorul unitãţii. În situaţia în care persoanele care exercita controlul financiar preventiv pe baza de împuternicire nu sînt de acord cu efectuarea operaţiilor supuse controlului, refuzul de viza se da de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de cãtre contabilul şef, dupã ce a analizat aceste cazuri cu conducãtorul unitãţii. ART. 17 În situaţia în care s-a refuzat viza de control financiar preventiv în faza de angajare sau de plata, dupã caz, conducãtorul unitãţii poate dispune în scris, pe proprie rãspundere, efectuarea operatiei în cauza. În aceste cazuri se va proceda astfel: a) cînd refuzul se da în faza de angajare a operatiei, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat sa încunoştiinţeze în termen de 2 zile, în scris: - pe conducãtorul organului ierarhic superior şi inspectiile teritoriale financiare de stat ale Ministerului Finanţelor, dacã refuzul s-a produs la întreprinderi, centrale, comitete executive ale consiliilor populare, cu excepţia celor judeţene sau al municipiului Bucureşti, sau la instituţii de stat, altele decît organele centrale de stat. Conducãtorul organului ierarhic superior, pe baza sesizarilor primite, are obligaţia ca în cel mult 15 zile sa cerceteze cele semnalate şi sa ia mãsurile prevãzute de dispoziţiile legale, incunostiintind despre aceasta organele Ministerului Finanţelor; - Ministerul Finanţelor, dacã refuzul s-a produs la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, care este obligat ca în termen de 15 zile sa cerceteze cele semnalate şi sa ia mãsurile prevãzute de dispoziţiile legale; - Curtea Superioarã de Control Financiar, dacã refuzul s-a produs la ministere sau alte organe centrale de stat. Pe baza sesizarilor primite Curtea Superioarã de Control Financiar, în cel mult 15 zile, va cerceta cele semnalate şi va lua mãsurile prevãzute de dipozitiile legale; b) cînd refuzul se da în faza de plata, documentele se depun la unitatea bancarã ori la compartimentul care executa operatia, semnate de cãtre conducãtorul unitãţii în cauza şi cu menţiunea refuzului de viza. În aceste situaţii, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat sa încunoştiinţeze în termen de 2 zile, în scris, organele prevãzute la lit. a) de mai sus, dupã caz. Unitãţile bancare vor onora documentele respective de plata dupã efectuarea verificãrilor ce le revin ca sarcina potrivit normelor legale. CAP. 3 Controlul financiar preventiv exercitat de Ministerul Finanţelor şi de bãnci ART. 18 Ministerul Finanţelor exercita controlul financiar preventiv asupra operaţiilor privind acordarea fondurilor de la buget, solicitarea de virari de credite bugetare, precum şi asupra altor operaţii similare cu caracter financiar pe care le efectueazã în îndeplinirea atribuţiilor prevãzute în legea sa de organizare şi funcţionare şi în Legea finanţelor. Atribuţii corespunzãtoare revin administraţiilor financiare, precum şi celorlalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru bugetele locale. ART. 19 Banca Nationala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Banca de Investiţii şi Banca Romana de Comerţ Exterior asigura, la nivel central şi la nivelul unitãţilor teritoriale subordonate, exercitarea controlului financiar preventiv asupra operaţiilor de creditare, finanţare şi plati, în lei şi în valuta, privind activitatea de producţie, circulaţia mãrfurilor, investiţii, comerţ exterior şi alte acţiuni economice şi sociale, în condiţiile stabilite prin normele legale. ART. 20 Ministrul finanţelor, guvernatorul Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi preşedinţii bãncilor specializate, fiecare pentru instituţia şi unitãţile subordonate, stabilesc, în cadrul normelor lor metodologice, modul de exercitare a controlului financiar preventiv asupra operaţiilor supuse acestui control. Pentru administraţiile financiare şi celelalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare operaţiile supuse controlului financiar preventiv şi competentele ce se acorda persoanelor care exercita acest control se stabilesc în cadrul normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. ART. 21 Ministerul Finanţelor, centralele bãncilor, precum şi unitãţile teritoriale subordonate acestora, în îndeplinirea atribuţiilor de control financiar preventiv, au obligaţia ca, în condiţiile prevãzute de art. 20, sa nu execute acele operaţii care nu sînt legale sau nu sînt eficiente. ART. 22 Administraţiile financiare şi celelalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor, dacã operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În situaţia în care s-a refuzat viza de control financiar preventiv, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular poate dispune în scris, pe proprie rãspundere, efectuarea operatiei în cauza. În acest caz se va proceda dupã cum urmeazã: a) organele financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt obligate sa încunoştiinţeze, în scris, în termen de 2 zile, pe preşedintele comitetului executiv al unitãţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare, care are obligaţia sa cerceteze şi sa ia mãsuri corespunzãtoare în termen de 15 zile; b) administraţiile financiare judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia sa încunoştiinţeze în scris, în termen de 2 zile, Ministerul Finanţelor, care va cerceta şi va lua mãsuri corespunzãtoare în termen de 15 zile. CAP. 4 Atribuţiile Curţii Superioare de Control Financiar privind controlul financiar preventiv ART. 23 Curtea Superioarã de Control Financiar orienteaza şi coordoneazã controlul financiar preventiv, asigurind unitatea de conceptie, de metoda şi de organizare a acestuia pe toate treptele organizatorice ale unitãţilor socialiste. ART. 24 Curtea Superioarã de Control Financiar exercita prin organele proprii de control, la ministere şi alte organe centrale de stat, controlul financiar preventiv asupra legalitãţii şi eficientei angajãrii şi efectuãrii de cheltuieli din fondurile ce se administreazã de cãtre aceste organe. Ministerele şi celelalte organe centrale de stat, la care Curtea Superioarã de Control Financiar exercita controlul financiar preventiv, fondurile şi limitele valorice ale acestora, precum şi operaţiile asupra cãrora se efectueazã acest control se stabilesc de curte, potrivit legii sale de organizare. ART. 25 Documentele privind operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv al organelor Curţii Superioare de Control Financiar se prezintã acestora semnate de conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile şi aprobate de cãtre cei în drept, cu excepţia operaţiilor ce se aproba de miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, pentru care documentele se supun controlului financiar preventiv al organelor curţii înainte de aprobarea lor. ART. 26 Organele Curţii Superioare de Control Financiar care exercita controlul financiar preventiv la ministere şi alte organe centrale de stat au obligaţia sa refuze motivat, în scris, cu acordul biroului executiv al consiliului curţii, vizarea documentelor dacã operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate. În cazul refuzului de viza, ministrul sau conducãtorul organului central de stat se poate adresa Consiliului de Miniştri, care va hotãrî asupra efectuãrii operatiei, instiintind curtea despre aceasta. Curtea Superioarã de Control Financiar va informa Consiliul de Stat asupra situaţiilor în care operaţiile au fost efectuate pe baza dispoziţiei Consiliului de Miniştri. ART. 27 Curtea Superioarã de Control Financiar poate exercita prin organe proprii, la unele centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, controlul financiar preventiv asupra legalitãţii şi eficientei angajãrii şi efectuãrii de cheltuieli din fondurile ce se administreazã de cãtre aceste unitãţi. Cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor şi al bãncilor, Curtea Superioarã de Control Financiar, pentru cazuri deosebite, poate imputernici în mod temporar organe ale acestora sa exercite controlul financiar preventiv. Unitãţile la care Curtea Superioarã de Control Financiar exercita controlul financiar preventiv, potrivit prevederilor din alineatul precedent, fondurile şi limitele lor valorice, precum şi operaţiile asupra cãrora se efectueazã controlul, se stabilesc de curte, în funcţie de volumul şi importanta acestora, de neajunsurile şi abaterile semnalate. ART. 28 Documentele privind operaţiile ce se supun controlului financiar preventiv al organelor proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi al celor împuternicite de curte, la centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitete executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, se prezintã acestora semnate de conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile şi aprobate de cãtre cei în drept. Documentele pentru operaţiile ce se aproba de preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se supun controlului financiar preventiv al curţii înainte de aprobarea lor. ART. 29 Organele proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi cele împuternicite de curte, care exercita controlul financiar preventiv la centrale, întreprinderi şi instituţii de stat, au obligaţia sa refuze motivat, în scris, vizarea documentelor dacã operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate. În cazul cînd conducãtorul centralei, întreprinderii sau instituţiei de stat nu este de acord cu refuzul de viza, acesta se adreseazã ministerului sau organului ierarhic superior, aplicindu-se prevederile art. 26 alin. 2 şi 3 în mod corespunzãtor. ART. 30 Organele proprii ale Curţii Superioare de Control Financiar, precum şi cele împuternicite de cãtre curte, care exercita controlul financiar preventiv la comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, au obligaţia sa refuze motivat, în scris, cu acordul biroului executiv al consiliului curţii, vizarea documentelor dacã operaţiile nu sînt legale sau nu sînt eficiente. În aceasta situaţie operaţiile nu pot fi executate. În cazul refuzului de viza se aplica prevederile art. 26 alin. 2 şi 3. ART. 31 Curtea Superioarã de Control Financiar elaboreazã norme metodologice unitare privind desfãşurarea activitãţii de control financiar preventiv. Îndrumarea şi verificarea activitãţii de control financiar preventiv se asigura de Curtea Superioarã de Control Financiar, Ministerul Finanţelor, bãncile şi organele de control financiar intern, dupã caz. Curtea Superioarã de Control Financiar şi Ministerul Finanţelor, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor asigura instruirea şi verificarea periodicã a cunoştinţelor profesionale ale celor împuterniciţi sa exercite controlul financiar preventiv potrivit prevederilor prezentei legi. CAP. 5 Obligaţii, raspunderi şi sancţiuni ART. 32 Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare şi conducãtorii unitãţilor socialiste subordonate sînt obligaţi: a) sa organizeze şi sa verifice modul de exercitare a controlului financiar preventiv la unitãţile proprii şi la cele subordonate, astfel încît acesta sa se efectueze în condiţiile stabilite prin prezenta lege; b) sa stabileascã, potrivit prezentei legi, prin ordine sau decizii, persoanele care exercita controlul financiar preventiv, operaţiile şi documentele pe care trebuie sa le verifice; c) sa ia potrivit legii, mãsuri pentru punerea la dispoziţie a legislaţiei necesare exercitãrii controlului financiar preventiv şi cunoaşterii acesteia de cãtre personalul din subordine însãrcinat cu efectuarea controlului; d) sa supunã dezbaterii, în cadrul organului de conducere colectivã, odatã cu analiza rezultatelor economico-financiare pe baza de bilanţ, şi activitatea de control financiar preventiv, stabilind mãsurile necesare pentru îmbunãtãţirea acestei activitãţi. ART. 33 Numirea şi eliberarea din funcţie a conducãtorilor direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activitãţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare, se fac, potrivit normelor legale, cu acordul: a) Ministerului Finanţelor, pentru conducãtorii direcţiilor cu atribuţii financiar-contabile din ministere, departamente şi celelalte organe centrale de stat, şefii contabili din centrale şi unitãţi asimilate acestora, precum şi pentru directorii administraţiilor financiare. La ministerele, departamentele şi celelalte organe centrale de stat la care conducerea activitãţii financiar-contabile este îndeplinitã de persoane avînd alta funcţie decît aceea de director, Ministerul Finanţelor, de comun acord cu conducerea ministerului sau organului central respectiv, va stabili funcţia pentru care se aplica prevederile alineatului precedent; b) ministerelor, departamentelor, celorlalte organe centrale de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din întreprinderile şi instituţiile de stat subordonate centralelor şi unitãţilor asimilate acestora; c) comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru şefii contabili şi alte persoane care conduc activitatea financiar-contabila din unitãţile economice şi instituţiile de stat de subordonare localã, altele decît cele prevãzute la lit. b), atunci cînd numirea acestora nu se face de cãtre comitetele executive respective; d) administraţiilor financiare pentru şefii circumscriptiilor financiare municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi şefii serviciilor financiare orãşeneşti, precum şi pentru contabilii de la consiliile populare comunale. Organele prevãzute la lit. a), b), c) şi d) din prezentul articol, atunci cînd constata ca activitatea persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevãzute mai sus nu se desfãşoarã în conformitate cu dispoziţiile legale, sînt în drept sa retragã acordul dat la numirea acestora. De la data retragerii acordului calitatea de conducãtor al direcţiei cu atribuţii financiar-contabile, a sefilor contabili, a celorlalte persoane care conduc activitãţi financiar-contabile, precum şi a directorilor administraţiilor financiare înceteazã, mãsura luatã atragind schimbarea din funcţie a acestora. ART. 34 Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, directorii generali şi directorii de centrale, întreprinderi şi instituţii de stat, care nu asigura organizarea şi exercitarea corespunzãtoare a controlului financiar preventiv sau incalca în orice alt mod prevederile prezentei legi, rãspund, potrivit normelor legale, civil, material, disciplinar, administrativ sau penal, dupã caz. ART. 35 Conducãtorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilii şefi, ca organe de specialitate, care angajeazã unitãţile prin semnatura lor alãturi de conducãtorii acestora, rãspund civil, material, disciplinar, administrativ sau penal, dupã caz, de legalitatea operaţiilor patrimoniale din punct de vedere financiar. Aceeaşi rãspundere revine şi celorlalte persoane din cadrul unitãţilor socialiste care nu exercita în mod corespunzãtor controlul financiar preventiv sau care incalca în orice alt mod prevederile prezentei legi. ART. 36 Efectuarea sau aprobarea efectuãrii unei operaţii supuse controlului financiar preventiv, fãrã ca în prealabil documentele respective sa fi fost prezentate organului împuternicit sa exercite acest control, precum şi vizarea pentru control financiar preventiv a documentelor care conţin operaţii prin care se incalca reglementãrile în vigoare, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amenda de la 2.000 la 10.000 lei. ART. 37 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei: a) întocmirea şi prezentarea la controlul financiar preventiv a unor documente în care sînt consemnate operaţii fãrã baza legalã; b) înregistrarea în contabilitate a documentelor privind operaţiile care, potrivit prezentei legi, sînt supuse controlului financiar preventiv, fãrã ca acestea sa poarte viza de control a persoanelor în drept şi aprobarea organelor competente; c) vizarea pentru control financiar preventiv din culpa, a documentelor care conţin operaţii prin care se incalca reglementãrile în vigoare; d) refuzarea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiile legale; e) neemiterea actelor administrative prevãzute la art. 32 lit. b); f) nesesizarea organelor competente de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, în cazurile prevãzute la art. 17 şi 22 din prezenta lege; g) semnarea de cãtre şefii compartimentelor sau de cãtre înlocuitorii acestora a documentelor privind miscarea valorilor materiale în cadrul organizaţiei socialiste prin încãlcarea dispoziţiilor legale. Contravenţiile se constata şi sancţiunile se aplica de cãtre persoanele care exercita controlul financiar sau controlul bancar, fiecare în cadrul atribuţiilor lor de serviciu, potrivit dispoziţiilor legale cu privire la constatarea şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile la disciplina financiarã. Contravenţia prevãzutã la lit. a) se constata şi sancţiunea se poate aplica acelora care se fac vinovaţi de sãvîrşirea ei şi de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de cãtre contabilul şef din unitate. În ceea ce priveşte contravenţiile constatate şi sancţiunile aplicate de cãtre personalul cu atribuţii de control al Curţii Superioare de Control Financiar, plingerile se adreseazã curţii şi se rezolva de cãtre colegiul de jurisdicţie al acesteia, hotãrîrile date în cauza fiind definitive şi executorii. În ce priveşte contravenţia prevãzutã la lit. e) din prezentul articol, sãvîrşitã de ordonatorii principali de credite ai bugetului republican care sînt membri ai Consiliului de Miniştri, ceilalţi conducatori ai organelor centrale de stat aleşi de Marea Adunare Nationala, precum şi de ordonatorii principali de credite ai bugetelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, constatarea se face de cãtre organul Curţii Superioare de Control Financiar, iar sancţiunea se aplica de cãtre preşedintele curţii. În mãsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevãzute în prezentul articol le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 38 Dacã faptele prevãzute în art. 37 au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, va fi sesizat organul de urmãrire penalã competent. ART. 39 Curtea Superioarã de Control Financiar este în drept sa recomande îndepãrtarea din funcţie a conducãtorilor unitãţilor socialiste şi a persoanelor însãrcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv vinovate de abateri grave în organizarea şi efectuarea acestui control, cu excepţia celor care deţin funcţii elective, celor numiţi de Preşedintele Republicii Socialiste România, de Consiliul de Stat sau de Consiliul de Miniştri. Aceasta mãsura urmeazã a fi adusã la îndeplinire de cãtre organele în drept, în condiţiile prevãzute de lege. CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 40 Se recomanda organizaţiilor centrale cooperatiste şi celorlalte organizaţii centrale obşteşti sa stabileascã, cu consultarea Curţii Superioare de Control Financiar, reglementãri corespunzãtoare cu privire la organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv asupra operaţiilor din care deriva drepturi sau obligaţii patrimoniale. ART. 41 Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data se abroga: - subalineatul 3 din art. 8 şi <>art. 10-15 inclusiv din Legea nr. 5/1970 privind gospodãrirea mijloacelor materiale şi bãneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar, publicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 80 din 10 iulie 1970; - pct. 20 şi 21 din art. 1, modificindu-se corespunzãtor lit. c) din <>art. 2, din H.C.M. nr. 68/1970 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale privind disciplina financiarã, impozitele, taxele şi primele de asigurare prin efectul legii, cu modificãrile ulterioare, republicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 13 din 1 februarie 1972; -art. 1 - 7 şi anexa nr. 1 din <>H.C.M. nr. 1047/1970 cuprinzînd mãsuri pentru executarea <>Legii nr. 5/1970 privind gospodãrirea mijloacelor materiale şi bãneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar, cu modificãrile ulterioare, republicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 13 din 1 februarie 1972, - precum şi orice alte dispoziţii contrare. CURTEA SUPERIOARĂ DE CONTROL FINANCIAR
NORME METODOLOGICE
privind desfãşurarea activitãţii de control financiar preventiv* * Normele metodologice au fost aprobate prin Hotãrîrea Biroului executiv al Consiliului de conducere al Curţii Superioare de Control Financiar nr. 8 din 4 aprilie 1974. Pentru aplicarea unitarã a unor prevederi din Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv, în baza art. 31 din lege, se dau urmãtoarele norme metodologice: Cu începere de la data de 6 iunie 1974 controlul financiar preventiv se organizeazã şi se exercita în toate unitãţile socialiste, potrivit Legii nr. 9/1974 şi prezentelor norme metodologice. I. Organizarea controlului financiar preventiv 1. Controlul financiar preventiv se organizeazã potrivit art. 2 din lege în cadrul compartimentului financiar-contabil, în urmãtoarele unitãţi socialiste de stat: - ministere, departamente, alte organe centrale de stat, comitete executive ale consiliilor populare; - centrale şi unitãţi asimilate acestora; - întreprinderi de interes republican şi local, inclusiv cele de comerţ exterior; - instituţii de stat de interes republican şi local. 2. Ordinele sau deciziile de organizare a controlului financiar preventiv care vor fi date de cãtre miniştri, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare şi conducãtorii celorlalte unitãţi socialiste subordonate vor cuprinde în principal urmãtoarele: - numele şi prenumele conducatorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv ale contabilului şef, care exercita de drept controlul financiar preventiv, precum şi numele şi prenumele persoanei care îl înlocuieşte pe perioada cît acesta lipseşte din unitate; - numele şi prenumele persoanelor care sînt împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv, funcţia acestora, precum şi operaţiile şi documentele repartizate lor spre verificare; - numele şi prenumele conducãtorilor compartimentelor de specialitate sau inlocuitorilor acestora, care semneazã documentele ce se prezintã la controlul financiar preventiv; - obiectivele ce trebuie urmãrite în cadrul exercitãrii controlului pentru fiecare operaţie şi categorie de documente în parte. Prin ordinul sau decizia ce se va da vor fi stabilite şi elementele din cuprinsul documentelor ce se întocmesc şi se prelucreaza cu ajutorul mijloacelor mecanizate sau automatizate asupra cãrora urmeazã sa se exercite controlul financiar preventiv; - termenele maxime, diferenţiate pe operaţii, în cadrul cãrora urmeazã a se efectua verificarea şi a se acorda viza de control financiar preventiv. Termenele de verificare şi acordare a vizei de cãtre persoanele care exercita controlul financiar preventiv vor fi stabilite astfel încît sa se asigure atît efectuarea operaţiilor în cel mai scurt timp, cît şi exercitarea acestui control în mod aprofundat. Pentru a se putea exercita un control financiar preventiv cît mai aprofundat şi operativ, compartimentele de specialitate sînt obligate sa depunã în timp util documentele şi documentaţia respectiva la persoanele care exercita acest control. Ordinul sau decizia trebuie sa cuprindã precizarea ca documentele care conţin operaţii supuse controlului financiar preventiv nu pot fi aprobate şi executate dacã în prealabil nu s-a efectuat acest control asupra lor. Totodatã, se va face şi precizarea ca documentele care cuprind operaţii supuse controlului financiar preventiv pentru care nu s-a acordat viza de cãtre persoanele împuternicite de a exercita acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuãrii de cãtre organele competente nu vor fi înregistrate în contabilitate, ci vor fi evidentiate distinct. Ordinul sau decizia va putea sa cuprindã şi alte mãsuri care sa asigure organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale. La elaborarea proiectului ordinului sau deciziei trebuie sa participe efectiv toate compartimentele care au legatura cu controlul financiar preventiv, specialişti, precum şi cadre din conducerea unitãţii. 3. În aplicarea prevederilor art. 10 şi 12 din lege se fac urmãtoarele precizãri: a) în cazul în care conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, dupã caz, lipseşte din unitate, atribuţiile de control financiar preventiv vor fi îndeplinite de cãtre inlocuitorul acestuia; b) în înţelesul art. 12 din Legea nr. 9/1974, în ce priveşte volumul şi complexitatea operaţiilor se vor avea în vedere şi unele elemente ca: diversitatea operaţiilor, gradul de întocmire şi prelucrare automatizata a datelor, amplasarea teritorialã a compartimentelor în care se întocmesc documentele; c) controlul financiar preventiv prin împuternicire se va exercita printr-un numãr cît mai redus de persoane. În astfel de cazuri, operaţiile vor fi repartizate pe persoane, în scopul specializãrii acestora şi deci al exercitãrii cît mai competente a controlului financiar preventiv. 4. Persoanele din cadrul unitãţilor socialiste care exercita controlul financiar preventiv trebuie sa îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii: - sa aibã pregãtire profesionalã corespunzãtoare şi experienta în activitatea financiar-contabila; - sa corespundã din punct de vedere profesional, al cinstei şi corectitudinii; - sa nu participe prin natura muncii lor la actul sau operatia supusã controlului financiar preventiv sau la înregistrarea acestuia în contabilitate; - sa nu fi fost condamnate, chiar dacã au fost gratiate, pentru sãvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevãzute în anexa. În cazul în care persoanele de mai sus au fost reabilitate, se recomanda ca acestora sa nu li se încredinţeze sarcina de a exercita controlul financiar preventiv decît numai în urma consultãrii prealabile a organului de conducere colectivã al unitãţii respective; - sa nu fi fost obligate la plata sau trecerea în proprietatea statului a unor bunuri dobîndite ilicit, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. 5. Conducãtorii unitãţilor socialiste cu personalitate juridicã vor stabili modul de exercitare a controlului financiar preventiv şi pentru unitãţile şi subunitatile dispersate - sectoare, puncte de lucru, instituţii de stat cu activitate mai redusã şi altele de acest fel, precum şi pentru unele situaţii specifice. Pentru astfel de cazuri se va obţine aprobarea conducerii unitãţii ierarhic superioare. Totodatã, este necesar ca în situaţiile de mai sus sa fie luate mãsuri pentru exercitarea cu prioritate a controlului financiar ulterior, la perioade mai scurte, pentru a se asigura astfel integritatea avutului obştesc. Pentru unitãţile socialiste de stat, altele decît cele prevãzute la alin. 1, care nu au compartiment financiar-contabil şi nici organe proprii de contabilitate - şcoli generale, dispensare, biblioteci, cãmine de copii, crese, cãmine culturale etc. -, controlul financiar preventiv se organizeazã şi se exercita prin compartimentul financiar-contabil, respectiv prin contabilul şef al unitãţilor socialiste de care aparţin. 6. În aplicarea prevederilor legii, conducãtorii unitãţilor socialiste sînt obligaţi sa ia mãsuri pentru instruirea temeinica şi permanenta a celor care exercita controlul financiar preventiv, atragind în aceasta acţiune de instruire şi persoane cu funcţii de rãspundere din cadrul unitãţii şi care au o experienta îndelungatã în activitãţi economico-financiare şi juridice. II. Exercitarea controlului financiar preventiv 7. Se recomanda conducãtorilor unitãţilor socialiste ca în aplicarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 9/1974 sa repartizeze pentru exercitarea controlului financiar preventiv, ca sarcina exclusiva a conducatorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabilului şef, operaţiile prevãzute la lit. f), h), i) şi j) din cadrul art. 14 din lege. În lipsa cadrelor de mai sus, sarcina de exercitare a controlului financiar preventiv asupra operaţiilor respective va fi îndeplinitã de inlocuitorul lor. Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe centrale de stat şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare vor putea stabili şi alte operaţii decît cele prevãzute la alineatul precedent, asupra cãrora controlul financiar preventiv sa se exercite exclusiv de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de cãtre contabilul şef, ori de înlocuitorii acestora. 8. Operaţiile care, potrivit art. 14 lit. b) din lege, nu se supun controlului financiar preventiv se referã în principal la încasarea contravalorii livrãrilor de apa, gaze şi energie electrica, la vînzarea mãrfurilor cu amãnuntul, la prestãrile de servicii cãtre populaţie şi altele de acest fel care vor fi stabilite de ministere şi celelalte organe centrale de stat. Pentru astfel de operaţii, ministerele şi celelalte organe centrale de stat vor lua mãsuri ca acestea sa fie supuse controlului financiar ulterior. 9. Pentru operaţiile care se supun controlului financiar preventiv potrivit legii, compartimentele de specialitate din cadrul unitãţilor socialiste sînt obligate ca în documentele pe care le prezintã la viza de control sa cuprindã elementele necesare din care sa rezulte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea lor. Acordarea vizei de control financiar preventiv pe documente privind operaţii patrimoniale nu exonereaza de rãspundere persoanele din cadrul unitãţii socialiste respective care le-au întocmit şi semnat atunci cînd se constata ca operaţiile respective nu sînt legale, necesare, oportune, economicoase sau reale. Persoanelor care exercita controlul financiar preventiv le revine sarcina de a se documenta temeinic asupra operaţiilor, consultindu-se cu cadrele de specialitate şi informindu-se şi în alte compartimente. Atunci cînd nevoile o cer, aceştia se vor deplasa chiar la fata locului pentru stabilirea situaţiei reale. 10. Viza de control financiar preventiv se da prin înscrierea pe documentul respectiv a menţiunii "control financiar preventiv" sub semnatura celui care a efectuat acest control şi cu precizarea datei. Semnarea documentelor de cãtre conducãtorii compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv de cãtre contabilii şefi în calitatea funcţiei pe care o deţin, confirma ca s-a exercitat şi controlul financiar preventiv, dacã prin ordinul sau decizia data s-a stabilit ca exercita acest control pentru operaţiile respective. 11. Persoanele împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa pe conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv pe contabilul şef, asupra deficienţelor privind întocmirea şi prezentarea documentelor la control de cãtre diferitele compartimente de specialitate din unitate (operaţii fãrã baza legalã, calcule gresite, preţuri nelegale, lipsa de documentaţii, solicitãri exagerate de fonduri, circulaţia defectuoasã a documentelor etc.). La rindul sau conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, are obligaţia de a identifica cauzele producerii deficienţelor şi de a informa conducerea unitãţii socialiste despre aceste aspecte, propunind mãsuri pentru evitarea lor şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, potrivit normelor legale. Conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, în baza prevederilor art. 37 din Legea nr. 9/1974, atunci cînd constata ca se întocmesc şi se prezintã la controlul financiar preventiv documente în care sînt consemnate operaţii fãrã baza legalã, poate lua sau propune mãsuri de sancţionare, conform legii, a persoanelor în cauza. 12. Conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, precum şi celelalte persoane împuternicite, au obligaţia sa nu vizeze pentru controlul financiar preventiv documentele care conţin operaţii ce nu sînt legale, necesare, oportune şi economicoase. Refuzul de viza se da motivat, în scris, iar documentul nu se semneazã de cel împuternicit cu exercitarea acestui control. Pentru operaţiile refuzate la viza, atunci cînd acestea sînt supuse controlului pe baza de împuternicire, conducãtorul compartimentului de specialitate are dreptul de a se adresa conducatorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilului şef, care în urma analizei pe care o va face va acorda ori refuza, dupã caz, viza de control financiar preventiv. În cazul cînd cei care coordoneazã activitatea compartimentului de specialitate susţin în continuare efectuarea operaţiilor pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, are obligaţia sa sesizeze în scris pe conducãtorul unitãţii cu care urmeazã sa analizeze aceste cazuri. Conducãtorul unitãţii poate dispune însã, în scris, pe proprie rãspundere, efectuarea operatiei pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv. În cazul cînd conducãtorul unitãţii a dispus în scris pe proprie rãspundere sa se efectueze o operaţie refuzatã la viza, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, va incunostinta organele prevãzute la art. 17 din lege, dupã caz, care vor cerceta cele semnalate şi vor lua mãsurile prevãzute de dispoziţiile legale. În acelaşi mod se va proceda şi în situaţia în care conducãtorii unitãţilor socialiste prevãzute în ultimul alineat al art. 14 din Legea nr. 9/1974 au aprobat dispoziţii ori norme care angajeazã efectuarea de cheltuieli în lei sau în valuta fãrã a tine seama de refuzul acordãrii vizei de control financiar preventiv. Transmiterea dispoziţiilor ori normelor respective spre executare, în cazul refuzului de viza, se face pe rãspunderea conducatorului care a dispus operatia, procedîndu-se şi în aceste cazuri potrivit art. 17 din lege. 13. Documentele care, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 9/1974, nu pot fi înregistrate în contabilitate deoarece conţin operaţii asupra cãrora nu s-a acordat viza de control financiar preventiv de cãtre persoanele împuternicite sa exercite acest control şi nu s-a dat aprobarea efectuãrii lor de cãtre organele competente, vor fi evidentiate distinct, astfel: - cele care nu au dat naştere la operaţiuni patrimoniale vor fi pãstrate într-o cartoteca distinctã la compartimentul care le-a emis; - cele care au dat naştere unor operaţiuni patrimoniale, prin încãlcarea legii, vor fi evidentiate distinct în conturi de ordine şi evidenta, pînã la clarificarea situaţiei lor. 14. În aplicarea legii, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, este obligat ca în cadrul organelor de conducere colectivã, în calitatea sa de organ de specialitate, sa vegheze la respectarea normelor legale în domeniul sau de activitate şi sa acţioneze cu toatã fermitatea, înainte de luarea deciziilor, pentru ca utilizarea mijloacelor materiale şi bãneşti sa se facã cu maximum de eficienta. În acest scop, organele prevãzute mai sus au îndatorirea ca în cadrul şedinţelor de lucru ale organelor de conducere colectivã sa motiveze documentat punctul lor de vedere şi sa acţioneze ferm pentru luarea celor mai corespunzãtoare decizii. 15. În scopul cunoaşterii permanente a modului în care se desfãşoarã activitatea de control financiar preventiv şi al luãrii de mãsuri pentru continua imbunatatire a acesteia, conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, va asigura urmãrirea cazurilor de refuz al vizei de control financiar preventiv, cu precizarea naturii operaţiilor, valorii şi modului lor de soluţionare. Aceste date vor fi folosite şi la analiza activitãţii de control financiar preventiv în cadrul organelor de conducere colectivã. 16. La dezbaterea activitãţii de control financiar preventiv în cadrul organului de conducere colectivã al unitãţii socialiste se va avea în vedere, în principal, în ce mãsura controlul financiar preventiv a constituit un instrument al conducerii în luarea deciziilor, în cunoaşterea şi urmãrirea permanenta a modului de gospodãrire a bunurilor materiale şi bãneşti, în identificarea şi mobilizarea rezervelor, în prevenirea, descoperirea şi recuperarea pagubelor materiale, precum şi în tragerea la rãspundere a celor vinovaţi pentru încãlcarea dispoziţiilor legale. De asemenea, se vor analiza cazurile concrete de refuz al vizei de control financiar preventiv al documentelor, modul de soluţionare a acestora, cauzele şi consecinţele economico-financiare, precum şi mãsurile ce au fost luate pentru prevenirea lor în viitor. Totodatã, vor fi prezentate cazurile de efectuare a unor operaţii care nu erau legale, necesare, oportune sau economicoase, reflectate în indicatorii economico-financiari negativi ca : cheltuieli neeconomicoase reprezentind pierderi din rebuturi, penalitãţi pentru nerespectarea disciplinei contractuale, locatii, contrastalii, dobinzi penalizatoare plãtite la împrumuturi restante, imobilizari în stocuri supranormative, debitori, pagube materiale, depãşirea necorespunzãtoare a fondului de salarii, depãşirea cheltuielilor bugetare etc., produse din vina conducãtorilor compartimentelor de specialitate. Cu ocazia acestor analize vor fi stabilite mãsuri concrete atît pentru îmbunãtãţirea organizãrii şi exercitãrii controlului financiar preventiv în condiţiile legii, cît şi pentru tragerea la rãspundere a celor care au încãlcat normele legale, mãsuri care sa facã posibile eliminarea neajunsurilor existente şi preintimpinarea producerii lor în viitor. 17. Acordul pentru numirea şi eliberarea din funcţie a conducãtorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, şi a celorlalte persoane care conduc activitãţi financiar-contabile se da în scris sub semnatura conducãtorilor organelor prevãzute la art. 33 din Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv, la propunerea conducerii unitãţii socialiste în care urmeazã sa-şi desfãşoare activitatea cadrele respective. În toate cazurile, cu excepţia ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru directorii administraţiilor financiare, propunerile de numire şi eliberare din funcţie vor fi avizate de cãtre conducãtorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile, respectiv contabilul şef, al organului ierarhic superior. Organele care dau acordul vor verifica dacã propunerile de angajare îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru ocuparea postului respectiv. 18. Îndrumarea şi verificarea activitãţii de control financiar preventiv se asigura de Curtea Superioarã de Control Financiar, Ministerul Finanţelor, bãncile şi organele de control financiar intern, dupã caz, astfel: a) la Ministerul Finanţelor şi centralele bãncilor, de cãtre Curtea Superioarã de Control Financiar; b) la celelalte ministere şi organe centrale de stat, de cãtre Curtea Superioarã de Control Financiar, Ministerul Finanţelor şi bãncile pe baza planurilor de control coordonate; c) la comitetele executive ale consiliilor populare, la centrale şi unitãţi asimilate acestora, întreprinderi şi instituţii de stat, de cãtre Ministerul Finanţelor; d) la unitãţile bancare teritoriale, de cãtre centralele bãncilor. În acest scop, organele prevãzute mai sus vor intensifica acţiunile de control financiar ulterior, îndeosebi în sectoarele şi unitãţile în care se constata existenta unor neajunsuri în gospodãrirea valorilor materiale şi bãneşti. De asemenea, vor organiza acţiuni de îndrumare şi sprijin, precum şi schimburi de experienta. Organele de control financiar intern, cu ocazia verificãrilor gestionare de fond, sînt obligate sa îndrume şi sa verifice şi activitatea de control financiar preventiv din unitatea socialistã respectiva, consemnind aspectele şi problemele reţinute, precum şi mãsurile luate, în actele de control pe care le încheie. 19. Potrivit prevederilor art. 10 lit. i) din Legea nr. 2/1973 Ministerul Finanţelor, pentru activitatea de control financiar preventiv desfasurata în unitãţile subordonate nemijlocit lui, cît şi pentru aceea desfasurata în cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare, precum şi celelalte ministere şi organe centrale de stat, inclusiv centralele bãncilor, fiecare pentru sectoarele pe care le coordoneazã, vor trimite Curţii Superioare de Control Financiar, pînã la finele lunii ianuarie al fiecãrui an, informãri pentru anul anterior. Informarea respectiva va cuprinde o analiza a modului cum a fost organizat şi exercitat controlul financiar preventiv, rezultatele obţinute în preintimpinarea risipei de mijloace materiale şi bãneşti şi înlãturarea cauzelor respective, mãsurile luate pentru exercitarea potrivit legii a acestei forme de control. 20. În cazul cînd organele Ministerului Finanţelor, bãncilor şi organele de control financiar intern constata abateri grave în organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv din vina conducãtorilor unitãţilor socialiste sau a conducãtorilor compartimentelor cu atribuţii financiar-contabile, respectiv a contabililor şefi, vor lua toate mãsurile prevãzute de lege potrivit competentelor din legile lor de organizare. Despre abaterile mai deosebite şi în legatura cu mãsurile luate va fi informatã şi Curtea Superioarã de Control Financiar. 21. Exercitarea controlului financiar preventiv de cãtre Curtea Superioarã de Control Financiar prin organe proprii sau prin cele împuternicite de curte la ministere, alte organe centrale de stat, centrale, întreprinderi, instituţii de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti nu exonereaza unitãţile socialiste în cauza de rãspunderile ce le revin pentru organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv prin organele proprii, potrivit legii şi prezentelor norme metodologice. 22. Prevederile prezentelor norme se aplica şi pentru operaţiile patrimoniale care privesc administratia proprie a Ministerului Finanţelor, bãncilor, administraţiilor financiare, a celorlalte organe financiar-contabile ale comitetelor executive ale consiliilor populare şi a unitãţilor bancare teritoriale. ANEXA 1 LISTA
infracţiunilor sãvîrşite de anumite persoane cãrora nu li se pot incredinta sarcini privind controlul financiar preventiv A) Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi rãspunderea în legatura cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste: art. 4 I. Infracţiuni prevãzute de Codul penal, republicat la 27 februarie 1948, cu modificãrile ulterioare: - infracţiunile contra securitãţii statului prevãzute de art. 184-186 inclusiv, art. 188-192 inclusiv, art. 196, art. 207, art. 209^1 -209^3 inclusiv şi art. 227; - infracţiunea de omisiune prevãzutã de art. 228 alin. 1, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate mai sus; - infracţiunile contra pãcii şi omenirii prevãzute de art. 231^1 - 231^5 inclusiv; - delapidarea prevãzutã de art. 236; - remuneraţia injusta prevãzutã de art. 240; - neglijenţa în serviciu prevãzutã de art. 242; - abuzul de serviciu prevãzut de art. 245; - darea şi luarea de mitã prevãzute de art. 250 şi 251; - infracţiunile economice prevãzute de art. 268^1, 268^17, 268^20 şi 268^21; - tãinuirea sau favorizarea infractorului prevãzute de art. 283 - 286 inclusiv, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. I din prezenta lista; - provocarea de pericol public prevãzutã de art. 352; - incendiul prevãzut de art. 353 - 356 inclusiv; - catastrofa publica din stricarea mijloacelor de comunicaţie prevãzutã de art. 366; - falsificarea de moneda, de titluri de credit public, mãrci, timbre şi hirtii timbrate, prevãzute de art. 385, 391 şi 392; - falsul de acte prevãzut de art. 401, 402 şi 406 alin. 2 pct. 1; - întrebuinţarea de act fals prevãzutã de art. 412; - furtul prevãzut de art. 524, 525 şi 527; - tilharia prevãzutã de art. 529 - 534 inclusiv; - furtul, tilharia, distrugerea ori degradarea, înşelãciunea sau abuzul de încredere sãvîrşite în paguba avutului obştesc, prevãzute de art. 536^1; - abuzul de încredere prevãzut de art. 537 şi 538; - gestiunea frauduloasã prevãzutã de art. 539 şi 540; - abuzul de încredere profesionalã savirsit în paguba avutului obştesc prevãzut de art. 545 combinat cu 536^3; - înşelãciunea prevãzutã de art. 549 şi 550; - înşelãciunea în convenţii prevãzutã de art. 551; - distrugerea de acte sãvîrşitã în paguba avutului obştesc, prevãzutã de art. 562 combinat cu art. 536^3. II. Infracţiuni prevãzute de Codul penal adoptat prin Legea nr. 15 din 21 iunie 1968: - infracţiunile contra securitãţii statului prevãzute de art. 155 - 157 inclusiv, art. 160 - 165 inclusiv şi art. 167; - infracţiunea de nedenuntare prevãzutã de art. 170, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate mai sus; - furtul prevãzut de art. 208 şi 209; - tilharia prevãzutã de art. 211; - abuzul de încredere prevãzut de art. 213; - gestiunea frauduloasã prevãzutã de art. 214; - înşelãciunea prevãzutã de art. 215; - distrugerea prevãzutã de art. 217 alin. 4 şi art. 218; - tãinuirea prevãzutã de art. 221, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. II din prezenta lista; - delapidarea prevãzutã de art. 223; - furtul, tilharia, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasã, înşelãciunea şi distrugerea în paguba avutului obştesc, prevãzute de art. 224, 225, 227-229 inclusiv şi art. 231; - tãinuirea în paguba avutului obştesc prevãzutã de art. 234; - abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi cel contra intereselor obşteşti, prevãzute de art. 246 şi 248; - neglijenţa în serviciu prevãzutã de art. 249; - luarea şi darea de mitã prevãzute de art. 254 şi 255; - primirea de foloase necuvenite prevãzutã de art. 256; - favorizarea infractorului prevãzutã de art. 264, în cazul în care se referã la vreuna dintre infracţiunile arãtate sub pct. II din prezenta lista; - infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe cãile ferate, prevãzute de art. 273-276 inclusiv; - falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, prevãzute de art. 282 şi 283; - falsul şi uzul de fals prevãzute de art. 288, 289 şi 291; - infracţiunile la regimul stabilit pentru anumite activitãţi economice, prevãzute de art. 295-297 inclusiv; - infracţiunile contra pãcii şi omenirii prevãzute de art. 356-360 inclusiv. III. Infracţiunile prevãzute de art. 35, 36 şi 37 din Legea nr. 22/1969. B) Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comerţ interior: art. 75-78, cu aplicarea corespunzãtoare a art. 86 - specula prevãzutã de art. 295 lit. a), b) şi c) din Codul penal; - înşelãciunea la mãsurãtoare prevãzutã de art. 296 din Codul penal; - înşelãciunea cu privire la calitatea mãrfurilor prevãzutã de art. 297 din Codul penal; - vînzarea produselor alimentare şi nealimentare direct de la unitãţile producãtoare sau din depozitele acestora, în alte condiţii decît prin unitãţile comerciale cu circuit deschis, prevãzutã de art. 79 din Legea nr. 3/1972. C) Legea nr. 19/1971 cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor: art. 138, 139, cu aplicarea corespunzãtoare a art. 142 - vînzarea de mãrfuri şi prestãrile de servicii, cu depãşirea preţurilor sau tarifelor legale, precum şi - încadrarea şi plata la categorii de calitate inferioarã celor reale, cu rea-credinţa, a produselor cumpãrate de la producãtorii agricoli ce constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevãzutã în art. 246 din Codul penal; - falsificarea ori substituirea de mãrfuri, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscind ca sînt falsificate ori substituite de cãtre cei prevãzuţi la art. 138, constituind infracţiunea de înşelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor, prevãzutã în art. 297 din Codul penal. ----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
